,OAZETA“ IESE ÎN FIECARE ţ>I. Pe u n O a a fl 12 fior., pe ş 6 s e luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi gtr&inătate: Pe anfl 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULU XLVIII. la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIURILE: O seriă garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlaorl nefranoate nu te prlmesou. — Manusorlpte nu se retrămltd. 266. Sâmbătă, 30 Noemvre (12 Decemvre.) 1885. Braşov ti, 29 Noemvre 1885. Iacă înainte cu două săptămâni oficioşii noş-trii austro-ungarî se foloseau de unu limbagiu fârte energicii ţaţă cu victoriosul^ prinţu alia Bulgariei. Ofieiosulă din Pesta scriea: „nu le e permisii Bulgariloru să mărgă la Nişu... Prinţului Bulgariei în curându i se a strigă — de trupele sârbesc! şi eventualii si de alţii — stăi pe locil, şi elu va trebui să se oprăscă în cale.“ Sub „ alţii“ înţelegea „Pester Lloyd“ pe corniţele Khevenhuller, care plecase deja în tabăra bulgară. După ce în urma intervenirei sale se sistară inimiciţiele, aceeaşi f6iă vorbea nu fără drecare îngâmfare de „puterea cuvântului Austro-Ungariei, care a puiuţii opri mersulu învingătorii ală druşineloru şi sotnieloru bulgare. “ De atunci şi pănă a(Jî, în scurtulă interval Ci de (Jece (Jile, limbagiulu numitului ^iarfi a devenită multă mai cumpătată. Misiunea lui Khevenhuller a făcută sânge rău în Rusia şi sâ-mănă a retragere, când cetimă în foile oficiăse din Viena şi Peşta, că intervenţiunea monarcliiei nostre a fostă numai o „intervenţiune de pace“ şi că ea n’a fost făcută pentru răsboiu. „Pester Lloydu merge pănă a declară, că Austro-Ungaria „nu aprobă nouele pregătiri de răsboiu ale Serbiloră“ şi „dâcă Sârbia ar începe din nou ini-] miciţiele, ar face-o acâsta în contra avisăriloră din Viena. “ Este în adevără o delicată posiţiune ce i s’a creată monarchiei prin misiunea lui Kheven-hfiller, căci decă Serbii, precum se pare, voră reîncepe răsboiulă, va cădâ asupra Austro-Un-gariei ura Bulgariloră şi a amiciloră loră. Aceştia voră Zice, °ă intervenţiunea austriacă n’a a-vută altă scopă decâtă a face posibilă ca Serbii să-şi reculegă forţele militare şi se apară cu no-ue regimente pe câmpulă de bătaie. Pănă acum nu numai că nu s’a încheiată armistiţiulă, dâr ni se telegrafiază că armata sâr-bâscă a şi deschisă din nou foculă atacândă pe Bulgari la Sân-Nicolai şi Crivina. Situaţiunea este fdrte critică, Austro.Ungaria, care a putută să oprâscă la Pirotă armata bulgară, însă pe Şerbi n’a sciută să-i reţină dela coutinnarea răsboiului va întâmpina fără îndoiâlă mari dificultăţi diplomatice şi pericululă, ca nu cumva din aceste să se nască cu timpulă ună gravă conflictă cu Rusia, devine din ce în ce mai ameninţ ătoră. Turcia nu puţină contribue a se încurca lucrurile şi mai tare cu a ei intervenţiune particulară. Câtă de întârziată şi neoportună este acâstă intervenţiune turcâscă o dovedesce răspunsulă celă mai nou ce l’a primită Sultanulă dela prin-ţulă Alexandru. Scimă că aceste a sosită la Sofia Madjidă-paşa, care a fostă trimisă ca să conducă ca comisară turcescă negociările de pace cu Sârbia. Bulgaria ca stată vasală nu e în dreptă a încheia pace şi ar trebui să-o înclieiă Sultanulă pentru ea. Acum prinţulă Bulgariei vine şi declară scurtă şi limpede Sultanului, că şi-a per-dută dreptulă de-a tracta în loculă lui, pentru că Sârbia a declarată Bulgariei directă răsboiu şi cândă dânsulă (prinţulă Alexandru) a cerută ajutoră Pdrtei, ea n’a voită să scie de nimică. Nimeni nu va putâ Zice că acestă răspunsă nu e corectă. Se nasce însă grava întrebare; că ce va face Turcia cu vasalulu, care nu mai vrea să ţină contă de ea? Nu cumva stă la spatele ei vr’ună sufleră, care o îndâmnă să între cu armata în Rumelia? "îtPumai atâta ar mai trebui. Resboiulu dintre Sârbi şi Bulgari. Nişu, 8 Decemvre. Intervenţiunea diplomatică pentru obţinerea unui armistiţiu pare că a fostă cu to-tultt fără succesă faţă cu Bulgarii. După tote semnele, Bulgarii pregătesc u unu atacă, şi vren să esecute o înaintare premeditată în direcţiune nordică. Aci este totulă gata pentru întâmpinarea acestei ofensive. Guvernulă sârbescă îşi dă tăte silinţele să evite începerea ostiliîă-ţiloră, lâsândă să se vedă cine’ncepe. Viena, 9 Decemvre. Să vorbesce, că tote marele puteri au dată instrucţiuni representanţiloră loră în Bel-gradă să promoveze pe câtă voră putea trădările de pace. P6rta a declarată, că revocarea delegatului ei Lebib-etendi, din Filipopolă, nu însemneză nicidecum renunţarea ei la acţiune în Rumelia. Constantinopolu, 9 Decemvre. Marele Viziră a te-legrafiată erî p ’inţului Bulgariei, că Madjid-paşa plăcă imediată la Sofia, ca să se’nţelegă cu prinţulă în privinţa păcii. Pat isu, 9 Decemvre. Restabilirea statului quo ante perde mereu terenulă. Representanţii Angliei şi ambasadorulă francesă în Gonstantinopolă suntă de părere, că trebue să se dea poporaţiunei Rumeliei ărecare satisfacţiune. Ceilalţi representanţi încă vorbescă în acestă sensă, în care puterile în curândă voră reîncepe tractările. Moscva, 9 Decemvre. La esprimarea .Pester Lloyd«-ului, că Austro-Ungaria trebue să eeră despăgubirea Serbiei, fîă raăcară şi în afară de alianţa celoră trei împăraţi, observă »Moskauer Zeitung«, că să nu uite, că nu totă ce place politiciloră unguri pote dori chiară şi Austria. Cercurile conducătore ale monarchiei habsbur-gice consideră lucrurile din altă punctă de vedere. Dâcă în consiliulă acelui stată domnesce ună spirită de bărbăţie de stată sănătosă, atunci înainte de tăt.e trebue să preţuiască bunele relaţiuni cu Rusia. Cattaro, 8 Decemvre. Şese batalione muntenegrene au primită ordină să plece imediată la graniţa Na-hiei Vasojevici. Vi Nişu, 9 Decemvre. Prinţulă Bulgariei a cerută erî, prin scrisăre, alte 24 de Orc timpă de gândire, ca să răspundă la propunerile serbesci pentru armistiţiu. Bucureşti, 9 Decemvre. Parculă serbescă de ase-diare dinaintea Vidinului primesce întăriri. Sofia, 9 Decemvre. In (filele acestea au sosită aci din Anglia doi oficerî, căpitanulă Ruchterford Hamley şi br. Bernard, trimişi de regina Angliei în misiune specială la prinţulă Alexandru. Parisă, 9 Decemvre. »Temps« află din Sofia, că prinţulă Alexandru n’ar cere nici despăgubire bânescă, nici cedare de teritoriu, ci ar cere numai, ca Serbia se\ renunţe d’a se opune unirei bulgare. Pănă acum însă nu suntă semne, că Serbia îşi va schimba atitudinea sa. Constantinopolu, 9 Decemvre. £răşi se vorbesce de reîntrunirea conferinţei, dăcă evenimentele ară necesita acăsta. Trimiterea lui Djevdet-paşa să consideră ca definitivă zădărnicită, deorece Lebib-efendi a raportată, că restabilirea statului quo ante ar fi cu neputinţă fără vărsare de sânge. — In faţa nesiguranţii d’a se obţinea o resolvare pacînică şi pentru casulă unoră nouă com-plicaţiunî ce s’ar provoca, fiâ prin reînceperea răsboiului sârbo-bulgară seu prin pretenţiunile prinţului Alexandru, Porta concentreză trupe considerabile la graniţa rumeliotă. In fiecare cfi pe calea ferată se transportă trupe, materială de răsboiu şi provisiunî. Şepte vapore au plecată erî în Marea Negră, ca să îmbarce trupe. Relaţiunile cu Grecia suntă forte încordate, firndă că aci se crede, că Grecia îşi reservă incidentulă cu consululă din Canea, pentru ca să-lă esploateze cu ocasiunea unei revolte a Cretei. Din Dulcigno se anunţă, că trupele turceşti dela graniţa muntenegrână ameninţă a face o mişcare de înaintare. Din Suttomore se comunică, că comisiunea de regulare a graniţeloră turcescî-muntenegrene ’şî-a întreruptă lucrările fără nici unu resultată. Comisarii turcescî s’au întorsă la Skutari. Din Triestă au pornită pentru armata grecăscă 318 cai cumpăraţi în Ungaria. In săptămânile din urmă s'au transportată în Orientă 4000 de cai ungurescî. Ţarulă Rusiei a primită Luni în audienţă pe prinţulă Cantacuzdne şi pe consululă generală Kojander. Faptele ercice ale prinţului Alexandru. Prinţulă Bulgariei câştigă pe 4» ce merge totă mai mare popularitate, chiar şi în cercurile poporaţiunei ru-meliote. Răniţii rumelioţî istorisescă minuni despre faptele eroice ale prinţului. Ei nu găsescă destule cuvinte pentru a lăuda amicala purtare a prinţului Alexandru cu soldaţii, energia sa în acţiune, simplitatea şi cumpătatea lui. Ună voluntară rumeliotă dintr’o familiă mai bună, care a luată parte în lupta dela Slivniţa şi la asaltarea defileului Dragomană, a istorisită următorele particularităţi despre modulă de traiu ală prinţului, pe câmpulă de luptă: .Prinţulă nostru, Alexandru, este ună adevărată esemplu de virtuţi soldăţesci. Se scolă diminăţa celă dinteiu, la 41/2 ore, şi se culcă celă din urmă, la 11 <5re. Dorme în mijloculă soldaţiloră, pe rogojini, unde se’n-tâmplă să găsescă ună locă neocupată; mănâncă cu trupele la popota (menagea) comună din acelaşi cazană (căldare). Deşi p6rtă în luptă uniforma de colonelă ală regimentului său, scie să aprecieze costumulă naţională bulgară, deorece în totă cursulă espediţiunei întregi pârtă obicinuitele opinci, în locă de cisme, aşa după cum obicinuescă a purta voluntarii. La fiecare luptă, la fiecare bătaiă îlă vedeai în cele dinteiu rânduri, neînspăimântată şi totdeuna bine dispusă. Cu cuvinte în-curagiatăre anima soldaţii la stăruire: *Drzite se, junaci!a (Ţineţi-ve, eroiloră!) seu la înaintare: „Napred, junacil Ne bojte se! Bog je s nas /“ (înainte! Nu vă temeţi! DumneZeu este cu noi!) Acăsta din urmă este, cum se scie, devisasa: „Deus nobiscumN In bătaia dela Slivniţa călărea dela ună şanţă la altulă şi însufla curagiu sol-daţiloră. La recucerirea defileului Dragomană, prinţulă a luată în mână puşca cu baioneta pusă în ţăvă şi porni la asaltă în fruntea celei dintâiu colone. Esemplulă vitejiei sale a provocată între soldaţi cea mai mare însufleţire şi curagiului de luptă ală comandantului supremă fu de a se mulţămi în prima liniă succesulă. Ca leii înaintau trupele, orbi pentru ploia de glănţe, ce cădea asupra loră. In unele locuri, cele mai periculăse, oficerii încercau să ţină în locă trupele pănă ce să mai slă-bescă foculă violentă ală inimicului, der nu putâu, ba s’au întâmplată caşuri, că oficerii trebuiau să alerge înaintea flancuriloră cu revolverulă, pentru ca să facă să se oprăscă trupele la comanda loră’« SOIRILE PILEI. Guvernatorulă Dalmaţiei, loc. mareşală de câmpă br. Iovanoviti, a murită în verstă de 58 ani. S’a născută la 1828 Cariera ’şî-a făcut’o repede, mai cu sâmă în Dalmaţia, Bosnia şi Herţegovina, unde a avută multă de lucru cu insurgenţii. —0— Dela 1 Ianuarie se va mări lefa oficeriloră honveZL începândă dela căpitană cl. II în josă, precum şi a oficeriloră dela gendarmeriă cu câte 10 fl. pe lună. —0— Ferbăliştii din tote unghiurile, din tăte birturile şi easinele potă jubila. Celă mai înaltă tribunalQ, Curia reg. din Pesta, a declarată prin sentinţă, că acestă jocă de cărţi nu se ţine de jocurile hasardose, ce suntă oprite de lege. Pass! Zu! Hi! voinicoşiloră ferbăliştî: Acum aveţi negru pe albă, că nu veţi veni în conflictă cu prescrierile codului penală. Tribunalulă superioră din Pesta cu a sa autoritate Zice, că »Ferbli“ e ertată a se juca, pentru că i-ar lipsi însuşirile unui jocă de GAZETA TRANSILVANIEI 1885. f~Nr. 266._________________________________________________ de dreptate şi de libertate; acesta e scopulă şi misiunea affanţei nâstre. In numele partidului naţională-liberală: D. Brâtianu, Kogâlniceanu, Generalii Haralambie. In numele partidului liberală-conservatoră : Lascaru Catargiu, George D. Vernescu. Ceva mai nou din Bucovina. Am promisii în nru. 113 ală * Telegrafului Română* din Sibiiu, că voi pofti pe d-lii »Eua’ml răspunde la acele fapte criminale ale păr. egumenii din Dra-gomirna, care le voi publica în »Gazetă«.— Acuma, fără însă a calomnia pe cineva, aşii întreba pe consistorii şi pe d-nulii Eu ori de au ceva a’mî răspunde la următârele: Mai că toţi bucovinenii sciu, că Eminenţa Sa Mi-tropolitulă Silvestru, cetindă cele ce scriu în > Gazetă* a voită să se informeze personală şi să combată răulă, pe cfttfl încă se p6te. — In visitaţia sa canonică său mai bine să cu ocasiunea sânţirii mai multora biserici, a visitatu şi paşalîculă Dragomirnei. — Am 4ish paşa-;ictt, de orece s’a arătată fârte bine, că egumenulă este ună paşă cruntă nevoindă a mă usa de espresiunea lui i%., care înaintea Egumenului şi a Mitropolitui a destăinuită numai unele din faptele eroice ale acestui egumenă. Astăiji mănăstirea nu mai are pe portarulă cela vechiu, care la mietjă de nopte slobozea sirenele în mănăstire, ci pre ună ţărână, er parochulă din Mitocă anchetăză ca să afle câte săptămâni a stată dulcinea paşei în mănăstire. — £că ce facă acei bieţi călugări bătrâni, „caTî dau laudă lui D-4eu, că şi-au aflată o esistenţă sigură" — după cum spune domnulă „Eu* în ,Te-legrafulă Română.“ Ar face bine d-lui pi toţi aceia, cari sunt de-o opiniune ca d-sa să vă(|ă dosariulă cu actele anchetei şi se va convinge pe deplină, că noi nu amă făcută personalităţi, ci amă cămbătută numai răulă, care scandalisâ lumea străină. Asttelă de lucruri apoi s8-le tăcemă ? — Nu! Tote le voiu publica, numele mi-lă ctmoscă cei dela „Telegr. Rom.“ şi aşă dori ca şi d-lă „Eu“ care a luată în apărare pe egumenă vrândă să-lă iacă nevinovată să se dea pe faţă. Corespondentulă „Gazetei“ scie mai bine unde se tragă clopotele, dăr nu ca celă dela „Telegrafulă“. In Dragomirna, „Gazeta:< a espulsată chiar pe „Bucovina“ foiă rusâscă din Cernăuţi şi e îmbrăţişată chiar şi de cătră toţi aceia, cari nu sunt Români. Acum să mai vorbescă eră-şi despre Dragomirna. - Păr. egumenă are mare ciudă pe ieroschimonachulă celă de 70 de ani, P. Sidorovici eră-şi 1 a închisă, pentru c’a indrăsnită să tjică: unde-su economiile? Pe câtă toi este cunoscută mie şi credă că şi Consistorului, călugării nu se judecă numai de cătră egumenă, ci de în-Iregulă soboră. In Dragomirna soborulă este o literă m6rtă, acelă u fără graiu, pentru care se luptă mulţi învăţaţi ai Bucovinei. — Bine a 4>să Eminenţa Sa cătră egumenă „de aceea n’ai raportată, ca nu cumva să te dea şi ei pe tine de golă.« — Aici nu potă să trecă cu viderea ceea ce d-lă Eu a 4^0, adecă, că „murindă 2 rude mai de aprâpe ale păr. egumenă în Horad-nică, acesta, neputândă să parăsâscă mănăstirea, nici i’a luată parte la înmormântarea acelora* Şi la ce să participe, când d-sa scii, că morţii cu morţii er vii cu rii — la aceea trebue să fii trista, pe când cu cei vii |i mai alesă când — voiu spune la altă ocasiune — nu-ţl vine a te gândi la cei morţi. Atunci, aşa-i că pricepeţi şi D-v6stră, de ce nu s’a dusă la inmormântarea acelora? Rogă pe toţi cei, cari ară avă ceva de obiectată la aceste, a-mî respunde, când a fostă înmormânta- rea, ca să-i aducă chiar marturî, unde era atunci păr. egumenă. Noi însă rugămă pe Consistoră a nu grăbi cu înaintarea egumenului, nu din altă causă, ca nu cumva să tiă silită a -lă cafterisi mai apoi; 6r dacă Consistorulă nu se va pricepe, atunci să vină nemţii şi să ne judece, căci mai bună judecată ne voră face. Atunci să va afla, că stejarii din mănăstirea Dragomirnei sunt la curtea egumenului din Horodnică şi că veniturile mănăstirii acolo se pierdă. Despre aceste si multe alte vomă vorbi mai pe largă. — ____________ (va urma.) Suntemă rugaţi a publica următdrea: Espunere de motive la proiectulu unui statutu pentru personalulu funcţiunariloru, alu celoru dela manipu-laţiune si alu servitoriloru municipali. Conformă conclusului din anulă trecută dela 3 Iuliu Nr. prot. 40, amă fostă însărcinaţi a discuta şi per-tracta temeinică cestiunea pensionărei funcţionariloră, a personalului de manipulaţiune şi a servitoriloră municipali. — Projectulă de stătută compusă în urma acestei însărcinări ne permitemă ală înainta aici sub./- alăturată cu fotă stima făcândă totdeodată următorele obser-vaţiunî. La compunerea acestui projectă de stătută amă avută în vedere înaltulă ordină ală Exelenţiei Sale D-lui ministru de interne din anulă 1884 Nr. 6276 şi statu-tulă de pensiuni anexată la acestă ordină ca modelă, în-câtă relaţiunile acestui comitată şi ale funcţionariloră au fostă de acordă cu acestă stătută. Deja la punctulă de mănecare amă trebuita să ne convingemă, că în principiulă de căpeteniă şi adecă, ca să se formeze capitalulă fondului de pensiuni imediată, nu ne amă putută conforma statutului amintită de âre-ce acesta s’ar pute efectui numai prin pretensiunî estraor-dinare făţă de ^etăţenii acestui municipiu şi de funcţionarii presenţi şi nici atunci nu s’ar pută efectui pe deplină. După modesta nâstră părere lucrulă stă astfelă: său face municipiulă totă din propria convingere spre a pute crea institutulă umanitară, ce să projecteză, său nu face nimica: pentru că de a face numai ceva nu să po-trivesce cu autoritatea şi demnitatea municipiului Bra-şovolui. Amă trebuită să luămă în consideraţiune şi aceea, că acestă municipiu numai în adunarea generală din urmă a adusă jertfe estraordinare atunci, când a votată o sumă aprâpe de 265.000 fl. v. a. pentru 4‘direa spitalului militară, care sumă in partea cea mai mare se va solvi prin aruncă; prin urmare noi subsemnaţii nu amă putută propune din nou ună aruncă mai mare. Amă trebuită să considerămă şi aceea, că comite-tulă municipală a enunţiată în una din adunările generale de mai înainte, că funcţionarulă, care se luptă în modă onorifică se ostenesce şi muncesce, are drep-tulă de a pretinde, ca pentru lucrulă său să fiă salariată în modă corespun4ătoră şi echitabilă şi ca în munca sa să nu fiă supărată şi ameţită de cugetulă, că ce se va întâmpla cu elă, dâcă va deveni neaptă pentru serviciu său îşî va perde postulă fără vina sa, domnindă siste-mulă de alegere. Ce s6rte va ave văduva şi copii săi în casă de ară muri. Comitetulă municipală a enunţată prin urmare în principiu, că doresce a forma ună stătută de pensiune* Mancitâţile nu se potă delătura prin potenţarea şi mărirea contribuţiunei funcţionariloră în favorulă fondului deârece împrejurarea de a. fi lipsită de o parte mai marei din salară, ară avea o înfluinţă simţitâre asupra celoră mai mulţi funcţionari său — şi acâsta ar fi mai rău — i-ar sili a face datorii. — După părerea nâstră însă împrejurarea, că funcţionarii presenţi, dintre cari cu deosebire cei mai înaintaţi în etate, cu greu potă spera, de a se bucura de-o pensiune mai mare, să contribue în măsură mai mare din salarele loră, ca următorii loră,. cari suntă aşa de fericiţi, de a servi într’ună timpă, când capitalulă fondului de pensiune este deja format şi când ei contribue o quotă f6rte mică, mprejurarea acâsta 4icemă nu e de acordă cu principiile de dreptate şi echitate. Deârece fondulă de pensiune nu să formeză atâtă în interesulă funcţionariloră presenţi, câtă cu deosebire în înteresulă generaţiunei viitâre e potrivită cu principiile de dreptate şi echitate modulă, ca noi sCfimă fundatorii aceluia, eră sarcina să se împartă pe ună şiră de ani mai lungă, spre a fi purtată mai uşoră şi să contribue Ia aceea şi următorii noştri într’o proporţiune egală şi adecă atâtă cetăţenii câtă şi funcţionarii. (va urma.) ULTIME SCIRl. O telegramă din Calafată confirmă, că Sârbii se retragă din vecinătatea Vidinului spre Cula unde se fortifică; ei se mai întărescă şi la Ţiganscâ-Livada. Din Coustantinopolă se telegrafiază, că în ultima audienţă Sultanulă ar fi declarată ambasadorului Grermaniei, că dâcă comisarulă va întâmpina opunere, va întra în Rumelia cu trupe. SCIRl TELEGRAFICE. (Serv. part. ală »Gaz. Trans.*) SOFIA, 11 Decemvre. — Prinţulă Alexandru ală Bulgariei, răspun4^ndă la depeşa Porţii privitâre la trimiterea unui comisară tur-cescă la Sofia, ca se tracteze asupra încheiării păcii cu Sârbia, declară de superfluă acâstă măsură, cu atâtă mai multă, că Serbia a declarată directă răsboiu Bulgariei, âr P<5rta n’a vrută să ia parte la elă nici activă nici pasivă. SOFIA, 11 Decemvre. — Sârbii eu atacată erl de două ori anteposturile bulgare. Ună atacă l’au dată lângă San-Necula e, ală doilea atacă în Cri va na. Faptulă s’a comunicată consuliloră din Sofia. SOFIA, 11 Decemvre. — In privinţa armistiţiului n’a dată Serbia încă nici ună răspunsă pănă acum. Cursulu pieţei Braşovă din 11 Decemvre st. n. 1885. Bancnote românesc! . . . . Cump. 8.50 Vând. , 8.53 Argint românesc .... . . » 8.40 * 8.46 Napoleon-d’orI . . > 9.95 > 9.99 Lire turcescî . . * 11.20 11.39 Imperiali . . » 11.20 * 11.80 Galbeni . . » 5.94 » 5.97 Scrisurile fonc. »Albina* . . » 100.50 101.— Ruble Rusesc! . . » 122.50 * 123.— Discontulă . . . » 7—10 % pe ană. Editoră: Iacobă Mureşianu. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu. 1878. 1879. 1880. 1880. 1881. 1881. 1882. 1882. 1883. 9AL Qqt« Iunie 11. Maria, soţia lui losifă Todoranti, a fostă lovită de trăsnetă în casă murindă îndată. Augustă 22. Mai mulţi feciori certându-se s’au bătută. George Rădoiu voindă a-i împăca, fu lovită cu ună lemnă în capă şi îndată şi muri. S’au pedepsită pentru omoră cu arestă de unu ană George llea ală dascălului şi Nicolae Pascu. Septemvre 30, Repausâ parochulă Ioană Mofariu Decemvre 11. Iacobă Flucuşă din Şinca nouă, ve-nindă la Codlea în afacerile sale şi fundă în pre-pusă, că ară fi hoţă de cai, fu bătută se 4ice de M. Gobbel et consortes, încâtă şi muri în câteva ore. Februarie 7. S’a făcută alegere de parochă. şi dintre 9 concurenţi s’a alesă capelanulă din Ghim-bavă losifă Comanescu cu 99 voturi contra 84 ale contra candidatului său Alexe Frateşă din Preşmeră. Augustă 24. S’a instalată parochulu losifă Comă-nescu cu mare pompă. Comuna politică a votată din Allodiu pentru scopuri bisericesc! şi şcolare pentru Sas! 9000 fl. şi pentru Români 3000 fl. v. a. Septemvre 9. Cucura G. Budiu a murită repen-tină. se 4ice că ar fi băută brădeţelă pentru reu- j matismă. j Aprilie 17. Ioană Stinghe s’a înecată într’ună puţă j în Bucuresci. — Mai 8. Gavrilă Mămăligă, orbă de 7 ani şi în etate aprâpe de 100 ani s’a spân-4urată de o scară în tinda casei. A fostă mulţime mare de şoreci. 1884. Decemvre 31. S’a alesă de protopresbiteră ală Branului Traiană Meţiană cu 53 voturi. Parochulă din Codlea losifă Comanescu a căpătată 4 voturi şi Adm. parochă din Zârnesci Ioană Dană 2 voturi. 1885. Bucate de tâmnă, grâu şi săcară, fiindă ârna aspră au perită tote. Dănii şi binefaceri în folosulu bisericei şi scâlei din Codlea. An. 1783. Neguţâtorulă Ioană Boghiciu din Braşovă a edificată biserica. 1811. Noemvre 6. Birăulă Greciioră die Braşovă D-lă Ioană şi soţia sa Sofia au dăruită ună rândă de odăjdii. 1816. Decemvre 8. D-lă Petcu şi soţia sa Maria a dăruită o sfită (felon;) 1817. Radu Zugravu a dăruită o sfită. 1822. Februariu 6. D-lă Dimitrie Bobescu a dăruită ună epatrachilă. 1825. Mai 20. Birăulă Greciioră a dăruită o căldare pentru botezulă prunciloră. 1830. Ianuarie 29. D-lă Teodoră Bucură a dăruită 1/2 Jugără arătură pentru a se pomeni la sânta litur-giâ de toţi prooţii. * 1865. Epitropulă Ioană Lazară a dăruită ună clopoţelă pentru altară. 1867. Epitropulă Irimie Lazară a dăruită ună praporu în preţă de 16 galbeni. 1867. 1867. 1867. 1868. 1871. 1872. 1872. 1873. 1874. 1875. 1879. 1882. 1883. D-lă Radu Carpenu din Satulungă a dăruită o evangeliă în preţă de 12 fl. D-lă Radu Radoviciu ,a dăruită o linguriţă de argintă. D-lă Invăţătoră Ioană Boeră a dăruită o cutiă pentru cuminecătură. D-lă Oprea Sfetea din Braşovă a dăruită ună po-licandru. D-lă Ioană Cirică Moroiană din Braşovă a dăruită o cruce pe coperişulă scâlei. D*lă Ioană Boeră învâţătoră a dată pentru portiţa bisericei peste 40 fl. Ana I. Adamă a dăruită ună epatrachiră. D-lă Vasile Panţu şi soţia Justinîana din Săcele au dăruită ună rîndă de odăjdii în preţă de 50 fl. D-lă Zarof Munteanu din Holbavă a reparată icâ-nele împărătesc! din fruntarulă Altarului cu peste 40 fl. v. a. Ana Vasile Cârstea a ridicată pe spesele sale ♦deasupra câstei* o cruce de petră în preţă de 15 fl. pentru procesiunile rituale. D-lă Ioană Leancu din Săcele a dăruită pe sâma unui clopotă ia biserică 100 fl. v. a. D-lă Tomas Stoof din Codlea a dăruită pe sâma scâlei 10 fl. v'. a. La stăruinţa lui George Adamă ală Negrului mai mulţi Codlen! aflători în serviciu în Bucuiesci au contribuită şi au cumpărată o candela de argintă în preţă de 60 fl. 25 cr. v. a. (Va urmâ.) Nr. 266. GAZETA TRANSILVANIEI 188A CtaniiJft 1a bona de Viena din 10 Decemvre st. n. 1886. Rentă de aurii 4% • • • 98.15 Rentă de h&rtiă 6°/0 . . 90.90 Imprumutulă căiloră ferate ungare...............148.50 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostii ung. (1-ma emisiune) . . . 97.40 Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostii ung. (2-a emisiune) .... 124 — Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 109.— Bonuri rurale ungare . . 103 50 Bonuri cu cl. de sortare 1C350 Bonuri rurale Banat-Ti-mişă.................... 10300 Bonuri cu cl, de sortarelOă.OO Bonuri rurale transilvane 103. Bonuri croato-slavone . . 102.— Despăgubire p. dijma de vină ung..............98.85 Imprumutulâ cu premiu ung....................11b 70 Losunle pentru regularea Tisei şi Segedinului . 122 40 Renta de hărtiă austriacă 82 50 Renta de arg. austr. . . 83. — Renta de aură austr. . . 109. — Losurile din 1860 . . . 139 30 Acţiunile băncel austro- ungare................. 874 ~ Act. băncel de credită ung. 294.50 Act. băncel de credită austr. 29 L .50 Argintulă —. — GalbinI împărătesei . . ... 5.98 Napoleon-d’orI............. 9 98 Mărci 100 împ. germ. . . 61.80 Londra 10 Livres sterlinge 125.70 Bursa de BueurescX. Cota oficială dela 27 Noemvre st. v. 1885. urban Renta română (5°0). . Renta rom. amort. (5°/0) * convert. (6%) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7%) (5°/0) -(7°/0) ■ • * («•/.) * » . ’ (5°/o) • - Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. « » * Naţională Aură.......................... Bancnote austriace contra aură. Cump. 85 Va 90 Va 83 29 101 85 Vi 96 V. 80 1040 16. 1.22 vând. 86 Va 91 */4 84 31 102 86 „ 98 81 1050 17 1.25 *• Câştigă rentabilă! PersOne din orice clasă statornice, cari ar fi dori să se ocupe cn vândarea în rate a losuri-loră de Statei şi cn prime autorizate prin lege, se angajază cn condiţiuni forte bune; pe lângă puţină activitate se p6te aştepta la -= UNU PROFITU— dela fl. 100 pană la 200 pe lună Ofertele cu arătarea ocupaţiunei de până a-cuma suntă a se adresa: La Rudolf Mosse, Wien, sub „E. 1001“. Corespondenţe numai în limba germană. PBOFITt RENTABILII! Conspectul!! operaţiunilor!! institutului de credită şi de economii »ALBINA* în luna Noemvre 188f. Intrate: Numerară din 31 Octomvre 1885.. . .fi. 37,874.51 Depuneri...............................* 115,704.07 Cambii răscumpărate....................» 294,262.70 împrumuturi hipotecarî şi alte împrumuturi » 46,187.78 Interese şi provisiunî.................» 14,857.72 La fondulă de pensiune................» , 25.50 Moneta vândută..................... . * 1%,474.28 Efecte ,...............................* 5,737.— Conturi curente .......................» 98,191.39 Diverse ...............................» 362,16 Suma fl. 627,677.11 Eşite: Depuneri...............................f Cambii escomptate ................... împrumuturi hipotecari şi alte împrumuturi Interese pentru depuneri ............. Contribuţiune şi competinţe .... Salarie şi spese ..................... Moneta cumpărată...................... Conturi curente ...................... Diverse ... .................... Numărară cu 30 Noemvre a. c. . . . 104,223.76 277,853.39 65,855.40 927.39 92.03 2,142.04 13,453 89 114 061.87 711.42 48,355.92. Sibiiu, în 30 Noemvre I. G. Ioană, m. p. Director esecutiv. Suma fi. 1885. 627,677.11 losifă Lissai, m. p. Comptabilă. O > a o > a a hl O) 0Q cS O a a a 0> % Kt o -M O o o o >»h a +3- <1-1 c5 u o a o >a u "3 o a >P a ş. s a a eS a <1 Ntf a o rO a o *3 (V -"d a os •o a o ■ H O O >c3 rQ X» o: >a +3 o eu a> hi rc a h a a •fi eu iO 00 oo a a «C £ 'a a CL Kt o a