RKMCţirNEA ŞI A I»MI >' ISTK A’|’I l A EA :
BRAŞOV C, piaţa mare Nr. 22.
.GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I.
Pe unfi anii 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate:
Pe anii 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANULU XLVIII.
S£ PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
ANUNCIUR1LE:
Oseriă garmondii 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
SorfsarT nefranoate nu se prlmesofi. — Manuscripte nu se retrămitS.
N& 264
Joi, 28 Noemvre (10 Decemvre.)
1885.
Braşov*, 27 Noemvre 1885.
Alaltăeri s’a începutii în camera ungară discusiunea asupra proiectului de lege privitorii la prelungirea mandatului de deputată. Acestă proiectă ca şi acela asupra iurisdicţiuniloră nu este decâtă o cestiune de putere, cum <Ş.ise f6rte nemerită deputatulă sasă Grullner.
Organulu nemţescă ală d-lui Tisza confirmă părerea numitului deputată cficendă în nu-mărulă său ultimă între altele: „Ministrulă-preşedinte a inaugurată a4i ală doilea deceniu ală guvernărei sale c’unu discursă, în care a desvoltată multă vervă si a arătată că este gata a continua lupta, şi care e de natură a îngrozi pe contrarii săi, pentru că le pune în perspectivă celă puţină încă 4ece anî de guvernare tisaistă. “
Ya se 4ică de aceea se tractâză ca să se asigure d-lui Tisza fotoliulă de ministru-preşedinte încă pe 4ece ani. Acestă scopă îlă are şi proiectata schimbare a constituţiei, prelungirea mandatului de deputată dela trei la cinci ani.
„Acestă proiectă este şi remâne o scurtare a dreptului alegătoriloră,“ 4'se Grullner, „căci ei numai la câte cinci ani voră fi în posiţiune de a-şi da verdictulă asupra legislaţiunei. O măsură ca acâsta numai atunci ar fi îndreptăţită când s’ară fi arătată în ţârii simptome antidinas-tice şi inimice statului. Dăr nicăiri nu se vădă asemeni simptome. De aceea este reacţiunară procederea, care violăză drepturile alegătoriloră. S’a arătată ca motivă pentru proiectă împuţinarea abusuriloră electorale, dăr 6re nu sunt legi contra abusuriloră, cari trebuescu numai ese-cutate?w
Ce să-i faci insă d-lui Tisza dăcă vrea să jăce pe Bismark? Aşa celă puţină susţine Otto Herman, care asemenea vorbesce cu multă vervă. „Ministrulă preşedinte/4 4*se Herman „îşi închi-puesce că este Bismark44 dăr uită că Bismark îşi basăză puterea pe 41 miliăne de suflete, cari încă sunt cuprinse de idea unităţii de stată', pe când sub piciărele ministrului-preşedinte, deşi nu-o vede încă, au începută deja a se datina unii stâlpi, pe cari au contată.u
„Suntemă chiar pregătiţi — adause vorbi-torulă — d’a vedă pe ministrulă-preşedinte, la casă când situaţiunea lui ar deveni dificilă, pre-sentându-se în dietă c’ună mesagiu, ală regelui constituţiunală, care va avă următorulă înţelesă: împartă cu poporulă suveranitatea mea, dăr eu sunt domnitoriulă legitimă şi de aceea în eser-citarea dreptului meu 4i°ti camerei, să tacă.“
P6te să se întâmple vr’odată şi aşa ceva. D-lă Tisza pregătesce terâmulă pentru alţii, cari păte voră vorbi în loculă lui, când camera va trebui să tacă. Dăr d-lă Tisza nu e omulă care să-şi spargă capulă cu griji pentru posteritate, elă lucră numai pentru ca să-şi asigure portofo-liulă pe alţi 4ece ani, după cum ne asigură organele lui.	'
Dăcă se voră realege mamelucii săi pe timpă de cinci ani, d-lă Tisza păte guverna mai departe liniştită — numai să-i lase răgază cei de prin prejurulă lui şi să fiă pace şi bună rân-duială în Orientă şi în Europa, cum a fostă necontenită dela 1867 încăce, căci bine să scie
că pe miniştrii din monarchia acăsta nu-i trân-j tescă parlamentele, ci alte evenimente independente de voinţa loră.
Câtă pentru poporă elă a ajunsă aşa departe — neluândă afară poporulă maghiară — încâtă nu se mai aştâptă la nici o îndreptare a miseriei sale din partea parlamentului, puţină impurtă dăcă mamelucii d-lui Tisza, cari voteză cu supunere ărbă dări nouă pe fiecare ană, voră fi aleşi pe trei său pe cinci ani.
Râsboiulu dintre Sârbi şi Bulgari.
Sofia, 6 Decemvre. Condiţiunile ee le pune Bulgaria suntă, după cum se vorbesce aci, urmă!orele: Serbia să plătescâ 50.000,000 franci despăgubire de răsboiu şi cedarea cercuriloră Nişă, Pirotă şi Vranja. In cercurile influente se aude esprimându-se cuvintele :
> Nici unui Khevenhuller nu-i este ertată să ne’mpedece a obţine preţuia victoriei nostre şi atâta prinţula Alexandru, câta şi Caravelovu să tremure, decă nu vora urma strigătului naţiunei bulgare. Serbii trebue se ne despăgubescă pentru sângele fiilora noştri că4uţî.'
Belgradu, 7 Decemvre. Sârbii au respinsu condiţiunile Bulgarilora. Puterile îşi dau tote silinţele să aducă la cale armistiţiuia. Generalula Horvatovici însă doresce să sosâscă ocasiunea d’a obţinea succese militare.
Nişă, 7 Decemvre. Prinţulă Bulgariei a dată ordină trupelora bulgare să esă din Pirota şi să atace po-siţiunile sârbesc!; să aşteptă pe a<fl atacula Bulgarilora pe tătă jinia.
Belgradu, 7 Decemvre Se (fice5 instrucţiunile date contelui Khevenhuller sunta pentru tractările de pace. ScirI private adeveresca, că Vineri s’a data o mică luptă.
Viena, 7 Decemvre. Se admite că, deşi maioritatea este încă tota pentru status quo ante, prinţula Alexandru n’ar apela înzadara la bunăvoinţa Europei, dăcă ar pută slăbi mânia Rusiei.
Berlină, 7 Decemvre. ,Nord. AUg. Ztg.« constată, că situaţiunea atmosferei politice are încă tota carac-teruia nestatorniciei, ba încă din contră este în curgere o none depresiune.
Sofia, 7 Decemvre. Loc. colonela Milovanovicî a adusa ieri în cartierula generala din Pirota aceleaşi propuneri de armistiţiu, ce s’au făcuta şi mai nainte de câtră Serbia Guvernula bulgara va răspunde în 48 de 6re. Vederile unui arangeamenta sunta diferite în cercurile de aci. Sârbii totdeuna au încercata să slâbâscă însemnătatea succeselora bulgare. Ei (fică, că o parte din teritoriula bulgara îla ţină ocupata, dâr au ’ uitata că n’au putută lua Vidinula, precum n’au putută să apere nici Pirotula. Evacuarea reciprocă nu e o con-diţiune, care să răsplătescă in destula victoriele bulgare. Esistă temerea, că o resolvare pacînică cu greu se va pute face.
Belgradu, 7 Decemvre. Trimisula turcesca de aci, Zia Bey a îmânat ministrului de esterne sârbesc Garaşanin o notă, în care se declară, că nu va avâ valore nici una arangeamenta in privinţa unei încheiărî a păcei între Serbia şi statuia vasala Bulgaria, ce s'ar face fără interve-nirea Porţii. Garaşanin a răspunsa, că guvernula sârbesca respectă drepturile de suzeranitate ale Sultanului şi că acum e vorba numai de încheiarea unui armistiţiu curata militară în casa când prinţula Alexandru pri-mesce condiţiunile propuse de guvernula sârbesca. Garaşanin atrage atenţiunea Porţii asupra presenţii trupelora rumeliote la graniţa sârbâscă, una fapta, care complică acţiunea militară a Serbiei.
Constantinopolu, 7 Decemvre. In cercurile diplomatice din Constantinopola trece ca forte mare pericu-luia unei nouă isbucnirî a ostilităţilora sârbo-bulgare. Lebib-efendi a sosita din Filipopola la Adrianopola.
Pressa rusă şi evenimentele balcanice.
In 4iarulfi „Russ44 analisâză Aksakoff politica rusă dela revoluţiunea bulgară încdce.
Pe când alte puteri tractau, Rusia se arăta trufaşe.
La iniţiativa ei s’a întrunită conferinţa; resultatuia ei este una fiasco completa. Rusia se află într’o înfundătură; după evenimentele de deună4l, a luata o mină mâniosă, der n’a amăgită pe nimenea prin aceea. Guvernula să nu mai ţină semă de amiciţia puterilora şi să păşescă energica contra Austro-Ungariei, în casa când acâsta ar vrea să ocupe Serbia. Bulgarii şi principele lora trebue reprimiţi în graţiă; Rusia trebue să’şl recâş- 1 tige încrederea în sine şi în guvernula său Cu tote as-ea, în Petersburga nu se vede decâta deprimare. »In Viena va învinge Rusia pe duşmanii Slaviloră, în pala-tuia din Viena trebue se se dea din partea Rusiei or-dinula d’a lua în posesiune Bosforulu; în catedrala Sf. Ştefana trebue se se proclame imperiulu slavă; funda odată Viena în mâni rusesc! şi ocupată pentru durată de Ruşi, atunci vora dispărea toţi inimicii Slaviloră,* —
4ice o scrisore din Londra adresată foiei lui Aksakoff. i Acesta observă, că ela privesce Viena numai cu ochii lui Paskievici: prin Viena trece drumula la Constantinopola.
După cum i se comunică din Petersburgu 4iarului „Pol. Corr.,w ştergerea prinţului Alexandru din listele armatei se consideră chiar în cele mai înalte cercuri de aci ca prâ grăbită şi să esprimă părerea de rău ca fiindu făcute neamă-suratu scopului. Se 4ice că împăratulu bucurosu va profita de ocasiunea ce i s’ar oferi, ca să re-habiliteze. Cu acâstâ ocasiune se amintesce, cum tatălu prinţului din causa căsătoriei sale a foştii pedepsită în acelaşi modu de Ţarul u Neculae, j dăr pusă din nou în tdte demnităţile de cătră | împăratule Alexandru II. Cunoscutulu ordină de ! 4i ală Ţarului se privesce ca ună pasă făcută pentru eventuala aducere la cale a împăciurii. I Cei din ministerulă de esterne nu suntă nici de- > cum mulţămiţi cu activitatea şi rapdrtele agen-ţiloru ruşi din Bulgaria şi Rumelia. Rechiăma- i rea oficeriloră ruşi şi ştergerea prinţului Alee- I, sandru din liste s’au făcută, fiindă că aceste ra-pdrte profeţiseră efectele morale ale acestoră paşi ca neevitabile, pe când s’a întâmplată contrarulă.
Atitudinea României.
Fată cu evenimentele din peninsula balcanică, România a observată ‘o atitudine forte reservată. Ună singură demersă a făcută guvernula română pentru a reclama garanţii în contra urmăriloră, ce ară putea să aibă evenimentele din peninsula balcanică, şi anume încă pe timpulă conferinţei a atrasă atenţiunea ministrului de esterne turcescă Said-paşa asupra trebuinţii esecutării j art. 11 din tractatulă dela Berlină, care prescrie dărî- j marea fortăreţeloră bnlgare de pe malulă dreptă ală i Dunării, şi asupra obligaţiunii tuturoră puteriloră d’a . respecta neutralitatea acestui fluviu,	?
Unele 4,are din România s’au ridicată în contra ! acestui demersă ală guvernului de temă pote că guver- 1 nula se va fi declarată pentru una din cele două state j beligerante. Spre a se sci ce politică a urmată şi va ji urma guvernulă faţă cu evenimentele balcanice, d. de- ? putată Neculae Ionescu a interpelată Luni în cameră pe ,
d.	ministru-preşedinte Brătianu în acestă privinţă. Mi- 1 nistru preşedinte a declarată, că guvernulă a cerută dela conferinţă, să hotărască dărîmarea fortăreţeloră bulgare i de pe ţermulă Dunării. Conferinţa a răspunsă însă, că i nu se pote ocupa cu altă cestiune decâtă cu aceea pentru care e convocată. D. Brătianu adause, că s’a dusă în sreinătate nu ca să ceră sfată, ci ca să va(jă, ce posiţiune are să ia România faţă cu atitudinea mareloră puteri. Pe acestea elă le-a aflată hotărîte să susţină i pacea.
„L’Independance belge“ din (filele trecute justifică acestă demersă astfelă :
,,La prima vedere, s’ar putea cj>ce c& momentulă a fostă rău găsită pentru a reclama dărîmarea acestoră fortăreţe şi că să pare a împlica din partea României o ^ demonstraţiune în favorea Serbiei, una din fortăreţele ce r) ţintesce articolulă 11, Vidinulă, fiindă dela începutul? j răsboiului actuală între Serbia şi Bulgaria, unulă dinbu
Nr. 2*64.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
levardele acestei din urmă în contra invasiunii sârbe. Der acesta ar fi o obiecţiune cu totulă speciosă, căci în momentulă când se făcu comunicarea aceea Porţei, sortea armeloră putea să facă, ca Vidinulu să cadă în mâ-nile Serbiei. De altmintrelea, România ceruse deja de mai multe ori esecutarea tractatului şi unii nou demersă din parte-i era mai mulţii decâtă justificată, era imperiosu cerută de acestă faptă: că de când ostilităţile au părută imininte. Bulgaria întărise lucrările defensive ale Vidinu-lui. Era cu neputinţă ca România se pară, prin tăcerea ei, a consacra faptulă îndeplinită, In ceea ce privesce neutralitatea Dunării, acesta constitue pentru România o garanţia pe care nu pote în nici unu casă a o lăsa să fie atinsă prin crearea unui precedentă. Reclamaţiunile, ei în acâstă privinţă suntă atâtă de puţină îndreptate în contra Bulgariei, în câtă România a autorisată trecerea in transit pe teritoriuîă său a 30,000 de pusei, comandate în Germania de guvernulă principelui Alexandru/
SOIRILE PILEI.
Camera advocaţilorfi din Budapesta a protestată în contra §-ului 54 ală proectului de lege asupra jurisdicţiu-niloră, prin care se ameninţă neatârnarea judecătorilor!! în sfera lorti de activitate oficială. In acestei protestă advocaţii ceră, ca dieta se nu aprobeze acea disposiţiune a numitului proiectă de lege, prin "care se estinde sfera de putere a fişpaniloră şi asupra judecătoriloră. Protes-tulă camerei advocaţiloră în curândă va fi depusă la biuroulă camerei deputaţilor!! şi se aude, că acest!! pasă ală advocaţiloră este bine primită şi din partea judecă-toriloră. Se speră, că tote camerele advocaţiloră din Ungaria voră subscrie acestă protestă.
—0—
Ministrulă Trefort a mai »pricopsită* pe preoţii gr. or.: A n d r e i u L u c a c I din Cheleţelă cu 60 fl. şi Dionisiu Plodiană din Cerna-Cristură cu 80 fl.
—0—
Sâmbătă s’a ţinută pertractarea finală în causa lui Mallâsz Edi şi Samuilă Popă, cari au fostă daţi în judecată sub pretextă, că ară fi vătămată stindardulă un-gurescă cu ocasiunea serbării pompieriloră dinOrăştiă* Samuilă Popă a fostă achitată, er Mallâsz fu condamnata la o lună închisore şi 50 fl. amendă în bani, cu tote că — după cum 4>ce »Ellenzâk»—s’a documentată pe cale (Jiaristică, că e nevinovata.
—o—
„Budapester Tagblatt* scrie: »Ni se comunică, oficerilorfi trupeloră aflâtore in Ungaria li se refusă două săptămâni orice concediu, In urma acesta s’a ţită în cercurile militare sgomotulă, că în curândă se va da ordină de mobilisare a trupeloră. Sgomotulă din urmă îlă dâmă sub reservă, der celă dinteiu ne vine din isvoru aşa de bună, încătă nici sgomotulă despre mobilisare nu-lă putemă socoti cu totulă neîntemeiată.*
—0—
Amă fostă comunicată cititoriloră, că congregaţiu-nea comitatensă a Bihorului a pedepsită pe deputatulă Rigo cu o amendă de 100 fl., pentru că a cutezată a vorbi contra propunerei d’a se felicita d-lă Tisza la jubileulă său, atacândă totodată corpulă funcţionariloră comita-tensi. In contra acestei pedepse a demonstrată stânga eslremă într’una din şedinţele camerei deputaţilor!!. Tocmai când vorbea deputatulă Hermann Otto, intra în cameră numitulă Rigo din Bihoră şi fu salutată din partea oposiţiei cu frenetice strigări de >âljen«. Acestă manifestaţiă spontaneă uimi pe
guvernamentali, cari amuţiră câteva momente şi numai mai târziu răspunseră cu hotiote; vâcjândă însă că strigătele oposiţiei nu încetă, au fostă siliţi, — (Jice ,Egye-tertâs“ — să tacă.
—0—
In comitatulă Caraşi u-Se verină s’a ivită o bandă de hoţi, care ţine mtr’o trieă cumplită pe toţi locuitoaii. Gendarmii îi urmâresce, der fără succesă din causa păduriloră celoră mari şi a munţiloră în cari îşi află refugiulă.
—0—
0 mare nenorocire s’a întâmplată — spune ,Răsboiulă* — la arsenalulă din Bucure şei. Vre-o 30 de soldaţi, cari transportau ună tună de mare cali-Dru, trecândă pe marginea malului care era întărită cu 4ldă, s’a surpată malulă şi omenii au că4ută cu tunulă peste ei. Supt mală curge apă fiartă dela maşini. Ună soldată s’a scosă moriă ; cinci soldaţi gravă contuzionaţi s’au transportată la spitală; alţi patru nu s’au găsită păn’acum.
—0—
Joi săra, 28 Noemvre, a doua conferinţă literară în sala gimnasiului română. D. profesoră Maximu va vorbi despre telefonu şi va tace şi esperienţe.
Voim der a face indepentă de acţiunea directă a pute-rei esecutive o seriă intregă de serviciuri publice precum căile ferate, salinele, regia tutunuriloră, etc.
10)	Totă aşa voimă a sustrage acţiunei directe a puterei esesutive banca naţională şi creditele agricole; nu mai puţină voimă a înlătura şi intervenţiunea guvernului în numirea consiliiloră de administraţiune ai socie-tăţiloră financiare, economice şi industriale, formate cu capitale private. O dată cu retragerea băncii şi credi-teloră agricole din sfera a totă puterniciei guvernamentale, inţelegemă a se opera şi reforma statuteloră aces-toră institute, statute pe care experienţa le-a dovedită defectuose şi necorespun^ândă la scopulă infiinţărei loră.
Vomă sprijini cu dinadinsulă esecutarea legii privi-tore la creditele funciare rurale, în vederea de a se înfiinţa asemenea institute în Iaşi şi în Craiova, spre a feri astfe-lă pe împrumutători de trăgănirile şi însemnatele cheltuelî ce suntă astă4î nevoiţi a face din causa centralisărei tuturoră imprumuturiloră ipotecare în manile singurului credită funciară rurală din Bucureşti.
11)	lubimă armata nostră naţională; ne mândrimă cu dânsa şi nimică din totă ce priveşte binele şi des-voltarea ei nu ne pote râmânâ străină. De aceea întărirea ei, îmbunătăţirea sortei soldatului şi a oticierului
w	suntă ună articolă de credinţă pentru partidulă liberală.
Manifestata programu.	Voimă prin urmare o lege care să asigure mai bine po-
(ală partidului naţională liberală din România.) siţiunea oficeriloră şi se pună ună sfârşită nemotivateloră (Fine)	şi deseloră strămutări, cari au o influinţâ din cele mai
8) Suntemă pentru o descentralisare adevărată şi; îngrijitore asupra însuşi solidităţii armatei. Voimă a se eficace. Sub nume de descentralisare înţelegemă a re- j asigura şi armatei o justiţie luminată şi nepărtinităre. trage din mânile puterei eenr.rale, interesele locale şi in-! Ast-felQ se va întări şi disciplina.
dividuale, care îşi pote găsi îndestularea loră la faţa Io-1	12) Voimă râdicarea justiţiei la posiţiunea sa cons-
cului, prin autorităţile locale. Sub numele de descentra- j tituţională de a treia putere in stată, şi deplină înde-lisare înţelegemă autonomia judeţeloră şi comuneloră în | pendinţă a magistraturei de puterea esecutivâ. totă ce se atinge de buna loră stare. Puterei executive j 13) Repudiămă procedimentele arbitrare şi călcările centrale şi representanţiionl ei prin judeţ! şi în deosebi (ve4ute seu ascunse ale administraţiunei in atributele şi prefecţiloră nu înţelegemă a «âsa, în judeţe şi comune,'judecăţile justiţiei. Protestăraă în contra dreptului ce altă sferă de acţiune de câtă a	se	ocupa	de afacerile \ puterea esecutivă şî-a însuşită de a judeca şi pedepsi sin-
generale, cari privescă pe stată,	de	câtă de	a priveghea gură şi pe	cale administrativă fapte supuse tnbunaleloră
ca lucrările şi decisiunile aurorilăţiloră elective locale se ^ legiloră penale alâ ţârei. Osândimă în numele uma-nu loveseă în interesele şi drepturile statului, să nu pă-' njfsţe^ în numele constituţiunei, in numele ideiloră libe-şescă peste sfera loră de acţiune determinată prin legile'rale expulsarea Româniloră şî a ămeniloră născuţi în ţârei: Voimă reforma legei ..omunale mai alesă în ve- j ţerâ. şi nesupuşi unui altă stată. Revisuirea codiceloră derea constituirii comunei rurale	şi	a regularei atribuiţi- t nostre este	imperiosă cerută şi necesară, pentru a le pune
iloră primarului comunei rurale.	Acesta a	ajunsă a fi * m armonie	cu constituţiunea, şi cu progresulă ştiinţei.
că
de
lă-
numai ună agentă ală puterei esecutive, cândă elă tre bue, mai înainte de tote, sâ tîâ ună magistrată municipală, capulă comunei, ocupându-se în spaţulă de afacerile ei! Voimă der intinderea atribuţiuniloră sale municipale şi restrângerea sareineioră sale de funcţionară ală statului. Numai astfelă vomă reinvia viaţa municipală, şi cetăţenii independenţi, devotaţi binelui publică şi locului naşterei loră, se voră oţărî a se apropia din nou de urna electorală, şi ast-felă v>ră da ţârei consilii jude-ţiane şi comunale la înălţimea misiunei loră!
9) Puterea esecutivâ centralisândă în mânele sale tote ramurile activităţii umone, a devenită o maşină de râsboiu, luptândă cu succesă în contra libertăţiloră publice şi independenţei cetăţeneşti. Ast-felă prin însuşi acesta, regimulă nostru constituţională parlamentară nici că mai pdte funcţiona cu succesă şi produce rezultatele bine-făcătore pe cari naţiunea este în dreptă de a le cere şi dobândi. Prin acestă centralisare escesivă, chiar liberile alegeri au devenită ună cuvântă fără valore, de vreme ce în alegeri numârulă funcţionariloră şi a ace-loră ce prin interese suntă independinţă absolută a ad-
ministraţiunei intrece numârulă alegâtoriloră independenţi, der întemeierea — şi câtă se pote mai multe— de şcol
Voimă ca femea sâ găsescă în legile ndstre o protecţiu-ne mai eficace a drepturiloră sale civile şi o mai mare bucurare de aceste drepturi.
14)	Voimă ridicarea morală şi materială a clerulu nostru naţională şi a cierului tuturoră religiuniloră la care aparţină deosebitele nostre populaţiunl. Preotulă mireană ală religiunei ortodoxe, ca parte activă din societatea civilă, ca părinte de familiă, are dreptă la o îngrijire deosebită din partea partidului liberală. Voimă să se asigure şi să se îmbunătăţâscă .sorta sa şi să i se dea garanţii eficace contra omnipotenţei Episcopatului. Voimă reformarea Sinodului; revendieămă pentru stată dreptulă de controlă asupra tuturoră hotărîriloră şi lucrăriloră sale.
15)	Voimă ca naţiunea să dobândâscă ună adevărată învăţământă publică, pentru tote treptele societâţei, şi mai alesă acolo unde elă nu există decâtă cu numele, adică prin sate. Voimă acestă învăţământă obligatoră pentru fiecare fiu ală acestei ţări. Cunoştemă marea importanţă a studieloră clasice într’ună stată civilisată; voimă însă ca învăţământulă să contribue la ridicarea agriculturei, a comerciului şi a industriei române. Voimă
FOILETONtT.
O privire asupra trecutului şi presintelui Româniloru din opidulu Codlea.
(Urmare).
1777. Aprilie 24, S’au înrolată soldaţi la miliţia. Codlea a trebuită să dea 3. Octomvre 26, s’a începută numerisarea caseloră. Totă în anulă acesta s’a hotârită, ca piua se se facă pe spesele comunei politice şi venitulă să intre în lada bisericei evang,
1779. Ianuarie 30. S’a publicată târgulă de ţeră pe lângă tote opintirile Braşoveniloră.
1781.	Octomvre 14 In biserica evang. s’a depusă ju-rământă de fidelitate împăratului Iosifă II, din partea bărbaţiloră căsătoriţi, fiindă presenţl 470. După aceea depuseră şi Românii în sfată, fiindă presenţl numai 33.
1782 Septemvre 9 spre 10. Vlădărenii lă aţîţările Braşoveniloră i;tu petra din me4uina din Hâmara4î, dau vitele la o parte de acolo şi păşunescă cu vitele loră. In 13 Septemvre se duseră 240 omeni din Codlea spre Vlădenî, ca se aducă în oraşă vitele Vlădâreniloră ce păşceau pe hotarulă 4e certă. Aflândă despre acesta Vlădărenii nu lăsară nici o vită pe acolo. In 15 Septemvre mânară eră vitele la păşune. In 18 se duseră de aci Ju-
deţulă, 3 consilieri şi Rectorulă la Vlădenî şi puseră Vlădâreniloră urmâtorele întrebări: 1. Că lăsa-voră ei hotarulă nostru de aici înainte neatinsă? 2. Pune-voră petra din me4uină iarăşi la loculă ei unde a fostă? 3. Invoescu-se să plă-tescă oraşului paguba făcută? Vlădărenii răspunseră negativă la tote întrebările, dândă să înţe-legă, că ei vreu a purta procesă.
1782.	0 furtună a surpată preste 48 şuri şi alte multe coperişe de casă.
1783.	Iunie 7. Trecândă impâratulă Iosifă II prin Codlea, la cererea Româniloră le-a concesă a-şî face o biserică nouă, desemnându-le şi loculă.
1783. Octomvre 12. S’au sfinţită organele ev., care costă 2185 fl. 34Va cr. Tote spesele s’au acoperită dela oraşă, biserica a solvită numai 43 fl. 13 cr.
1785. Ună servitoră din Şercaia, fiindă în prepusă şi mărturisindă că elu a pusă focă în 6 Augustă a fostă arsă de viu în focă. Numele lui a fostă Merten Graef.
1785. Septemvre 3. In causa procesuală cu Vlădărenii eşindă la faţa locului o comisiune, s’au ascultată 28 de martori din 7 comune.
1785.	Noemvre. Numârulă sufleteloră erau circa 3054.
1786.	Iulie 10 S’a începută măsurarea agriloră, livezi-loră, grădiniloră, păduriloră.
1788.	Augustă 10. Duminecă după serviciulă divină, cu uşile bisericei încuiate s’au recrutată la miliţiă din totă oraşulă 8 feciori.
1788. A fostă o ernă forte aspră. A ninsă mai bine de
o lună de 4^e- Totă atuncia. în Africa, în Ma-roco, a ninsă 6 ore. Şi fiindcă în anulă trecută fuseseră mulţi şdrecî şi ernă aspră, bucate au tostă forte puţine, pe o holdă 6 clăi. — In comitatulă Trei - Scauneloră pestabovina răpi preste
24.000	capete de vite.
1789.	Ianuarie 20 Guvernulă ţârei trimise orăşeniloră Deliberatulă în causa de conturbare în posesiune cu Vlădărenii, care este în detavorulă Codleniloră In urma acestuia pământulă de cârtă s’a recunoscută ca posesiune a Vlădâreniloră, şi 2 consilieri guvernialî din Braşovă au refusată despre acesta.
(Va urmâ.)
Povestea lui Palionfit
(de I. Popă Reteganulfl.)
(Urmare şi fine.)
»Nu ţî-am spusă, 4ise bietulă moşnegii, să nu te ridici aşa susă pe Ia fete de eroi şi de împăraţi, că-ţî voră mânca capulă ? Acum ce folosii ai că ai luaţi! pe feta împăratului? Ea s’a dusă şi a luată cu sine totă ce avemă; ce amară ne vomă sci face? Etă amă rămasă calici ca mai nainteG
Pahonă nu 4>se daocamdată nimică; apoi după ce suspină lungă se uită la câne şi la mârtană, ca şi când ar fi vrută se-i întrebe: ce e de făcută? Cânele 4*se »Nu te spăria aşa tare, dragă domnulă nostru, că de va
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Nr. 264.
de agricultură practică, de scoli comerciale şi industriale. Voimă legi, cari să favoriseze născânda nostră industriâ şi prm urmare şi deosebitele meserii.
16)	Voimă ca politica nostră economică să fiă neapărată naţională, ca să fiă condusă numai în vederea de.svoltărei avuţiiloră nâstre naţionale, in convenţiunile comerciale ce vomă încheia cu statele străine revendicămă pentru ţără o deplină autonomia a tarifeloră, după exem-plulă adoptată astăzi de celelalte naţiuni comerciale. In-ţelegemă şi voimă a se da exportului nostru t6te înlesnirile şi îmbunătăţirile pe care le are în alte ţări comer-ciulă internaţională. Căile ferate prin însuşi ele nu trebue să fie ună ramă de venită propriu Zisă pentru casa statului, ci trebue numai să contribue la sporirea şi crearea celorlalte sorginţî ale avuţiei şi a statului şi a particula-riloră. Reclamămă dâr scăderea tarileloră pentru expor-tulă producteloră pământului şi industriei nostre, acesta mai alesă în direcţiunea portnriloră nâstre de mare şi de fluvii. Socotimă neapărată pentru înflorirea comerţu-lăi nostru adoptarea politicei de apă, sprijinimă înzestrarea porturiloră nostre cu tote îmbunătăţirile, cu tdte aşe-zămintele pe care ştiinţa şi naţiunile înaintate le-au introdusă în marile porturi europene.
Cre^endă că înflorirea porturiloră şi oraşeloră de comerţă contribue la binele statului întregă, şi că din contra decadenţa acestor oraşe, aduce după sine şi decadenţa materială a însuşi statului, voimă realţarea stărei decăzute a mariloră nostre porturi fluviale, şi der sprijinimă reînfiinţarea porturiloră france Galaţi şi Brăila.
17)	Voimă ca provincia nostră transdanubiană, Do-
brogea, să fiă sustrasă regimului escepţională actuală. Voimă ca populaţiunile acestei provincii să fiă puse în eserciţiulă dreptului comună, de care se bucură cetăţenii în patria mumă. Printre multele reforme şi îmbunătăţiri ce acâstă provinciă reclamă, ceremă formarea unui cleră musulmană indigenă, în vedere de a pune capătă agita-ţiunei ce se face de softalele străine. Ceremă reformarea legei pnvitore la proprietatea imobiliară din acâstă provinciă, în vedere de a constitui proprietatea absolută după cum ea esistă în România. Ceremă legarea efectivă a Dobrogei cu România prin căi de comunicaţia permanente.	Dumitru Brătianu.
O protestare.
Cetatea de Baltă. 2 Decemvre a. c.
Onorate D le Redactoră! Intre scirile Z^ei publicate la 1-ma Decemvre a. c. în nr. 257 a preţuitului (fiară: , Gazeta Transilvaniei,* se face cunoscută, că în adunarea generală a comitatului Târnavei mici, ţinută la 26 Noemvre a. c. în Diciosânmărtină, cu ocasiunea vo-tărei sumei de 10,000 fl. v. a. în folosulfi faimosului Kultur-egylet din Cluşiu, bravulă şi tenărulă protopopă greco-catolică (nu gr. or. cum s’a scrisă) ală Diciosân-Mărtinului, Iacobu Macaveiu, a fostă singurulă sufletă română, care a cutezată aşî ridica vocea pentru apărarea bietului poporă, prâ destulă împovărată — şi prin ese-cutorii de dare — storsă pănâ la măduă şi adusă Ia stare de desperată. Deci şi noi poporenii contribuitori — în semnă de stimă şi recunoscinţă grăbimă a mul-ţămi cu încredere tinerului nostru protopopă — încura-giandu-lă, ca şi în viitoră să nu lipsâscă a lupta contra nedreptăţiriloră şi împilăriloră celoră dela putere. Ilă rugămă totodată să grăbâscă cu protestulă şi în scrisă, la care şi noi, poporulă contribuitoră, nu vomă întârefia a ne alătura şi încă nu numai Românii ci şi Maghiarii,
căci cu toţii suntemu sătui de fericirea gloriosului Tisza, câtă p’aci ne sară ochii din capă.
Afle marele fericit oră de poporă, că chiar din nea-mulă său, câteva familii de pe la noi adi măne după ce li se voră licita — pentru darea împârătescă — că-suliile, unicele averi de cari mai dispună — voră lua straiţa şi drumulă dealungulă în lume să se potă hrăni, (şi sigură că în România, pentru că aceea e adăpostulă şi mângâierea celoră lipsiţi şi flămând!.)
Intru adevără că ne aflămă într’o stare de desperată: — bucatele n’au preţă, vitele asemenea, şi eseeu-torii de dare ne vândă totă, chiar şi sdrânţele din spate şi încă cu preţă de batjocură; de t6te ne lipsescă, şi darea totă rămâne neplăţiiă, pentru care vină a ne licita casele şi moşiorele. — Şi încă de ne-ară lăsa cu atâta, der vreu să ne mai încarce cu noue dări pe sima *Kultur-egylet*-ului din Cluşiu de care noi nu avemă nici ună folosă şi nici o lipsă.
Acesta este fericirea care ministrulă Colomană Tisza ne-a câştigat’o în timpă de 10 ani de gloriâsă guvernare; fericirea acesta, ca şi care pe la noi ochi de omă nu a mai vă<fută. Pentru astfelă de fericire a putută — voiosă şi cu bucuriă — primi felicitările trimise din partea mameluciloră săi cu ocasiunea celebrărei jubileului său de 10 ani.
Contra nouăi dări de 10,000 fl. v. a. ce a votat’o adunarea generală la 26 Noemvre în Diciosânmărtină — vomă înainta — fără amânare protestulă nostru la ministrulă Tisza, deci provocămă pre toţi contribuitorii din comitată, ca şi ei asemenea se lucre în timpulă celă mai scurtă.
Unii din poporulu contribuitorii.
SCIRl TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală »Gaz. Trans.*)
ZARA, 9 Decemvre. — Guvernatorul ă Dalmaţiei, feldmareşalulă. I o v a n o v i c 1 a răposată.
CONSTANTINOPOI.tr 9 Decemvre. — Ma-rele Vizirii a telegrafiatu în 8 Decemvre curentu prinţului Bulgariei, că la ordiniilH Sultanului va pleca Madjid-paşa neamânatu la Sofia spre a se înţelege cu prinţulă în privinţa condiţiunilorii păcii.
ULTIME SCIRÎ.
Circulă sgomotulii în Belgradu, că Bulgarii ară fi atacată la 6 Decemvre Kragevaţulu. Armările continuă. Colonelulă Hadzici s’a numită comandantă ală divisiunei Moravei.
Intr’o întrunire ce a ţinut’o partidulă lui R i s t i c i în Belgradă s’a luată decisiunea, ca se notifice guvernului sărbescu, că partidulă e pentru pace, păstrându-şl Bulgaria districtulă Pirotului, âr Serbia primindă ca compensare districtulă Vi-dinului.
Regele Milană, ccnversândă cu ună corespondentă ală (fiarului „W. Allg. Ztg.“ s’a es-primată astfelă asupa Rornâniloră din armata sârbâscă: „înfrângerea ndstră este datorită mai cu sâmă lipsei de oficerî şi greutăţei aprovisio-năriloră; suntă bataliâne cari n’au mersă în focă de câtă cu 3 sâu 4 oficerî şi soldaţii adesea ori nu mâncase de o (fi sâu două şi în totă casulă nisce alimente prâste şi totdeauna reci, apoi di-
visiunile au luptată la o prea mare distanţă unele de altele. Intru câtă privesce valârea soldaţiloru, trebue fâcută o mare deosebire între soldatulă sârbă, de obicei u mdle, şi soldatulă română, energică şi capabilă să ia redute cu asalt ă cum a făcut’o la Gri-vi ţ a.“
DIVERSE.
Clubulti spărgătorilorti de ferestre. — In cursulă lunilorft din urmă, sera s’au spartă cu praştia ună mare numără de ferestre în Viena, şi anume la edificiulă centrală de taxare în Jakoberhof, la hala târgului de mărunţişuri din Stubenbastei şi la hala târgului centrală aprâpe de Strada ungurâscă. Cu deosebire oficiulă centrală de taxare a fostă ţinta prăştiaşiloră şi mai că nu trecea săptămână, fără să se fi spartă mai multe sute de ochiuri de ferestre. Şefulă oficiului centrală de taxare ajunse în mare parplexitate din causa acestoră pagube, de ârece în câteva săptămâni îşi cheltuise cu repararea ferestreloră mai totă suma de bani, destinată pentru eheltuelî de cancelariă. In cele din urmă patrusprezece Zile, necunoscuţii făptuitori au spartă chiar şi lampele de gază din parculă oraşului şi ferestrele dela casarma Franciscă Iosifă, precum şi dela alte edificii publice. In urma număroseloră arătări, la însărcinarea institutului agenţiloră poliţienesc! s’au urmărită eu mare zelă făptuitorii şi s’au şi descoperită în Z*lele din urmă. Suntă copii de scălă în etate de optă pănă la cincî-spre-Zece ani, toţi de familii mai bune. Ştrengarii încă în cursulă $erei acestui ană formaseră ună felă de »clubă ală spăr-gâtoriloră de ferestre* şi se învoiseră să-şî procure prăştii, ca să spargă cu ele în fiecare seră ună anumită numără de ochiuri de ferestre. Planulă, după cum s’a dovedită, s’a şi esecutată, căci mai multă de o miiă de ochiuri de ferestre au spartă micii ştrengari. Răufăcătorii şi anume cei cari n’au împlinită patru-spre-Zece ani din etate, au fostă daţi familieloră loră ca să-i pe-depsescă, âr ceilalţi au fostă arătaţi judecătoriei cercuale pentru păgubire răutăciosă.
*
* *
Ună ginere de 77 anî. — filele trecute s’a celebrată într’o comună din Francia căsătoria unui bătrână de 77 anî, care a luată de soţie o fată de şeapte-spre-Zece anî.
După jocă, mirele septuagenară a luată parte la danţă şi nici ună jocă nu-î a lipsită, întrecândă pe toţi tinerii presenţî.
* *
*
Presemne de timpă. — 1) Când bărbatulă vine săra acasă după 10 ore şi nu se pâte legitima înaintea soţiei sale că unde a fostă, atunci şi în Zilele mai frigurâse se pote semnala o furtună. — 3) Când bărbatulă refusă soţiei sale a’i cumpăra ună vestmântă, atunci de regulă va bate furtuna, şi va fi timpă mai îndelungată înorată şi rece. — 3) Când bărbatulă face deja de Mercur! es-perinţă, că banii de piaţă pentru acestă săptămână suntă pe sfârşite, atunci ne stă înainte o tempestate cu grindină. — 4) Când se apropiă ârna şi casa are lipsă de lemne şi cărbuni, âr domna casei de o manta (rondă), de ună mânecară (maşonă, mufă) şi de o pălărie de ârnă, atunci bărbatulă pâte fi sigură că numai de câtă îi va ninge în sînă.
Editoră: lacobă Mureşianu. Redactoră responsabilă : Dr. Aurel Mureşianu.
rândul D Zeu, âr vei fi bogată cum ai mai fostă; vino cu noi.
Şi se luară toţi trei, Pahonă, cânele şi mârtanulă, du-te, du-te, cânele totă adurmecândă să afle îneătrău au apucată fugarii. Şi au ajunsă tocmai la mare. Dincolo de mare, departe, se vedeu nisce curţi mari chiară precum fuseseră ale lui Pahonă. »Vedeţi curţile acelea? întreba cânele, acelea suntă ale nostre, care le-a dusă arapulă cu stăpâna nostră. Pănă acolo nu-i chipă să potă străbate stăpânulă nostru, der noi vomă merge; tu mârtanule sue-te călare pe mine, că eşti uşoră, şi eu voiu înnota eu tine pănă de cealaltă parte, acolo apoi te voiu aştepta pe ţărmure pănă vei umbla tu prin curţi, că eu mă temă, că nu voiu pute intra.* Şi aşa făcură. Pahonă rămase acolea, er mârtanulă se sui călare pe câne şi înnofarâ pănă de cealaltă parte. Acolo cânele rămase pe mală, er mârtanulă se ia linişoră, numai în verfulă picioreloră, cum sciu mâţele, şi merse pănă la c^idulâ dinprejurulă curţiloră, apoi totă umblă, totă cercă mai ici, mai colea, der de unde să p6tă sări preste c|.idâ, că doră era înaltă de nici pisicile nu cutezau să sbore preste elă. Apoi, după ce văZu că nu-i modă să potă sări, merse la portă. Aceea era de laţi de bradă şi mârtanulă îndată fu în vârfulă porţii şi de acolo în curte. Pănă colea pe înserate se ascunse în nisce paie, apoi se luă chitişă (tiptilă) cătră uşa curţiloră. Din întâmplare uşile erau deschise că era căldură forte mare. Intră într’o sală, apoi în alta, şi totă aşa pănă era într’o sală cu arapulă. Acolo intră sub pată şi nu Zise nici miau. Totă povesti arapulă cu ne vastă-sa multă vreme, mai de una, mai de alta, apoi
dădură în vorbă de Pahonă. »0re ce o fi făcândă Pahonă ală tău ?* Zise arapulă. — Der dă-lă în bubă, Zise hoţomana de muiere, nu mi lu mai pomeni, mai bine scote mărgâua se ne jucămă o lâcă cu ea.«
Şi scote a ‘apulă mărgeua şi o dungă pe mesă cătră coţofana lui, aceea dă să o prindă, der nu pote, şi astfelă se durigă josă şi fiindă perdelele tare lucii, se durigâ chiară sub pată. Atunci mârtanulă pune gura pe ea şi ţîştă! afară în fuga mare.
Arapulă nu băgase de sâmă că mârtanulă a fostă aci, nu-lă văZuse nici intrândă nici eşindă, deci se pune a căuta mărgeua pe josă pe sub paturi, pe sub dulapuri pe unde numai gândea că s’a putută rostogoli, hă-băuca’i purta lumina, că dâră ce era întunerecă în casă, de arapă se întuneca şi mai tare.
Mârtanulă însă totă o fugă ţinu pănă la câne, apoi după ce-i arătă mărgeua, o luâ âr în gură, se urcă în spatele lui şi înnotară la Pahonă. Elă dormia-nu dormia, ca omulfi năcăjită, dâr când se apropia cânele de mală, sări dreptă în piciore şi întrebă: »Cu bine veniţi?* Nu primi însă nici ună răspunsă, cânele nu putâ de obosită, âr mârtanulă ţinea gura închisă te-mându-se să nu scape mărgâua. După ce ajungă pe mală, povestescă lui Pahonă totă întâmplarea şi pornescă pornescă spre casă. Dâr Pahonă îşi aduse aminte că cu mărgâua în mână e domnă, deci Zise:
Mărgeluţă, mărgeluţă,
Du-ne l’a nostră căsuţă Du-ne iute, cum gândescă La bordeiulă părintescă.
Şi când gătâ vorbele de Zisă, erau înaintea
deiului; veniră într’o clipită calea ce o făcură pe josă în câteva săptămâni. Acum âr ţinu mărgâua în mâna | stângă, cu drâpta îşi făcu trei sfinte cruci şi Z*se: Să | vină curţile mele aci, cum suntă ! Şi veniră. Adecă ce ! să vedî ? Arapulă totă căuta încă mărgâua pe sub paturi înjurândă, âr blestămata de muere îi purta lumina plângendă.	'
»Da ce căutaţi?* întreba Pahonă. Atunci arapulă se întorse se vaZă cine-lă întrâbă, că nu sciuse nimică despre strămutarea curţiloră. Gând vede arapulă pe ] Pahonă stândă cu puşca în spate, cânele cu dinţii rân-ijiţî şi mârtanulă cu ghiarăle gata de luptă, nu sciu ce !o fi gândită, atâta însă sc«u, că muerea scăpă lumina i din mână de frică, şi se stinse, adecă acum era Z,uă | albă, şi numai în jurulă arapului mai era întunerecă. j Pahonă însă nu le făcu nici ună rău, ci ’i alungă | dela sine pe amândoi Zi(-§n(lâ : „Blăstâmatu si fia celu ! ce şi-a lua nevastă, care se crede mai pe susu de-! câtă elu /“
Apoi Zise mărgelei: Du-i de unde i-ai adusă, der fără curţi numai pe amândoi cum suntă acum. Şi când a gâtată de Z^ă vorbele acestea, numai îi văZură ! ridicându se în susă şi... unde au ajunsă, ce au mai fă-jcută, e trâba loră; destulă că Pahonă nu s’a mai în-! surată în veci, ci-şî ţinea numai găzdoiă cum îşi ţină şi... Dâmne ârtâ-mă, că era să greşescă; er când cerea cineva sfată despre căsătoriă îi Zicea: »Fâta, care se ţine mai susă decâtă tine, nu o lua şi de ţî-ar da tată-său câtă bine-i în lume, mai bine rămâi ca nimenea.»
jNr. 264.
GAZETA TRANSIiVANIEI
1885.
OunraJft la traraa de Viena
din 7 Decemvre st. n. 1885.
Rentă de aură 4% • ■ . 98 15 Rentă de hârtiă 5% . . 90. — împrumutulfi căilorfl ferate
ungare................148 29
Amortisarea datoriei căilorfl ferate de ostfl ung.
(1-ma emisiune) . . . 97.30 Amortisarea datoriei căilorfl ferate de ostfl ung.
(2-a emisiune) . . . .124 — Amortisarea datoriei căilorfl ferate de ostfl ung.
(3-a emisiune) .... 108 75 Bonuri rurale ungare . . 103 50 Bonuri cu cl. de sortare 1C350 Bonuri rurale Banat-Ti-mişfl...................103.00
Bonuri cu d. de sortarel03 00 Bonuri rurale transilvane 102 75
de
Bonuri croato-slavone Despăgubire p. dijma
vinfl ung.............
Imprumutulfl cu premiu
ung....................
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului Renta de hărtiă austriacă Renta de arg. austr. . . Renta de aurfl austr. . . Losurile din 1860	. . .
Acţiunile băncel austro-
ungare ................
Act. băncel de ereditfl ung. Act. băncel de credită austr. Avgintulfl —. — GalbinI împărătesc! .....
Napoleon-d’orî...........
, Mărci 100 împ. germ. . .
, Londra 10 Livres sterlmge
102. ~ 97.85 118 90
123 00
82 20 82 75 108.95 129 30
872 —
290.70 287.20
5 97 9.98 61.79
125.70
Bursa de Bueuresck.
Got.a oriciaiă dela 25 Noemvre st. v. 1885.
Renta română (5°0).
Renta rom. amort. (5°/0)
» eonvert. (6°/„) împr. oraş. Buc. (20 fr.)
Credit fonc. rural (7°/0)
„	„	(5%)
*	». urban (7%)
•	(6#/o)
•	(5%) .	.
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
*	»	* Naţională
Aură.........................
Bancnote ausfriace contra aură.
Cursitiu pieţei Braşovâ
din 8 Decemvre st. n 1885.
ump.	vend
85 Va	86*/.
90	91
83	84
29	31
102	103
85Vx	86
96V2	98
80	81
16. V*	173/4
1.22	1 .£5
Bancnote românesc* . .	. . Câmp. 8 50	V And	8.51
Argint românesc . . . .	. . » 8C5	*	8.5)
Napoleon-d’orî		. . * 9.94	>	9 98
Lire turcescî		. . » 11.20	A	11.39
Imperiali		. . » 11.20	»	1130
Galbeni		. . » 5,94	»	5 97
Scrisurile fonc. »Albina*	. . * 100.50	♦	101.-
Ruble Rusescî		. . » 122.50	»	123.—
Discontulă . . .	» 7—10 % pe	ană.	
cr. din „ Gazeta
Numere singuratice ă 5 Transilvanieiu se potiX cumpăra în tutungeria lui I. GBOSS.
Magazinu de haine bărbătescî
Toţii feliuîu de
haine bărbătesc! elegantă şi solidă lucrate coniecţionâmu în magasinulft nostru după comanda şi după jurnalele cele mai nou£.
Totodată recomandăm marele nostru
depositu de stofe indigeng şi streine
pentru rocuri, pantaloni şi giletci cu preţurile cele mai eftine şi rugămă onor. publică a ne onora cu comande câtă mai
Nr. 397 1885.
(1 -3).
numerdse.
Cu distinsă stimă A. Schwarze & Bartha.
Uliţa Vămei Nr. 11.
Edictu
Anunţâmă a celor ă onoraţi cetitori, cari voră binevoi a se abona la fdia ndstră de aici încolo că avemu încă în reservă numeri dela începutulă anului 1885, prin urmare potă să aibă colecţiunea întreg-ă.
Administratiunea Gaz. Trans.»
Diocletianu Cimonea din Câmpeni, care încă în anulă 1879 după o conveţuire scurtă abea de patru luni a părăsită din răutate şi necredinţă pe legitima-i sociă Elena Cacioru din Valea = Lupşiei inpovărată cu ună pruncă, nesciindu-i-se loculă ubicaţiunei sale; prin acesta se citedă, ca: în termină de 1 ană şi 1 di dela ânteia publicarea acestui edictă, se se presenteze la subscrisulă foră matrimonială cu atâtă mai vârtosQ, căci la din contra se va suscepe şi pertracta procesulă divorţială şi în absenţa lui, substituindu-i-se ună curatoră ad actum.
ZI a t na, 6 Decemvre 1885.
Oficiali oroiuiiopejci gr. cat aii Roşiei loiilaaa ca M matrimoniale ic 1. wMl
Ioană Laszlo,
v.-protopopă şi preşed. forului tractual.
IBB
Mersuiu trenuriloră
pe linia Predeală-Bndapesta şi pe linia Teiuşă-lradă-BudapeMta a calei lerate orientale de stată reg. ung.
Predeal il-Budapesta
1 renii I Trt)n{i accelerat
ersone
BucurescI
Predealu
Timişfl
Brasovfl
J
Feldiâra
Apatia
Agostonfalva
Homorodfl
Haşfaleu
Sighişora
EUisabetopole
Mediaşfl
Copsa mică
Micăsasa
Blaştu
Crăciunelfl
Teiuşfi
Aiudfl
Yinţulfl de susfi Uiora Cucerdea fthirisă Apahida
Cluşin
Nedeşdu Ghirb&u
Aghirişfl Stana Huiedinfl Ciuda Buna Bratca R6v
Mezd-Telegd Fugyi-Yâsârhely Vărad-Yelinţe
Oradia-mare
P. Ladâny Szolnok Buda-pesta
Yiena
500
Trenă
onmibus
Trenă
omnibus
6.22
7.01 7.33
8.01
8.45;
10.10 10.29 10.39 11.19 11.54 12.12 12.56
1.30 1.45 2.11
2.55 3.17 3.24
3.31 4.09 5.36
5.56
6.08
6.29
6.45
7.00
7.26 7.48 8.28 8.47 9.06
9.26 10 01 10.20 10.30
10.37 10.51
12.37 2.58
9 45
9.47
10.	îl 10.44 10.51 11.18
11.36
11.
12.23
1.19
1.30
1.37
2.05
2.25
2.36
3.13
3.40
4.01
4.24
4.49
5 58
7.45
12.50
1.09
1.40
2.27
2.55
3.38
4.17
4.47
5.42
Budapesta—JPredealtl
Trenă | Trenă | Trenă j Trenă omnibus j accelerat J omnibus de
persone
7.3Î 8. Oi 8.21 9.05 9 4> 10.02
6.0Q 6.35 3.00
Nota: Orele de nopte
6.08
7.14
8 22 8.48
9.13 9.18 10.31 12.07 2.10 2.45 8 0)
6.20
6.59
7.15
7.43
8.29
8.55
9.04
912
10.23
12.32
12.59
10.37 12 59 4.45
10.05
10.50
8.00* 8.3) 8.59 9-34 10. 0 11.04 1217 12.47'j 1.21,
2.05 3.08' 3.39| 3.55
4.05
8.22;
10.30
Yieua
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare V ârad-V ele neze F ugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd Râv Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş GhirbSu Nedeşdu
Clnşis
Apahida
tikiris
?
Cncerdea
( (
Uiora
Yinţulfl de sasfl
Aiudfl
Teinşii
Crăciunelfl Biaşfl Micăsasa mică Medisşfl K6:mhetopoîv? Sss'j.şii’ă ILişfaîeu lloiuorod Agostonfalva Apatia Feldiâra
Brasovă
Timişfl
Predealu
BucurescI
6.05
suntft cele dintre liniile grâse.
IS.O
12 31 o
4.2f
4.5C
5.41
6.0*
7.1of —		D
7 1 451 3.11		6.20
i 3.43	| 7.ZV	9.11
ţ 5.21	i 8.27	11.26
-I 6.4j	—	1.2c-
—	9.45	2.00
—	9,59	2 11
7.14	10.18	2.31
7.42	11.36	8.18
—	12, li	3.41
—	S.4b	4.01
8.31	1.3!	4,26
9.01	2.58	5.08
—	3.29	5,27
—	4.0	5.50
—	4.18	6.02
—	4.38	6,24
10.0'	|5.05	6.43
10.16	—	7.01
—	—	7.16
11.24	—	8.51
11.43	—	9.31
11.45	—	9.43
—	—	9.51
	—	9.88
12.08	—	10,24
12.22	—	10.44
—	—	11.28
12,57	—	11.44
		—	12.18
1.27	—	12.36
1,45	—	1.22
2X16		1.56
Zj> >■	—	2,34
fŞ r,* ;			3,02
3.48	—	4,41
4.19	—	5.30
ţ	—	6.03
4.83	—	6.35
5.20	—	7.1.4
5 3 >	—	
6.07	—	—
6.32	—	—
7.30	—	—
11.35 I		
Trenă
omnibus
8.0.)
11.4
2.31
6.01
6.40
7.20
8.01
1.09
1.50
2.48
3.23
4.56
9.4
Tipografia ALEXI Braşovă.
Teinşă- Lr&dft-Budapesta
Trenă
omnibus
Teiuştl
Alha-Iulia
Vinţ.uiă de Şibotă Qrâştia Siiaeria Deva Branicîca Uia
Gurasada
Zam
Soborşin
Bărzova
Conopă
Radua-Lipova
Paulişă
Gyorok
Glogovaţă
Aradft
Szolnok
Budapesta
Viena
jo.'-ă
11.09 11.46 12 20 12.52
1.19 1.48 2 35 3.04 3.36 3.50 4 25
5.09 5.56
Trenă
omnibus
Trenă de persone
3.56
4.27 4.53 5.19 5.4<
6.18
6.57
7.12
7.27
7.56
8.10
2.39
3.16
7.10 -1
6.08
6.39
7.04
7.29 7.41 «.12
8.49
9.29
9.49 1023 1G.37 10.52 11.18 11.32
4 51 5.10 8.16
6.05
Budapesta- IradA-TeiaşA.
Aratift-Timiş6rt
Viena
Budapesta
Szolnok
Aradft
Glogovaţă
Gyorok
Paulişă
Radna-Lipova
Gonopă
Berzova
Soborşin
Zam
Gurasada
Uia
Branicîca
Deva
Simeria (Piski)
Orăştiă
Şibotă
Vinţulă de josâ
Âlba-Inlia
Teluşft
Trenă de persdne
Trenă
accelerată
Trenă
omnibne
11.00	7.15	—
8.0b	1.45	8 00
11.02	3.44	11.40
11,12	4.02	|12 OOi
337	7.53	5.25|
4.13	—	619;
4.38	—	6.46;
4.51	—	7.00;
5.10	—	7.23;
5.38	—	7.51
5.57	—	8.10
6.42
7.14
7.43 8.01 8.21 8.47 9.05
10.10 10.43 11.04 11.19 12 05
5.58
9.28
9.56
10.17
10.38
11.05
11.23
12.24 12.53
1.22
1.40
2.24
Simeria (Piski) Petroşeni
	Trenă o-anibua	Tnmn do	Trenă de persăne		Trenă de persone	Trenă omnibus	Trenă omnibus
Aradft	6.00	1.2.55	8.25	§iaueria	6 30	11.50	2.23
Aradulă nou	6.25	1.21	8.36	Strein	7 05	12.27	3.00
Nămeth-Siigh	6.50	1.46	8.54	Raţegă	7.53	1.19	3.49
viuga	7.19	2 18	9.13	Fui	8,16	2.10	4.40
Orezifaiva	7.38	2.36	9 25	Crivadia	9.33	2.57	5.28
Merczitalva	7.56	2.53	9.36	Baniţa	10.11	3.35	6.07'
Ttmîsdra	8.42	3.40	10.06	P etroşenft	10.43	4.04	6.39||
Timişftra-Aradft				Petroşeni—	Simeria (Piski) ||		
	Trenă de	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă 1
	persăne	persdne	omnibus		omnibus	omnibus	de pers.l 1
Tlmişftra	6.07	12.25	5 00	Petroşeni	6.49	9.33	5 28
Merczifalva	6.40	1.16	5.50	Baniţa	7.27	10.14	b.U8
Orczifalva	6.51	1.34	6.07	Crivadia	8.06	10.54	6.4 ~
Vinga	7.08	2.04	6.32	Pui	8.50	11 ?7	7.35
Nemeth-Sâgh	7.23	2.25	6.53	Haţegă	9.31	12 17	8.02
Aradulă nou	7.40	2.54	7.24	Streiu	10.16	12.58	8 44
Aradft	7.50	3.10	7.40	Siateria	10.53	1,35	9.15