RED ACŢIUNE A ŞI A l»W II* INTRAŢI UN EA s
BRAŞOVfi, piaţa mare Nr. 22.
ANULU XLVIII.
SE PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ>l.
Pe ună anfl 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate:
Pe ană 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
A N U N O IV B IL E:
O seriă garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorisor? nsfranoate nu as prlmesoG. — Manuaorlpte nu ae retrămltS.
Bî*= 263
Mercurî, 27 Noemvre (9 Decemvre.)
1885.
Braşov*, 26 Noemvre 1885.
Noulu proiectă de lege asupra iurisdicţiuni-loru, ce a fostu presenfată dietei ungare de cătră „ părintescul ă“ guvernă ungurescu, s’a discutată filele aceste în sînulă comisiunei administrative a camerei.
Cu acesta ocasiune ministrnlă-preşedinte Ti-sza a luată mai de multeorî cuv£ntulă spre a apăra proiectulă său, mai alesă în ceea ce pri-vesce lărgirea sferei de putere a fişpaniloră.
Din cele ce s’au strecurată în publică despre vorbirile ţinute în şedinţele comisiunei amintite aflarămă, că d-lă Tisza a fostă condusă şi de astădată mai vârtoşii de „pârintăsca“ îngrijire pentru naţionalităţi şi că scopulă principală ală proiecteloră sale „de reformă“ este de a-le feri pe aceste de relele urmări ale „agitaţiunei,“ de soboli şi de t6te jivinile naţionale nema-gliiare.
D-lă Tisza ne spune, că dăcă municipiele ară fi şi acum, ca odinidră, compuse numai din nobilimea maghiară, pdte n’ar fi fostă de lipsă reforma ce o proiectăză; dăr astăzi — adause elă — municipiele au nisce base mai largi, mai este a se ţină contă şi de aspiraţiunile naţionalilăţilorU şi tăte aceste pretindă ca puterea statului să po-sădă o influinţă mai mare ca păn’acum.
Yestitulă Bela Griinvald, care s’a preumblat prin Ardălă în tămna anului acestuia, a carac-terisată fărte bine scopulă ce-lă are în vedere guvernulă (Jicăndă că cestiunea reformărei administraţiei este o cestiune de esistenţă a supremaţiei maghiare, deărece „suntă în ţără elemente cari încă nu suntă asimilate politicesce.w Numai câtă Grtinvald nu vede în proiectulă d-lui Tisza nici o garanţiă că acestă scopă se va pută a-tinge.
Numitulă deputată e de părere că o administraţia. bună se păte creâ numai prin introducerea sistemului de numire a tuturoră tuncţiona-riloră administrativi din partea guvernului, ăr idea de a lărgi sfera de putere a fişpaniloră o numesce o „ideă nenorocită“ a d-lui Tisza.
Trebue să facemă — (Jise Griinwald — cum au făcută Francesii şi Germanii, cari au desvol-tată sistematică administraţia, au concentrată tăte puterile statului şi au sciută să-i câştige vă(Jă, ocupându-se seriosă cu interesele poporului şi creândă o justiţiă şi administraţiune esemplară.
Pentru ca să pătă dobendi resultate ca cele din Germania şi Francia, Maghiarii — abstra-gendă dela relaţiunile interne cu totulă diferite din acestă stată — ară trebui să aibă înainte de tăte funcţiunarl instruiţi, drepţi şi echitabili ca Germanii şi ca Francesii. Insă cu nisce administratori cum e „modelulă fişpaniloră din Ardălă, “ faimosulă Banffy Dezso, care crede că chiămarea sa este de-a apără interesele celoră dela putere în contra poporului, şi cu viceşpani şi solgăbirăi, cari îşi câştigă merite prin prigonirea limbei poporului, cum ne arată şi casulă descrisă într’o corespondenţă de mai josă, cu a-semeni funcţiunari şi c’ună asemenea sistemă nu voră pută creâ Maghiarii nici într’o sută de ani o administraţia bună.
Administraţia ca să flă bună trebue să fiă înainte de tăte drdptă. Maghiarii ară pută să înveţe ceva dela cei de dincolo de Laita, cari
pentru ca să facă posibilă o administraţiă drăptă s’au ocupată mai întăiu de resolvarea cestiunei de limbă.
Pănă nu se va resolva cestiunea limbei în statulă ungară în sensulă dreptăţii şi ală echităţii nici vorbă nu păte fi de-o administraţiă bună.
Resboiulu dintre Sârbi şi Bulgari.
Generalulă, rusă principele Cantacuzhne, care a fostă ministru de răsboiu în Bulgaria pănă la isbucnirea cri-sei rumeliote, a trecută în cţilele acestea prin Viena mergendă spre Petersburgu şi a vorbită cu coresponden-tulă diarului engîesă „Daily Teiegraph“ despre succesele Bulgariloră şi despre armata bulgară. Generalulă rusă atribue succesele armatei bulgare duoră cause principale: superiorităţii ce o posedă Bulgarii în instrucţiune, disciplină şi tenacitate asupra Serbiloră, şi ală doilea divi-sării trupeloră sărbesci şi întârefieriloră nefolositâre ale mişcăriloră loră. Ţăranulă bulgară merge aşa de bine, cum puţină soldaţi europeni potă, şi în ultima campa-niă au fostă caşuri, că după marşuri de 30 — 40 chi-lometri nici urmă de oboselă nu s’a arătată. Soldatulă bulgară petrece cinci ani în rânduri, pe când soldatulă serbă nominală este doi ani în serviciulă activă, în realitate însă arareori servesce şese luni. Disciplina soldatului bulgară e admirabilă, deşi oficerii suntă tineri* Mulţămitâorganisăriicea întrodus’o el prinţulă Cantacuzene, armata bulgară la şâse 4'le după ordinulă de mobilisare a fostă gata d’a merge ’n câmpă, afară numai de acele regimente ce ţinâu garnisâna în cele mai depărtate părţi ale principatului. La 13 dile uupâ promulgarea decretului de mobilisare, întrâga armata bulgară se afla în marşă* Generalulă Cantacuzene socotesce numărulă ei totală 51,000 de omeni. Infanteria fu înarmata cu pusei Berdan, şi la isbucnirea râsboiului erau 24,000 de puşci la disposiţiune în magazii cu 500 de glânţe de fiecare puşcă. Soldatulă bulgară este ună escelentO ţîntaşă. Parculă artileriei consta din 96 tunuri dâr în timpulă campaniei s’a mărită. Lipsa de cai s’a acoperită cumperându se 600 de cai din Ungaria. Trenulă cu provisiunî l’au formată ca-răle ţăraniloră. Ce privesce pe Şerbi a fostă o mare greşelă a comandanţiloră loră, că ’şî-au împărţită trupele în atâtea colâne, mai alesă detaşarea unui corpă de armată ca să atace Vidinuîă a fostă cu totulă superfluă. Altă greşâlă a fostă, că după ocuparea Dragomanului au suspendată operaţiănile pentru 24 de âre, făr’a mai vorbi de tragănarea trecerei armatei peste graniţă. Serbii au crezută, că au de-a face cu o miliţiă nedisciplinafâ, fără calificaţiunî militare. De aceea ei ’şî-au pusă în câmpă tăte forţele, pe când Bulgarii au primită continuu trupe prâspete. Prinţulă Cantacuzâne admite, că n’a creqfută să iasă astfelă răsboiulă, deşi scia că Bulgaria are trupe bine instruite.
Belgradă, 6 Noemvre. Sein alarmatore circulă aci. Gonsiliulă de răsboiu şi guvernulă, întrunite în Nişă, ţinândă sâmă de disposiţiunea pacînică a regelui, ’şi-au dată t6te silinţele pentru susţinerea păcii; dâr grelele pretenţiuni ale Bulgariloră facă imposibilă înţelegerea. Onârea regatului şi voinţa poporului ceră reha-bilitarea armeloră sărbesci şi a onârei ţării. Ună nou resboie inevitabilă. De acjî diminâţă circulă în oraşă sgomote, că Bulgarii ară fi făcută ună nou atacă şi că ostilităţile au reincepută. In urma apelului lui Ljubibra-tici, numeroşi voluntari sosescă din tote părţile.
Nişu, 6 Decemvre. Oraşulă are priveliştea unei mari tabere de câmpă. Trenuri de cară ţărănescî cu-trieră atradele. Se crede tare în reînceperea ostilită-tiloru.
Viena, 6, Decemvre. Contele Khevenhuller a plecată acjî diminâţă la Belgradă. ,Montags-Revue“ află, r*ă puterile au adresată din nou representaţiunî Serbiei şi Bulgariei, ca să aducă câtă mai repede la cale ar-misţitiulă.
PRESSA RUSĂ Şt EVENIMENTELE BALCANICE.
»Novoje Vremja“ publică ună interesantă articulă, înfaţişândă punctulă de vedere ală diplomaţiei ruse, şi
finesce (^icendă, că guvernulă rusă nu mai are motivă d’a se opune unirei bulgare. Rusia, 4*ce numita fâiă, încă la începutulă răsboiului, după cea dinteiu perdere a Bulgariloră, a făcută propunerea să se ’ncheiă armistiţiu, der n’a fostă primită. încă în Copenhaga a răspunsă Ţarulă deputaţiunei rumeliote, că guvernulă rusă în principiu nu e în contra unirii, dâr că trebue să desaprobe pasulă pripită ală politiciloră bulgari, fiindă că mişcarea rumeliotă a avută ună caracteră revoluţionară şi urmările potă fi fatale şi periculâse. Perderea Serbiei a avută ca urmare, că încercările de presiune ale celorlalte po-p<5re balcanice au încetată şi Sultanulă încă nu e dispusă acum să intervină milităresce. In modulă acesta periculele aud ispărută. Chiară P6rta nu e gata a recu-nâsce unirea într’o formă ârecare, cu prinţulă Alexandru în frunte. Inţelegendu-se suzeranulă cu vasalulă, unirea perde caracterulă revoluţionară. Prin urmare, diplomaţia rusă nu mai are motivă logică d'a se opune unirii, pe care a sigilat’o ună răsboiu sângerosă purtată vite-jesce. In modulă acesta, relaţiunile nâstre cătră Bulgaria s’au simplificată şi pe viitoră, pe lângă o atitudine legală şi conscienţiâsâ a principelui, se potă restabili în spiritulă de mai nainte^ală înţelegerii şi reciprocităţii.
„Moskovskija Vjedomosti,“ ocupându-se de ameninţarea contelui Khevenhuller că armata bulgară, înaintândă mai departe, ar putea întâlni în cale-i trupe austro-ungare, observă: „Mai curendă seu mai târ<Jiu — totă una e. Nimeni n’ar putea sci, încătrâu — câtă de departe va merge răsboiulă. 0 ameninţare pentru viitoră ar esercita aceeaşi influinţă deprimătâre, ca şi pentru presinte. Aceea n’ar avea nici o însemnătate, dacă e-fectulă ei s’ar fi manifestată numai în încetarea ostilită-ţiloră. In faptă însă lucrulă s’a întorsă altfelă. Ameninţarea a ridicată curagiulă căzută ală Serbiloră şi i-a însufleţită să’şi adune puterile loră şi să pregătescă reînceperea ostilităţiloră, în casă când Sârbii voră dori aeâsta.“ Foia rusă întrebă în fine, că âre amintirea succeseloră oficeriloră ruşi, cari au instruită armata bulgară, nu va servi ca ună semnă folositord, că Bulgaria nu e cu totulă părăsită cum se crede. Victoria bulgară cumpărată printr’ună curagiu eroică demnă de înaltă laudă nu se pâte şterge din calculă politică dinte Serbia şi Bulgaria. Armata bulgară fu ţinută în locă şi i s’a luată posibilitatea d’a gusta tote fructele victorie-loră şi jertfeloră loră. A o sili însă prin ameninţări să cddeze, trece peste măsura admisibilului.
SOIRILE PILEI.
Culmea şovinismului numai ună ministru ca »neao-şulă Maghiară* Trefort e în stare să ne-o arate. 0 ordonanţă adresată senateloră celoră două Universităţi din Pesta şi Cluşiu, dispune ca, pentru a aduce la cunoştinţa scâleloră superiâre şi cercuriloră scienţifice streine activitatea celoră două Universităţi şi pentru a urmări cu atenţiune desvoltarea Universităţiloră streine, e necesară, ca Universităţile maghiare să trimâtă acelora în schimbă planurile de învăţămentă şi almanachurile, nu ca pănă acuma esclusivă în limba maghiară neînţe-lesă de streinătate, din care causâ acâsta nu le trimite p’ale ei în schimbă, ci şi în limba latină, care ca limbă mârtâ e ună organă ală eomunicaţiunei spirituale cu totulă indiferentă politicesce şi în tote timpurile a fostă limba oficială, recunoscută internaţională, a Universită-ţiloră. — La cetirea acestora, pâte că voră <Jice unii: şiretă ministru! Noi mărturisimă, că n’amă dori să au-(Jimă ce voră 4ice cercurile scienţifice şi Universităţile streine, căci i-amă plânge de milă.
—0—
Ministrulă de comunicaţiune ungurescă face cunoscută, că mărcile• de scrisori să se lipâscă totdâuna la colţulă de susă în drâpta părţii pe care se scrie adresa; în nici ună casă să nu se lipâscă pe partea unde se închide scrisârea, deâreoe se pâte trece cu vederea că e francată; mai departe, la scrisorile de valâre lipirea mărcii pe partea închisă nu numai nu oferă nici o siguranţă în contra deschiderii scrisorii şi sustragerii conţinutului ei, ci din contră mărcile putendu-se deslip uşoră şi înlocui cu altele, pericululă sustragerii este şi
Nr. 263.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
mai mare. — Motivul ă cu francarea trece-merge, celă d’ală doilea însă se potrivesce ca nuca’n părete, căci tocmai din contră, deschiderea scrisorii se uşureză.
—0—
Adunarea generală a despărţământului reuniunei învâţătorescî din tractulă Branului se va ţinea în 30 Noemvre c. în Oodlea, cu care ocasiune se va oficia şi unii parastasu pentru răposatulă archiepiseopCi Andreiu Saguna.
—0—
Ni se scrie din Rodna vechia, că sub conducerea Slovacului Szelmi Oeza s’au edificată acolo cu spese enorme închisorile judecătoresc!, care nu corăspundă de locQ cerinţelor!! legii, şi incă şi raai puţină celoră hi-gienice fundă întunecose şi umede, încâtă curge apa de pe păreţi şi plafondă. Celă ce va ave nenorocirea să locuiâscă în ele mai multă ca 10 cjile, nu numai că işî espiază păcatele, de cumva are, der încă pote da ş1 mâna cu mdrtea. Şi lucru curiosă, că cei competent au aflată aceste localităţi corăspun^ătore, er ,patriotulă* Dr. Kadar le-a găsită chiară higienice. Decă le-ar vi-sita o comisiune de esperţî neinteresaţî, s’ar lua cu manile de pără.
—0 -
«României* i se asigură, că d-ra Oarlota Leria\ privighefărea operei române, în urma unui nou angaja-mentă ce a încheiată cu comitetulă teatreloră, nu va! părăsi scena teatrului naţională, ci va sta pănă la finele stagiunii.
—0—
Vineri s’au făcută, pe câmpulă Cotroceniloră de lângă Bucureşti, experienţe cu nouăle cupole, aduse pentru fortificarea Bucureseiloră, în presenţa mai multora persdne militare şi de ingineriă. Scopul ă cupolelor0 este d’a adăposti câte o păreche de tunuri, aşe4ate la distanţe împrejurată capitalei spre apărarea ei. Construcţiunea cupoleloră are două părţi: basa fixă de didăriă şi d’a-supra cupola învertitdre de metală. Partea metalică e de oţelă de grosime 20—25 centimetri, cu câte o gaură pentru gura fie-cărui tună, şi se învcrtesee printr’ună apărată hydraulică împrejurulă axei sale, ridicându se în susă seu lăsânduse în josă, pentru a putea da tunu riloră ori-ce direcţiune. Cupolele trebue se resiste la ori-ce ghiulea de tună. Cupolele cu cari se face încercare suntă aduse de două societăţi: una francesâ şi alta germană. Preţulă unei cupole este de aprope 250,000 Iei. încercările se facă la distanţă de ună chilometru cu obusurî de 20 centimetri diametru. Cupolele francese suntă mai grăse în pereţi şi de constucţiune mai elegantă, avândă forma unei pălării cilindrice de 2 metri înălţime, dâr au desavantagiulă, precum spune «România liberă*, că oferă projectileloră o suprafaţă mai mare decâtă cele germane, dela cari nu se vede decâtă ună capacă boltită
Ilegalităţile in Croaţia.
Deşi se bucură de ună guvernă propriu autonomă, trebue să sufere multe şi Croaţii; ilegalităţile suntă la ordinea dilei şi în regatulă triunită. Puternicii din Peşta pretindă ca cei dela guvernulă croalică să fiă slugile lorfi plecate şi să le ajute a sugruma spiritulă independentă croată şi a falsifica voinţa naţională croată. Sis temulă de guvernare ungurescă cu şovinismulă, cu tero-rismulă şi cu corupţiunea sa turbură şi pacea cetăţe-niloră croaţi. Nu-i mirare decă în asemeni împrejurări se petrecă nisce scene turbulente în dieta croată, cari cu totă esageraţiunea celoră ce o provocă nu suntă lipsite de motive reale.
Faptulă celă mai nou ală oposiţiunei croate este propunerea de a pune in stare de acusaţiune pe Banulă din causa unei vădite ilegalităţi. In şedinţa dela 4 Decerni vre a dietei croate a motivată deputatulă Tuscanu propunerea acesta arătândă, că alegerea dietală în cereală întâia ală Agramului a fostă amânată în modă ilegală în noplea dilei de alegere ficsate, din causă că guvernamentalii se temeau că nu voră învinge. »Nu ve pasă de lege,* dise Tuseană şi »prin acăsta desmoralisaţi organele subalterne pănă la celă mai dîn urmă panduri!« Aici oratorulă fu întreruptă de preşedinte. Tuscanu: »Vor-bescu la obiectă, voiu se dovedescă, că fiecare pandură ca şi guvernulă crede, că elâ însuşi e legea. Popovici: combate propunerea 4*c§ndu că ea are de scopă numai degradarea demnităţii Banului. Br. Bucovina, preşedintele clubului Starcevîcianiloră îiă întrerupe. Preşedintele: Rogă pe d. Rucavina să se porte cum se cuvine unui cavaleră (sgomotă în stânga) Rucavina (strigendă) Ce? doră cre4’ că suntă porcarulă d-ta!e? (mare sgomotă în stânga; rîsete în drepta.) Preşed. : Deoreee br. Rucavina s’a purtată necuviinciosă şi a ofensată cu cuvintele sal onorea dietei propună ca să fiă eschisă dela 60 de şedinţe (sgomotă mare) Br. Rucavina apropiându-se de preşedinte strigă: Eşti unu omă de nimică! (strigări în drepta: afară cu elă!) Rukavina ese din sală 4icândă: cu asemeni mişei nu vreu se şedă laolaltă... Preş: credă că cuvintele aceste cadă asupra vorbitorului (reprobări în stânga.) Desbaterea se continuă fiindă toţi fdrte iritaţi.
Se înţelege că propunerea de punere în acusaţiune a Banului a fost respinsă de maioritate der faptulă că acesta propunere se reînoiesce mereu de oposiţiune şi scenele ce se petrecă în dietă caraelerisezâ de ajunsă situaţiunea în Croaţia.
Prigonirea lirnbei române.
Salnicu în Noemvre 1885.
Onorate d-le Redactoră! Voiu să aducă înaintea on. publică cetiforă o nouă probă despre respectarea le-gei din partea admmistraţiunei maghiare.
Preotulă din Salnicu la provocarea notariului cer-euală dă raportă despre starea scolei confesionale, despre absenţiile dela scolă în limba română, care este limba bisericescă şi limba legală protocolară în sensulă § 6 art. de lege 44 ex 1868.
Notariulă aşterne raportuîă amintită solgăbirăului de Tasnadă, care însă prin ajutorulă lui Kâvâsi retrimite notariului raportuîă acompaniată de o scrisore maghiară cam de cuprinsulă următoră (în traducere românescă):
On. Domnă notariu cereualâ în B... Sub Nr. X mi-ai trimisă o scrisdre în limba română, pe care eu nu o înţelegu (sic), care scrisore nu sciu din erore seu cu voia ai trimis’o la acestă oficiu. Oricum ar fi însă, te provocă oficiosă, că de aci înainte hârtii în limba ro-mân&scă la acestă oficiu se nu mai înaintezi.^ Urmeză subscrierea subpretorelui şi sigilulă preturei.
Etă der, d-le Redactoră, cea mai violentă călcare de lege.
Notariulă respectivă trimite ordinulă acesta arbitrară preotului spre ală lua la cunoscinţă şi ală vidima. Preotulă însă cu îndignaţiune respinse invitarea de a subscrie ună actă, care nesocotesce întru atâta legea, şi înlocuesce legea cu liberulu arbitru.
Decă acea scrisore era adresată preotului şi nu notarului, atunci preotulă ar fi procesă pe calea legală, ca să afle de cârrdă şi pănă cândă s’a proscrisă prin lege
întrebuinţarea lirnbei române în corespondenţă cu juris-, dicţiunile din statulă, care numesce ale sale legile din 1868 şi anume artielulă de lege XLIV din 1868 ?
Pănă va susta amintitulă articulă de lege, despre care subpretorele dela Taşnadă, Kâvâsi se pare că n’are cunoscinţă, pănă atunci preotulă din Salnică va coresponda cu jurisdicţiunea administrativă numai în limba română, în mâniă şovinismului, ce s’a lăţită ca şi ciuma infectândă pană şi persăne oficiose, cari în alte state constituţionale ară plăti scumpă călcarea legei.
Bătrânii diceu: justiţia est fundamentam regnorum, noi vornă eorege sentinţa acesta şi o vomă întocmi după timpulă de a40 Injustiţia est ruina regnorum.
Ausonia.
Manifestata program ti.
(ală partidului naţională liberală din România.)
Amu comunicată cetitorilor^ noştri resolu-ţiunea luată de partidulu-naţionalu în întrunirea din sala Mânu în Bucurescî. Comitetulu alesă cu aceea ocasiune a redigeată manifestulă-pro-gramă, care s’a şi publicată. Acestă programă, subscrisă de d. D i m i t r u B r ă t i a n u , să cuprinde în următdrele puncte:
1)	Voimă şi vomă stărui a da României ună guvernă care şi înăuntru şi înafară să pună mai pre susă de tole voinţa naţiunei, drepturile şi interesele ei.
2)	In deafară voimă o politică românescă; repu-diămă ori-ce politică de aventure, ţinemă a trăi bine cu tote statele, cu tofe naţiunile. Nu înţelcgemă a ne amesteca în afacerile şloră interne, der reclamămă acelaşi neamestecu ală străiniloră în afacerile nostre proprii. Vomă apăra cu energie în contra ori-cui integritatea otareloră nostre şi independinţa statului română în totă deplinătatea sa. Ca şi în 1875, şî încă mai multă decâtă în 1875, reclamămă o deplină indepen-dinţă în dirigerea şi îndestularea intereseloră nostre economice. Nu înţelegemă prin concesiuni său prin aservirea ţării pe terenulă economică să eumpărâmă sprijinulă politică ală cutăreia seu culăreia putere stră ină. Revindicămă pentru naţiune, pentru representa-ţiunea ei, dreptulă de a controla afacerile esferiore ca şi cele interidre ale României. Nu permitemă şi nu vomă permite nimănui ca să conducă politica ndstră externă în deafară de voinţa şi controlulă naţiunii.
3)	După îndelungate lupte, după nenumărate sacrificii, după şiroie de sânge vărsate în ultimulă resbelă, România a ajunsă a ocupa loculă ce i se cuvine între naţiunile libere şi civilisate. Marea cestiune socială, a desfiinţărei clăcei, şi a constituirei proprietăţii mici, este resolvată. Nici o reformă socială, nu mai pote provoca soluţiunî violente. Voimă prin urmare, ca numai naţiunea, rostindu-se prin libere alegeri, să facă şi să desfacă guvernele. Voimă dăr ună ministeră espresiune a voinţei naţiunei. Condamnămă acele formări şi desfaceri de ministere unele şi altele provocate în deafară de motive constituţionale. Stigmatisămă acele pretinse formări, acele pretinse demisionărî de aşa 4‘se nouă cabinete, adevărate parodii ale regimului parlamentară, la care anuală dă locă eşirea d-lui I. Bră-tianu pe o uşă şi intrarea sa în aceeaşi 4* pe altă uşă! Dorimă ună adevărată consiliu de miniştri, constituţională şi parlamentară, uniţi prin acelea vederi guvernamentale, der propusă de membri avândă fie-care independinţa cugetării şi libertatea acţiunei. Voimă ca în c-apulă fiecărui departamentă ţera să aibă adevăraţ
FOILETONtX
O privire asupra trecutului şi presintelui Româniloru din opiduta Codlea.
(Urmare).
1678. Contele Beldi revoltă poporalii asupra principelui Apafi. Acesta potoli revoluţia, şi demandâ dărî-marea castelului lui Beldi din Budila.
1685. Arse întregă oraşulă, biserica şi Bastilele.
1687.	Transilvania s’a predată Austriei. Totă în anulă acela agendă castelulă s’au făcută din nou zidurile dinprejură în 2—3 4'le de catră vecinătăţi. In decursulă anului s’au dată din Codlea pentru armata imperială fl. 200, boi 182, grâu 396 gălete, ovăsă 468 gălete, vină 42 de buţî, fână 288 de cară.
1688.	Cetăţenii Braşovului se revoltară contra autorită-ţiloră publice, ei închiseră pe amploiaţi în castelă şi aleseră alţii, pănă ce veni generalulă Veterani, şi aruncândă câteva bombe in cetate, toţi cerură graţiare şi se supuseră.
1689.	Aprilie 21. Intre orele 4—5 după prâmjă în timpă de 4 ore arse totă cetatea, sfatuiă, biserica şi o parte din scheiu şi se periclitară şi mulţi omeni.
1701. Arse biserica de nou şi se acoperi cu ţîgle in locă de şindiîe.
1708. S’au casată răvăşelele de dare şi s’au introdusă protocălele în loculă beţeloră.
1716 şi 1717. Au fostă vărsări mari de apă.
1718.	A fostă o secetă mare din Aprilie pănă în Noemvre, tote rîurile şi Bârsa au săcată| Fenă s’a făcută numai prin bălţi şi mocirle. Omenii au iernată vitele cu frun4ă de stejară şi cu rămurele tinere.
1718 1 Octomvre pănă la Pascî 1720. Bisericele din causa unei pestilenţe au fostă închise.
1719.	Aug. 19. A ploată 7 4he întregi, încâtă totă ţera Bârsei era o mare.
1722. S’a începută edificarea sfatului şi la 1726 s’a isprăvită.
1727. S’a făcută mora din câmpă. Fiesce care omă din oraşă a lucrată 5 4'le. Totă în anulă acesta s’a adusă pentru prima dată sare (curată) nobilă în ţera Bârsei. Fiesce-care preotă a putută lua 8 măjî. Judetulă 8 măjî.
1733. A decă4ută contribuţia Martiniană (Martinszins) la care a prestată Zernescî 2/4, Tohanulă 2/4, etc.
1733. Octomvre 26. Au arsă, în Ghimbavă, Uliţa târgului, Uliţa morei şi tote locuinţele tuturoră Ro-mâniioră.
1736.	Măcelarii Români din Braşovă s’au încercată a forma ună Regimentă separată de alte naţii, şi a se folosi de tote libertăţile cetăţii, d. e.: a purta negoţă, a învăţa meserii, a învăţa la scolă. La tole acestea magistratulă s’a opusă, şi Românii pentru acesta au fostă şi pedepsiţi.
1737.	Numărulă familiiloră române din Codlea restante j cu darea a fostă 70; câte însă au plătită?
1740. Ună Ţînţărenă a omorîtă eu săcurea pe Kentzel Georg în pădure.
1740.	Octomvre în 6 a ninsă totă noptea, după acea a îngheţată, încâtă toţi strugurii s’au stricată.
1741.	Vinulă a fostă forte scumpă.
1743.	Aprile 11. Stolzen Georg, carele în mai multe rendurî a dată focă, a fostă prinsă cu mare os-tenelă, pentru că se apăra cu puşca şi în 23 fulie a fostă arsă în focă în presenţa unui sena-toră şi unui notară din Braşovă.
1744.	Noemvre 29. Arseră tote locuinţele Româniloră pănă în pămentă.
1747. Lăcustele au făcută mari daune.
1755. Bucatele au fostă forte eftine; grâulă 1 florină gâleta.
1761. Numărulă sufleteloră române gr. or. în Codlea a fostă 552.
1761, 1762 şi 1763. S’a formată Uliţa nouă.
1765, Generalulă Siscovits venindă la Tohană forţâ pe locuitori a se face militari său a părăsi sătulă. Celoră ce n’au voită, magistratulă le-a asignată ună locă şi s’a formată Tohanulă nou. Coloni-sarea s’a făcută abia pe la an. 1769.
1774. Octomvre 23. Arseră în Uliţa morei 10 şuri şi câteva coperişe de casă. Foculă să fi fostă pusă da ună fecioră română, carele pentru aceea fu arsă de viu în focă.
1776. Martie 29. Servitoriloră ev. bisericesc! li s’a dată ca remuneraţiă spre folosinţă, dealulă Berlenberg şi la 23 Iunie bisericii evang. o livade la Neu-I graben pe veciă dela Aildiu.	(Va urmă.)
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Nr. 263.
miniştri secretari de stată, ca ei în sfera ambiţiunilor^ lord să potă administra în totă independenţa ră pimderii lord constituţionale. Nu înţelegemă şi nu putemă primi ca consiliu de miniştri constituţională şi parlamentară, aeestd simulacru de consiliu, unde numai primulă ministru vorbesce şi otăresce; nu eonsiderămă ca miniştri constituţionali şefii departamenteloră cari funcţionâză numai după ordinile şi bunulfi placă alu capului cabinetului, desbrăcaţî de iniţiativă, de acţiune şi de independinţă. Mai presusă de tote repudiămă concentrarea tuturoră puteriloră statului în mânile unui singură omă, devenită astfelă dictatoră. Ună asemenea regimă se pote numi khedivats, viziriat, der numai ministeră constituţională şi parlamentară nu pdte fi calificată.
4)	Voimă aplicarea prescripţiuniloră sincere ale coDstituţiunei din 1866. Voimă legi speciale pentru garantarea libertăţii individuale, a libertăţii consciinţei, a libertăţii presii, a respectului domiciliului, a libertăţii întruniriioră, şi prescriere de penalităţi pentru orî cine le-ară călca.
5)	Intre reformele ce suntă de făcută punemă în ânteia linie ridicarea morală şi materială a claseloră rauncitore. Voimă ca aceste să fiâ la nivelulă ce tre-bue să aibă temelia statului. Partidulă liberală fiindă eminamente partidulă progresului, de mai nainte ne în-suşimă tote acele instituţiunî, tote acele îmbunătăţiri pe cari cugetătorii, pe cari sciinţa practică, pe cari naţiunile înaintate în civilisaţiune le-au adoptată său le voră adopta ca menite a ridica şi a asigura buna stare morală şi materială a populaţiuniloră nostre.
6)	Voimă reformarea sistemului viciosă ală impo-siteloră. Voimă uşurarea sareineloră, care apasă asupra proprietăţii rurale, celă întâiu factoră ală avuţiei unei ţări eminamente agricolă. Aceiaşi uşurare, seu mai bine (Jicendă, scutire de dări directe o reelamâmă pentru! clasele muncitore, care dreptu proprietate n’au decătă braţele lord. Reformarea dâriloră amăsurată cu sciinţa modernă şi cu expeiiinţa câştigată va putea fără greutate umple neajunsurile ce uşurările de mai susu ar produce în veniturile statului. Cu reforma impositeloră re-clamâmă imperiosă reducerea cheltueliloru netrebnice şi neproducătore, stingerea sinecureloră, secarea plăgei func-ţionarismului, stîrpirea reală a cumului. Ca compen-saţiune voimă a se asigura sorta funcţionariloră tuturoră serviciuriloră publice, prin o anume lege care să-i sustragă arbitrarului şi nedrepteloră destituiri din partea superioriloră lord, regulândă numirea, înaintarea şi stabilitatea funcţionariloră din tote ramurile administraţiunei publice. Inţelegemă ca sorta vechiloră servitori ai statului să fie asigurată printr’o mai justă şi mai eeuita-bilă lege de pensiuni.
7)	Voîmfi îmbunătăţirea administraţiunei publice cari astăzi este o adevărată destrăbălare. Este, trebue a fi realţată la nivelulă unei naţiuni şi societăţi în cale de progresă. Voimă dăr o administraţiune luminată, activă, avăndă eonsciinţă de misiunea sa. Ceremă mai cu deosebire o reformă radicală în administraţiunea provincială şi în procedimentele autorităţiloră administrative subalterne. Ceremă escluderea politicei şi a prigoniriloră personale pentru opiniuni publice din catechismulă şi deprinderile agenţiloră administrativi superiori şi inferiori. Ceremă ca administraţiunea să fiă pentru toţi fii pi locuitorii ţărei aceiaşi, bună, protectore şi nepărtinitore.
(Va urmă.)
SISTEMULtJ DENUNCIĂRILORtr.
. Rodna-vechîă, 25 Noemvre 1885.
(Ui mare fine.)
Totă aceşti domni amărîţî, neiinişciţl şi pătaţi înain-
tea publicului, mustrândui consciinţa pentru faptele ce indeplinescă, au lăţită faima, — după cum se vorbesce în cercuri bine informate — că Românii din locu s’ar fi convorbită a-i ucide pe toţi Maghiarii de aci în o ndpte, şi pentru asigurarea csistenţei loră să fi cerută miliţia permanentă în acăstă comună, bătută de D-4eu prin trînşii deajunsă.
Aşă pute da publicităţii o mulţime de fapte de astă natură, der mai aşteptă desvoltarea evenimenteloră, şi credă, că organele administrative judecătoresc!, ba chiar guvernulă, în ;înteresulă păcei, prosperărei bunei înţelegeri între naţionalităţi, precum şi a liniştirei spiriteloră amărîte prin aceste calumnii şi ticăloşii, îşi va deschide ochii, va cerceta starea lucrului mai ca deamăruntulă, apoi, convingându-să despre adevără precum şi despre intenţiunile şi scopulă reutăciosă ală acestoră 6menî făr’ de inimă, le va astupa pentru mai departe gurile veninose, nu ie va mai da incredere şi le va resplăti faptele de pân’ acum în sensulă legei nu după cugetulă loră recunoscendu-i de patrioţi şi naţionalişti fanatiă, ce în faptă nu suntă şi nu voră fi; căci denşii suntă agitatori şi prin faptele loră aţîţă şi neîinişceseă spiritele pacînice
Despre altele şi în deosebi |$espre mandatulă lui Bânffy, privitoră la administrarea păduriloră prin care lovesce directă poporulă şi comunele nimicindu-le uniculă isvoră de câştigă şi subsistinţă, vă voiu scrie cu altă ocasiune.	Munteanulu.
SECŢIUNEA ALBINĂRITULU1.
a reuniunei economice din comitatulă Braşovului şî-a ţinută şedinţa sa pentru luna lui Decemvre Vineri în 4 Decemvre n. Obiectulă principala „adăparea albineloră,“ a fostă desvoltată de conducătorulă acestei secţiuni d. G. Horvat, după dezbaterile a-dunârii ambulante a stupariloru germani şi austro-ungarî. Era o plăcere a vede câtă de raţională se p6t.e promova cultura albineloră, şi după încercările cele multe ale celoră dinteiu cuîtivâtorî de albine s’a constatată deja pe deplină, cumcă la o esploatare raţională a culturii albineloră adăparea albineloră este ne-încunjurată de lipsă. Secţiunea' îşi va procura lucrurile necesarii pentru de a pute introduce adăparea albineloră deja în primăvera viitore. Ală doilea obiectă a fostă statorirea programu lu i_ activităţii acestei secţiuni pe anulă 1886. Programulă s’a întocmită astfelă, ca lucrările curente în stupină să se pertracteze în şedinţele lunare ale secţiunei totdeuna cu ună timpă 6re care mai înainte. La timpulă seu se va comunica şi acelă programă.
Pentru Ianuariu 1886 s’a luată în vedere ca materială de desbătută în şedinţa ordinară a secţiunei despre „locuinţele albineloră.“ — Ună obiectă fărte importantă va fi discusiunea asupra înliinţârei unui locală de vânzare pentru productele câştigate de membri acestei reuniuni. Principiulă din care purcede acestă instituţiă este provederea publicului cu marfă bună. Afară de miere va fi adusă în negoţă şi lapte, poame legumi ş. â. Despre amănuntele acestei afaceri va dispune reuniunea centrală însăşi. — D. in-spectoru ală institutului corecţională (penitenciarului) de aici, Beniamină Davidă. atrage atenţiunea cultivâtoriloră albinăritului asupra confecţionării coşniţeloră, că ar fi de dorită a-’şî comanda fie-care de acuma ună numără a-numită de coşniţe, câte crede, că-i voră fi necesare la roită în vera viitore, deorece in.-titutulă neavendă capitală prin care să se potă (ace coşniţe pentru deposită, nu va putea dispune lucrarea coşniţeloră tocmai în (ino-
mentulă din urmă, când adecă îi va trebui fiecăruia la roită. E vorba, să se comande facerea coşniţeloră de acuma, er de luată le pote lua ori cine când îi va plăcea. — In fine ca adausă s’a cetită ună articulă întitulată „vederile popoareloră culturale vechi despre viăţa albineloră.“ — Şedinţa ordinară lunară a secţiunei s’a hotărâta a se ţinea ca şi pănă aci în prima Vineri din fiecare lună, dăr nu la 1 oră, ci la 10 ore înainte de ameijî într’o odae a ospătăriei „Cocoşulă albă“ din Uliţa Căldărariloră. — Marţi în 26 Noemvre (8 Dec.) a.
c.	se va ţină în casa sfatul i şedinţa secţiunei pomolo-gice, la care pdte lua parte orî cine voiesce.
SORI TELEGRAFICE.
BUCURESCÎ, 8 Decemvre. — (Telegramă part.) O depeşă privată afirmă, că Impăratulti Germaniei a încetată din viâţă eri diminâţă. Din ordinu superiorii, „Agenţia Havas“ ar fi tăcută pănă acum acdstă gravă scire.
BELGRADtJ, 8 Decemvre. — Pregătirile de răsboiu continuă. O considerabilă cantitate de pusei Mauser a sosită aci; peste 60,000 de pusei s’au distribuită deja.
DIVERSE.
Logodnă. — D. Teodorii Moga, proprietară în Zaulă de Câmpiă, fiulă pretorului Vasiliu Moga, ’şî-a încredinţată la 23 Noemvre n. de viitore soţiă pe d-şora Alexandrina Şiandrucu, fica proprietarului Neculae Şian-drucu din Oarda de josă.
* *
*
Cigurî-miguri. — Epitropulă unei biserici a primită următorea socotălă dela zugravulă pe care îlă însărcinase cu repararea bisericii a cărei tutoră era: 1. Am pusă codă nouă cocoşului lui sf. Petru şi i-am îndreptată cresta 3 fi. 2. Am pusă pe cruce pe tâlharulă din drăpta care căduse şi i-am pusă ună degetă nou 4 fi. 3. Am pusă ramura de măslină în mâna Arhange-lului Gavrilă şi i-am dată aripile 5 fi. 4. Am spălată pe Maria Magdalina şi i-am pusă runr'nele pe obrază 2 fl. 5. Am reînoită ceriulă, am făcută două stele nuoi şi am curăţită luna 6 fl. 6. Am dată flăcări focului din iadă, am pusă codă nouă lui Lucifer, şi i-am îndreptată unghiile 8 fl. 7. Am reparată haina lui Aman şi i-am pusă doi bumbi de argintă 4 fl. 8. Am pusă o curea nouă la traista fiului lui Tobias, care călătoresce cu ân-gerulă Gavrilă 2 fl. 9. Am spălată urechile măgarului, pe care călăresce Chnstosă intrendă în Jerusalimă, şi i-am vicsuită copitele 3 fl. 10. Am smolită corabia lui Noe, şi i-am pusă două lopeţî nuoi 4 fl. 11. La cina cea de taină am pusă ună ochiu lui sf. Petru şi am făcută pâne lui Juda 4 fl. 12. Am rumenită buzele Sa-marinencei dela lântână, şi am îndreptată mâna lui Cris-tosă 8 fl. Suma 53 fl.	(Timişiana)
Stofe de mătase carată 75 cr. metrul fit,
precum şi â fl. 1. 05 şi fl. 1 30 pănă la fl. 5. 90 kr. (desenurî colorate, vărgate şi cadrilate), trămile pentru câte o rochiă, seu cu bucata fără taxa vamală la casele muşteriiloră depositulă fabricei de mătăsuri a lui G. Henneberg (liferantă ală Curţii regale) în Zurich. Mostre să trimită imediată. Scrisorile pentru Elveţia costă 10 cr.
Editoră : Iacobă Mureşianu.
Redaetoră responsabilă : Dr. Aurel Mureşianu.
Povestea lui Paliontt
(de I. Popă ReteganulQ.)
(Urmare.)
,Ei, (fise moşnegulă, d(5ră acum nu va avea câl-câtură să mai poftescă ceva, ci ’ţî va da fata/ — , Date de vetjG, dise Pahonă.
Şi se duce moşnegulă la curtea împăratului şi se întelnesce cu împăratule» şi prindă la vorbă: — *Piaoeţî înălţate împărate, cum a împlinită feciorută meu porunca?» — „Place moşule.« — »Aşa der acum vei da fata după elfi?" — »Adecă nu, moşule, ci decă va face până mâne dimineţă din şesulă acesta ună deală totă cu viţă de viiă şi viţele să fiă totă cu struguri copţi, er în vârful ă pari-loră să cânte totă păsări de aură, atunci nu	La,
der altcum nu potă../
Şi eră merse moşnăgulă supărată acasă şi spuse feciorului, der acela (Ţse* »Lasă, tată, va fi ce va vrea bunuiă D^eu!» Şi preste nopte se făcură tote de gândei că de cârul lumea acolo au fostă.
Acum se duse moşnegulă er la împăratulă, er îin-pfiratulă minunându-se de puterea lui Pahonă, (fise: »Ei moşule, de acŢ încolo suntemă cuscri; lucrurile ce le făcu Pahonă nu rai le putu face nici unuiă din peţitorii fetei meie; hai acum să ne ospâtămă o leacă amândoi, apoi mergi acasă şi vă gătiţi de nuntă."
Acum să fi văzută bucuria bătrânului, gândăi că a prinsă pe D-(Jeu de unu picioră, a-a era de voiosă; puteai prinde epuri cu eîă; nici nu-i mirare, când ne vomă aduce aminte, că elă fusese omă săracă, âr acum
se face cuscru cu împăratulă! Der, pe atunci aşa erau vremile!
După ce se ospătară cuscrii amândoi o leacă şi mai povestiră una alta ca neamurile, moşnegulă o luă la picioră, ca să potă spune vestea uea minunată lui Pahonă, fiului său. Şi-i spuse, cum sciu mai cu ponturi, din firă în pără totă întâmplarea, apoi începură a se găta de nuntă. Peste scurtă vreme Pahonă era ginerele împăratului şi fata împăiatului era nevasta lui.
Ar crede cineva că aci povestea e gata, der se înşelă, căci de aci încolo vină minciunile.
ţ)ice că fata împăratului pănă era acasă avea ună drăguţă de arapă, care era slugă in curtea împârătescă. După ce se mărită fata împăratului după Pahonă, ea îşi duse şi sluga cea de arapă cu sine, şi când nu-i ^’edea Pahonă, se sfătuiau în felurite chipuri împreună.
Odată (Ţce arapulă eătră ea: ,Tu, întrebă pe Pahonă în ce-i stă puterea cu caroa face elă atâtea minuni ?
Decă amă putea afla bine ar mai fi să i putemă lua puterile, apoi să fngimă amândoi în lume/—„Las’ pe mine, 4*se ghiolbana, o să afla eu năzdrăvăniile lui, numai a tund să fi omă, să scii unde să fugi mă, ca să nu ne dea de urmă*. Astfelă se înţeleseră ei în mai multe rânduri.
Odată şetjândă Pahonă cu nevastă sa la mâsă numai amândoi, se puse ca cu linguşire să scotă vorba dela elă: »Seumpulă meu bărbată, (Jicea ea, de multă trâimă noi împreună, tu bine ve<jî câtă de tare te iubescă, der nici odată nu te-am întrebată unde ’ţî ai tu puterea de faci atâtea năzdrăvănii, fii bună spune-mi, scum-pulă meu, în ce ’ţl stă puterea?
Pahonă, unde să se gândescă că doră nevastă-sa vrea să-lă înşele, îi spune limpede şi curată din firă în pără tote năzdrăvăniile mărgelei, ba îi arătă şi mârgeua. Ea se făcu atâtă de voiosă, ba drăgostea, ba săruta pe Pahonă, de gândeai că mai mare dragoste nu-i în lumea intrâgă ca între ei.
Trecu multă vreme şi nu mai vorbiră nimică despre mărgea. Odată însă, când vrea să plece Pahonă la vânată cu cânele şi cu mârlanulă, nevastă-sa îi ţine calea, şi mi-lă giugiulesce, şi mi-lă drăgostesce şi prinde a-lă săruta şi	a lă	ruga să-i	lase	ei mărgâua	pănă de
seră, când va	veni	dela vânată.	Elă unde să	’şl aducă
aminte de înşelăciune, scăte mărgeua din şerpară şi o dă nevestei sale, apoi plecă.
Cum să vede nevastă-sa singură acasă cu mărgăua în mână, strigă pe arapă şi-i arată şi-i spune din firă în pâră cum şi ca au de a face cu mărgeaua. Er arapulă luă mărgâua în mâna stengă şi cu cea dreptă îşi făcu trei sfinte crud — cu tote că era păgână — apoi tjice: eu dorescă ca	curţile aceste	cum	stau, cu noi	cu totă
să se muie în	ţâra	arăpescă	dincolo de mare!	Şi într’o
minată sa ridicară curţile din loeă şi sburară ca o pasăre în ţera arăpescă, er în loculă loră rămase numai bordeiul ă celă rău şi moşnegulă în elă.
Domne, cum mai plângea bietulă moşnâgă vătjân-dn-se căzută aşa de josă din mărirea la care ajunsese.
Sera, când ajunse Pahonă acasă, i se întuneca lumea înaintea oehiloră, mai căcju ca lovită de trăsnedă, vătjândă numai bordeiaşulu celă săracă în locuia curţiloră de a<jî diminâţă. Nevastă ca’n palmă. (Va urma).
Nr. 263.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
^suraiiîfs i* bruma da Vîenf*
Bursa «I© Buourescl
Gurcidu pieţei Braşovu
din 7 Decemvre st. n. 1885.
Cota oficială dela 24 Noemvre st. v. 1835.
Rentă de aură 4°/0 ... 98 15 Rentă de hârtia 5°/0	. . 90 —
Imprumutulă căiloră ferate
ungare................118 29
Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(1-ma emisiune) . . . 97.30 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) . . . .124 — Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(3-a emisiune) .... 108 75
Bonuri rurale ungare . . 103 50 Bonuri cu cl. de sortare 1C350 Bonuri rurale Banat-Ti-mişă ........ 103.00
Bonuri cu cl. de sortarelO.8 00 Bonuri rurale transilvane 102 75
Bonuri croato-slavone . . 102. — Despăgubire p. dijma de
vină ung...............97.85
Imprumutulă cu premiu
ung.....................118	90
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123 00 Renta de hărtiă austriacă 82 20 Renta de arg. austr. . .	82	75
| Renta de aură austr. , . 108.95 Losurile din 1860	. . .129 30
Acţiunile băncel austro-
ungare.................. 872	~
Act. băncel de credită ung. 290.70 Act. băncel de credită austr. 287 20 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei.............. 5	97
Napoleon-d’orI.............. 9	98
i Mărci 100 împ. germ. . . 61 79 I Londra 10 Livres sterlinge 125.70
Renta română (5°0).	.	.	.
Renta rom. amort. (5°/0) .	.
» convert. (6°/0)	.	.
împr. oraş. Buc. (20 fr.) .	.
Credit tone.	rural	(7%)	.	.
„	„	(57.)	■	•
*	» urban (7%) .	.
„	(6°/o)	•	•
»	(5°/0)	•	•
Banca naţională a României Ac. de asig. Daci a-Rom.
«	»	» Naţională
Aură..........................
Bancnote austria ce contra aură.
Gump.
86
90
83
29
101V*
85Vx
96V»
89
79
16. Va 2.01
v&nd.
87 91 84 31 102 86 V, 98 90 80
17^4
2.03
din 8 Decemvre	st. n. 1885.		
Bancnote românesc] ....	Gump. 8.50	Vând.	8 51
Argint românesc		» 8.15	*	8.51
Napoleon-d’ori		» 9.94	*	998
Lire turcesc!		» 11.20	l»	11.39
Imperiali		» 11.20	»	11,30
Galbeni		* 5.94	»	5.97
Scrisurile fonc. »Albina* . .	* 100.50	>	101.-
Ruble RusescI		» 122.50	»	123.-
Discontulă ... *	7—10 % pe	ană.	
Numere singuratice ă 5 cr. din „Gazeta Transilvanieiu se potu cumpăra în tutungeria lui I. GBOSS.

BOLIT A VII
de
7-20
plumâni, peptii, gătii (ofticoşi) şi cei ce suferii de Asthma
se făcu atenţi asupra efectului tămăduitorii alu plantei medicinale, ce am descoperit’o în interiorul^ Rusiei şi care după numele meu s’a numită. „IIomerianau. De medici aprobată şi prin mii de atestate adeverită. Broşura singură cu descrierea efectului tămăduitorii şi a întrebuinţări plantei Homeriana se trimite franco. Ună pachet u Homeriana 60 gram., suficientu pentru 2 cjile costă 70 cr., şi dreptu probă pentru veritabilitate este fiecare pachetu provecjutu cu facsimile alu subscrisei mele. Admonieză de-a nu cumpăra „Homerianau imitată ce o oferu alte firme. Cea veritabilă se pote procura numai directă prin mine
PAUL HOMEEO in Triest (Austria).
Inventatorii si 'preparatorii alu singurii veritabilei plante „Momer-iana*.
O
Anunţămă aceloră onoraţi cetitori, cari voră binevoi a se abona la f6ia ndstră de aici încolo că avemu încă în reservă numeri dela începutulu anului 1885, prin urmare pottt să aibă colecţiunea întregă.
Administraiiunea »Gaz. Trans.»
se potu face cu începerea dela 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşorii prin mandate poştale.
Adresele ne rugâmîi a ni se trimite esactu arătându - se şi posta ultimă.
PREŢULtJ ABONAMENTULUI ESTE:
Pentru Austr o-Ungaria:
pe trei luni		, . . . 3	fi. —
„ ş£se luni		, ... 6	fi. —
„ lină ană		... 12	fi. —
Pentru România ş	i străinătate.	
pe trei luni ....	... 10	franci
„ şese luni .....	... 20	ii
,, ună ană		... 40	ii
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei.
Mersulu trenuriloru
pe linia Pretlealtt-Biidapesta şi pe linia Teiuşu-Âradu-Budapesta a calei ferate orientale de stafii reg. ung.
Teluşă- IradA-Bndapesta				Budapesta- Aradft-Tefuşft.			
	Trenă	Trenă	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibus	omnibus	persdne		persdne	accelerată	omnlbue
Teiuşft				II	11.00	7.15	
	11.09	—	3.56	Viena			—
Alba-Iuiia	11.46	—	4.27	Budapesta	8.05	1.45	8 OU
Vinţulă de josă Şibotă Orăştia	12 20 12.52		4.53 5.19	Ssolnok |	11.02 11.12	3.44 4.02	11.40 jl2 00
	1.19	—	5.41	A rad A	3.37	7.53	5.25
Simeria (Piski)	1.48	—	6.08	Glogovaţă	4.13	—	6.19
Deva	2 35	—	6.39	Gyorok	4.38	—	6.46
Branicîca	3.04	—	7.04	Paulişă	4.51	—	7.00
Ilia	3.36	—	7.29	Radna-Lipova	5.10	—	7.23
Gurasada	3.50	—	7.41	Conopă	5.38	—	7.51
Zam	4.25	—	8.12	Berzova	5.57	—	8.10
Soborşin	5.09	—	8.49	Soborşin	6.42	—	5.58
Bărzova	5.56	—	9.29	Zam	7.14	—	9.28
Gonopă	6.18	—	9.49	Gurasada	7.43	—	9.56
Radna-Lipova	6.57	6.14	10.23	llia	8.01		10.17
Paulişă	7.12	6.30	10.37	Branicîca	8.21	—	10.38
Gyorok	7.27	6.47	10.52	Deva	8.47	—	11.05
Glogovaţă	7.56	7.17	11.18	Simeria (Piski)	9.05	—	11.23
Arad fii	8.10	7.32	11.32	Orăştiă	10.10	—	12.24
Sv.nlnnk 1	2.39	12.00	4 53	Şibotă	10.43	—	12.53
	3 16	12.14	5.10	Vinţulă de josă	11.04	—	1.22
Sndapesta	7.10	2.10	8.16	Alba-Iulia	11.19	—	1.40
Viena	—	8.00	6.05	Teluşft	12 05	—	2.24
Aradă-Tlmlşdra				simeria (Piski) PetroşenI			
	Trenă	Trenă de	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibus	persăne	persone		persone	omnibus	omnibuB
Âradă	6.00	12.55		fMmeria	6 30	11.50	2.23
			8.25				
Aradulă nou	6.25	1.21	8.36	Strein	7 05	12.27	3.00
Nemeth-Sâgh	6.50	1.46	8.54	Haţegă	7.53	1.19	3.49
Vinga	7.19	2.18	9.13	Pui	8.46	2.10	4.40
Orezifalva	7.38	2.36	9.25	Grivadia	9.33	2.57	5.28
Merczifalva	7.56	2.53	9 36	Baniţa	10.11	3.35	6.G7
Ti.mlşâra	8.42	3.40	10.06	P etroşeiii	10.43	4.04	6.39
Iimişdra>Âradâ				Petroşenl—Ninaerfa (Piski)			
	Trenă de	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă
	persdne	persâne	omnibus		omnibus	omnibus	de pers.
TimişAra	6.07	12.25	5.00	Petroşenl	6 49	9 33	5 28
Merczifalva	6.40	1.16	5.50	Baniţa	7 27	10.14	6.08
Orczifalva	6.51	1.34	6.07	Grivadia	8.06	10.54	6.4^
Vinga	7.08	2.04	6.32	Pui	8.50	11.37	7.35
N&neth-Sâgh	7.23	2.25	6.53	Haţegă	9.31	12.17	8 02
Aradulă nou	7.40	2.54	7.24	Streiu	10.16	12.58	8 44
Aradă	7.50	3.10	7.40	Slmerla	10.53	1,35	9.15
Predealit-Biidapesta
BucurescI
Predealu
Timişă
BrasovA
>
Feldiora
Apatia
Agostonfalva
Homorodă
Haşfaleu
Sighişora
Elisabetopole
Mediaşă
Gopsa mică
Micăsasa
Blaşiu
Crăciunelă
Teinşfi •
Aiudă
Vir.ţulă de sui
Uiora
Cncerdea
Ghirisft
Apahida
Cînşia
Nedeşdu
Ghirbfiu
Aghirişă
Stana
Huiedină
Ciuda
Bucia
Bratca
R6v
Mezd-Telegd
Fugyi-Vâsârhe
Vărad-Velinţe
i
Oradia-mare
P. Ladâny
Szolnok
Buda-pesta
Viena
Budapesta—l®redealii
Trenă de ersdne	Trenă accelerat	Trenă omnibus	Trenă omnibus	
	500	7.45	— —	Viena
( —	9 45	12.50	—	Budapesta
( -	9.47	1.09	-	Szolnok
	10.11	140			P. Ladâny
( -	10.44	2.27		Oradea mare
f 6.22	10,51	2.55		Vârad-Velencze
7.01	11.18	3.38		Fugyi-Vâsârhely
7.33	11.36	4.17	—	Mezo-Telegd
8.01	11.51	4.47	—	Râv
8.45 10.10	12.23 1.19	5.42 7.87	—	Bratca Bucia
( 10.29	1.30	8.01			Ciuda
( 10.39	1.37	8.21			Huiedin
11.19	2.05	9.05	—	Stana
11.54	2.25	9 43		Agili riş
12.12 12.56	2.36	10.02 6.20	—	Ghirbdi Nedeşdu 0!sşin |
1.30	3.13	6.59	—	
1.45	—	7.15	—	
2.11	3.40	7.43	—	Apahida
2.55	4.01	8.29	—	Ghiriş Cncerdea |
3.17	—	8.55	—	
3.24	—	9.04	—	
3.31	4.24	912			Uiâra
4.09	4.49	10 23	—	Vinţuîft de susă
5.36	—	12.32			Aiudă
5.58	5.58.	12.59	—	feiaşă
6.08	6.08	—	8.00	Crăciunelă
6.29	—	—	8.34	Blaşă
6.45	—	—	8.59	Micăsasa
7.00	—	—	9.34	€®pşa misă
7.26	—	—	10.16	Mediaşă
7.48	7.14	—	11.04	Elisabetopole
8.28	7.43	—	1217	8igiş6ra
8.47	—	—	12.47	Haşfaleu
9.06	——	—	1.21	Homorod
9.26	8 22	—	2.051	Agostonfalva
10 01	8.48	—	3.08	Apatia
10.20	—	—	3.39	Feldiâra
10.30	-			3.55	Brasovii |
10.37	9.13	—	4.06	
10.51	9.18	10.37	—	Timişă
12.37	10.31	12.59	. _	Pr©â©a!u ^
2.58	12 07	4.45	8.22	
6 00	2.10	10.05	10.30	Bucureştii
1 6.35	2.45	10.50	—	
3.00	8 0i)|	6.05	—	
Trenă Trenă omnibus accelerat
Nota: Orele de nopte suntă cele dintre liniile grâse.
6.47 10.37 1.44 5.83
12,05
12.31
2.16
3.12
3.32
3.41
3.50 4.25
4.50
5.41
6,02
6.40
7.0(
7.15
1.45 3.4 î 5.21
Trenă
omnibus
Trenă
de
persone
Trenă
omnibus
3.15
7.29
6.4 i
7.14
7.42
8.31
9.01
100*
10.16
11.24
11.43
11.45
12.08
12.22
1257
1.27
1.45
2.06
2.31
2.50
3.4-
4.19 4.84 4.53
5.20 5 3-
8.27
9.45
9.59
10,28
11.36
12.10
112.48
1.31
2.56
3.29
4.00
4.18
4.36 5.05
6.07
6.32
7.30
11.35
6.20 9.11 11.26 1.28 2.00 2 11 2.31 3.18 3.41 4.01
4.26 5.08
5.27 5.50
6.02
6.24
6.43 7.03 7.26
8.51 9.31
9.43
9.51 9.58
10.24
10.44 11.28
11.44 12.18 12.36
1.22
1.56
2.34
3.02
4.41
5.30
6.03
8.85
7.14
8.0J
11.4< 2.31
6.01
6.40 7.2 f» 8.01
10.05
11.02
11.3'
12.14
1.09
1.50
2.48
3.23
4.56
9.41
Tipografia ALEXI Braşovă.