A V vtfi wcultt de m< ‘%e rogă, d( lă merge! S’a gră}] era EEMCîroiJEA ŞI AUXlNIETBAflCNEA I RRAŞOVÎJ, piaţa mare Nr. 22. jGAZETA" IESE ÎN FIECARE DI. SE PRENUMERÂ: ia poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. Pe uaâ anâ 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe anâ 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULU XLVIII ANUNC1UB1LE: 0 seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicar SoMeorT nafrsitouta nu se prlmesou. — Manuscripte nu sa retrimltS. R. 261 Duminecă, 24 Noemvre (6 Decemvre.) 1885. Braşovtt, 23 Noemvre 1885. Serbia s’a decisă a continua răsboiulu. Acesta este soirea cea mai prbspătă ce ne vine din Belgrad ii. Se vorbea în capitala sârbăscă încă alaltăerî de aceea, că consiliulă de răsboiu din Nişă a decisă continuarea răsboiului şi că cabinetulu Garaşanină se va retrage, casă vină în loculu lui unu ministeriu de coaliţiune, în care se fiâ representate t6te partidele, dându-se astfelă răsboiului unu caracteru mai pronunţată de apărare naţională. Pe câtă timpă Serbii şi Bulgarii se certau numai ei între ei şi marile puteri erau numai simple privitdre ale duelului mititeiloră rivali din peninsula balcanică, mai era speranţă că d6râ doră încurcătura se va pute aplana pe cale pă-ciuită. Insă din momentulă când cu apariţiunea pe scenă a trimisului austro-ungară, comite Khevenhuller, s’a amestecată Austro-Ungaria în cărta sârbo-bulgară, situaţiuuea s’a complicată şi Dumnezeu scie cum şi când se va pută restabili liniştea în Orientulă europănă. Abia plecase Khevenhuller în tabăra prinţului Alexandru ală Bulgariei şi eată că-şl puse şi înalta Portă în mişcare comisarii săi şi îi trimise în Rumelia orientală, cu scopă ca să res-tabilăscă stările ce domneau înainte de isbucnirea resoluţiunei, pe când era încă tare şi mare fostulă guvernatoră Gavril-paşa. Se anunţă, că Turcia a numită deja şi ună guvernatoră provisoriu pentru Rumelia, în loculă celui depusă cu torţa, în persăna lui Djevded-paşa. Şi tăte aceste le-a tăcută cabinetulă Sultanului, fără a avă vr’unu mandată din partea conferinţei dela Constantinopolă, numai în puterea drepturiloru sale suzerane. Prinţulă Bulgariei s’a şi folosită de ocasi-unea, ce i-a oferit’o manifestaţia unionistică naţională a regimenteloră sale rumeliote, spre a declara, că dăcă poporaţiunca Rumeliei persistă în cererea ei d’a se susţină uniunea, elu n’are dreptulu de-a respinge acăstă uniune, ci este gata d’a se jertfi pentru sânta causă a Bulgariloră. Deocamdată prinţulă Alexandru va trebui să se mulţumăscă cu acestă protestă ală popo-raţiunei rumeliote susţinută din parte-i şi nu va pută întreprinde nimică în potriva Turciei; dăr îndată ce se va termina răsboiuţă, Bulgarii voră cere încă şi mai energică ca înainte recunăs-cerea uniunei loră. Pasulă întreprinsă de Turcia va avă consecinţe totă aşa de seriăse ca şi acela ce l’a întreprinsă monarchia austro-ungară. Deja se dau pe faţă nemulţămirile celoră dela Peterscurgă şi Berlină. Oficioşii austriac! se silescă a slăbi e-fectulă declarărei adresate de Khevenhuller prinţului Bulgariei şi unele foi vorbescă deja de-o încordare între Austro-Ungaria şi Rusia. Caracteristică este, că şi Ţarulă Rusiei s’a grăbită a da ună semnă de înalta sa solicitudine pentru Bulgaria, lăudândă într’ună ordină de Z* armata bulgară şi pe oficerii ruşi cari au instruit’o. Pres-sa austro-ungară consideră acestă ordină de (Ji ca ună răspunsă ală Ţarului la misiunea contelui Khevenhuller. In curendu se va dovedi, dăcă alianţa legată la cjjiet^evice şi la Kremsier va pută pune stavilă mersului răpede ală eveniminteloră, cari pregătescă ună mare răsboiu între puteri. Continuarea răsboiului sârbo-bulgară este în orî-ce casă dovada cea mai eclatania, că puterile nu se potă înţelege între sine. Tribunalele sub supraveglriere poltţienescă Sub acestă titlu scrie „EgyeUrtesu dela 27 Noemvre a. c. cu privire la nouele proiecte de lege, prin care se rnâresce poteslatea fişpanilord, următorele: „Să vedemă ce infîuinţă va avă fişpanulă f uncţionariloră asupra tribunalelor ă. Mai ântâi, elu păte face raportă ministrului despre pro-cederea judecătorieloră şi a judecătoriloră, şi dăcă îlă va provoca e datoră să-o facă. Ală doilea, elă păte cere desluşiri pentru sine dela fiecare judecătoră în parte cu privire la ori şi ce casă concretă. Ală treilea, are dreptulă de-a recomanda indivizi la vr’o avansare şi la vr’o nouă numire, când se voră ocupa însă posturi mai însemnate fişpanulă va fi chiară ascultată cu privire la indiviZii respectivi/4 ,,In aceste trei puncte este stabilită dreptulu iţia în cerculă său propriu de activitate. Dăr a-căsta nu ’lă privesce pe fişpană. La elă e lucrul ă de căpeteniă, că cine face serviciile cele mai bune de corteşă guvernului trebue să fiă pedepsită cu preterare, pentru că a' clăti: ună semnă ală independenţii sale politice/4 „Astfelă devine templulă justiţiei în mâna lui Tisza o miserabilă ciurdă de cortesî/4 * „Suntemu curioşi, dăcă supraveghierea poli-ţienăscă a fişpanului se va estinde peste tăte tribunalele din capitală. Suntemă curioşi să vedemă ce ve Zi°e Curia şi tabla regăscă la acestă pro iectă în Z^e^e jubileului?44 Resboiulti dintre Şerbi şi Bulgai Belgradu, 3 Decemvre. Generalulă Hor va t o a luată erî comanda supremă peste armată. Belgradu, 3 Decemvre. Pronunţiament Pirotenilorfl s’a înscenată de conduoătorii „Irrei? tei* bulgare d’acolo. fiarele nu îndrăsnescă se pni telegramele despre refusarea propuneriloră sârbesc* partea prinţului Alexandru, din causa disposiţiun domnesce aci. Pirotu, 3 Decemvre. Raportulă ofîc poliţienescii aîfl noului ' fopanfi'asupra'"tribunal^lbul8arfi despre ll,ptele dela 26 * 27 Noemvre lord. Putemu S6 dicem: nici cu epitetele celeieă trupele bulgare au plecata la 26 Noenrn mai neuaitate ai grosolane (legvaatagabb) nu se ' Tari brodit în3colone: 2 pe drumulfi peste înălţimi pdte de ajunaţi caracterisa nisuinţa înjositdre po- pe ?8sa spre ?os6ua Ni?ului- Când truP«le au litică, ce se esprimă în aceste trei puncte. SS la cincI ehllome,ri înain,ea Pirotalui- S6rbii a,e( analisămă aceste trei puncte unulă după altulă pe scurtă: „Sub procederea (eljârâs) judecătorieloră şi înălţimile din stânga, dindărătulă şi dinaintea c deschiseră foculă pe la 4 ore după amedl. Pek săra, câteva companii din centrulă bulgară as . JJ/oraşuifi cu baioneta. Acestea tură respinse, dăr se a iudecatoruoru trebue să înţelegemă m sensulu : , . . . . r , lv A . . -i ® , . inară la intrarea Pirotuiui. La miedulă nopţii, ( strictă alu cuventului îudecarea, administraţia',, , „ .. x . , . xu. ,. e * . . ..... . i v i bulgară stângă atacă înălţimile sudice, care fură conducătorului oficiului, manipularea oficieloru . . 0. ,, , , , , x , w ... • a i „ c, . site de Şerbi. La ora 1 după medulă nopţii, auxiliare şi m tine manipularea bamloru. be mai , , , . , . xu. D JV.Y ir „ i-a idreptă bulgară ocupă o înălţime spre nordă de P potă adauge aici şi unele afaceri dm cerculu de a , , w , £x , A t . . r v t t o 7 no r»ânn npntrnln cp HPcmanră înmnfpn rtracnlm I, activitate ală procuratureloru regesc!44. „Care din aceste „procederî44 le va spionă pe când centrulă se desfăşură înaintea oraşului. L« J diminăţa, colona stângă bulgară atacă pe Sârbi în satul1 Bari-Ci fiu că, situată pe colină, dându-se o lupt noulă fişpană făcendă rapoituri despre ele ? ^ Sej^rfe g^ngerăsa. De două ori au fostă cucerite de Bu va amesteca elă 6re în aceea, ce felă de sentinţe;garj satui^ sj colina, şi de două ori Serbii le-au reoci^-aduci! judecătorii ? sdu în aceea, cum compune ;paW pănă ;,e în fine înoplânda aripa stângă eea m,l() preşedintele senatele ? său în ce causă, în ce ordine şi ce feliu de propunere să facă procurorul ă ? său cum să pdrte administraţia preşedintele, judele de cercă, procurorul-! ca directoră de o-ficiu? său când, cum şi în ce sumă să se întrebuinţeze spesele procedurei judecătoreşcî ici şi colo ? — Şi în ce modă să ’şî câştige cunoscinţă fişpanulă de t6te aceste său de-o parte din aceste ? Va merge pote să ocupe locă în procuratura ju-decătorăscă său în oficiulă expeditului şi ală protocolului, său va esamina protocălele presidiale şi ale procurorului şi actele şi referadele judecătoriloră ? ori dără va porunci judecătoriloră să viă înaintea lui ca haiducii şi să-i censureze, dăcă află de bine?*4 „Păte fi şi acăsta. In lege se Zice? că păte să cără dela orice judecătoră în orice casă concretă desluşire. Ce însăinnă acăsta? Trage elă la răspundere pe judecătoră păte cu privire la procesele singuratice şi la procederea observată în aceste? Să amestecă elă ăre şi în modulă cum să se resolveze caşurile dela cărţile funduare şi cele criminale ? Hotărăsce elă ăre directă său indirectă cum să procădă tribunalulă înfr’ună timpă şi într’ună casă anumită? Dăr ce se face atunci din independenţa judecătorului şi a advocatului? Ce lipsă e de ună preşedinte ală tribunalului! Şi ce va fi din siguranţa justiţiei?44 „Amă pută să continuâmă aceste întrebări, dăr în locă de acăsta ne provocămă la punctulă ală treilea. In acestă punctă se prevede dreptulă fişpaniloră de a recomanda judecători. — Cine să fiă numită judecătoră, său cine să fiă înaintată în sînulă tribunaleloră ? Pe acela, care în urma inteligenţei, a caracterului şi a capacităţii sale de lucru scie să înajnteze mai bine ins- estremă a Bulgariloră se întărse în contra aripei drepi a sârbesc!, care fugi şi, urmărită de Bulgari pe şosâ’sg Nişului, fu apucată de aripa drâptă bulgară în li în spate. In timpulă acesta, centrulă bulgară L rotulă cu baioneta şi alunga pe inimică pe şosâu spre Knjazevac. Năptea împedecâ urmărire^* cuîui. Rapărtele cavaleriei spună, că inimiculă^—„ cătră Palanca şi Knjazevacă. Rapor* tra afirmăriloră serbescî contrare, susţine elf** ca de Lrii irî-ală , d’a după încetarea ostilităţiloră, au atacată Vid in uf/ tra Nişu, 3 Decemvre. Guvernulă serbeseă 4*Cvr^ er-a făcută totă, ca să pună la cale trădările pentruă, ate Bulgâ'*fe mistiţiu, der n’a obţinută nici ună resultată. nuiga*D va vrâu să provăce ostilităţi nouă. GeneralulăHo r v at o vi £^\e-s’a numită comandantă alu armatei Nişavei, loc. co-^e Ionelă Milovanovici şefă ală statului maioră generală i-ală acestei armate, âr colonelulă Topalovicl actuăîîff'la comandantă ală armatei Nişavei şefă ală statului majoră generală dela comanda supremă regală, colonelulă Petro viei rămâne ministru de răsboiu. Sofia, 3 Decemvre. După scirile sosite din Rumelia, acolo să întocmescă meetingurî, în care se pro-testeză contra misiunii delegaţiloră turcesc! Lebib şi Gabhan şi se declară uniunea ca neseparabilă. Pesta, 3 Decemvre. ,Bud. Corr.“ anunţă, că cr tele Khevenhuller a sosită ase şârpele, până în ţâra şerpiloril tata e îm-pâratuia şerpilorâ şi eu sunta copilula lui, să vii numai cu mine, şi te faci avutula avuţilora, o să-ţî dea tata ce vrei: bani, aura, arginta, scumpeturi, vite, orice vei cere; tu însă să nu ceri alt-ceva decâta mărgeaua de sub limbă, că mai bine-ţî va prinde. £iă eu te pre totă lucruiă, şi dacă voesce omulă a ridica plân-s6re va ave să piătâseă călătoria judelui comunală la Cluşiu 3 fl. Dsspre Unguruiă restante cu cei 6—7 fl. nu se aude se li păţită asemenea. Asifelă se adminislreză astâcjf, şi se face dreptate Ura naţională se cultivă ca virtute. Apo să nu fimă multămiţî cu starea actuală, când se cimentâză într’aceslă modă simpatia? Unu imparţialii. Afaceri locale. Braşovu, 3 Decemvre 1885. Tendinţa de maghiarisare se observă în tote măsurile guvernului ungurescă, mai alesă pe teremulă instrucţiune]'. Mai dăunăcjt când a fostă la Braşovă comisa-rulă^ministerială Peterffy, ca să ,,închidă“ scola română industrială, ce era încă numai pe hârtiă, s’a esprimată, că ,,statulă“ pretinde ca toţi industriaşii din t6te oraşele se fiă crescuţi în spirită maghiară. Negreşită că numai în folosulă prorr.ovărei spiritului acestuia a disolvată ministrulă Trefort comisiunile scoliloră industriale din oraşele ardelenesc! nemaghiare şi a ordonată alegeri nouă cu observarea, că guvernulă pretinde a avă dreptulă d’a numi doi membri în comi-siune. Ucazulă acesta a fostă supusă discusiunei în şedinţa de Sâmbăta trecută a representanţei orăşenesc!. Senatorulă Schnell a cetită raportulă comisiunei de cinci alese de comunitate ca să studieze acelă ucază. Comisiunea propune să se urmeze după cum ordonă ministrulă, alegându-se o nouă comisiune şcolară industrială de qfece membri, dâr declară, că cei doi membri pe cari voiesce să-i numâscă ministrulă în comisiune nu-i p6te considera decâtă numai ca organe ale inspec-ţiunei superiore de stată. Pe preşedintele comisiunei îlă va alege magistralulă. Planulă de învăţămentă se va modifica în sensulă indicată de ministrulă. După acâsta se alege de preşedinte ală comisiunei scolei industriale fabricantulă de pielăriă Iosifă Duck, âr de membrii în comisinne fură aleşi: giuvaergiulă Cari Resch, adv. Cari Schnell, fabricantulă de pielăriă Gottlieb Schlandt, fabricantulă de postavă Adolf Giin-ther, tinichigiulă Eduard Dick, adv. Iuonă Lengără, ar-chitectulă Andr. Fink, directornlă gimnasială Ludovică Korodi, măsarulă Vasilie Popovicî şi strimfarulă Ioană Herter. Se citesce o serisore a inspectorului reg. ung. prin care face cunoscută, că ministrulă de instrucţiune a numită ca membrii în comisiunea şcolară industrială pe industrialii: Nagy Istvân şi Bartha lstvân. Se dă comisiujj nei spre raportare. La cestiunea acestora numiri din partea guvernului vorbesce d. Diamandi Manole, combătendă propunerea, prin care să ia la cunoscinţă, fia şi cu re-servă, ordonanţa ministrului. D-sa - Scrisurile fonc. * Albina* . . » 100.50 > Ruble RusescI . . * 122.25 »n Discontulă . . . » 7—10 o/0 pe ar& ,rl Editoră: Iacobti Mureşiann. Redaetoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşiani Jî 3- iă a să că de irii trî- ală d’a învăţă ce ai se faci, numai pentru că şi tu multă bine ml-ai făcută.* Atunci cânele încă îucepe a vorbi, că doră şi elă era năzdrăvană, elă 4'se t »Domnulă nostru, şi eu mergă cu tine, că pote că-i da de năcază pe cale, şi să fiă cine să te apere.* Mârtanulă, care încă era năzdrăvană, încă prinde a vorbi, şi 4ise: »Nicî eu nu mă lasă de domnulă nostru, că multă bine mî a făcută şi mie, ca şi vouă; dâr de cumva îi voiu fi de vr’ună folosă în cea cale lungă.* Şi porniră la drumă, şârpele înainte, Pahonă călare pe elă, şi cânele cu mârtanulă îndărătă, numai bie-tulă moşneagă rămase singură la bordeiu. Şi mergândă, mergândă, esă din lumea cu dmenii şi întră în ţâra şârecilorft. Şi erau şorecî şi cloţani (şobolani) grozăveniă, mulţi câtă frun4ă şi ârbă şi cu dinţii ascuţiţi, de gândeai că acum — acum apucă pe Pahonă să-lă mănânce. Dar mortanulă numai câte o labă arunca după ei şi fugeau mânoândă pământulă. După ce au ,eşită din ţâra şâreciloră nevătămaţi, intrară în ţâra soboliloră. Şi erau acolo soboli mari şi mici, de era negru pământulă de ei. Şârpele de abia înainta printre ei, âr Pahonă totă tremura că-lă voră trage josă şi-Iă voră mânca. Cânele însă numai morăia şi toii le făceau cale, de gândeai că trece solgăbirăulă prin-tr’unu sată ţigănescă. Acum intrară în ţâra şerpiloră. Şi era, Domne sfinte, şerpi şi şopârle şi bălaurî, de era greu pământulă de atâtea jivine, care de care mai mare, care de care mai grozavă şi mai înfiorătdre, care de care mai prirnej-diosă. Pahonă tremura ca frun4a pe spatele şârpelui, cânele îşi vârâse coda între piciore, âr mârtanulă mergea sgulită şi tremurândă. ,Nu vâ temeţi, 4‘se şerpele, nici ună rău nu vi se va întâmpla, că aci eu suntă domnă.* Şi fluerâ odaiă, de nici flueruîă dela carulă celă de focă nu l’ar fi întrecută, şi tote făcură locă, âr ei mergeau încetă şi sumeţî, ca nemeşii când alegă deputaţi. Şi au ajunsă la curţile împăratului şerpiloră. Aci se coborî Pahonă de pe şârpe, âr şerpele le 4^®: „Voi staţi afară, că eu întru în curte să vorbescă cu tata.* Când îşi vă4u impăratulă şerpiloră copiluiă, nu scia ce să facă de bucuriă, îlă strînse şi-lă sărută şi totă ciardaşă juca prin curte de părerea de bine: »Gum ai veuită, drăguţă tatei, unde ai pribegită, unde ai trăită aşa bine? Spune-mi dragulă tatei, că eu eram să moră de dorulă tău!* »Oh, bunulă meu părinte, dise şârpele, de când nu m’ai vă4ută, am păţită forte multe. Am eşită odată, când eram mică, din gaură şi nisce copii mă prinseră şi mă chinuiră de mai nu mă şi omorîră. Atunci aduse D-4eu pe acolo ună flăcăiaşă miiosă, care mă cumpăra cu ună bană, apoi mă duse la elă acasă şi totă cu lapte de vacă m’a ţinută, pană am crescută câtă mă vă41. Acum am venită acasă.* „’Mî paie bine, fiule, 4*se impăratulă şerpiloră cu ună glasă popescă, îmi pare bine, fiule, dâr nu ai j adusă cu tine pe făcătorulă tău de bine, ca să-i întor-cernă binefacerea? — »Ba l’am adusă, dâr nu eute-îzaiu a-lă băga în curte, temându mă că tu-lă vei mânca.« |— >Nu-lă voiu mânca, dragală tatii, chiamă-lă înăuntru l să-lă ciustimă ca pe ună omă de omeniă.* tra er- ate va de- pe Şi chiămară pe Pahonă înăuntru, âr dâcă întră 4ise impăratulă şerpiloră: »Fătulă meu, tu ai iSk\ " mare bine copilului meu, de aceea şi eu voiii cinstescă cu ce vei cere, îţi dau turme de oi, ci un boi, stave de cai, bani, ce poftesc! îţi dau, cere dară, tulă meu, după gândulă inimei tale.* £ră Pahonă 4!‘fe »înălţate împărate, vite de mî-ai da câtă de multe, tot mi le mâneâ şerpii şi sobolii şi şorecii trecândă prin t5* firile loră cătră casă, bani nu potă lua, mă temă că mă, , voră prinde hoţii de omeni în ţâra n6stră„^i mă- vorăiea sluti şi-mi voră lua şi banii, dâr dâcă ehia>vbes^ \ faci ună bine, atunci să-mi dea mărgeaua de st şi rămasă bună!* Impăratulă se cam supără pe Pahonă de nela lui cea mare, dâr venindu-i în minte că scăpată fiulă de perire, aducându-şî aminte câ cază a avută cu elă pănâ l’a crescută, apoi vl că altă ceva nu primesce, se înduplecă a-i da şi geaua, căci ce nu ar da ună părinte la binefăcăi copilului său! Şi dădu impăratulă şerpiloră lui Pal mărgeaua cea de sub limbă, âr Pahonă îşi luă sănătate bună şi se gătâ de cale. Puiulă şârpelui însă îlă petrecu pănă îlă scose afară din ţera şerpiloră, âr pe ^ 8 drumă îlă învăţă ce felă de putere are mârgeua. »Pa tort h6ne, îi 4’se puiulă şârpelui, ce vei voi ca să ţi st ej ( îtnplinâseă, numai scote mărgeaua din şerpară, ţine-c‘e în mâna stângă, âr cu drepta fă-ţl trei sfinte cruci t 4i: eu vi eu asta şi asta, şi aceea se va face c utu 1 vei dori.* - i—inbu fică _„.cce tractă-.'tvvicl, n’afi avută resul- fl ,Nr. 261. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. a 97 90 89 90 O ~idă )itii ntă de aurii 4% . . . ^r'ită de hârtiă 5°/0 • • ifitl irumutulă căilortt ferate a ingare....................148 25 Ir ortisarea datoriei căitul pfâDrti ferate de ostii ung. jaţ^l-ma emisiune) . . . Amortisarea datoriei căi-îorO ferate de ost Ci ung (2-a emisiune) .... Amortisarea datoriei căi- ttejranlă la bursa do Vîea» din 3 Decernvre st. n. 1835. Bnrsa de Bueuresei. Cota oficială dela 21 Noemvre st. v. 1885. 102.- 97.20 124 — lîv lorii ferate de ostii ung. t \i8i (3-a emisiune) .... 108 75 .^onuri rurale ungare . . 103 — ? 1 muri cu ci. de sortare 1C375 i Jiu nuri rurale Banat-Ti- p,r> auşii.................103.00 Bonuri cu cl. de sortarel03 00 Bonuri rurale transilvane 103 00 Bonuri croato-sîavone Despăgubire p. dijma de j vinii ung..............97.60 Imprumutula cu premiu i ung.................... 119 00 ! Losurile pentru regularea I Tisei şi Segedinuîui . 122 00 Renta de hărtiă austriacă 82 .30 Renta de arg. austr. . . 82 80 Renta de aurd austr. . . 109 20 ' Losurile din 18S0 . . . 130 70 Acţiunile bănceî austro- ungare.................. 874 ~~ Act. bănceî de credită ung. 281.50 Act. bănceî de credită austr. 286 40 Argintuld —. — GalbinI împărătesc!............... 5 97 Napoleon-d’orî.............. 9 94 Mărci 100 împ. germ. . . 61.75 Londra 10 Livres st.erli.nge 125.65 Câmp. vând. Renta română (5°0). Renta rom. amort. (5°/0) convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7°/0) * v »? (5°/o) » » urban (7°/«) , (6°/o) » (5°/o) Banca naţională a României Ae. de asig. Dacia-Rom. i « * » Naţională Aură............................ Bancnote austriaco contra aură. 86 91 83 29 101 84Vi 96V« 87 92‘/. 84 31 102 «5 V. 98 80 1070 81 1090 15-Vs 2.00 173/* 2.03 *• Oăştigă rentabilă! ! -388 Persone din orice clasă statornice, ca»! ară dori să se ocupe cu vendarea în rate a losuri-loră de Stată şi cu prime antorizate prin lege, se angajază cn condiţiuui forte bune; pe lângă puţină activitate se pote aştepta la — UNU PHOFITU —=r— dela fl. 100 până la 200 pe lună Ofertele cu arătarea ocupaţiunei de pănă a-cuma suntă a se adresa: La Rudolf Mosse, Wien, sub „E. 1001“. Corespondenţe numai în limba germană. fr e * \eA De 87 ani înfiinţata YO o % > .neV C. brevetata s <*rin______ româ acest rose care mâni în sc ghiar că d< , Penti lăţim patik \*rea jostoufaîvr-wnorodtt aşfaleu brică de pitari şi strae a lui [orm. Lîchtenauer's W-we & Sohne 9 espeddză prin depositulu ei din Viena ** V-/ m 1 ® 10 r t. 10‘ 12: espedeza prin depositulu e Păînrtd 190 centim. lungi, 130 centim. late, de calitate forte durabilă, cu câmpulă de colore închisă şi bordurele în colori deschise bucata cu fl. 1.65 cr. inclusive împachetare, astfelă fără de alte cheltuell. Numai prin fabricaţiunea în cantităţi mari şi în urma vendărei colosale suntemă în stare a da aceste Pături de cai în ; de calitate bună şi cu preţulă aşa de eftină. mr SE SE OBSERVE BINE ADRESA: ipt-Niederlage? Silberstern, Wien? L, Eothenthurmer-sse 14. 3 o o k—i d >0 fl X *fl & fr* o m ai fl, o 9 ** o 'O flS SG- cs X- a fl fl a; O Biisij 03 s eS fl < O a. o a CC O £ co- „ «1 CD rfl fl < fl Ârveresi hirdetmenyi kivonat. A Fogarasi kir. jârâsbirdsâg, mint telekkonyvi hatosâg kozhirr6 teszi, liogy Basiliu Stanei u v£grehajtat6nak Cârje Nicolae hagyat^ka v^grehajtăst szenvedo elleni 200 frt tokekovetel&ţ 6s jăvul^kai irânti v^gre-hajtâsi iigy^ben (a fogarasi kir. jârăsbirdsâg) teriilet^n Mvo Als6 Vist kozs^g^ben fekvo az Als6 Visti 258. tjkvben A.+ 1—61. rendszam in-gatlanokbdl vegrehajtâst szenvedo fele r^szbeni hânyadăra 436. frtban ezennel megâllapitott kikiâltâsi ârban az ârverAst elrendelte, 6s hogy a fennebb megjelolt ingatlanok az 1885. £vi deczember h6 22-ik napjân d^lelotti 10 <5rakor Als6 Vist kozs^geben megtartandd nyilvânos ârver^-sen a megâllapitott kikiăltâsi ăron al61 is eladatni fognak. Arverezni szând^kozok tartoznak az ingatlanok becsârănak 10°|0*ât vagyis 43. frt. 60. krt. k£szpânzben, vagy az 1881. LX. t. cz. 42. §-ă-ban jelzett. ârfolyammal szâmitott ^s az 1881. 6vi novenmber h5 1-^n 3333. sz. a. kelt igazsâgugyminiszteri rendelet 8. §-âban, kijelolt 6vad6k-k£pes 6rt6kpapirban a kiklildott kez6bez letenni, avagy az 1881. LX. t. cz. 170. §-a ertelm^bea a bânatp6nznek a birdsâgnâl eloleges elhelyez^-s6rol kiâllitott szabâlyszeril elismervânyt âtszoJgâltatni. A kir. jârdsbirosdg mint telekkonyvi hatosdgtol. Fogaras, 1885. mâjus 19 en. sz. 1365 885. ukv. gali Domokos,kir'aibir6- NESTBĂBĂTA TOR U CONTRA FRIGULUI Şl UMEŞELEI Numai 1 fi. 85 cr. Nou inventată, celu mai bună, bine ţesută câl-durosă şi elegantă vestmîntu este aşa numitulu „BUBaEBM-JAGKE Nu se află nimică mai bună, durab lă, eftină şi comodă ca aceste nou inventatele „Burger“ Jacken practice pentru bărbaţi şi dame, pentru băeţî şi fete, care se află în colorile sură, cafeniu, dra^ă, civită închisă şi negru, — şi recunoscute de cătră persone cu autoritate pentru 1. „Elasticitatea pe fiecare corpîi44 2. „Conservarea teniperaturei egale a corpului.44 3. „Eronomia al tor A liaiue scumpe.44 4. „EUinft, durabilii, lasou A frumos A modeniA.44 Care posede ună ,,Blirger“ Jacke, este în timpă de ernă celă mai bine apărată în contra frigului, pentru aceea se nu cruţe nimeni acâstă mică sumă, care o datoresce pentru conservarea sănătăţii. Mai departe să desfacă: 1200 bucăţi fianeh de Irnă căldurâse din Merino pentru bărbaţi, dame, băeţî şi fetiţe â 1 fl. 20 cr. 800 bucăţi izmene de Irnă din Merino fină pentru bărbaţi şi dame â 1 fl. 30 cr. 800 bucăţi fuste pentru dame, forte pompose, căldurose, împletite (tricotate) din lână cu 3—5 rendurî de bordure şi cu aplicaţiune franţuzâscă, «suficientă ca haină de ernă, a costată mai nainte 5 fl., acuma bucata cu 1 fl. 80 cr. Singurulă looă pentru vendarea şi espedarea cu rambursă (Nachnahme) numai la IULIUS FEKETE, Versendungs-Haus Wien, Hundsthurmerstrasse 18| 38 ♦ :-DO- 6-20 I EOLHAVII I ,de ! plumâni, peptîi, gata (ofticoşi) şi cei ce !;! suferu de Astlima | |! se facti atenţi asupra efectului tămăduitorii alu plantei medicinale, | !j ce am descoperit’o în interiorulu Rusiei şi care după numele meu s’a | (| numită „Homerianau. De medici aprobată şi prin mii de atestate ® § adeverită. Broşura singură cu descrierea efectului tămăduitoru şi a ° 5 întrebuinţări plantei Homeriana se trimite franco. Unu paclietu Homeriam S I' 60 gram., suficientă pentru 2 dile costă 70 cr., şi dreptă probă o' pentru veritabilitate este fiecare pachetă provătjută cu facsimile ală ji| subscrisei mele. Admoniezu de-a nu cumpăra „Homeriana* imitată | ce o oferă alte firme. Cea veritabilă se pote procura numai directă | prin mine PAUL HOEKERO in Triest (Austria). Inventatoru şi preparatoru alu singură veritabilei plante „Homeriana“. O- a ALEXI. Brasovă.