-I GAZETA TRANSILVANIEI. REI> ACŢIUNEA ŞI AI)MIÎiIS’rRA|irSIEA t BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ»I. Pe unfi ană 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe ană 40 fr., pe şâse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULU XLVIII. SE PRENUMERÂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIURILE: Oseriă garmondă 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlsorT nefranoate nu ae prlmaaofi. — Hanusorlpte nu se retrimită. Vineri, 29 Noemvre (11 Decemvre,) 1885. Braşovft, 28 Noemvre 1885. Armistiţiulu între Serbia şi Bulgaria încă nici pănă a<}î nu s’a putută încheia, cu t6te că trecură 12 ţiuniloră serbescî întărite. BelgradU, 8 Decemvre. In cercurile diplomatice domnea erî seriâsă îngrijire, că lupta va reîncepe, deorece între Rusia şi Austro-Ungaria se iviseră mari diferenţe cu privire la cestiunea bulgară. Mijlocirea Germaniei isbuti să înlăture aceste diferenţe, în urma căreia cele trei puteri imperiale esercitară presiune asupra prinţului Alexandru, care declară că e gata să răspundă în 48 de ore, la propunerile sârbesc! pri-vitore la armistiţiu, în sensă pacînică. Pacea se va încheia sub intervenţiunea Rusiei şi Austro-Ungariei, care s’au şi unită asupra condiţiuniioră. Sofia, 8 Decemvre. Guvernulă bulgară a adresată agenţiloră diplomatici o circulară, în care arată, că elă, după ce propunerile sârbesc! n’au altă scopă decâtă să trăgănescă în infinită cestiunea armistiţiului şi să trecă *cu tăcerea cestiunea păcii, insistă mai multă ca ori când, ca Serbia să primes^ă contra-propunerile făcute de elă. Sofia, 8 Decemvre. Gondiţiunile de armistiţiu — ce le-a adusă parlamentarulă serbescă, majorulă Mi la novici, în cartierulă generală bulgară — au fostă următo-rele: 1. Armistiţiu pănă la 1 Ianuarie; 2. Posiţiunile armateloră ca la 27 Noemvre; 3. Reciproca deşertare a pământului inimică. Guvernulă bulgară a răspunsă la ele că. deorece propunerile nu oferă nimică sigură, susţine propunerile formulate de elă mai nainte şi dacă în 24 de ore nu va primi nici ună răspunsă, va refera despre acâsta mareloră puteri, la stăruinţa cărora a încetată ostilităţile. Petersburgu, 8 Decemvre. Speranţele de pace se înpuţinâză în modă bătătură la ochî, deorece credinţa în unanimitatea puteriloră dispare totă mai multă. »Swjet* <}ice, că cu câtă mai iute începe din nou prinţulă Alec-sandru, cu atâtă mai bine pentru pace. Dela noulă co-mandantă sârbescă, crede »Swjet,« nu se aştăptă lucruri mari, deorece reputaţiunea sa câştigată în 1876 este fabricată numai. Constantinopolu, 8 Decemvre. Rechiămarea delegatului Porţii din Rumelia la Adrianopolă fu pricinuită de împrejurarea, că guvernulă turcescă n’a putută primi păn’acum nici ună raportă despre situaţiunea din Rumelia. Plecarea comisarului din Gonstantinopolă s’a a-mânată pănă ce voră sosi raporte. Belgradu, 6 Decemvre. Generalulă Iova novici, care a comandată trupele serbesti la Slivniţa, a fostă degradată şi dată judecăţei; însuşi regele Milană i-a smulsă epoletele. Timişâra, 8 Decemvre. Inspectoratulă de aci ală căii ferate a fostă încunosciinţătă atji de ministerulă serbescă, că întrega comunicaţiune cu mărfuri la Serbia prin Belgradă este suspendată pănă la altă disposi-ţiune. sandru au cedată dorinţei puteriloră — au atacată din nou pe Bulgari în jurulă Trn-ului şi Ţaribrodului şi au continuată asaltulă Vidinului principele Alexandru, care pănă atunci a stată în defensivă, a fostă nevoită să ea ofensiva şi să silâscă pe Sârbi a deşerta partea nordică a principatului. Alteţa sa era deja aprâpe de ţinta sa, când corniţele de Khevenhuller a făcută în numele suveranului său neaşteptata declarare despre eventuala întervenire militară a Austro-Ungariei. în urma acestei declaraţiunî principele a curmată ostilităţile provocândă pe Serbia, ca pentru încheierea armistiţiului se trimâtă ună mandatară. Acâsta mode-raţiune cu atâtă mai tare o voră sci apreţia puterile, cu câtă declaraţiunea făcută în momentulă învingeriloră armatei bulgare, a dată timpă inimicului de a-şl reculege puterile sale. La provocarea din partea nâstră Sârbii au propusă câteva condiţiuni, ele însă n’au fostă acceptate de guvernulă bulgară. Principele Alexandru a făcută o contra propunere, şi aşteptă acum respunsulă. în acestă res-timpă principele a primită o depeşă dela marele Viziră turcescă, prin care i se notifică, că Pârta a denumită ună comisară interimală, care a şi plecată în Filipopolă cu drepturile unui valiu din Rumelia orientală. Marele Viziră şi’a esprimată totodată speranţa, că principele se va îngriji ca să nu se întâmple nimică în Bulgaria, ce ară viola tractatulă dm Berlină. D-lă Ţa-nov a răspunsă în numele principelui, că Alteţa sa vo-esce a împlini promisiunea făcută Sultanului, şi nu va influinţa asupra dicisiuniloră Rumelioţiloră nici prin trimitere de trupe bulgare nici prin vr’o altă acţiune. D-lă Ţanov a mai adausă, că principele nici acum nu voesce a hotărî asupra sorţii Rumeliei, a unirei sâu separării ei. Sub imprejurările actuale principele şi guvernulă său credă, că celă mai uşoră modă de a ajunge la scopulă puteriloră ar fi, ca Pârta se nu trimâtă comisari în Filipopoli până ce Bulgaria nu va încheia pace cu Sârbia. SOIRILE PILEI. O notă bulgară. Ministrulu de esterne ală Bulgariei a adresaţii în 3 Decemvre a. c. câtră representanţii puteriloră străine din Sofia o notă pe care, pentru importanţa istorică ce-o are, o publicămu în întregulă ei cuprinsă. Eată-o: „îndată ce Serbia ne-a declarată resboiulă, principele Alexandru făcu cunoscuta Sultanului şi puteriloră acestă faptă ală agresiunei. Fiindcă nici puterile nici representanţii înaltei Pârte n’au protestată în contra acţiunei Serbiei, care involvâ violarea tractatului de Berlină, guver nulă bulgară trebuia să se razime în puterile sale pentru d’a respinge invasiunea. Serbii, la 19 Noemvre, ajunseră aprâpe de porţile Sofiei, însă au fostă bătuţi şi victo-riosa armată bulgară a isbutită a alunga pe inimici din tote posiţiele loră şi a-i respinge păn’ la Ţaribrodă, unde se retraseră Ia 24 Noemvre, cândă puterile, la propunerea Rusiei au provocată pe beligeranţi să înceteze eu ostilităţile. Cândă Serbii însă, — cu tote că conformă depeşei marelui viziră turcescă adresată principelui Alec- Miseria şi împreună cu ea »Kultur-egylet«-urile în-cepă a „ferici“ Ardelulă. Locuitorii comitatului Târna -vei mari emigreză în cete în România. In anulă trecuta s’au dată 446 de paşapârte numai de solgăbirăulă din Sighişâra. In anulă acesta, abia în cursă de trei luni, s’au anunţată pentru emigrare 277 persâne. Intre emigranţi suntă 200 de Români, 59 Germani, 18 Maghiari, câţiva Ţigani; 34 părechl căsătoriţi şi 19 copii sub 10 anî. —o— Amă fostă comunicata cetitoriloră, că Jules Ler-mina, unulă dintre scriitorii francesî, care a visitată astă veră esposiţia din Budapesta, a scrisă ună articulă în vMot d’ordrea despre starea socială a Ungariei. Acestă articulă a produsă o înverşunată discuţiune în diaristica maghiară şi s’au supărată forte cei dela Budapesta, că Jules Lermina avă »cutezanţa* a spune lumei întregi, că în Ungaria domnesce prostituţiunea. Astăzi vine bătrânulă leadără ală oposiţiei, Irânyi Băniei şi vă(}endă, câ demoralisaţiunea mereu cresce în Ungaria, cu concursulă celoră dintâiu bărbaţi de stată ai Ungariei: Sennyey, Pechy, Pauler, Somssich, Jokay, Apponyi, Szilâgyi, Falk etc., a propusă înfiinţarea unei reuniuni cu scopulă de a îndrepta răulă ce bântue societatea maghiară, de a îngriji de crescerea religiosă şi morală, de a împe-deea lăţirea cărţiloră şi representavea pieseloră imorale. Reşedinţa acestei reuniuni să fiă în Budapesta şi să aibă filiale în tote părţile ţării. — Aşadâră domnii din Budapesta numai acum vâijură ceea ce Jules Lermina a văzută în câteva ore ? —o— Eră şi eră a mai »pricopsită* ministrul^ Trefort pe preoţii gr. or. Simionă S u c i u din Rusoră cu 80 fl. şi Ionă Preda din Petrila cu 50 fl. - 0— Ni se scrie din Făgăraşu cu d ita 26 Noemvre v.: • Sâmbătă, în 23 Noemvre v., a fostă târgulă de vite ală Făgăraşului. Nici nu s’a simţită acestă târgă, ici colea se Nr. 265. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. vedea câte ună omă, venindă cu vite, dâr şi acela triştii, dovadă, că numai silită de greutăţile cjilei îşi duce vita la târgă să o dea pe nimica. Pe terenula târgului se putea omulO preumbla fără să se atingă de cOrnele vi-telorfl cornute; cai încă au fosta puţini şi bivoli mai de loca. Cătră sără întâlnescO una omO veninda cu una cala. «Ce ai data pe calula ăla, bădicule?« , Cinci sloţî (florini) şi 50 cr.« fu răspunsula. Vitele se vândă pe nimica, bani nu sunta. Unui oma i s’a vânduta vaca pentru bira (dajdiă). Luni în 25 Noemvre v. am văzuta târgulfi sloboda, după cum se q}ice> productelora. Acesta tărga a fosta bine representata şi de vânzători şi de cumpărători. Grija omului de toiula ernei, care e la uşă, l’a îndemnata să-şî cumpere vestminte de ernă cisme, cojoce, pepfare, căciuli etc. se cumpărau cu preţuri bunişore, ba cojocarii români săliştenî, dintre ca r am văzuta pe doi, vindeau cojocele lora frumosa lucrate cu preţuri pipărate. ,Ge mai lucru frumosa au adusa Sighienii, haideţi să vedemă,* să au^iau poporenii vor-binda printre şetrele dimprejura. Grâu, cucuruza, ovăsa, orza, păsata, mere destule, se vindeu cu preţuri de mij-loca. Preste tota, acesta târga a fosta bine cercetata şi meseriaşii toţi au vânduta, şi cu preţuri nu de despre-ţuita.* —0— Studenţii dela gimnasiuia rom. cat. din Braşovă s’au făcuta membri fundatori cu 100 fl. la «Kultur-egylet«-ulă din Cluşiu. Ei vora, prin graiuia profesorului Balogh, ca dela Carpaţî pănă la Marea Adriatică să răsune imnuia maghiara şi piscurile Retezatului şi Hargitei să audă răsunânda din milidne de buze: în lumea asta mare, afară de patria maghiară nu’i pentru tine locă.« — Şi'ncălecaiu p’o şea şi v’o spuseiu aşa, şi’ncălecaiu p’o găină chidră şi vă comunicaiu o fantasiă g6lă — şovinistică. —O— Una advocata din Budapesta, anume Englaend er, care negligândO-şi cancelaria advocaţială a trăita numai din dare de împrumuturi, în dilele trecute fu arestata de poliţia capitalei, ceea ce a produsa mare sensaţiă în cercurile advocaţilora. Despre acestă arestare sensaţio-nala circula următârea faimă: Una fişpana a împrumutata dela Englaender 6000 fl. Cambiula a espirata la începutuia lunei curente şi imprumutăloruia deja de multa l’a escomptata la o bancă a capitalei. Fişpanula neavânda cunoscinţă despre asta escomptare, a trimisa, înainte de espirare una nou cambiu, împreună cu per-* cente. Cambiula cela vechiu însă nu l’a primita nici pănă astăijî, ci în locuia acestuia a primita o scrisore dela banca respectivă, prin care i se face cunoscuta, că espirânda cambiula să se îngrijescă de plată, eventuala de reinovirea cambiului. FişpanulO a răspunsa, că n’are nici una cambiu espirata, şi totodată a trimisa o depeşă poliţiei capitalei ca se-la deţie pe numituia advocata. Advocatula însă insciinţata fiinda de pericolula apropiata Fa schimbata cambiula cela vechiu eu cela nou, trimi-ţându-lă cela vechiu fişpanului cu adjunctuia său. Ast-fela stă astăzi afacerea. Poliţia l’a lăsata pe pţpioră libera pentru o cauţiă de 10,000 fl. —0— f. Grigorie M. Alexandrescu, cela mai mare fabu-lista ala României şi poeta, a încetată din vieţă. înmormântarea se va tace pe cheltuiala statului. —o— Una fur ta prin spargere de o cutezanţă ne mai aurită, s’a întâmplata în nâptea de 8 Decemvre n. la giuvaergiula Curţii Granichstâdten, din Viena. Făptuito- rii s’au introdusa de Duminecă după amâ(Jî în locala, au sparta trei casse de fera, furânda bani şi preţiOse în valore de vr’o 400,000 fl. Bănuindu-se, că doi dintre făptuitori au trecuta în Ungaria, poliţia a fosta avisată în t6te părţile să cerceteze, m Copşa la sosirea trenului a fosta [[aprita una călătora bănuita, şi fiinda dusa îndărăta în Alba-Iulia de unde (Jicea că a plecata, s'a dovedita că aşa este. In Sibiu asemenea poliţia a pusa mâna pe una călătora suspecta, der se 4ice c& acela s’a legitimata ca agenta. Poliţia de aci încă a visitata alal-tăerî trenula ce sosise în Braşova, der n’a descoperita nimica. In Oradea mare au fosta cercetaţi de poliţiă doi călători, der s’au legitimata ca omeni de afaceri, După instrumentele găsite în localulO giuvaergiului, cu care s’au sparta gcassele, se susţine": că la spargere a participată chiar una lucrătorâ de casse de fera. Păgu-başula va da una premiu de 5% din valorea obiectelora furate, adecă 15,000 fl., celui ce va pute da indicii. Maghiarii şi celelalte naţionalităţi. Sub titlulă acesta scrie „Epoca “ următbrele: Sunta nouă-spre-^ece ani trecuţi de când Maghiarii, sătui de absolutismula nemţesca şi doritori de viaţa constituţională, declarau în dieta lorO: ,Noi voima, ca în ce privesce esercitarea drepturiloră nostre cetăţenesc!, nici religiunea, nici naţionalitatea se nu constituie vre-o deosebire între cetăţenii patriei; voimâ ca aspiraţiunile naţionale ale eoncetăţen lora noştri nemaghiarî, întru câta ele potă fi realisate fără a se împărţi ţera politiceşte şi fără de a se sacrifica independenţa ei legală, să fiă garantate prin lege.* Acestă declaraţiă, pe vremurile acelea, a făcuta pe mulţi să credă, că Maghiarii, scăpânda de jugula apăsă-tora ala Nemţiiora, vorâ. căuta în adevăra să se inspire de principiuîa deplinei egalităţi. Şi s’au găsită chiar şi dintre Românii de peste munţi, mulţi fruntaşi, cari să ia drepta bani buni promisiunile Maghiarilora. Cum au ştiuta însă Maghiarii, după ce au pusa mâna pe putere, să îndeplinescă ceea ce au promisa la 1866, ne-o dovedesce starea actuală a lucrurilora din regatula ungara, unde totula este în ferbere, unde naţionalităţile nu cunosca duşmana mai mare decât a pe neamula maghiară. Venirea Maghiarilora la putere n’a avuta alta înţelesa decâta inaugurarea unei ere de esploatare şi persecuţie pentru toţi câţi n’au voita să înţelegă, că este mai bine să fiă cineva Maghiara decâta Româna, Neamţa, Croata etc. Resultatele politicei urmate de cătră conducătorii ţă-rilora de sub corona ungurescă, au începută a pune pe gânduri pe însuşi iniţiatorii acestei politice nefaste. Pe când mai nainte sferele politice maghiare nici nu voiau să audă de năţionalităţl şi, în semeţia lora, treceu fără nici o remuşcare peste ruinele altora, avânda drepta stea conducetore ideea maghiarisărei — astăzi ele au începută a fi îngrijate, văcjenda prăpastia la care au ajunsă. Intrega ţarist ică maghiară ofiefosă şi neoficiosă guvernamentală şi oposiţională, mai nu trece 4i în care să nu consacre, câte o colonă, două, cestiunei naţionalităţiloră şi să nureeundscă, că relaţiile dintre Maghiari şi celelalte naţionalităţi sunlă câta se pote de încordate. Dela a recunosce însă starea actuală de lucruri şi pănă la a recunosce şi căuşele care i-au data naştere, este pentru politicii maghiari o distanţă aşa de mare încâta nici unuia nu o pote străbate cu privirea. Opo-siţionalii găsesca căuşele în slăbiciunea şi inepţia guvernului d-lui Tisza, precum şi în corupţiunea ce s’a în- tinsa de susa pănă josa în tote ramurile administrative er guvernamentalii aruncă t6tă vina în sarcina legilorâ, care după dânşii sunta forte favorabile propagandelora şi agitaţiunilora naţionale. Nici unii nici alţii însă nu vădă seu nu voiesca a vede adevărata sorginte a răului. Este adevărata că administraţia d-lui Tisza, în părţile locuite de Nemaghiari, este atâta de conrnptă şi ignorantă încâta nu şî-ar găsi pote păreche nici în Asia, der ceea ce face pe naţionalităţi şi în speciala pe Români să urască din fundula inimei lora pe Maghiari, este tendinţa făţişă a acestora de a stinge, cu ajutorulă puterei publice, limbă, credinţă, obiceiuri şi tradiţii la orî-ce alte naţionalităţi şi a preface din actualula stata poliglota una statO naţionala maghiara. Cât a pentru liberalismul a legilorâ unguresc! faţă cu naţionalităţile, ni se pare, că este de prisosa a mai face vre-una comentară. Decă esistă pe faţa pământului una stata cu pretenţii de civilisaţii, în care esclusivismuia să troneze chiarD şi în legile de mică importanţă, apoi aceia stata este statuia pe care îla conducă politicii maghiari. Legisiaţiunea ungurescă dela 1867 Sneoce nu presintă decâta una şira nesfârşita de legi în profitula elementului maghiara şi în paguba celorlalte nâmurî. Motivele invocate, prin urmare, de câtră politicii maghiari, spre a esplica starea actuală de lucruri, potQ să fiă plausibile pentru Maghiarii, cari nu voesca odată cu capula să renunţe Ia idea maghiarisărei. der ele sunta departe de a putea da mijlocele pentru consolidarea şi prosperarea statului ungara. Decă Maghiarii voiesca în adevăra să inchiege temeliile statului ungara prin iubirea reciprocă dintre diversele popore, care alcătuesca statuia ungara, atunci n’au decâtu să renunţe, odată pentru totdeuna, la absurda idee cum că ei vora pută să facă una stata naţionala maghiara, in care să nu se mai audă altă limbă decâta cea maghiară. Lase pe fiecare nemă să se des-volte după firea lui; facă ca principiuîa deplinei egalităţi, în raporturile dintre naţionalităţi, să ajungă o realitate şi atunci fie siguri, că statuia ungara va fi mai tare decum îşi închipuesefi ei că va fi statuia naţionala maghiara. Altfela la temeliile statului ungara se va găsi totdeuna cătrana, care să ia focii dint’o singură schinteiă şi să pună în flăcări întrega clădire socială. Paltinii'. ^Marele slave despre jubfleulu Ini Tisza. „Oech“, (Jiarulu clericalii din Praga, scrie cu privire la jubileulil lui Tisza următbrele: «Câta de multă le mai place să esagereze acelora, cari preamăresca faptele lui Tisza ! De voma esamina cu ceva mai mare atenţiune starea lucrurilora din Ungaria, voma vede numai decâta, că nu este aşa mare «gloria» lui Tisza. Scima că în anii din urmă Tisza, prin politica lui ultraistă-naţională, a nutrita una şovinisma maghiara, care ne mai voinda să scie de istoria şi de desvoltarea ţărei şi ne mai băgânda în serriă referinţele adevărate şj faptice, nici că mai sufere lângă sine alte naţionalităţi. Tendinţa pentru care cei dela putere lucrâză şi se însu-fleţescă în Ungaria poliglotă e de a administra şi de a întrebuinţa limba naţională esclusiva în folosula acelei naţionalităţi, care faţă de naţiunile nemaghiare se află într’o minoritate numerică. Presiunea asupra Slovacilorii, Sârbiloră, Româniloră şi Sasiloră a fostă — aşa 4’eendă — la ordinea cailei în decursulă guvernărei de 10 anî a FOILETON tU. O privire asupra trecutului şi presintelui RomânilorA din opidultit Codlea. (Urmare). 1789. Februarie 11. După ce a venită recursulă dela Curiă în causa de conturbare de posesiune cu Vlă dărenii, Vlâdărenii au fostă introduşi în posesiunea .pământului, formală judecătoresce. Totă atunci a fostă o scumpete mare, găleta de grâu a fostă cu 15 fl., săcara cu 8-10 fl., orzulă cu 5 fl., cucuruzulă (păpuşoiulă) cu 4 fl. 80 cr., ună cară de fenă cu 30—40 fl., o porţiă de fenă cu 40 cr. Anulă a fostă forte umedă şi cu ploi multe, bucatele au putre 4ită pe vremea secerii în clăi. Vinulă încă a fostă scumpă, o bute de 40 vedre dela 80—100 fl., ună porcă grasă dela 40—50 fl.; numai după ce sosiră porci din România, se vendură cu 20—30 fl. — Noemvre 1. Trupele imperiale trecură în România; din cansa treeerei se causară multe strapaţe ţeraniloră. — Noemvre 23. Ora-şulă a trebuită să lifereze pentru armată pe anulă acesta 503 gâlete de bucate pentru pâne, 387028/84 gălete ovăsă, 2083 mâjl de fenă. 1790. Februarie 20. Repausâ împăratulă losifă II, părintele patriei şi ală asupri ţiloră. 1792. Octomvre 4. S’au arendată pe 6 ani morile şi crîşmele, ridicându-se o arândă forte mare. — 1793. DOI 1802. 1802. 1802. 1802. Decemvre 8. Sera pe la 7 ore s'a simţită ună cumplită cutremură de pămăntă. Ianuarie în 10. S’au prinsă la miliţiă 7 feciori şi s’au trimesă în BraşovO şi de acolo la răsbo-iulă cu Francia. Ianuarie 29, 30 şi 31. Băt.ii ună vântă cumplită causândă mari daune. De atunci proverbuîă: «Luate -ar vântulă din an. 1801!« — Augu tă 13. 1804. A fostă în totă ţera Bârsei potopă mare. Osman-Oglu pe la finea lui Maiu alungă pe boerii din România; aceştia se retraseră parte la Sibiiu, 1804. parte la Braşovă î î numără de 8000, între cari şi principele Mihailă Alexandru Şuţu. Chiar şi j consulatele auslriace, englese şi rusesc! se refu-; giară Ia Braşovă din România. j 1809. Iunie 26. Principele României Miehailă Şuţu merse! din Braşovă la Sighişora, şi cei mai mulţi boerî pe j la începutuia lui Augustă se reintorseră în Româ-! nia. Boerii causară mare scumpete în ţera Bâr-! sei, mulţi se împărţiră şi prin sate, prin Ghimbavă, Cristiană şi Codlea. Totă aici se retraseră şi în, an. 1807, când Ruşii năvăliră in Moldova şi Ro-jl810. mânia. i Primăvera mulţi feciori, soldaţi din Codlea, cari se asentară la an. 1795—1797, petimpulă răsbo-iului cu Francia, se reîntorserâ acasă, după ce la an. 1801 în Februarie să făcu pace. Totă în j anulă acesta se numerisarâ a 3-a oră casele şi j se puse numeră şi la curţile fără edificii pe ele.! 1811. Octomvre 26. Pe la 12 Va ore 4aia a fostă ună j cutremură cumplită astfelă încâtă chiar şi turnulă 1 era să se dărîme. In Hălchiu s’a dărîmată biserica şi multe porţi. In Bodă, biserica întregâ şi 90 case şi alte edificiii. In Hălchiu clopotele prin sgu-duitura cea puternică se isbiră unele de altele şi se sparseră. In Hălchiu, Rotbavă, Ţinţarî, Codlea în multe locuri se crepâ pământ u-ă şi prin cre-păturî e.şea apă. La spatele Uliţei Nouă, s’a formată o altă Uliţă None; pentru ună locă de curte s’a plătită 80 fl. Iulie 24. Pe la 4 ore după prân4ă a fostă o furtănă cumplită şi a amestecată totă inulă, care era smulsă, încâtă proprietarii au trebuită se-lă adune totă la ună locă, şi apoi se-lă împartă. S’a formată în ţera Bârsei ună batalionă de vânători în onorea împărătesei pentru răsboiula cu Francia, recrutându-se din tote satele feciori şi din Codlea 10. Totă atunci s’a formată şi unu corpă de civili şi insurgenţi, luându-se la miliţiă feciori din tote naţiunile, afară de Ţigani; fă-cându-se însă pace, i au dimisă pe toţi acasă. A fostă o scumpete mare: ună funtă de carne costa 30 dinari, găleta de grâu 30—40 fl., de orză 25 fl., de ovăsă 18 fl., de săcară 25—26 11. O vadră de vină 7—8 fl., o cupă de vină 1 fl., o pâne 1—2 fl. Totă în anu.ă acela, în 1 si 2 Junie, a ninsă neîntreruptă, făcând ă mari daune la bucate. Martie 15 împăratulă Francisc-ă I împărţi biletele de bancă de ună florină în 4 părţi, şi reduse ună florină la 4 groş iţe, 2 fl. la 8 groşiţe, .5 fl. Nr. 265. GAZETA TRANSI1VANIEI 1885. Mi Tisza. Urmarea e nemulţămirea cea mare, ce domnesce adl între naţionalităţile din Ungaria.* »Pe terâmulO eclesiastică puţine lucruri putemă afla cari pe noi să nemulţămeseă. Tisza a păşită ca luptătorii ală partidei protestante şi acestă posiţiune şi o conservă şi acum. Ca ministru-preşedinte n’a încetată a fi oină parţială. Calvismulă dela 1875 îşi trâesce adevărata sa etate de aură, pe cândă catoliciloră în privinţa dreptăţei nu le-a rămasă decâtă calea de a se plânge. Tisza a incriminată preoţirnea catolică, că face agitaţiuni politice necuvenite er pe o parte din episcopii catolici i a eschisă din casa magnaţiloră şi i-a despoiată de e-sercitarea drept.uriloră bisericesc! şi scolastice. Acestea arată lămurită, încâtă a cruţată Tisza interesele catolici-lorâ din Ungaria.* ,Aşa dără nici pe tărâmulO politică şi nici pe celă eclesiastică Tisza nu s’a purtată aşa pe cum i-ar fi fostă datorinţa, adecă: cu dreptate. De altmintrelea nici referinţele ţărei nu suntă de aşa ca să justifice esageratele imnuri de laudă ale acelora, cari serbătorescă pe Tisza, căci, durere, corupţiunea administraţiei unguresc! a devenită renumită. Delapidarea şi defraudarea nicăirî nu se presintă aşa de desă ca în Ungaria. Neiubirea de lucru şi urmările acesteia suntă nisce apariţiunî bolnăviciose pe corpulă statului maghiară. Sub Tisza n’a succesă a regula finanţele statului... tăcemă despre celelalte.* nanţe, pentru a mărgini împrumuturile şi creiările de nouă dări. Totdeodată ne vomă sili, prin Iote mijloeele, ca să redămă vieţa agriculturei nostre decă^ende, protejândă de o potrivă pe muncitoră şi pe cultivatoră, ne mai permiţendă ea producătorii să fiă consideraţi, de astăzi înainte, ca ,parte adversă* în stată. Trebue să luămă esemple dela marii noştri vecini, pentru a da agriculturei tote instrumentele de acţiune ce’i lipsescă astâcji — şi din punctulă de vedere practică şi sciinţifică, şi din punctulă de vedere ală creditului. Dăr, înainte de tăie, trebue să se restatornicescă siguranţa pentru toţi prin comunele rurale, silindu-ne să stingemă ura ce se încercă de câţi-va ani a se aţîţa de -susfi între agricultura mică şi agricultura mare, între burgezî şi ţărani, între muncă şi capitală, fundă că numai prin împăciuirea in-tereseloră, prin reînfrăţirea şi armonisarea acestoră mari factori ai activităţii naţionale se păte obţine adevărata libertate şi realisa prosperitatea publică şi progresulă economică ală României. Amă vătjută, că cea mai mare parte a omeniloră facţiunei dela putere n’a urmărită decâtă îndestularea pofteloră loră, şi exemplulă scandalosă ală averiloră im-provisate prin politică tinde a înrădăcina ună rău reven-dicabilă în moravurile nostre publice, deprincjândă ţinerile generaţiuni a crede, că potfi ’ajunge la putere şi la principiile ce ne legămă cu toţii a le face să triumfe. In numele loră chiămămă naţiunea română la lucru şi la luptă. Catargiu Lascaru. Vernescu Gheorghe. Totă în seDSulă acesta scrie şi „Zastavaw jonor* sciinţă, fără muncă şi fără probitate, şi că sârbăscă din Neoplanta, care vede în guvernulă j P0,it*ca e o neguţătorie şi o meserie de înavuţire, lui Tisza periclulă şi ruina Ungariei. Ea doresce Aceste condamnabile tendinţe nimicescă simţimân- ca anulă acesta, ce a urmaţii după espiarea ee-loră (Jece de mai ’nainte, să fiă ultimulă ană tulă de patrie şi virtuţile cetăţenesc!, căci prin ele se substitue conflictulă intereseloră materiale lupteloră ge- pentru guvernulii lui Tisza, pentru ca astfelfi şi j ner<^se de idei şi de credinţe, cari au în vedere binele naţionalităţile, cari atâtă de multu au fostă asu-! Publică. prite de ministrulii jubilantii, să p6tă respira mai liberii. Pe patriarchulă Angelovici îlă condamnă din incidentală, că a mersă la Budapesta să gratuleze, deşi dintre 29 episcop! catolici numai 8 au fostă cari au sărbătorită pe Tisza cu ocasiu-nea jubileului. Programulil partidului liberalu-conservatoru din România. Deodată cu manifestulă-programă ală partidului naţională-liberală a apărută şi programulă partidului liberalu-conservatoră din Vomă cerca să ridicămă demnitatea, prestigiulă şi independinţa clerului spre a reda bisericii române t6tă splendorea ei primitivă. Vomă face să înceteze favoritismulă şi persecuţiu-nile sistematice, practicate a(Ţ în armată; căci armata trebue să fie a ţării, er nu a diferitelor!! partide ce se succedă la guvernă. Vomă face totă, spre a asigura câtă mai în grabă prestigiulă şi independenţa magistraturei, pentru ca justiţia să devină o a treia putere in stată, în adevărata accepţiune a cuvântului, scoţând’o de sub influinţele imorale cari o corupă şi o degradâ. Er instrucţiunii publice j îi vomă da tătă solicitudinea, der mai alesă răspândirea ULTIME SOIRI. Parte din armata sârbă de lângă Vi dină s’a retrasă Indreptându-se spre Lom-Palanca. Sârbiloră le-au sosită încă câteva tunuri de a-sediu. Regele Mi lână a plecată în 8 1. c. dela Belgradă la Nişă la 6ste, pe care a trecut’o în revistă fiindă aclamată cu entusiasmă. In a-câsta visită se vede preludiulă unei nouă acţiuni. „Daily News“ spune, că împăcarea Ţarului cu prinţulă Alexandru ală Bulgariei este ună faptă îndeplinită. Romania. Programulă redigeată de comitetulă i ja care întregD poporulă are dreptulă mai înaintea orîcă- acestei partide se resumă în următdrele puncte : Vomă lupta pentru a combate spiritulă centrali-satoră ală dictaturei ipocrite şi absorbante de astăcjî, pentru a asigura, printr’o descentralisare reală, satisfacerea intereseloră sociale locale. Vomă apăra cu energie libertatea presii, în totă întregimea ei. în contra uneltirii facţiunii dela putere şi nu vomă îngădui, sub nici ună pretestă, vr’o măsură preventivă pentru delictele de cuvântă, de condeiu, nici vomă primi ca ele să fie vr’o dată sustrase dela juris-dicţiunea juriului. Nesocotirea principiiloră economice de stată şi joculă ce s’a făcută cu ereditulă nostru publică, ne impune datoria d’a studia, cu t6tâ luarea aminte, starea năstră economică şi financiară, pentru a pută să ne lerimO, la timpă, de catastrofe. Sarcinele fiscale au ajunsă o povară nimicitdre pentru t6te isvorele de producere ale ţării, şi trebue să ne grăbimă a ne opune cu hotărîre risipirei baniloră pu- rei binefaceri a progresului; şi vomă îngriji ca învăţă mântulă primară, obligatoră şi gratuită să devină o realitate. In fine voimă să combatemă, din tote puterile năs-tre, acea sistemă vinovată dâ cârmuire asupritdre cu care se tracteză, de facţiunea guvernamentală, partea ţării de peste Milcovă, lovind’o în t6te legitimele ei interese, sistemă, care a mersă chiar la extremitatea d’a refusa aplicarea legiloră în vigore, precum s’a întâmplată cu cesti-unea cererii de înfiinţarea creditului fonciară-rurală la Iaşi şi cu cestiunea facultăţii de medicină. Noi vomă face să se aplice tuturoră părţiloră ţării, cu cea mai perfectă egalitate, t<5te îmbunătăţirile morale şi materiale, şi cu aceeaşi bună credinţă t,6te legile. In domenulă politicii esterae, fundă că idealulfi nostru a fostă şi este realizarea unei neutralităţi garantate, vomă ave pentru Iote Puterile aceeaşi deferinţă şi aceleaşi simţiminte amicale. Acestea suntă ideile ce ne unescă, acestea suntă DIVERSE. Siftucidere. — ţfiarulă „Szabadsâg“ din Oradea-mare scrie, că în cursă de o săptămână două sinucideri s’au întâmplată în Szâkelyhid. Sinuciderea din urmă s’a întâmplată în 3 1. c. avândă precedinţe romantice. Bir-taşulă din locă avea o frumdsă fiică adoptivă, în care? în anulă trecută ună impiegată ală birtaşului se înamorâ pănă dincolo. Fata, şi ea simpatisâ pentru junele înamorată, şi în contra voinţei rudeloră sale, cari o au a-meninţată cu eschidere din sinulă loră, s’a căsătorită cu elă. Cununia loră precum şi eschiderea ei din sînulă familiei se săvârşise în una şi aceeaşi (Ţ; tânăra păreche însă încre(Jându-se în puţerile sale, a luată lumea în capă şi stabilindu-se în Cluşiu, a isbutită a-şi afla o ocu-paţiune favorabilă. Tânăra păreche pănă mai eri-alaltă-eri era fericită, când bărbatulă fu încunosciinţată că-şî p6te reocupa postulă de chelneră încasatoriu în birtulă familiei nevestei sale. La îndemnulă nemilosei sârte şi de dorulă pentrn locuia natală, ş’au vândută t6te mobilele şi s’au dusă îndărătă. In Szekelyhid însă i-au aşteptată o tristă surprindere, — postulă pentru care au venită acasă era ocupată. Tînărulă june de 24 ani, os-enită de drumulă celă lungă, fără bani şi zăpăcită cu totulă, ş’a chemată femeia sa într’o odaiă a casinei, unde locuia rândaşulă de 4b i-a împărtăşită trista realitate, cjh'endă că amândoi voră muri. Tînăra nevastă se luptă disperată, pănă când uşa fu deschisă, scăpăndă astfelă de acestă destină grozavă, Abia c’a ajunsă în stradă şi revolverulă a răsunată. Rudele îndată au venită în odaiă şi în mijloculă odăei îlă văzură pe junele bărbată cu fruntea sâagerăsă, in agonia morţii; lângă elă era ună revolveră, din care numai o umplutură lip-sâa. Doctorulă cercuală l’a aflată încă în viâţă, şi după o suferinţă de o jumătate de oră a murită. Cursutu pieţei Braşovu din 10 Decemvre st. n. 1885. icî şi a introduce economii seriose şi chibzuite în fi-1 îngrijirile, cari ne-au adusă la contopire, acestea suntă Bancnote românesc! . . . . Cump. 8.50 Vând 8.53 Argint românesc .... . . » 8.40 * 8.46 Napoleon-d’ori . . » 9.95 * 9.99 Lire turcesci . . » 11.20 11.39 Imperiali . . » 11.20 • 11.30 Galbeni . . » 5.94 » 5.97 Scrisurile fonc. »Albina* . . » 100.50 > 101.— Ruble Rusesc! . . » 122.50 » 123.— 1 ?îscontulă . . . * 7—-10 °/0 pe ană. Editoră : lacobtt Mnreşianu. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mnreşianu. 1813. la 1 fl. nou, 10 fl. la 2 fl. noi. Bilete de bancă de 1 şi 2 florini au avută valore pănă la Octom-vre 1812. Schimbările bileteloră de bancă au urcată preţurile forte tare, d. e.: găleta de grâu costa 100—120 fl., orzulă 68—70 fl., săcara 60—70 fl., ună porcă 100—200 fl., ună bou 400—500 fl., unu cală 700—1000 fl. în bancnote. — In anulă acesta s’a cărată năsipă pe drumulă Braşovului pănă dincoce de Codlea de cătră toţi ' locuitorii din ţera Bârsei. — In luna lui Augustă se arătă ună cometă mare spre partea nordică, se trase spre sudă şt se observa mai pănă cătră crăciună. 1812. Coperişulă bisericei române stricată de desele furtuni din anii trecut] s’a făcută din nou. Co-cona Zimbru din Braşovă a dăruită totă ţigla trebuinciosă. — Toiă în anulă acesta s’a făcută pentru prima dată apâduclele — bosurile — ţîpurile — în Uliţa Măgurei. Fiesce-care din aceea vecinătate a lucrată şi a plătită câte 7 fl. 10 cr. şi cele 3 ţîpurî au costată pre lângă lucru 293 fl. 50 cr. Oraşulă ingrijesce singură de ţîpurî după ce se facă. — In luna lui Iunie şi Iulie în iote (jilele câte 150 carâ din Codlea au lucrată la dru-mu'ă spre Vlădenî. Totă atunci se aflau aici şi y’ 300 dragoni, ca antegardă în casulă când Ruşii din România ar voi sâ năvălescă în ţera Bârsei. 1813. Timpulă mai totă vera a fostă rece, cu ploi şi j 1817. vâniă, aşa încâtă spuneau bâtrânii că ei n’au po- J menită asemenea timpă. Secerişulă a fostă slabă j şi abia a începută secerişulă prin luna lui Sep-11817. 1816. temvre. Dela 1 Iunie până cătră îneeputulă lui Septemvre neîntreruptă a plouată o ploiă rece cu vântă. La Sâmsene coşniţele cu stupi au degerată. 1818. Totă atunci s’a formată erăşî ună corpă de vânători din totă fundulă regiu, contra Francesăoră spre a pune frâu ambiţiunei lui Bunăparte de a ocupa ţâri. Noemvre 1. Erupse colera în Braşovă adusă din România printr’ună Ţigană. Colera dură pănă în 16 Aprilie 1814. Muriră de colerâ 164 omeni şi 80 se reînsânătoşară. Secretarulă guvernială Tartler, comisarulă superioră sanitară, amploiaţii superiori, oficiulă poştală, comanda de graniţă şi mulţi alţi din Braşovă se refugiară la Codlea. Totă Braşovulă era jură în prejură inchisă cu miliţiâ, târgă se făcea în Blumâna. { Ploile, cu deosebire pe Murăşă. causară mari j daune, îu urma cărora urmă o fomete grozavă. Familii întregi din ţinutulă Devei, Albei-Iuliei şi Turdei treceau în România. Emigranţii în drumulă ! loră trăiau din cerşită, mulţi însă comiteau şi fur- j ° u turî, din care causă trebuiau să le închidă porţile, ca să nu mai intre prin curţi. In anulă acesta bucatele erau forte scumpe, galeta de grâu cu 50 fl., orzulă 30 — 40 fl., cucuru-zulă 32—36 fl. In 20 Iunie. Pentru prima dată trecu diligenţa (carulă poştei) prin Codlea. Aici se schimbau şi caii dela postalionă. Septemvre 20. Impăratulă Franciscă I dimpreună cu soţia sa trecu spre Sibiiu prin Codlea şi fu salutată cu mare pompă şi arcuri de triumfă. S’a podită biserica română* ortodocsă cu cărămidă. — fn Februarie, la porunca împăratului, s’a esmisă o comisiune ca să cerceteze cele 60 puncte arătate într’o pîră contra diregătoriloră de aici, carea i s’a predată când a visitată ţera Bârsei împăratulă, şi s’au trimisă şi investigaţiunile făcute la curte în causa acesta. — In 21 Augustă în Braşovă s’a decapitată pentru punere de focă organistulă din Helchiu Michail Roth pentru că în anulă trecută punândă focă în Hălchiu a arsă totă sătulă şi totă asemenea şi mai înainte de acesta cu 25 ani totă din causa lui a arsă. — In 18 Octomvre, Principele Ioană Caragea fugindă din România prin Braşovă spre Viena şi Elveţia, dupăce în cursă de 17 ani făcu cele mai mari cruzimi, neplătmdă tribută Turciloră. Se (Ţce că ar fi dusă cu sine 60—70 miliăne, (p6te sfanţi.) Iunie 20. S’a începută a se acoperi turnulă sfatului cu blehiu (tinichea) după ce partea de susă încă la an. 1794 se acoperise totă cu blehiu şi a costată 8300 fl. — In Noemvre 1, s’au introdusă păditorii de nopte pentru prima dată. S’a făcută edificiu de scola română din lemnă spe-sândă biserica pentru mâestrii 130 fl. (Va urmâ.) Nr. 265. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. 1 Cursul b la bursa de Viena din 9 Decemvre 3t. n. 1885. Bursa de Bucuresri. Cota oficială dela 26 Noemvre st. v. 1885. Rentă de aurii 4*/0 ... 98 75 Rentă de hârtiă 6°/0 . . 90, — Jmprumutulii căilorfl ferate ungare................148,2° Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostii ung. (1-ma emisiune) . . . 97.20 Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostii ung. (2-a emisiune) .... 124 — Amortisarea datoriei căi-loriS ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 108 75 Bonuri rurale ungare . . 103 50 Bonuri cu cl. de sortare 1C350 Bonuri rurale Banat-Ti- mişii................. 10300 Bonuri cu cl. de sortarel03 00 Bonuri rurale transilvane 103. Bonuri croato-slavone . . 102.— Despăgubire p. dijma de vinii ung................98.85 ImprumutulO cu premiu ung....................119 90 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 122 00 Renta de hărtiă austriacă 82 40 Renta de arg. austr. . . 83 75 Renta de aurii austr. . . 109.15 Losurile din 1860 . . . 139 30 Acţiunile băncel austro- ungare................. 873.— Act. băncel de credită ung. 292.50 Act. băncel de credită austr. 289.80 Argintulă —. — GalbinI împărătesei.............. 5.98 Napoleon-d’orî.............. 998 Mărci 100 împ. germ. . . 61.89 Londra 10 Livrea sterlinge 125.70 Renta română (5°0). Renta rom. amort. (5%) * convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7%) * V) » (5°/o) * » » urban (7°/0) . * » * (6°/o) * > , » (5»/„) • • Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. « » » Naţională Aură........................... Bancnote austriace contra aură. Gump, 86V. 901/a 83 29 102 85 Vi 96Va 80 1040 16. 1.22 vend. 86‘/. 913/* 84 31 103 86 98 81 1060 17 1.95 -^De arendatu-s-’ Moşia dela Kerpeneştî, lengâ Zaizonă a D-ei Julia Misselbacher. Condiţiunile detailate la d-lâ Ioachimă Pânzei, consiliară de tribunalti în pensiune, Uliţa Greerilorii (Johannisneugasse) Nr. 630. t_i MR"* Numere singuratice ă 5 cr. din „ Gazeta Transilvanieiu se pottt cumpăra în tutungeria lui I. GEOSS. 7195—1885. szâmhoz. Ârveresi hirdetmenyi kivonat. A brassdi kir. tOrvânyszâk mint telekkonyvi hatâsâg kozhirrâ teszi, hogy Dusiesku Andrei vâgrehajtatânak Dusiesku George vâgrehajtâst szenvedo elleni 31 frt. 66 kr. toke kovetel^s âs jârulâkai irânti vâgrehajtâtd iigyeben a brassâi kir. torvânyszâk teriiletân levo a predeali 65 sztjkben irt 11867, 11869, 11871/1, âs a 169 sztjkben irt 11870|3. hâzszâm ingatlanokra, az ârverâst 421 frt. ezennel megâllapitott kikiâltâsi ârban elrendelte, £s hogy a fennebi ingatlanok az 1885. 6vi deczember h6 15-ik napjân dâleldtt 9 drakor Torcsvâr kozs£g ir6-dâjâban megtartandb nyilvânos ârverâsen a megâllapitott kikiâltâsi âron aiul is eladatni fognak. Arverezni szând6koz6k tartoznak az ingatlanok becsârânak lO°j0-ât kâszpânzben, vagy az 1885. LX. t. cz. 42 §-âban jelzett ârfolyammal szâmitott âs az 1881 âvi November hd 1-en 3.333 szâm alatt kelt igazsâgugyminiszteri rendelet 8 § âban kijeldlt dvadâkkâpes ertekpapirban a kikiildott kezdhez letenni, avagy az 1881. LX. t. cz. 170. §-a drtel-mâben a bânatpânznek a birdsâgnâl eloleges elhelyezdsdrdl kiâllitott sza-bâlyszerii elismervdnyt âtszolgâltatni. Kelt Brassâban, 1885. 6vi okt. hâ 3 napjân. A kir. torvenyszSk, mint telekkonyvi hatosâgnâl. Deesy, einek. UdvarnoJcy, jegyzo. Lectioii de Ansi Subsemnatul!! cu onore faci! cunoscuţii p* t. publicului, câ am începutd und nou cursu pentru învăţarea Romanei, Qnadrilulni şi a Valsului in 6 paşi. Onor. Domni şi Domne, cari voescd a lua parte sunt rugaţi a se înscrie cât mai curând în strada Fu-narilor de sus Nr. 227 la 1-2 CABOLU SAMAGYI, maestru de dansu. Anunţăm ă aceloră onoraţi cetitori, cari vorii binevoi a se abonâ la f6ia ndstră de aici încolo că avemit încă în reservă numeri dela începutulă anului 1885, prin urmare potă să aibă colecţiunea întrâgă. Administratiunea »Gaz. Trans.» Mersuld trenurilord pe linia Pretlealil-Budapest» şi pe linia Teiiişit-Ara«ftt-lSudapesta a calei ferate orientale (le stata reg. ung. Predealfi-Budapesta BucurescI Predeală Timiştt Braşovtt Feldiora Apatia Agostonfalva Homorodtt Haşfaleu Sighişdra Elisabetopole Mediaşti Copsa mică Micăsasa Blaştu Crăciunelă Teiuşft Aiudfi Vinţultt de sustt Ui6ra Cncerdea Ghirisă Apahida Clnşiu Nedeşdu Ghirbfiu Aghirişft Stana Huiedinfi Ciuda Bucia Bratca R6v Mezfr-Telegd Fugyi-Vâsărhely Vârad-Velinţe Oradia-mare P. Ladăny Szolnok Buda-pesta Viena Trenă de ersăne Trenă | Trenă sccelerat |omnibus Trenă jmnibus — 500 7.45 — — 9 45 12.50 — — 9.47 1.09 — — 10.11 1.40 — — 10.44 2.27 — 6.22 10.51 2.55 7.01 11.18 3.38 — 7.33 11.36 4.17 — 8.01 11.51 4.47 — 8.45 12.23 5.42 — 10.10 1.19 7.37 — 10.29 1.30 8.01 — 10.39 1.37 8.21 — 11.19 2.05 9.05 — 11.54 2.25 9 43 — 12.12 2.36 10.02 — 12.56 — 6.20 — 1.30 3.13 6.59 — 1.45 — 7.15 — 2.11 3.40 7.43 — 2.55 4.01 8.29 — 3.17 — 8.55 — 3.24 — 9.04 — 3.31 4.24 9.12 — 4.09 4.49 10.23 — 5.36 — 12.32 — 5.56 5.58 12.59 — 6.08 6.08 — 8.00 6.29 — — 8.34 6.45 — — 8.59 7.00 — — 9.34 7.26 — — 10.16 7.48 7.14 — 11.04 8.28 7.43 — 12 17 8.47 — — 12.47 9.06 — 1.21! 9.26 8 22 — 2.051 10 01 8.48 3.08 10.20 — — 3.39 10.30 — 3.55 10.37 9.13 4.06 10.51 9.18 110.37 12.37 10.31 1 12 5; — 2,58 12.07 4.45 8.22 6.00 2.10 10.05 10.30 6.35 2.45 10.50 — 3.00 8 OG 6.0£ Budapesta—JPredealti Trenă omnibus Trenă accelerat Trenă omnibus Trenă de persăne Trenă omnibus Viena — 7.15 , — — Budapesta 6.47 1.45 3.15 6.20 8.00 Szolnok 10.37 3.44 7.ZP 9.11 11.4? P. Ladăny 1.44 5.21 8.27 11.26 2.31 Oradea mare 5.33 6.41 — 1.28 — Vârad-Velencze — — 9.45 2.00 - . F ugyi-Vâsârhely — — 9.59 2 11 — Mezo-Telegd — 7.14 10.28 2.34 — Râv — 7.42 11.36 3.18 — Bratca — — 12.lt 3.41 — Bucia — — 12.43 4.01 — Ciucia — 8.31 1.31 4.26 — Huiedin — 9.01 2.56 5.08 — Stana — — 3.29 5.27 — Aghiriş — — 4.0, 5.50 — GhirbSu — 4.18 6.02 — Nedeşdu — — 4.36 6.24 — — 10.0 5.05 6.43 — 12.05 10.16 — 7.0' — Apahida 1231 — — 7.26 — OUiiriş 2 16 11.24 — 8.51 — Cncerdea ✓ 3.12 11,43 — 9.31 — ţ 3 32 11.45 — 9.48 — Ui6ra 3.41 — — 9.51 — Yinţultt de sustt 3.50 — — 9.58 — Aiudtl 4.25 12.08 — 10.24 — Teiaşă 4.50 12.22 — 10.44 Grăciunelfi 5.41 — — 1128 Blaşti 6.0? 1257 — 11.44 — Micăsasa 6.40 — — 12.18 — Cop şa miel 7.00 1.27 — 12.36 -- MediaşQ — 1.45 — 1.22 6.01 Elisabetopole — 2.06 1.56 6.4( Sigişăra — 2.31 — 2,34 7.20 Haşfaleu — 2,50 — 3.02 8.01 Homorod — 3.48 — 4.4i 10.05 Agostonfalva — 4.19 — 5 30 11.02 Apatia — 4.34 — 6.03 |11 3 Feldiora — 4.53 — 6.35 12.14 5.20 7.14 1.09 Braşovtt ( 5 3 .— 1.50 Timişă — 6.07 — — 2.48 6,32 3.23 Predealu j 7.30 — — 4.56 , BucurescI 11.35 i — . 9.4» Teiuşâ-* radft-Budapesta Trenă omnibus (Piski) Teinşft Âlba-Inlia Vinţulă de josă Şibotă Orăştia Simeria Deva Branicica llia Gurasada Zam Soborşin Bărzova Gonopă RadnaLipova Paulişă Gyorok Glogovaţă Aradtk Szolnok Budapesta Viena 11.09 11.46 12 20 12.52 1.19 1.48 2 35 3.04 3.36 3.50 4.25 5.09 5.56 Trenă omnibus Trenă de persăne 6.18 6.57 7.12 7.27 7.56 8.10 2.39 3.16 7.10 6.14 6.30 6.47 7.17 7.32 12.00 12.14 2.10 8.00 3.56 4.27 4.53 5.19 5,41 6.08 6.89 7.04 7.29 7.41 *.12 8.49 9.29 9.49 1023 l->.37 10.52 11.18 11.32 4 53 5.10 8.16 6.05 Aradft-Vlmişdra Trenă omnibus Aradulft nou Nămelh-Sâgh Vinga Oroziiaiva Merezifalva Tlsmlşdra 6.00 6.25 6.50 7.19 7.38 7.56 8.42 Trenă de persone 12.55 1.21 1.46 2 18 2.36 2,53 3.40 Trenă de persdne Budapesta- 4radft-Teiuşă. Trenă de persăne Trenă accelerată Viena Budapesta Szolnok Ar&dft Glogovaţă Gyorok Paulişă Radna-Lipova Gonopă Bârzova Soborşin Zam Gurasada llia Branicica Deva Simeria Orăştiă Şibotă Vinţulă de josă Alba-lnlia Teiuşd 11.00 8.05 11.02 11.12 3.37 4.13 4.38 451 5 10 5.38 5.57 6.42 7.14 7.43 8,01 8.21 8.47 9,05 10.10 10.43 11.04 11.19 12 05 7.15 1.45 3.44 4.02 Trenă omnibus 8M) 11.40 112 00 7.53 5.25 G 19 6.46 7.00 7.23 7.51 8.10 5.58 9.28 9.56 10.17 10.38 11.051 11. 12.24) 12.53 1.22 1.40 2.24 ilimeria (Piski) Petroşenl 8.25 8.36 8.54 9.13 9.25 9.36 10.06 Timişdra-Aradft ■Mmerta Strein Hsţegtt Ym Crivadia Baniţa P etroşeui Trenă de persăne 6 30 705 7.53 8.46 9.33 10. U 10.43 Treaă omtiibns 11.50 12.27 1,19 2.10 2,57 335 4 04 Trenă omnibui 2.23 8.00 3.49 4.40 5.28 6.07 6.39 Petroşenl—Simeria (Piski) Nota: Orele de n6pte suntti cele dintre liniile grdse. TSrsncrrîi.'fia AT.W.YT Rrn.anvi'i. Timişdra Merczifalva Orczifalva Vinga Nămeth-Sâgh Araduiă nou ăviulA Trenă de persăne 6.07 6.40 6.51 7.03 7.23 7.40 7 RO Trenă de persăne ; Trenă omnibus Trenă omnibus Trenă omnibus 12.25 1.16 1.34 2.04 2.25 2.54 3 10 5 00 5.50 6.07 6.32 6.53 7.24 7 AO Petroşenl Baniţa Crivadia Pui Haţegă Streiu MntAvift 6 49 7 27 8.06 8.50 9.31 10.16 9.33 10.14 10.54 11 37 12 17 12.58 1 3.6 Trenă de pers, 5.28 6.U8 6.4; 7.35 802 844