RKI> ACŢIUNEA ŞI ADWlSISTBAill NEA i
BRAŞOV&, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI.	"
9	t
Pe unft anfi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate:
Pe anfi 40 fir., pe şâse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
SE PRENUMERÂ:
(a poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
ANULO XLVIII.	anuVciuTii.E:
O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefranoate nu ae prlmesou. — lanusorlpte nu sa retrimită.
m.
262,
Luni Marţi, 26 Noemvre (8 Decemvre.)
1885.
Braşovti, 25 Noemvre 1885.
De când cu misiunea lui Khevenhfiller încrederea în susţinerea păcii s’a sdruncinatu şi situaţiuuea esteridră a monarchiei nâstre pare a se agrava pe di ce merge. In cercurile politice din Yiena domnesce mare nelinişte, care se o-glindâză în următorul ă importanţii articulă de fondă alii diarului „Nene t reie Presse“ de Duminecă, 6 Decemvre nou:
„Pe Ballplatz, în ministerială nostru de esterne, domnesce de câteva 4l^e 0 uiişcare, vină şi se ducii, o mişcare care ne neliniştesce A sositu corniţele Khevenhuller , negreşitu spre a raporta pe lărgit despre observările şi impresiunile sale în Sârbia, probabilă că şi despre convorbirea sa cu prinţulă Alexandru ală Bulgariei. Şi miriistrulă-preşedmte Tisza a apărută făr’ de veste în Viena, şi cu tâte că corniţele Taaffe, care va fi încâtva şi elă interesată la mersulă lucruriloră în OrientO, petrece în Pră-
şită uniunea loru cu Bulgaria, ci modulă cum au săvârşit,’o a produsă riemulţămirea Rusiei, acâsta resultă din tâte enunciârile rusesci, mai alesă din răspunsulă, ce l’a dată Ţarulă în Copenhaga deputaţiunei Rumeliei orientale. Deşi rechiămarea oficeriloră ruses’ot din armata bulgară n’a fostă decâtă o pedâpsă pentru neascultarea prinţului Alexandru, totuşi astătjl, după ce Bulgarii au învinsă fără oficerii rusesc!, nu se pdte nega, că Rusia cu acâsta şî-a riscată mare parte din influinţa sa în Bulgaria. Ore nu le pdte veni uşoră în minte celoră din Peters-burg de-a restabili relaţiunile de mai înainte ale protectoratului asupra Bulgariei pe alta cale, şi nu este aprâpe de mintea omului, că se voră folosi spre scopulă acesta de negociările de pace sârbo-bulgare ?u
„Austria de altă parte nu pdte renunţa de bună voiă la posiţiunea sa în Sârbia dobândita cu atâta greu. Prin acdsta, ea nu numai că ar prejudecâ viitdrei sale politice orientale, ci ar ameninţa chiar posesiunea sa bosniacă; acdsta ar putd să dea nascere chiar şi între vechile sale
lupta Sărbiloră! La luptă eroiloră! La noi, voi amici ai Sărbiloră! Celă ce are vitejiă şi bunăvoinţă, grăbâscă sub stegulă regelui Milană şi ală sfintei patrie! La stâgă voi fraţiloră, eroiloră, ca să dovedimă lumei, că suntemă fii demni ai glorioşiloră noştri părinţi, cari la cea dintei chemare a trîmbiţei de luptă grăbescă în luptă pentru sfânta causă a patriei, despreţuindă vieţa. Susă la luptă fraţiloră, eroiloră! Dumnedeu şi dreptatea sa suntă cu noi. Luptămă pentru celă mai scumpă giuvaeră, pentru partea de moştenire a patriei sârbesc!. La revedere în curendă pe câmpulă de luptă, unde va lupta cu voi fratele vostru Mihailă Ljubibraticî, voivodă.»
Sofia, 4 Decemvre. Raportulă oficială din Nişă, care declară, că ună despărţămentă bulgară a atacată po-siţiunile serbescî dela VI a si na, este falsă; din contră comandantulă trupeloră bulgare dela Iz voră raporteză, că pichete sârbesc! au împuşcată asupra sentineleloră bulgare.
Sofia, 4 Decemvre. A apărută ună nou apelă că-tră Macedoneni ca sâ se adune sub stâgurile Bulgariei. Au şi sosită 500 de Macedoneni sub comanda căpitanului So k ol eff.
Filipopolu, 4 Decemvre. Representanţii Italiei, Austro- Ungariei şi Rusiei au informată pe prefectulă D e-
ga, prânŢesce la guvernafcorulu şi face studii >
practice asupra egalei îndreptăţiri, visitândă în I fruntarii unei mişcări periculâse între Serbii un-	* .
una si aceeaşi rfrt teatrulu germana şi celtici ,1 gurenl. Austria este silita, d&* nn voiesce s6.«>etrou despre soarea —,loru urcesa „lan pro cu t6te acestea foile oficiose unguresc! nu as-' provtice în Serbia o poli tic* anti-mistriacă, de-a ] v_00a a > incţmosciinţeze aspreiacis a şt espre o
cnndu, că călătoria lui Tisza stă în legătură cu situaţiunea esteriâră şi că a veniţii la Viena spre a se informă temeinică asupra ei.
„Intr’aceea nici desminţirile cele mai liotă-rîte nu sunt în stare a nimici pe deplină tâte faimele despre măsurile pregătitâre ale administraţiei de răsboiu, şi chiar eri earăşi s’a anunţată de ună. 4^ar^ cehică, care are conecsiuni cu guvernulă, că în Praga s’a ţinută o confe-renţă a administraţiuniloră căiloru ferate, ca să se înţelâgă asupra planuriloră de transportare în casulă unei mobilisări. Optimiştii 4^? ca tâte astea se facă numai aşa din întâmplare; pesimiştii însă sunt de părere, că cestiunea orientală cu tâte grozăviile ei s’a ivită deja atunci, când
apăra integritatea şi interesele Sâ biei. Misiunea |rîrile conferinţă poporaţiunea. Prefectulă a răspunsă, că lui Khevenhftller a dovedită, că corniţele Kal-'n’are instrucţiuni dela guvernulă său şi prin urmare nu noky, cu tâtă iubirea sa de pace şi cu tâte m-;P^e ^ua not& despre sosirea comisariloră ţurcî. suinţele sale pronunţate de-a trăi în bună veci- j	Belgradu, 4 Decemvre. Intre prisonierii bulgari de
nfttate cu Rusia, este consciu de acâstă problemă, jaci se află wtrei °ficerl ru» J°ttt atâţia suboflcerL Ce uşoră se pdte întâmpla, ca într’o 4* săseîm-j Pirotu, 4 Decemvre. Prinţulă Alexandru arăs-preune interesele bulgare cu cele rusesc! şi inte-(punsii te'e8rarna dela 1 Decemvre a marelui Viziră, resele sârbesci cu cele austriace şi să se nască,totâ a?a puţină a4l ca şi mai nainte e îndrep-certe şi frecări, a căroră aplanare şi delăturarej^ţ^ă a decide asupra sortei Rumeliei şi asupra separării n’a fostă prevă4ută nici în Skiernievice nici înje^ Prinţulă cere din nou să s amâne trimiterea comisarului la Filipopolă, pănă ce se va închea pacea.— Noua
Kremsier!w
„La aceste mai vine şi schimbarea conste- j m^riifestaţiune a farului, ală cărei cuprinsă încă nu e laţiunei europene, ce-o voră aduce-o probabilă j cunoscuta, a produsă mare efectă. alegerile în Anglia, unde drăşî se arată pe fir-ţ	Cetinje, 4 Decemvre. La 24 luna trecută sa ţinută
mamentă steua lui GlacDtone, cu tdte succesele !ÎQ Rjeka> unde se află acum prinţulă Ni chit a ală netăgăduite ale lordului Salisbury. înclinările lui \ Muntenegrului, ună consiliu de răsboiu. Obiectulă deli-
K’ Gladstone pentru Rusia suntă cunoscute şi diplo- i berârilort a fosta rMtoUUO sârbo-bulgară. Consiliulă a
intrVi birii <lesi h’-Î fostă Minimii linii momentil maţ'a russă, se va sci folosi de-o asemenea schim-j f°8ia pentru Sârbi şi organultt prinţului Niohiţa, «Glas mtro bujâ, deşt sa fostu opusa unu momentd »	Crnogorza“, «ee că pe prinţulă de Battenberg l'ară
cu decenţă; ddr onoatfi unn ar despreţul, ear “	^	1	de.a Iua în costa urnită ună răsboiu de nimicire a Sârbiloră. Munte-
mărturisăscă omulfl, că sunt neobicinuite şi de “"tisă considerare sţtuaţmnea estendră şi de-a se °egru nară putea sta ca pnvitoiă. natură a pune pe gânduri şi pe nisce patrioţi Sândl la nife P^'Wităţl, cari încă cu puţină
mai puţinii iritabili."	înalnte Pf,rtu a fi f6rte
F6ia vienesă speră, că totuşi va fi încă cu
„Nici nepreocupatulu privitoru nu va trece cu vederea, că evenimentele în Orientă au în trată într’ună stadiu, unde răsboiulă şi pacea se atingă fdrte tare de olaltă. Cu totă fiasculu conferenţei din Coustantinopolă, care avea sâ restabilâscă stările create de tractatulă de Berlină, unanimitatea celoră trei împărăţii apare încă în afară nesguduită; der mai puţină sigură este,
putinţă o soluţiune pacinicâ a îneurcăturei orientale. Numai dâcă Ţarulă ar ceda curentului pan-slavistu şi dâcă ar părăsi politica lui Giers, adop-tândă p’aceea a comitelui Ignatiev, numai în acestu casă — 4lce numita fdiă — ar fi pacea europână seriosu ameninţată; „dâcă ar bate şi
d^că nesuccesnlă acelei încercări şi decursulă ne- |c^asu^h acesta nenorocită, atunci în adevâră ali-aşteptat.u ală râsboiului sârbo-bulgară n’a lăsată |anţa germano-austriacă ar avâ să trâcă prin proba cumva urme în interiorul* relaţiuniloru reciproce cea dintâi şi cea mai grea, atunci se va vedâ,
ale împeraţiiloră, şi despre acesta se audă cele	asigurările solemnele făcute înaintea dele-
mai diferite presupuneri. Era încă dela înce-	c	v c t ,	• . u
i	i r, .	gaţtuniloru în ne-care anu au fost întemeiate...“
putu o enigma, că Rusia ţine aşa de tare Ia ° T
tractatulă dela Berlină, pentru a căruia distrugere Gorciacov era gata a încheia o alianţă cu Francia şi a purta răsboiu.u
„Ce, dâcă acâsta nenaturală ţinere de litera tractatului n’ar fi fostă decâtă ună mijlocă, spre a duce ad absurdum întregă tractatulă ? Sâu admiţându, că politica de pace a d-lui Giers şi dorinţa sa de-a legă totă mai strînsă relaţiunile cu Germauia şi Austria, au fostă singurul* mo-
RSsboiulti dintre Sârbi şi Bulgari.
Belgradu, 4 Decemvre. De alaltăerî se observă o activitate şi mai mare în transportarea de militari şi s’a cerată direcţiunei călei ferate să îmulţâscâ trenurile militare. După calculuîă sârbesch, armata va număra, fără a treia chemare, 120,000 de omeni.
Nişu, 4 Decemvre. La Ak-Palanka se află 42,000
tivu ală atitudinei sale, ce ar fi dâcă mişcarea omeni. Dacă va începe răsboiulă, regele va da ună m a
panslavistă, care s’a pornită earăşi cu putere în Rusia, ar covârşi acâstă politică leală şi dâcă cei din Petersburg la regularea de nou a relaţiuni-loră în peninsulă ară preferi mai bine a se ţinâ de tractatulă de San-Stefano decâtă de tractatulă
nifestă cătră naţiune, în care va motiva continuarea răsboiului şi va provoca naţiunea să facă totulă pentru a învinge.
Nişu, 4 Decemvre. Cunoscutulă luptătoră sârbescă Ljubibraticî, însărcinată de guvernă cu formarea unui

de Berlină? Nu aceea, că Rumelioţii au s&vâr- corpă de voluntari, a publicată următorulă apelă: »La
Londra, 4 Decemvre. „Daily Telegraph“ află din Petersburgă, că în cercurile Curţii d’acolo se vorbesce,că în Rusia sudică se voră concentra două sâu trei corpuri de armată destinate eventuală pentru Bulgaria.
Viena, 5 Decemvre. Contele Khevenhuller a fostă chemată la prinţulă de coronă Rudolfă. Audienţa a durată peste o oră. De aci s’a dusă la contele Kal-noky, cu care a vorbită mai multă ca dăuă ore. Ministrul ă-preşedinte Tisza a sosită eri sără aci şi a4î tu primită de Maiestatea Sa. De aci se duse la contele K a lnoky.
Cracovia, 5 Decemvre. Guvernulu rusescu a declarată în fine, că e gata a recunâsce unirea Rumeliei cu Rulgaria, şi a hotărâtă sâ o sprijinâscă cu tâte mijlăcele de care dispune Rusia, Diplomaţii ruşi din Constantino-polă şi peste totă din peninsula balcanică au primită însărcinarea să nu se mai opună unirei, deârece poporulă bulgară ’şî-a espiată pasulă nelegală cu sângele său şi liberatorulă său Ţarulă l’a ertată. Ce privesce pe prinţulă Alexandru, bravura sa l’a rehabilitată în parte în ochii Ţarului.
BerlinUf 5 Decemvre. Posiţiunea lui Giers, mi-nistrulă de esterne rusu, se consideră aci ca sdruncinată; succesorulă său va fi Ignatieff.
Parisu, 5 Decemvre. Porta a notificată puteriloră, că numai ea, şi nu prinţulă Alexandru, are să stabi-lăscă condiţiunile de armistiţiu.
Nişu, 5 Decemvre. Bulgarii ’şî-au concentrată complectă trupele loră la Pirotu şi suntă provă4aţî cu muniţiune destulă.
Belgradu, 5 Decemvre. Totă 4iua au circulată a(ŢI sgomote, că ostilităţile aru fi reîncepută, deorece tractă-rile parlamentarului sârbă, Milovanovicit n’aă avută resul-
Nr. 262.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885,
tatii. Din Ungaria, Sirmia şi Bănatd sosescd tineri, ca- < fi tăcutQ, „Ellenzek-ule," ai fi rămasă celd puţind filosofdj Ei bine, nu voescd ca copii mei să aibă sortea c£i
să servăscă în corpuld voluntarilord lrti Ljubibraticî
Filipopolu, 5 Decemvre. In Haskdi, Eski-Saghra şi Hermanli s’au ţinută mari meetingurî, protestându-sc în contra sosirii comisarilorii turcesc! şi în contra resta bilirii regimului de mai nainte.
Petersburgu, 5 Decemvre. „Journal de St. Peters-
„patriold." Să ferescă Dumnezeu, pe cum Ia ferită şi pănă acum, pe poporală românii de asemenea „buni patrioţi,“ cari lucrâză la calapoduld „ideii de statd maghiarii,“ său pe românesce la maghiarisare.
—0—
Comifetuld societăţii de lectură „Petru Maiord" a
bourg" polemiseză cu „Pester Lloyd“ şi 4*ce: Lămuriri jjunimei române din Buda-pesta în şedinţa sa din 15 leale ard fi mai bune decâtd recriminaţiunî deşerte. ţ)ia-j Noemvre reeonstituindu-se, s’a alesd în următoruld tnodd: ruld găsesce naturald, că foia ungurâscft recunăsce, că preşedinte d. Dr. Corneliu D ia con o vi oh, vice-preşedinte
pop6rele slave din Ungaria au şi ele und dreptd d’a li se lua în considerare aspiraţiunile lord naţionale; pentru ce însă — întrăbă „Journal"— acestd dreptd se proclamă numai când e vorba de luptă cu und altd popord slavd? Pressa din Austro-Ungaria ar face mai bine se dea sfaturi de liniştire şi înţelepciune la Belgradd şi Nişd unde a<JI ea e ascultaiă.
Oattaro, 4 Decemvre. După scirî sosite din Skutari supuşii austro-ungari d’acolo suntd strictă supravcghiaţl de câteva 4>le şi Austriacii călători seu cari momentană se oprescd acolo suntd supuşi unui strictă controld din partea autorităţilor!! turcescî.
Ianina, 5 Decemvre, Trupele turcescî din Epird s’au aşetjatd la punctele importante dela graniţa grecă-epirotă astfeld; 1 bataliond s’a dirigeatd spre Kumu-tzades, trei batali6ne spre Hanopulos, x/2 bataliond spre Philippiadi, 7a bataliond spre Strivina, 1 bataliond şi o bateriă de munte spre Lut os, 2 batalione spre Elevthe-rochorio, despărţăminte de câte 50 6menî la poduld de peste Arachthon şi în mănăstirea dela Vlachernae, la ce-lâlaltă capă ald podului. Afară de acestea se află 2 batalione în Salaktra şi vr’o 2,000 6menl în PrevesA. Cu totuld vr’o 10,000 omeni. In Ianina potd fi a<JI 7000 de 6menî, aşa că număruld totald ald trupeîord în EpîrO se ridică la 17—18,000 omeni.
Drd. în med. Emild cav. de Puşca riu, secretară Şer-band de Voila, notari Petru Corneanu şi Antoniu Cotuld, cassard Şandord de Viştd, controlord Georgiu Popă şi bibliotecară Ilie Precupaşd, studenţi în dreptd.
—0—
Interpelarea ce se va adresa guvernului română în Cameră, cu privire la espulsiunile din Septemvre ale Românilord transilvăneni va fi susţinuiă de d. Mihaild Cogăiniceanu.
—0—
„România Liber^“ dă urmâtorea scire: „O întrunire politică de intimi, convocată pentru Joi sera la d. lond Brătianu nu s’a putută ţinea, din causă că primuld ministru a trebuită să stea multă tirnpd Ia telegrafd. Scirî îngrijitdre din străinătate ar fi sositd în timpuld nopţii.
—0 -
Artista română Leria a fostd angagîată la opera din Kiew. »România Liberă* spune însă, că dacă i s’ar da 4000 lei pe luna Decemvre, ar consimţi să completeze stagiunea de trei luni a„Operii române," afişată oficială de direcţia Teatrului Naţională.
SOIRILE PILEI.
O telegramă din Cluşiu adresată la 4 Decemvre n, cătră „Pester Lloyd" comunică: „Tn comuna Im buză, comitatuld Cluşiului, Românii, sub pretextuld unei adunări bisericesc!, au vrută să ţină o „întrunire secretă." Solgăbirăuld Mayr, primindd scire despre acăstă întrunire, a disolvat’o ca nefiindu anunţată. Au luată parte 10 popi şi 14 învăţători." — Câtd de colo se vede, că telegrama e fabricată tendenţiosd. Se voru fi întrunită omenii în vre-o afacere scolară-bisericescâ, fără să dea timbruld de mare adunare, şi „vităzuld" solgâbirău a găsită că e „întrunire secretă." Mare comediă, „patriotică."
—0—
„Ellenzek" dela 5 Decemvre n. tracteză cestiunea re negaţi 1 ord. Eld susţine, că nu suntd renegaţi acei Români pe cari pressa română îi timbreză de atarî pen-trucâ ei nici nu ’şl-au părăsitd religiunea şi nici naţio-nalitea nu şî-o negă, ei numai credinţa politica. Pressa româna din <Ji în (Ji măresce număruld renegaţilord. In lista acestora au întratd deja: Metropolituld Mirond Romană, dr. Iosifd Gali, Moldovân Gergely, Petru Oprişd şi încă vre-o şese ori p6te şi alţii din comitatuld Timişului şi ald Caraşd-Severinului. Din 4* în 4* cresce număruld acestord „buni patrioţi," din 4i în 4* se esiinde „idea de statd maghiară" şi aşa se vede, că nici o pre siune, nici o intimidare nu-i abate din calea adevărului. Că ei suntd pe altă cale şi au altă conviugere nu aceea pe care o au agitatorii români, acesta nu-i eualifică de renegaţi. S’ar pute numi acest! bărbaţi „mamelueî," „peciovicî valahi," der nici decum renegaţi." — Dacă ai
avut’o eu în tinereţe! Când m’am pusă în luptă contra Domnului Mihaild Sturza, naşuld meu, acăstai făcut’o indignatd şi revoltată de închiderea şi desţărara ce în Martie 1848 a rostită în contra Românilor! cari s’au sculatd în contra lui. Surghiuniră tinerilord la Măcind, la Brussa şi în alte locuri Turciei a adusă căderea lui! Da, câtd voiu trăi voii protesta în contra espulsiunilord de Români, fiă ei nâ* cuţî şi în de afară de statuld română: voiu protesta[ contra desţărărei de dmenî născuţi în ţără, supuşi It gilord ţărei, chiard neavândd drepturi politice; pentru d dela espulsarea celord cu sânge rornând în vinele lort, a celord născuţi în acăstă ţeră, însă neavândd drepturile politice, până la espulsarea celord cu drepturi politici chiard a Românilord născuţi pe ţărmurile Dâmboviţei ş Bahluiului, în mânile unui ministru inconscientd nu este decâtd und pasă ! (Aplause.)
„Şi Cuza Vodă a espulsatd din ţâră. Der a espul satd pe popii cari veniseră dela Constantinopold ca s protesteze în contra secularisărei mănăstirilord, în căruţa de poştă eld i-a trimisă peste Dunărei Cuza făcea pik liîicâ personală ţiindd susd drapeluld ţărei şi o singuri dată Domnia Sa n;a umilită ţeru. Aduceţi-vă aminte de răspunsuld ce eld adresă marelui Vizird când acesta ty permise de a-i face observaţiuni asupra afacerilord inte riore ale ţărei. Eld, în faţa immixţiunei străine, uită cS fusese coloneluld Cuza făcută de Vogoride, îşi aduse nu mai aminte, că era alesuld a 5 milione de Români respunse ministrului Sultanului cum se răspundea numai în timpuld lui Ştefană şi Mihaiu (aplause).
D-lu C. Boerescu vorbindu de atitudinea guvernului faţă cu presa română <Jise între altele:
„Câtd de uşuratd s’ar simţi D. I. Brătianu câne Presa română s’ar reduce numai la două sau trei jur nale^ guvernamentale, pe care de altminteri nu le cetesce şi nici n’are pentru ce să le cetescă! (Aplause). Şi când #	_	dommlord, se pote da presei şi alte lovituri, primul!
nbsce părerile corifeilord. oposiţiunei naţionale- j ministru nu le neglijeză. Aşa, desă printre redactorii liberale în privinţa acăsta.	. A , {principali ai Presei se gâsesed unii car!, deşi Români
D-lu Dumitru Brătianu dise în dis-jprln sângele lord, mai Români deeâtd mulţi dintre co-cursulu său intre altele:	j lectivişLI (aplause,) nu au putută dobândi recunoscerea
• Regimuld de astă4i face concesiuni peste conce- j cualitâţei lord de Români, d. I. Brătianu se grăbesce a suini străinilord ca să dobândâscă sprijînulo lord. Amd | usa de puterile pe cari legea dela 1881 nu i le dă, şi ajunsd astă4î să fimd multă mai josd de cum ne gâsemd i g0nesce peste fruntariă pe şăse Români jurnalişti! sub fosta suzeranitate a Porţii. Tributuld ce plătămd i Facă onăre d-lui prim-miiiislru să credd, că causa lurciei era und bagateid pe lângă ceea ce ne costă j unică care !’a determinată să comită aceld faptă odioşii, continuele concesiuni făcute străinilord. In privinţa in-1 este numai dorinţa ce are de a respândi şi în personalul! dependenţei, nici odată Porta nu şl-a permisă să nejpresei terorea pe care a râspândit’o intre camara4ii săi cără să espulsămd und supusă Turcfi, care luase armele în \ de ministerd. Câtva tirnpd în urmă, d. I. Brătianu, din contra Turcie» şi venise sâ se adăposteze pe pământul nostru. |chiar(J senină, se lâgâ de câţi-va Evrei născuţi în Ro-De vreme ce astă4t, la und gestd ald unui consuld mânia şi-’i gonesce peste fruntariă ca să potolescă im*
întrunirea din sala Mânu şi espulsârile.
La întrunirea partidei liberale oposiţionale mai toţi vorbitorii au atinşi! şi cestiunea espul s ăr e i Românilord ardeleni. Credemu că va fi de interesă pentru cetitorii noştri a cu-
străind, amd v64utd că s’au gonită din ţâră nu numai stiăins, der chiard Români de ai noştri. (Aplause prelungite.)
presiunea detestabilă ce făcuse isgonirea celord şese Români. (Aplause). D-sa crede negreşitd că popo-uld română este und copilă pe care îld pote înşela cu jucării
D-lu M. Cogălnic^nu a (|isu cu privire' (aj.iause^ Lucru ciudatd însă câ şi pe aceşti nuoi esilaţî
la espulsărî următdrele.	[ i-a alesd de preferinţă dintre 4iariştl, şi între aceştia pe
„D-lord, sunt omd de ordine, sunt omd de auto-fj
ritate; eu mî-am pusă frânghia de gâtd ca să scapd o
situaţiune. Nu predică der nic-î disordinea, nici impunitatea; der nici odată nu voiu primi său sprijini penalitatea surghiunului, a espulsiunilord, a desţărărei Românilord seu a celord născuţi în acăstă ţâră. In tinereţea mea am fostd smulsă din c-asa părintescâ pentru că am apărată oraşuid Botoşenilord în contra unui călugărd grec-d, amd fostd închisd în mănăstirea Rişca trei luni; după aceea am trebuită să-mi lasd ţăra naşterii mele!
aceia mai alesd, cari l’au aiacatd cu mai multă vigăre.
D-lă P. Grădişteanu (fise cu privire la espulsărî :
«...Naţională şi liberală este und guvernă, care crede că păte să vină şi să ia dela căminele lord pe Români şi să-i arunce peste frontieră, căci Români suntu toţi aceia cari suntu născuţi Români, în ori ce unghiuri ale ţărei fiă ea liberă seu neiibîră. Constituţiunea o 4ice espresd (Aplause).
FOILETON C.
Povestea lui Pahonti
(de I. Popii Reteganulii.)
(Urmare.)
Şerpele să întărse acasă, er Pahond îşi urmă dru-muld prin ţera sobolilord şi a şorecilorp pănă acasă.
După ce ajunse dinaintea bordeiului, scose măr-găua din şerpard şi o ţinu în mâna cea stângă, er cu cea dreptâ îşi făcu trei sfinte cruci şi 4ise : aŞ° vrea ca să se facă în loculd bordeiului acestuia nisce curţi ca ale împăratului! Şi îndată se lăcură curţi împărătesei în loculd bordeiului.
Acum se puseră pe traiu bund, ce doreau, aceea li se împlinea. Şi erau fericiţi. Cânele umbla totu să-rindd pre lângă Pahond, mârtanuld totd torcea împreju-ruld moşneagului, ăr moşnăguid par’că se temea a se sui pe treptele curţilord şi să şâ4& pe scaunele cele scumpe la mesele cele încărcate cu mâncări şi băuturi alese.
Odată, într’o seră după cină, cjise moşnăguid cătră Pahond: »Draguld tatei, ţi ar fi vremea să te însori, că Domne, greu e fără femeiă la casa; unde nu-i femeiă în casă, casa e ca şi pustiâ, aibă omuld ori câte averi!«
—	„Bine, <Jise Pahond, dumneata mergi mâne la împă-ratuld şi-i spune câ eu vrău să iau pe fata lui de soţiâ.«
—	*0, Domne, Domne, 4^se moşnăguid, der nu mai suntd ele fete, ci numai chiar la împăratuld? Acela nu ţt-o va da, numai în zadard voiu călca calea şi mi-oi
răci cea gură; să ne încercămd noroculd în alte părţi, draguld tatei!« — »Apoi.... tată, dacă nu mergi să-mi peţescî tata împăratului, nu mă însord.«
Ce era să facă bietuld moşnegd? Ar merge........ să
teme câ împăratuld nu-i va da fata; n’ar merge..... cum
să-şi lase feeiornld neînsuratd ? Deci se gândesee: ce va da D"4eu, aceea va fi, şi diminâţa plecă spre curtea îm-părătescă. Dacă ajunse la curte, îşi întoemesce ciupii cei de părd, îşi nete4«sce mustăţile şi întră la îm-peratuld:
„Bună 4îua> înălţate împărate!» — ,Bur»ă sâ-ţî fiă inima, moşule; der ce veste ne aduci?* — »D’apoi înălţate împărate, să nu-ţî fiă lucru cu supărare, am vemtd să te rogd, dacă va fi cu voia lui Dumnezeu, să dai fata după fecioruld meu, după Pahond.«
împăratuld să uită lungd la moşnăgd, apoi 4’s^: >Glumescî, măi bătrânnle? — »Ba nu gîumescd, înălţate împărate.» — ,Apoi “dacă nu glumesc!, mergi acasă şi spune feciorului tău, că dacă va face pănă dirnineţă und podd de aramă dela casa vostră pănă la curţile mele, eu îi dau fata.»
Moşnăguid îşi ia rămasd bund şi merge supăratd spre casă. Cum îld vede Pahond, îld întrebă încă de departe: „Ei, da ce-i tată, fând ori paie?“ — »Meste-catu-i, draguld tatei!» — ,Da cum aşa?" — >D’apoi etă, mi-a 4’*â c'&	faee până dirnineţă und podd
de aramă dela, casa năstră pănă la curţile lui, atunci îţi dă fata, dacă nu — nu; care va se 4*că> Pu’ pofta-n cui.* — * Adecă nu chiar aşa, tată; eu gân-desed că, de-mî ajută D-4eu, am să-i faed poduld mai altcum de cum a poftitd.*
Şi îndată ce însera, scose Pahond mărgeaua din şerpard şi-o luă în mâna stîngâ, er cu drâpta îşi făcu trei sfinte cruci şi 4'se: Voiu să se facă und podd de aramă de aici pănă la curţile împăratului. Şi într’o mi-nută poduld fu gata. Diminâţa se plimba împăratul! pe eld.
Acum merge moşnăguid la împăratuld şi î »înălţate împărate, făcut’o fecioruld meu poduld după cum ai poruncitd?» —- »Făcuid, moşulel* — »Aşa dară acum ii dai fata?“ — »Adecă nu încă, ci spune-i că de va face pănă mâne diminăţă o apă de argintă dela voi pănă la noi şi pe ea să plutăscă corăbii de argintă, să înote pasări de argintă, să fiă în ea pescl de argintd, atunci i-o dau, altcum nu.«
Şi eiăşl merse moşnăguid acasă supărată. ,Ei, da cum ţi-a umblată?» îld întrebă Pahond. — »Bine şi nici prea, răspunse bălrânuld; ml-a 4rsti împăratul! câ de vei face pănă dirnineţă o apă da argintă dela noi pănă la eld, şi pe ea să plutăscă corăbii de argintd şi să înnote paseri de argntd, şi să pescuiască în ea pescl da argintd, se tragi nădejdea fetei altcum puneţi pofta’n cuiu.14 — »Numai atâta e, tată? Las’ câ va fi cum va vrea D-4eu.«
Şi după ce înserâ, scose ărăşl mărgeaua, o puse în mâna cea stângă, er cu drepta îşi făcu trei sfinte cruci şi 4ise: Dorire-aşd să se facă de aici pănă ia împăratuld o apă mare totă de argintă şi pe ea corăbii de argintă şi pasări de argintd, şi pescl de argnld in ea. Şi când gătâ vorba, t6te fură gata. Dimineţi, pescarii împăratului pescuiau la mrene de argintd. (Va urma.)
Nr. 262.
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
>Legea de espulsare în contra străiniloră fără că-pătâiu, car! turbură şi compromite statuie române, seu legea infamă, lege de esile cum nimenea, nici une mo mente, când a votai’o nu a create s’o facă, astfelO a devenite prin ap'icaţiune legea care lovesce pe Român! (Aplause.)
SISTEMULCf DENUNCIĂRILORCf.
Rodna-vechiă, 25 Noemvre 1885.
Onorate d-le Redactoră ! Nu trece o unică <}i în care să nu cetesc! în fiarele ndstre acte nouă de nedreptate şi asuprire pentru român!; să nu afl» dovedi de rea voinţă şi de persecuţiune formală; nu trece o <^t fără a se înregistra măsuri drastice şi ne mai aurite în alte state constituţionale, pe car! guvernulă ungurescă şi organele lui le iau spre a ne amărî cetele şi a ne nimici esistenţa naţională, er în specială pentru a terorisa prin totă felulă de uneltirî ilegale, pe 6menii inteligenţi, car! în conseiinţa causei ndătre sfinte, luptă legală pentru re-cunoscerea drepturiloră ce ne competă şi nouă ca naţiune inli egantă în stat spre a paralisa pe aceia cari în or! şi ce împrejurări suntă Român! cu trupă cu sutletă şi car! preferindă interesele comune celoră private nu voescă a se face unelte ărbe în rnânile persecutăto-riloră.
Casurî de aceste escepţionaîe se ivescă şi în ţinu tulă nostru, cu deosebire de când Banfîy-paşa stă în fruntea acestui comitată. Aceste caşuri suntă forte dese în 'Ximuna nostră, mai alesă unde s’au aşe4ată câţl-va renegaţi, ămeni făr’ de tactă făr’ de cultură şi lipsiţi de judecată sânătosă.
Aceştia voindă a trece înaintea puterniciloră de mar! patrioţi, în totă (J'ua denunţă când pe unulă când pe altulă dintre Românii inteligenţi din locă, seu directă ministrului său paşei Banffy, descriindu-i ca pe nisce omeni periculoşi statului, agitatori, irredentiştî atc. In urma acestoră mârşave denunciărî organele superiore nejudecândă faptele şi fără a cerceta după adevără şi prin asta a descoperi intenţiuniie răutăciose ale acestoră hidre, persecuteză pe cei denunţaţi fără milă.
Este cunoscută on. publică eetitoră casulă tristă ală d-lui Const. Popă. Acesta a căzută victimă ne-omenoseloră denunciărî şi astăcjî este privită de întregă publiculă maghiară, ca ună agitatoră *irredentistă*, şi în urma agitărei continuă a renegaţiloră şi prin influinţa patronului loră Banffy, a fostă condamnată în a doua inslanţă la tabla reg. la 6 săptămâni aresta şi 100 fl. amendă, resolvindu-i-se recursulă în acăstă instanţă în 10 ce nu a’a mai pomenită de când esistă tabla reg. întregă casulă a fostă descrisă cu deamăruntulă în »Gazeta Trans.* Nr. 112 şi 113 a. c.
Nu le-a fostă însă destulă veneticiloră şi celoră de o pânză cu ei nicî acăstă pedâpsă barbară ci temendu-se că d-sa e în adevără în comitetul Q ,irredentei«, după ce a fostă publicată mai în tote 4iare^e maghiare este spionată într’ună modă ne mai aurită pănă acum nici chiară în Ungaria. Intre altele voiu aminti următorulă casă: Cu posta din 6 Nov. a. c. d. Popă primesce din mâna magistrului poştală din locă o epistolă adresată d-sale din partea fratelui său, care ascultă silvicultura în Selmecz-bânya (Ungaria.) Dăr ce să vet}!? Epistola adresată lui era sub altă cuvertă cu următărea adresă: Sz. 412. — Bertercze Naszod megye, postahivatal (sigilă asupra cuvertei), Besztecze Nov. 1885 (sigilu.) Tekintetes m kir. posta hivatalnak. Hvtbol—O-Rodnân. In acâstă cuvertă era băgată epistola adresată d-lui Popă în limba maghiară, dăr cu cuvertă originală tăâtă de 3 părţi, şi
de sigură şi epistola cetită, fără altă desluşire. Făcândă întrebare direcţiunea poştală din Sibiiu răspunde că epistola s’a desfăcută de sine prin împachetare şi mutare din ună vagonă în altulă, er ofieiulă poştală din Bistriţă conformă ordinaţiuniloră în vigore o a pachjtată ofi-ciosă. La altă răspunsă nicî că te putâi aştepta, dăr dăcă scrisorea s’a »desfăcută de sine* între Pesta şi Cluşiu după cum ne spune, de ce s’a pachetafă numai in Bistriţă? Şi de C9 nu s’a dasfăcută de sine şi epistola deodată trimisă şi pe o cale venită, la adresa tatălui său? Toţî câţi au văzută cuvertă potă constata că a fostă tăiată cu cuţitulă. Der ce să faci ? Unde să ape-let}’? De unde să ceri desluşire? şi unde să ţi se facă dreptate? Se păte că pentru noi Românii esistă şj astăd! cabinetulă negru (schwarzes cabinet), din timpulă absolutismului ?
Totă prin uneltirile aceloră fiinţe degradate fă transferată din Rodna d lă cancelistă judecătorescă Ioană Trifu, tocmai pe pustele Ungariei la Nagy Kal6. Cine a mai aurită ca ună amploiată reg. să fîă strămutată în 4 Iun! de 2 ori. Nu este ună acfă barbară a trimite în timpă de ărnă ună bârbată cu 2 prunc! raicî, care abia s’a aşezată în Rodna de 3 luni, tocmai din-susă de Dobriţidă? Şi care păte fi causa acestei pro-ccder! crudele? Aceea că numitulă e Română cum se cade, er acest! renegaţî nu suferă lângă sine amploiaţi români cu conseiinţa demnităţii de omă şi de Română. Totă dânşii au denunţată pe d-lă jude reg. de cercă din locă, care încă are păcatulu a fi Română, deşi afară de oficiu nu se amestecă de locă în politică, chiară directă ministrului de justiţiă, timbrându-lă de antipatriotă, şi acusându-lă, că soţia d sale s’ar fi preumblată în <Jiua de 24 Sept., cu calâsca în modă demonstrativă pe stradele Rodnei, însoţită fiindă de d lă G. P., care în acăstă <}i fu judecată de tribunalulă din locă, şi că în sera aceea s’ar fi dată ună banchetă la care d lă C. P. a fostă decretată de martiră. O infamiă mai mare şi o scornitură mai neruşinată ea acesta nu s’a aurită pe alte locuri. Totă aceşti nemernic! şî-au pusă earulă în petri ca să scoţă cu forţa ca membru în congregaţiunea comitatensă ună mamelucă de ai loră, voindă prin 18 voturî adunate dela parveniţi, a paralisa vreo 2—300 de voturi din cerculă curată românescă; acâsta insă nesuc-eedându-le au făcută protestă la marele romanofagă Banffy, spre a nimici alegerea legală. Nu este şi asta o cutezanţă nemai aurită?	(Va urma.)
INVITARE.
Reuniunea femeilorO române pentru ajutorarea vă-duveloră sărace îşi va ţinea adunarea sa generală ordi-nariă în 30 Noemvre 1885 v. la 3 ore p. m. în sala de desemnă din editieiulă gimnasiului română.
La acăstă adunare se învită domnele membre cu totă onorea.
Braşovă, în 23 Noemvre 1885.
St. Iosifu,	Susana Mureşanu m. p.
actuariu-	preşedintă.
ULTIME SOIRI.
Iutr’o întrunire ţinută de maioritatea din camera româuă, s’a luată hotărîrea ca să r6g*e pe d. Neculae Ionescu a’şi amâna interpelarea privitdre la conflictulă din peninsula balcanică, sub cuvântă, că nu e momentulu oportună a se divulgă corespondenţa diplomatică.
i
. Din Berlin se telegrafîază „Independeuţei române,“ că împăratulu Wilhelm a avută mai multe syncope ('leşinuri), Toţi membrii familiei imperiale au fostă chemaţi la paiaţă. Toţi suveranii şi şefii de stată au trimisă telegrame de con-dolenţă. Impâratulă se află totă în aceeaşi stare. „Epoca“ spune, că guvernulă română ar fi primită sciri fdrte rele despre starea sănătăţii împăratului.
SCIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală »Gaz. Trans.*)
NIŞU, 7 Decemvre. — (Oficială) Ambasa-dorulă de pănă acum în Roma, Franassovici s’a numită ministru de răsboiu; Horvatovici comandantă ală armatei întrunite a Nişavei, loc. colonelă Mi lovano viei şefă ală statului majoră generală ală aceleia, Topalovici şefă ală marelni stată majoră generală.
BUCURESCI, 7 Decemvre. — Sgomotulă, că Rusia a cerută să trâcă trupele rusesci prin România, este cu totulă neîntemeiată.
MOSC VA, 7 Decemvre. — Teatrulă germană „Paradisulăw a arsă în parte, înainte de representaţiune. Afară de sceuă şi foişoră totulă a fostă prefăcută în cenuşă.
DIVERSE.
Cine trăesce mai multă? — Grădinarii, marinarii, şi pescarii ajungă în termină mediu vârsta de 58 de ani; după dânşii vină brutarii, berarii şi măcelarii cu 54, lăcătuşii, ferarii 47, pantofarii şi croitorii 44, sculptorii, litografii, zeţuitorii 41; în fine lucrătorii cu <J*ua 32 de ani. — La negustori, cifra variată după felulă ocupaţiu-nei. — Glerulă se bucură de o cifră medie de 67 de ani, filologii şi profesorii ajungă versta de 57, avocaţii 54, şi în fine doctorii 49 de ani. In generală, omenii însuraţi
trăiescă mai multă ca cei becheri.
*
* *
Ună scandală la Petcrsburgă. — Se scrie din Pe-tersburgă tarului »l’Italie* următărele cu data de 21 Noemvre: Ună incidenţă scandalosă şi care va sdrobi cariera mai multoră tineri aparţinendă familieloră aristocrate ruse este obiectulă tuturoră conversaţiuniloră din societatea capitalei imperiului rusă. lată faptele descoperite de ancheta făcută din ordinulă împăratului: Acum câteva mai mulţi oficerî, cari serviseră în regimentele gardei, erau întruniţi cu mai mulţi amici la ună banchetă, în restaurantulă Borel. 6speţii, cari după cum se vede băuseră prea multă, refusară de a se despărţi la ora când după regulamentă trebuia să se închidă restaurantulă. Comisaruîă de poliţie nereuşindă să-i facă să înţelâgă, comunică acâsta prin telefonă generalului Gres-ser, guvernatorulă capitalei. Acesta, de şi suferindă, ’şl îmbrăcă uniforma şi se duse la birtă. Elă trebui să pună sâ se spargă uşile salonului unde ospeţii petrecâu. Contele Scheremetieff, din regimentulă husariloră din Grodno, se apropie îndată de generală şi ’lă pălmui. Agenţii poliţienesc! puseră mâna pe conte şi ’lă duseră la închisăre. Ceilalţi participanţi la acestă scenă incalificabilă fură conduşi sub o bună escortă la corpulă de gardă. împăratul ă ’şi-a manifestată indignarea sa şi a hotărîtă o pe-dâpsă aspră. Se 4‘ce c& sărta desemnase pe contele Scheremetieff ca să pălmuiască pe generalulă Gresser.
Editoră : lacobă Mureşianu.
Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
0 privire asupra trecutului şi presinteluii Româniloru din opidulă Codlea.
(Urmare).
Evenimente din trecutulu opidului Codlea,
culese din memoriulu opidană, din actele archivei comunei politice şi ale comunei bisericesci gr. or. din Codlea, precum şi din alte manuscripte vechi de diferiţi autori.
An.
1234 şi 1252. Turcii şi Tătarii pustiiră prin focă întregă opidulă (orăşelulă.)
1385. Tătarii prefăcură în cenuşe întregă opidulă.
1421 şi 1432. Sultanulă Amurată pustii din nou o-pidulă.
1530. Turcii ârăşi pustiiră opidulă şi duseră mulţi omeni în robiă.
1599.	Mihailu, voivodulă României, năvăli în ţâra Bârsei cu o armată de 50.000 omeni şi pustii şi Codlea prin sabiă şi focă.
1600.	Noemvre 20. Moldovenii prefăcură întregă opi-j
dulă in cenuşe.	j
1601.	Michailă Vodă ârăşî pătrunse în ţâra Bârsei şi j
tracta arbitrară.	I
1603 şi 1604. A fostă în Codlea şi in totă Transilvania o pestilenţă de vite şi o fomete mare, în-câtă omenii în lipsă de vite, se prinseră la jugă să are pămentulă. Şi în Codlea mulţi omeni din causa fometei pentru o bucată de plăcintă (Hon-klig) au dată câte ună locă de aratătură. De
atunci se numesce o parte de cârnpă la „plăcinta j honclichulă uscată.* Locuri cumpărate cu câte | o plăcintă.
1605. Voivodulă României Simionă la 9 Iulie se aşedâ în apropierea Codlei cu armata sa, pretinse 13 j boi şi făcu şi alte daune.	j
1612. Marte în 12. Principele Gavrilă Batori ocupă! castelul u bisericei evang. pre lângă învoire, dân-du-şi parola, că nu va strica nitnică. Elă însă, îndată celă ocupă, dernândâ, ca toţi apărătorii castelului, 32 la numără, braşoveni şi câţiva studenţi, între Chrîstiană şi Reşnovu să se tragă de vii în ţepe.
1632. Nisce canţeliştî ai Principelui Raeoţi cari cumpă-rândă cai din România se întorcâu îndărătu şi j staţionândă in lunca Rosaliiloră în Codlea, voindă' a fi bine tractaţi au cerută dela soţiă funogiului j Georg Kolw, să le dea şi salată, densa însă le> arătă dosulă, din care causă ei să şi supărară. Ei cerurâ să le dea paie de aşternută, şi fiindcă ( nu erau de prisosă, funogeasa le dete fănă muee-j qită, ei însă nu se mulţămirâ şi se suirâ să des-' copere şura. Funogiasa le trase scara de pe şură j josă şi căzură toţî. Fâeendă larmă mare servi- j torulă funogiului dete semnală prin elopotă şi totă oraşulfi se pune în mişcare cu lăstare şi < lemne, rămânândă mulţi răniţi şi morţi. Inci-dentulu acesta nu se putu aplana, pănă ce jude-ţulă Braşovului ca consiliaru secretă ală princi-1 pelui interveni spre graţiarea culpabiliîoră. Principele George Raeoţi pedepsi opidulă cu 600 Ta-
leri. Şi fiindcă nu îi putea răspunde îndată, s’a împrumutată la Braşoveni dâudu-le cauţiune o bucată de pădure de fagu (Hamaradea tulbure şi dealulă negru) spre a o folosi pănă ce vorO putea plăti datoria.
1658. Turcii. Tătarii şi Românii din România năvăliră din nou în ţâra Bârsei, şi prădară mai tăte satele şi oraşele, apropiându-se şi de Codlea. Judeţulă Tarenz Hanes, după ce toţi ceilalţi se închiseră în Castelă se duse în castrele turcesci dintre Ghim-bavă şi Cristiană, ca să roge pe Vizirulă se cruţe oraşulă, şi îmbrăcată sărbâtoresce, târendu-se pe josă făcându-i mătănii şi presentându-i ună cară încărcată cu de ale mâncării, trasă de 4 boi, să rogă ca să-i cruţe. Vizirulă le răspunse, că ,dacă le vorîi da de bună voiă tote vitele, îi va cruţa.* La acesta se învoiră toţî. Intr’acesta mulţi se retraseră de frică în pădure cu vite cu totă, inimicii pătrunseră şi pe acolo, şi prefăcăndu-se ca şi când ară fi rudenii celoră ascunşi în pădure, începură a striga: „Piter, Andreas, Hanes, Trin-cen, Encen, Morcen, veniţi acasă că s’au dusă inimicii,* încercândă a-i înşela. Intr’aceea comandanţii Româniloră asigurându-i, că voră avea pace le pretindeau sume de bani. Dâr pe lângă tote acestea, când se retraseră din oraşă în mai multe părţi ale oraşului începu a arde.
1660. Colera grasa tâtă vâra, şi muriră preste 750 de persone.
(Va urma.)
Nr. 262.
1885.
GAZETA TRANSILVANIEI
ia bursa do Vlaua
din 5 Decemvre st. n. 1885
Rentă de aură 4°/0 ... 97 90 Rentă de hârtiă 5% . . 89 80 Imprumutulfl căilord ferate
ungare................148 25
Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostfl ung.
(1-ma emisiune) . . . 97.20 Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) .... 124 — Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostd ung.
(3-a emisiune) .... 108 75 Bonuri rurale ungare . . 103 50 Bonuri cu cl. de sortare 1C305 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişd..................103.00
Bonuri cu cl. de sortarelOB 00 Bonuri rurale transilvane 103 00
Bonuri croato-slavone . . 102 Despăgubire p. dijma de
vină ung...............97.60
Imprumutuld cu premiu
ung.....................119	00
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 122 10 Renta de liărtiă austriacă 82 20 Renta de arg. austr. . .	82	65
Renta de aură austr. . . 108 75 Losurile din 1860	. . . 139 70
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 873	—
Act. băncel de credită ung. 28 150 Act. băncel de credită austr. 286 40 Argintulă —. — Galbinl
împărătesc!.............. 5	97
Napoleon-d’orI .....	9	98
Mărci 100 împ. germ. . . 61 79 Londra 10 Livres sterlinge 125.70
Renta română (5°0).
Renta rom. amort. (5°/0)
» convert. (6%) împr. oraş. Buc. (20 fr.)
Credit,	fonc. rural	(7°/o)
*	ii	»	(5°/0)
*	»	urban	(7 %)
*	(6°/o)
'	»	»	(5°/o)
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	» Naţională
Aură...........................
Bancnote austriece contra aurO
ISHewresd. Noemvre st., v. Gurrip.	1885.	Cursîdu pieţei Braşova lin 7 Decemvre st. n. 1885. Bancnote românesc] .... Cumn. 8 50			8 51
	- i veno	Argint, românesc . . .	. * 8. *5		8.5)
86	87	Napoleon-d’ovt ....	. . . * 9.94	»	9.98
91	921/a	Lire turcesc! . . . . .	. . * i 1.25		11.36
83 29	84 31	Imperial!		. . . » 11.20	•	1130
101	102	Galben!		. . . 5.95	%	5.98
84 Vx	85V.	Scrisurile fonc. * Albina«	. . * 100.50	A	101.—
96V,	98	Ruble Rusesc! ....	. . . * 122.50	»	123.—
. 		—	Oiscontulă . . .	. 7—10 ®/o Pe	ană.	
80	81				
15. Va 2.00
178/i
2.03
Numere singuratice ă 5 cr. din „ Gazeta Transilvaniei“ se potu cumpăra în tutungeria lui I. GROSS.
AVI8U.
(3-6)

Carne eftină.
Aţe de cusutu pentru maşine, depănate pe rotiţe, lungimea firului 275 metri, producţii Austriacă, propria fabricaţiime a vestitei firme „Math. Salcber & Sohne“ în Viena, apărate prin registrata marcă de „le-bede“ la c. r. tribunalulii pentru comerţă în Viena, care concureză aţii cu cualitatea supremă câtă şi în costă cu ori ce asemenea productă eir glesescu, încâtă totă mai tare ocupă terenu consumărei.
Depositulu acestei aţe unde se consumă după preţulă originală se află pentru urbiulu Braşovului şi ală comitatului esclusivu numai la
Szent Ivânyi Soma.
Strada Vămei, 504.
In măcelăria din strada teatrului, prăvălia No. 7 de sub Podu Bătuşiloră (mai înainte a d-loră Mutzig & Sla-minek) se află dilnieă
Garai© ci© boa prospetă şi bună cu 36 kr. kilo şl	de porcfi cu	33 kr, kilo.
Pentru o clientelă câtu mai numerosă se rogă
i~i
(Ştefană Bureţia
măcelarii.
Anunţămă aceloră onoraţi cetitori, cari voră binevoi a se abona la foia nostră de aici încolo, că avemă încă în reservă numeri dela începutulă anului 1885 prin urinare potă se aibă colecţiunea completă.
G t © I u
n © a
î a
B r a ş o v a.
>3
>
O
ca-
ri
u
n
O
fl
>3
OTELULU „EUE0PÂ"
i n B r as o v Q.
cetate, strada Vămii Nr.
Am onore a face cunoscuţii onor. publică, că am deschisă otelulă meu celă nou „Europa* aranjată cu celă mai mare cornfortă modernă
în 6 Septemvre st. n. 1885.
Prin deschiderea acestui otelă eredă că am satisfăcută unei trebuinţe de multă simţite, dându-se oca-siune onor. căletorî de a visitâ ună otelă situată numai şepte-decî paşi departe de piaţa mare, în mijloculă oraşului în strada cea mai de frunte şi aranjată în modulă celă mai comtortabilă şi bine îngrijită.
^ §dăi eftine. §aionuiu de mâncare spre gi adină. 2
In legătură cu otelulă „ Europa “ am deschisă şi
y fe
HA
TiîfllT1
lassi*	Jale	ms
situată în parterre unde pe lângă alte beuturî se servesce şi
Bere bim& de Brelier dela Steii&brach.
Pentru mâncări bune şi vinuri alese am îngrijită cu deosebire.
SERVICIUU& PROMPT#, PRETURILE FORTE EFTINE!
De vreme ce am încredinţată conducerea afaceriloru curente ale otelului unoru puteri probate şi eu însumi mi-am dată t6tă silinţa a satisface tuturora dorinţeloră onoratului publică speră că mă va onoră cu cercetarea în numără câtă mai mare a otelului şi a Restauraţiunei mele, ce i le recomandă cu distinsă stimă
STEFANU BAUTHA,
proprietară.
>3
>
O
ca-
ri
u
n
3
o
3
>3
o
O
® t e 1 i nou in Braşov u.
Tipografia ALEXI, Braşovu.