K£DAC1IUHEA ŞI ADMIÎflftTRA’ţTlJNEA : BRAŞOVlî, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA» IESE lN FIECARE ţ>I. Pe unG ană 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe ană 40 fr., pe ş6se Juni 20 fr., pe trei luni 10 franci. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANULO XLVIII. ANUNOIURILB: O seria garmondft 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publica. Scrisori nofrancfits nu se prlmssofi. — Manuscripte nu se retrimită. £areloră din Petersburgă (contra contelui Khevenhuller ş. a.) ca avândă o coldre forte subiectivă. Petersburgă, 1 Decemvre. Ună ordină de di imperială dela 18 Noemvre în resortulă militară 4*ce împăratulă, care a dată o deosebită atenţiune sciriloră de pe câmpulă de răsboiu. a observată cu plăcere strălucitele resultate ale onestei şi folositărei acţivită ţî a ofi- Belgradu, 1 Decemvre. Se aşteptă cu rnare încordare hotărîrile marelui consiliu ce se ţine atfi în Nişă şi la care ia parte şi generalulă Horvatoviei Contele Khevenhuller nu plăcâ aiji la Viena, dâr a trimesă raporte telegrafice. Opiniunea publică e totă pentru răsboiu. Recruţii din' Belgradă au fostă însoţiţi pănă la casarmă de mare mulţime de dmenî între strigăte de răsboiu. Belgradu, 1 Decemvre. In ministerulă de răsboiu s’au anunţată, după cum se spune, vr’o 30 de foşti ofi-ceri austro-ungarî pentru serviciulă de răsboiu sârbescă. Se cjice câ au fostă primiţi. Nişă, 1 Decemvre. Tractările pentru stabilirea con-diţiuniloru armistiţiului durâză. Resultatulă se aşteptă astâsâră. Pirotu, 1 Decemvre. In armatafbulgară domnesce părerea, că Serbia caută să câştige timpă pentru reformarea armatei sale. Ună mare consiliu de răsboiu s’a ţinută, la care au asistată şi Caravelov şi Zagov. AcJI dimineţâ locuitorii Pirotului s’au dusă înaintea cartierului principală cu musica care a cântată imnulă naţională bulgară şi au rugată pe prinţulă Alexandru se încorporeze Pirotulă la Bulgaria. — Turcia e dispusă să tracteze directă cu Bulgaria. Unirea s’a sigilată pe câmpulă de luptă, unde 30,000 Rumelioţî au apărată Bulgaria contra Serbiei. Berlină, 1 Decemvre. Despre misiunea contelui Khevenhuller au fostă încunosciinţate cabineteh din Berlină şi Petersburgă cu 24 de ore înainte de începerea misiunei. Cele două cabinete nu s’au pronunţată în nici ună felă. Parisă, 1 Decemvre. Cercurile francese se îndo-iescă, că tractatulă din Berlină se va restabili. »Gaulois« cjice, că prinţulă Bismarck s’a esprimată, că nu vrea, ca ultimele (Jile ale împăratului să fiâ turburate printr’ună răsboiu. Oonstantinopolă, 1 Decemvre. Se pare, că guvernulă grecescă caută ună casus belii. Dehjanis a protestată la Portă în contra închiderii portului Prevesa pentru corăbiile de răsboiu, (Jicendă că partea sudică a portului e grecescă. Sutomore, 1 Decemvre. In Scutari continuă înarmările. Se aşteptă ună transportă de trupe turcesc!, ar-tileriă şi muniţiune. Belgradu, 2 Decemvre. Contele Khevenhuller e chemata de ministerulă de esterne la Viena. Ordinulă de (Ji ală Ţarului se esplîcă în cercurile sârbesc! ca unu răspunsă ală Rusiei la misiunea lui Khevenhuller, pentru că, după cum se (jice, Anglia a isbutită să sfarme alianţa celoră trei împăraţi. — Cercurile guvernamentale serbescî suntă pentru răsboiu; orice încercare d’a mijloci pacea se consideră ca o vătămare a intereseloră serbescî, scrie oficiosulă »Videlo«. După mobilisarea che-măreigânteiupănă la a treia, e neîndoiosă nu numai a-j lungarea Bulgariloră de pe teritoriulă sârbescă, ci şi recucerirea tuturoră câmpiiloră bulgare adăpate cu sânge serbescă pănă la Sofia. Regimentele, cari au suferită în lupte, s’au înlocuită cu trupe mai nouă. Berlină, 2 Decemvre. ,Nordd. Alig. Ztg.« ia no- tiţă de o scrisore din Berlină cătră »Koln. Ztg.*, care ceriloru ruşi, cărora li-a fostă încredinţată formarea şi instruirea trupeloră Bulgariei. Adâncă mâhnită de răs-boiulă fraticidă, împăratulă află cu fote astea demne jde înaltă laudă holărîrea, abnegaţiunea, tenacitatea şi iubirea de ordine a trupeloră bulgare şi rumeliote. După ce împăratulă e convinsă cu plăcere despre activitatea înţe-leptă şi plină de abnegaţiune a oficeriloră ruşi, cari au pricepută a sădi tinereloră trupe bulgare calităţi militare corăspuncjelore şi ună eroică spirită de răsboiu, mulţu-mesce tuturoră generaliloră, oficeriloră de stată maioră şi superiori, cari au servită în armata hnlcraps - -- j liotă. QCie Să declară ca cea mâi bună resolvare a actualeloră încurcături în Orientă ridicarea Bulgariei la principată independentă. Petersburgă, 2 Decemvre. Ordinulă de $ ftl^ păratului dovedesce, că Rusia n’a încetată a îngriji de naţiunea bulgară. Londra, 2 Decemvre. ,Times" află din isvoră sârbescă, că Serbia a declarată prin representanţii săi oficiali, că e hotărîtă a reîncepe resboiulă, în casă când prinţulă Alexandru ar cere despăgubire. Oonstantinopolă, 2 Decemvre. După scirile ambasadei englese, poporaţiunea Rumeliei protestâză în contra trimiterii comisarului turcescă. Din Fi 1 i p o p o 1 ă se anunţă formarea unei noue armate rumeliote, a cărei comandă o iau oficerî bulgari ce vină dela graniţa serbâscă. Belgradă, 2 Decern^ ţwarele oficiosej semnalâză necesitatea şi pj!oh'’*v”tatea reînceperei luptai. Sava Grw' noiuiut alâ dodei^ţjj Atena şj \n 1377.^n n**^ _ -7 -u şi v . "1 ja Nişfl suntii flfr -ci şi m ■nistru de răsboiu,ţ rmiii.'f- Nr. 260. 1885. i acestă postii şi anume la dorinţa lui Horvatovici, pre-jmptivulu comandanţii supremii. Londra, 2 Decemvre. »Times« află din isvoru sâr- )escii că e posibilă sâ se nască mari încurcali şi peri-:ule. de aceea amicii Serbiei o sfâtuescă să nu primesc# prâ repede condiţiunile prinţului Bulgariei, deorece aten_ ţiunea acestuia ar putea fi în curândă atrasă de alte eve nimente. Timisâra, 2 Decemvre. Numeroşi Şerbi din Ungaria sudică se ducă în armata serbescă. Autorităţile administrative au cerută dela guvernă instrucţiuni în acestă privinţă. BISMARK ŞI ESPULSĂRILE. Puterniculă cancelară ală Germaniei se află earâşî în conflictă cu parlamentulă. Espulsârile din Rusia ou luată o dimensiune aşa de mare, încâtă s’au pusă pe gânduri şi membrii Reichstagului germană. Fracţiunea polonă a fostă anunţată în privinţa acestoră espulsărl o interpelare cătră guvernulă imperială, care fu sprijinită de social-democraţî, liberali şi de centru. La întrebarea presidiului decă representanţii guvernului imperială suntă gata a răspunde la interpelare, se ridică principele B i s-mark şi ceti cu voce tare ună mesagiu împărătesc ă, care 4*ce între altele: ,,Din discusiunile Reichstagului văfjurămă că s’a j insinuată o interpelare, care se baseză pe presupunerea j ca şi când în Germania ar esista ună guvernă imperială j care ar fi îndreptăţită a esterminâ nisce acte, ce le-amă ; sevărşită noi ca Rege ală Rusiei. Faţă cu aceste sun-temă datori a apăra dreptulă nostru în regatulă Prusiei şi dreptulă fiecărui principe confederată. Nu esistă ună guvernă imperială, care să aibă dreptulă de a suprave-ghia esecutarea drepturiloră suverane ale ţăriloră. Drepturile Reichstagului au fost respectate de guverne, der ceremă ca şi Reichstagulă se respeeteze drepturile prin-cipiloră confederaţi. De aceea declarămă, că a nostrâ convingere este, că părerea de dreptă a interpelantului stă în contrazicere cu constituţiunea imperiului.“ — Dată în Berlină, 30 Noemvre 1885. După cetirea mesagiului, Bismarck protestă din nou contra interpelărei în numele »dreptului regelui Rusiei de-a scuti naţionalitatea germană în provinciile sale mărginaşe în contra uneltiriloră elementeloră streine şi mai alesă a elementeloră poloneşi declară în numele guvernului prusiană şi ală celorlalte state confederate, că refusă de a răspunde la interpelare şi nu va lua parte la discusiune. Windthorst propune faţă cu importanţa mesagiului, de-a se lua dela ordinea Z^ei interpelarea. Dealtmintrea se bucură, că întâlnesce pe cancelară pe tărămă particularisticu. (Bismarck părăsesce sala cu ceilalţi miniştri). Mai târdiu la capitlulă „oficiulă cancelarului, revine Windthorst asupra cestiunei şi 4*ce, că nimeni nu contestă regelui Prusiei dreptulă privitoră la espul-sărl, dăr aceste trecă în domeniulă relaţiuniloră din afară, cari cadă în competenţa Reichstagului. Espulsă-rile în mas3â facă sânge rău în afară. N’aţî au4»tă ce a 4isă corniţele Kalnoky? a 4*s®? că espulsârile s’au făcută din consideraţiuni confesionale şi economice, şi a-căsta a Z^’o negreşită în urma informaţiei guvernului nostru, care aici acasă declară că espulsârile n’au tendinţă confesională. Dăcă se gonescă 30,000 ămenî dela vatra loră să tacă Reichstagulă ? Constată că 90 procente din espulsaţî suntă catolici. Polonii catolici se espulseza, cei evangelicî rămână aici. Cancelarulă Bisca a rk răspunde iritată, că espulsârile s’au făcută numai GAZETA ^TRANSILVANIEI spre a apăra provinciile mărginaşe ale Prusiei de polo-nisare. Polonismulă, nu catolicismulă e causa espul-săriloră. Foile berlinese îşi esprimară mişcarea loră faţă cu procederea cancelarului care n’are părechiă în istoria parlamentului germană. Unele şi-o esplică numai cu intenţiunea ce ar avă-o cancelarulă de*a disolva Reichstagulă. SOIRILE ţ)ILEI. Jubileulă ministrului Tisza a dată prilejă la mai multe publicaţiunî interesante. »Egyeterle«* publică ună studiu politică ală contelui Albert Apponyi despre si-tuaţiunea Ungariei, pe care o descrie în cele mai posomorite colori, desemnândă sistemulă lui Tisza de si-stemulă depravaţiunei politice. Ună altă studiu »ţ)ece anî« laudă pe Tisza şi politica lui; autorulă acestuia se presupune de toţi a fi deputatulă Emerich Visi, redac-torniă foiei bugetare ,Nemzet.« Intre altele, vorbindă de politica esternă, 4‘ce apologistulă lui Tisza: Suntă mai buni acei miniştri ce eslerne »rusofili,* cari bată pe Ruşi fără răsboiu, decâtă acea politică ostilă Rusiei, care ni i-ar arunca pe Ruşi pe gâtulă nostru împreună cu ună resboiu, precum a făcut’o odată. Despre Tisza 4ice între altele, că câtă timpă esistă elă, politica lui Taaffe nu va veni la rendă în Ungaria, precum s’a încercată în vera acesta în comitatulă Torontală (alusiune la Apponyi). — Noi încă 4*cein^> că de-ar mai trăi Tisza încă p’afâta şi ar fi totă ministru, apa maghiari-sării va trece, ăr pelrile voră rămânea. --0— Totă lumea se plânge de lipsa de oeupaţiune, numai esecutorii de dare nu. Din Cohaimă ni se serie, că târgurile de săptămână suntă bogate în licitaţi-unl, ven4ăndu-i-se bietului poporă, pentru restanţe de dare, instrumentele economice şi agricole, caii şi vilele pe preţuri de batjocură, aşa că de multe orî nu se a-coperă nici cheltuelile de execuţiune şi licitaţiune, ab-stragendă de aceea, că li se vândă sârmanitoră ămsni tocmai lucrurile de muncă. In 4'lele trecute s’a vândută o părechiă de vaci marî cu 32 fl., o scrofâ de trei anî cu doi purcei de câte ună ană cu 11 fl., ună frumosă viţelă cu 11 fl. şi ună cală încă folositoră cu — 2fl. 50 er. curată jafă. Şi cu tâte astea comuna , la avisulă autorităţii politice mai înalte, a hotărîtă să irimetă urm deputată, ca să felicite pe Tisza pentru ,,părintesca-r‘ stăpânire de 10 ani! Mai mare bâtae de jocă nici că se pote. —0 Filiala din Deva a poreclitului „Kulturegylet" şT-a formată programulă: înfiinţarea şi sprijinirea insti-tuteloră de îuvâţămentu; îngrijirea bisericei maghiare ca una ce are se împedece „valahisarea," sprijinirea popi-loră si învăţătoriloru maghiari; premiarea învăţătoriloră români şi sasî, cari facă progrese în instruirea limbei maghiare în seoiă, asii uri şi grădini de copii, biblioteci poporale şi reuniuni de lectură; înfiinţarea de bănci poporale; premiarea scriitoriloră , cari voră eda cărţi poporale maghiare, române şi germane în spirită maghiară. — Der fabricarea de globuri maghiare au trecut’o .,patrioţii'1 cu vederea la facerea programului. —0— Conferinţa literară de a sără a fostă cercetată de nutnărosă publică, cu deosebire dame pe care le privea în specială subiectulă conferenţei. Conferenţiarulă d. profesoră Ionă Popea, s’a achitată în modă strălu- cită de sarcina ce ’şl-a luat’o, tractândă o cestiune din cele mai interesante, crescerea feteloră. Cu a-cestă ocasiune ne esprimămă părerea, că n’ar strica ca pentru a doua couferinţă, în care se va vorbi despre telefonă, să se aşeZe ună asemenea aparată din sala liceului pănă la casina română, ca şi acolo să se audă cuvintele conferenţiarului, deorece nu e umană a pretinde, ea omulă să capete bătături pe tălpile pi-ciărelorO, făcândă ună drumă ,,atâta de lungă" dela casină pănă la liceu. —0— Scâla din Mureşă liea s’a în-hisă din causa difteritei ce graseză acolo. —0— Cetimă în .Timişiana» : »Diu comuna Şiaitină, co-mitatulă Cianadului, ni se scrie, că mulţi Români de acolo au căZuiă jertfa unei înşelăciuni infame. In săptămânile trecute s’au înfăţişată în comuna aceea, curată românescă, doi agenţi dela o societate de asigurare, cari au angagiată, pe plată bună, pre ună omă de acolo, să umble din casă în casă şi să comunice conlocuitoriloru săi, că acela care îşi asigureză ceva, casa seu viâţa, la societatea, ai cărei agenţi se află de presinte în comună, voră primi şi bani împrumută, câţi le trebuescă. şi numai pe 6—7 procente. Principele de coronă Rudolf adecă şî-a primită cea din urmă rată din zestrea nevestei sale, cam jumătate de mii ionă florini, şi din ei 70 de mii are de cugetă a da Şiaitineniloră împrumută. Ar putâ să-i împrumute feciorulfl de împărată şi altoră domni marî, der îi place de poporă, şi ar voi să i ajute pe astă cale. Au fostă mulţi slabi de ângeră , cari au creZută în povestea scornită de agenţii jidani şi în speranţă că voră plăti ^asiguranţa* din îţnprumutulă ce-lă voră primi — au subscrisă contracte de asigurare. Numai mai tâi*Ziu. când au primită provocări să piătâscă, au văZută ei câtă de urîtă au fostă înşelaţi» —0— In Iaşi se vinde chilogramuîă de carne de vită cu 15 bani (7 cr.) spune „Epoca" din Bucăreseî. —0— Acelaşi Ziară află, că mai mulţi deputaţi voră deschide o listă de subscriere în folosulă espulsa-ţilor ă. —0— Pentru sporirea fondului de întreţinere a musicei, Societateaj damelor ă Militare din Romană, a luată hoîărîrea a da ună bală în salonele „Clubului Militară" din Romană în sera de 28 Noemvre. Preţulă întrărei este de 5 lei pentru o persână şi de 10 lei pentru o familiă. Biletele se găseseă la Domnele din Corni tetă Elena Groza, Nathalia Dona, Maria Bote a n u şi la D-nii Majori D i in i t r i u şi B o t e a n u. In -ceputulă la 9 6re sâra. —0— Cercuiu agricolă din Bucur esc! a hotărîtă să înfiinţeze o fabrică de ţă set urî în ţâră, scrie „Românulă." Pentru acestă scopă se va forma ună capitală de 603,000 lei. —0— Generaluiă rusă Cernajeff a trimisă îndărătă regelui Mi lână ordinulă „Takova," mofivândă aeâsta cu faptulă, că Sârbii să răsboescă cu Bulgarii, dintre car în 1876 au sângerată mii de âmenl în rândurile sârbesc! luptândă contra Tureiloră. Mai mulţi ofieerl ruşi voră face acelaşă lucru. Cernajeff a luptată în 1876 cu Sârbii contra Tureiloră. —0— Datoria publică a Serbiei e de 290,270,000 franci FOILETONtl. O privire asupra trecutului şi presintelui Românilor^ din opidulft Codlea. (Urmare). Meseriile! Meseriile! Meseria e plugulă de aură, strigau bătrânii. Nicăirea nu se simte adevărulă acesta ca în acestă comună. Insă pentru ca meseriaşulă să potă corăspunde pe deplină chemărei sale, nu este destulă, se facă numai aceea, ce a văZută in casa părintescă, ci tre-bue să se perfecţioneze totă mai multă, trebue se-şî câştige cunoscinţe dela măeştri mai dibaci şi mai perfecţionaţi. Avemă Associaţiunea pentru sprijinirea meseria-şiloră români din Braşovă de o parte, şi despărţă-mentulă »Associaţiunei transilvane* de altă parte, nu ne îndoimă, că aceste 2 corporaţiunî ne voră da totă spri-jinulă, ca să putemă pregăti tinerimei nostre o subsis-tinţă mai sigură şi mai uşoră. Căci numai prin unire, prin ajutorulă reciprocă între sătenă şi inteliginţa din oraşă vomă putâ înainta, ne vomă putâ susţine, vomă pute spera în realisarea dorinţeloră nostre. Mnltămindă din adânculă inimei mele pentru încordata atenţiune «*; bunăvoinţă, încheiu cu cuvintele laureatului Bolintineanu: secuaaură Românimea . ^ Şi prevăZă prin _«,* v^ipogrtuxv. _ Tabelă. Copii obligaţi a cerceta scdla pe am!ă 1835/6 suntă: Anulă Obligaţi Români Nrom* Lăeşî s™» Observaţiunî. de Ele- »lâ băetl fete b. fete b. f. b. f. vilor 1. 20 2117 14 2 5 1 2 41 dela 6- 7 a. de etate 2. 14 1714 14 2 1 31 7- 8 » 4 » 3. 18 17 12 12 5 2 1 3 35 > 8- 9 , » > 4. 13 14 9 12 2 2 2 27 » 9-10 „ » 5. 13 22 9 16 1 4 3 2 35 » 10-11 » » > 6. 12 10 9 9 2 1 1 22 » 11-12 » » » 7. 13 21 9 17 3 4 1 34 » 12-13 » 1 » 8. 13 811 5 2 3 21 » 13-14 , » » 9. 7 14 5 11 1 2 1 1 21 » 14-15 » w Suma 123 144 95 110 18 25 10 9 267 Consemnarea Familiiloră dispărute în decursă de lVa seculă, parte prin emigrare parte prin stingerea membriloră de partea bărbâtescă. 1. Toma Anghelă. 2. Avramă Baciu. 3. Ioană Barbuleţă. 4. Ioană Bătină. 5. Bucură Bărdaşă. 6. Ioană Bârgău. 7. Ioană Benciu. 8. Ioană Blegu. 9. Ioană Borcea. 10. Nicolau Braşovană. 11. Nicolau Brăn-duşiu. 12. Ioană Brezană. 13. Toma Briscoiu. 14. Constandină Cocota. 15. Nicolae Codrea. 16. Bucură Cojocară. 17. Colacea Ioană. 18. Ioană ■ Comănesu. 19. Ioană Costandină. 20. Stoica Caranigea. 21. Ioană1 Danj)., ,i. r‘--n< invinovăţinillI.i0 ca luii e& Franciei, datora Ro- care ne aruncase o nechibzuită politică! (Aplause.) DAm- mânia acâstă umiliaţiune niloră, şi copii sciu astăzi, că Basarabia cu mulţii îna-j V’amă spusă că Bisarabia era pierdută; der prin intea declarărei răsboiului turco-rusescu era hotărîtu s6! P°litica sa şovăifăre d-nulă lonă Brătianu a espusă fiă luată, acesta încă dela înţelegerea dela Reichstadt! j ^ sprijinulă seculară ală unei mari Acesta d-ltt Ioana Brătianu a trebuita să o sulă dela [pUter b-lorti, ea ;3ton-ott _ oârf ra,am ooapaia din ti. ducerea sa la Livadia. Dacă ar fi avută ceva prevedere; nereţă de istoria ţărei mele — suntă datoră să recunoscu politică ar fi trebuită să judece că Alexandru ală If-lea' că până Ia pacea dela Adrianopole inelusivă, Rusiei nu pute să scotă sabia înainte de a se gândi la reintre-1 suntemă datori, decă în secolulă trecută n’amti devenită gimea fruntariiloră ţărei sale, precum le moştenise dela ■ . Pa?a^ac0< bela congresuiă din Berlină d. lonă y . . , y . . „ i Brătianu şi eu ne-atnă întorsă în ţâra cu Basabia pier- părintele său. Apoi, principele Gorciacova nu ne a spu- dată cu cestiimea jidovfecâ otârită in contra nostrâ. s’o acesta la Ploescl? Apoi pnncipeel Bismarck şi di- Sosise der momentulă să înapoiemă Basarabia. Amă rectu în timpulă răsboiului şi înainte prin representan- făcută ună raportă cătră consiliulă de miniştri propu-tnlă său Alwensleben nu i-a spusă că Basarabia era n^nc^ ca înainte de-a da acea parte din România să tratămă cn guvernulă rusă în privinţa regularii multoră dată Rusiei? Principele Bismarck, când D-nu Ioană Brătianu s’a dusă la Berlină cu multă înaintea congresului interese, mai alesă din Moldova, cum era cu moşiile ipotecate la Gredîtulă rurală, cu averile de peste Prută i-a disă aceste proprii cuvinte: „Noi cari nu putemă j ale spitalului St. Spiridonă, Episcopia română din Ismailă scote sabia pentru apărarea unui principiu europenă, înlesnirile de dată propietâţilorfi mixte şi altele. integritatea imperiului otomană, nu putemă face acesta pentru două-trei mici judeţe ale d-văstre. Inţeîegă că acesta este importăntă pentru d-vostră, dar mai importantă este pentru noi pacea lumei. Prin urmare înţelegeţi-vă cu Rusia, împăratulă Alexandru se luptă cu două sentimente generăse; elă ţine să redobândescă Basarabia pentru că a moştenit’o dela părintele său; dar totdeodată elă are mustrarea de cugetă de a despoia pe ună aliată, care l’a ajutată în vremea pericolului! Pentru acăsta elă este gata să vă dea totă, totă ce veţi cere, numai nu-lă duceţi înaintea postavului verde ală congresului dela Berlină. Pentru Basarabia elă este gata să vă dea îndoită peste Dunăre, elă este gata să vă dea Vidinulă chiar, in a căruia împrejurime suntă numai Români; cereţi miliăne, cu care veţi putea răscumpăra drumuri de fieră, cari şi acestea constitue o proprietate mai importantă decâtă Basarabia, devenindă astfelă stăpâni în ţera v6stră.“ D-nu Ioană Brătianu a ascunsă tote acestea naţiunei sale! ba încă mai multă; când în şedinţa secretă l'a întrebată ună deputată: ce ştie despre Basarabia? Gând eu spuneamă, ca bine informată, că Basarabia era dată încă dela Reichstadt, d-.sa a răspunsă: „nu împărtăşescă părerile pesimiste ale colegului meu“ şi continuă: „când aş sci că Basarabia se pierde, eu ună momentă nu aş mai sta pe aceste bănci...,.“ Acăsta era la 1878 şi d-sa stă şi astăf}! pe RaportnlD meu nu fu primilu. Mi se întâmpina, că fără consimţământul^ Gamereloril nu se putea începe nici o tratare privităre la aceste cestiunî. DesgustatO, îmi luaiu ună concediu şi plecaiu în străinătate. Când m’afn întorsă peste o lună, locoţiitoruld meu dăduse Basarabia fără cea mai mică condiţiune, fără să mă anunţe măcarfl pe mine despre acesta, pe mine titularulă ministerului. Personală, iamî rămasă recunoscătorii căci cedarea Basarabiei nu portă semnătură mea. In privinţa trecutului aparţine istoriei, dâcă capacitatea sau neiseu-sinţa au presidatCI !a conducerea afacerilord nostre din anii 1877—1880. DIN BUCOVINA. Cernăuţi, Noemvre 1885. Apologia a făcută mare sensaţiune. Duşmanii noştri, nu atâtă ai religiunei câtă ai naţiunei, strigă de răguşescă. ,Gazeta po’ska* în totă numerulG are ceva în contra Apologiei, pe când »Candela* nici nu amintesee nimică. — Ar fi fărte eu cale de-a răspunde şi decă Redacţinnea »Candelei« se crede slabă, să ia câţiva colaboratori, de cei cu pena de oţelrt. Pănâ când atâta tăcere?! — Polonii şi Rutenii ne înjură făţişă şi noi Românii tâcemă; ce vră să cficft acăsta? — seu nu trăimă, seu suntemă nisce mâmăligarî, lasă-mă să te laşii — Polonii şi Rutenii se prepară a da o contra apologiă în 10.000 de esempiare, care se (|ice că esta mai tipărită. C!. Enzinger, preotă din Vişniţa, a dată o banca ministerială şi va sta cătă îlă vomă mai lăsa noi altă carte, 50 cr. esemplarulă, .înjurândă şi strigândă după posturi prin Cernăuţi, nici nu vrâu să sciă — Acuma nu sciu de ce nu vrău? — Mulţi acesta este chiară causa adevărată, adecă, cum s ceva, când ei nu sciu scrie nici trei băbe româr. Acesta n’o sciu, dâr sciu persecuta pănă şi înt. 14-lea neraă. — In serninară alegă numai nâmurî, sv de aceia cari facă numai ruşine stării. — De unde ape să afli preoţi buni şi puternici, cari pentru credinţă, i ligiune şi naţiune să se bage şi în focă. Rutenii suni mai bine organizaţi ca Românii, fiecare teologă rutenii fiă şi câtă de prostă, lucră mână în mănă cu celă ceva mai cu minte decâtă dânsulă şi puţini slabi cum suntă acă minuni. »Bueovena« loră ţine isonulă »Gazetei-polskei* şi că Apologia nu-i o apologiă pentru religiune, ci pentru Români. Se înşelă amară d-nii Poloni şi Ruteni, când se gândescă la aşa ceva. Mie mi se pare, că-şî vădă umbrele şi apoi omului înaintea morţii multe i se prevădă. Pe de altă parte aşă ruga pe fraţii bucovineni să rupă vălulă tăcerii şi să răspundă la atacurile polone, căci doră au ună organă bisericescă , Candela.« In casă decă părinţii , Candelei* nu voră voi, atunci să ne-o spună nouă şi noi vomă stărui a înfiinţa o făiă politică în Bucovina, care de toţi se aşteptă, mulţi se gândescă, der nici unulă nu se crede deplină a o redacta. Pănă ce în Bucovina nu va fi o foiă politică, Românii voră dormi somnulă morţii şi dormindă voră şi muri, fără ca lumea să scie de suntă Români în Bucovina. Polonii în „Gazeta polska“ din 19 a. c. bătându-şî jocă de Apologiă îlă compară pe Mitropolitulă Silvestru cu Cosa novici şi-la întrebă indirectă de ce nu-şl dă di misia ca şi acesta. Etă pănă unde a ajunsă obrăsnicia Poloniloră. Cei dela residenţ-Curte tacă, n’au gură şi sciţi de ce? Pentru că şi ei suntă contra Apologiei. — Amici de interesă ai Metropolitului şi ce cjică eb Metropolitulă crede; nu scie însă, că aip să mdră, ei voră arunca prima petră asupra mormântului său. Gu tote aceste Metropolitulă îi înalţă, aşa nu de multă înălţă pre unulă din Cernăuţi, care lucră contra limbei române de prin scălele din Cernăuţi, apoi în visitaţiunea sa îlă ridică pe ună câlugără din Dragomirna, care lucră cu nepoţii săi din Cernăuţi contra Româniloră.*) Nici odată n’amă avută lipsă de preoţi români, ca în timpulă de faţă. De unde să-i luămă? Suntă câţî-va, der aceia nu lucră, celoră cari ar lucra, li-să gura şi mânile legate, âr cei car! potă să fiă speranţa regenerării şi fala atâtă a presantului câtă şi a viitorului, suntă intimidaţi, să nu scrie ceva, seu li se promite şi apoi nu li se dă nimica. — Gu stimă, G. Vasiliu. Dela 1 Jug. pănă la 2 Jug. posedă 104 Sasî Şi » 2 » 3 * » 85 9 1 » 3 » li » 4 9 » 71 9 77 4 » » » 5 » * 63 9 Ti » 5 » » 6 » 60 9 9 * 6 » » » 7 Ti 35 9 9 » 7 » • 8 50 9 9 8 li » 9 32 9 9 » 9 » » » 10 w 29 9 9 » 10 » » d U » » 28 9 9 » 11 > » 12 » » 26 9 9 f 12 » » » 13 » 17 9 9 ;; 13 n n * 14 ;; » 25 ?> 14 » » » 15 » » 20 )) 15 » » * 16 > 9 » 16 » » 17 » 7} 18 » 17 > » 18 12 > 18 » 19 i > 14 19 > » 20 > 5 p 20 » » 21 » 9 13 21 n , 22 9 10 » 22 ■% » » 23 * 9 6 » 23 , 24 » 9 9 24 > » , 25 9 5 » 25 r> » 26 » 9 5 26 » » 27 » 9 6 » 27 » ■» » 28 9 4 n 28 w 7) , 29 Î5 Ti 6 n 29 » 7) „30 7) Ti 3 w 30 7) V . 31 7i Ti 4 » 31 7i Ti i» 32 n Ti 5 9 17 79 10 Ti 2 9 1 9 1 9 1 9 1 9 1 Dela 32 Jug. pănă la 33 Jug. posedă 3 Sssi n 33 V n a 34 TI Ti 1 Ti ti 34 Ti « 35 Ti TI 5 Ti n 35 Ti » „ 36 Tt Ti 1 Ti Ti 36 79 i* a 37 Ti Ti 3 9 Ti 37 Ti 5* „38 Tt Ti 1 TI V 38 n n „39 9 Ti 4 Ti Ti 39 Ti V „40 Ti n 1 Ti 19 43 Ti n » 44 Ti TI 1 9 V 46 TI V „4-7 Ti Ti 1 Ti Ti 47 9 a a 48 Ti Ti 1 n » 58 Ti a a 59 Ti Ti 1 V Suma tuturoră proprietariloră 1013 Sas! 289 Rom La anulă 1770 proporţiunea între Sas! şi Români era: 518 liberi saxones, agror. Jugera 2633 Foene-torum Jug. 355 contributio 4820 fl. 32 cr. 120 eorum viduae agror. Jugera 300l/a Foenetor. Jug. 13 contributio 437 fl. 09 cr. 103 liberi valachi agror. Jugera — Foenetor. Jug. 3 contributio 480 fl. 51. 23 eorum viduae agror. Jugera Foenetor. — Jug. — contributio 32 fl. 53. 29 Zingari stabiles agror. Jugera Foenetor. — Jug. — contributio 64 fl. 42 cr. 1 eornm viduae agror Jugera — Foenetor Jug. — contributio 1 fl. (Va urmă.) SCIKÎ TELEGRAFICE. PIROTtJ, 3 Decemvre. — In urma scirei, că ună comis ară turcescu se va trimite în iumelia orientală, merse o deputaţiune •a tuturoră regimenteloră rumeliote ce se află în tabăra dela Pirotă la prinţulă Aleuandra şi-i declară, că Rumelioţii, cari şi-au vărsată sângele 3e câmpulă de bătăliă, luptândă alături cu Bulgarii pentru apărarea Bulgariei, nu se voră învoi niciodată ca aceste ţări să fiă despărţite de olaltă. b'inţulă răspunse: „dăcă am adusă la fruntăria sârbăscâ armata bulgară şi rumeliotă, am făcut’o acăsta în urma declarării de răsboiu a Sârbiei şi nu în urma renunţărei mele la uniune. Dăcă ^oporaţiunea Rumeliei protestăză în contra des-jărţirei cu tăte că trupele nu se află în ţără, n’am nici unu dreptă de a respinge uniunea. Astăiji ca. şi mai înainte sunt gata de-a mă de-votâ sântei cause bulgare.u PlROTtr, 3 Decemvre. — Trimisulă sâr-îescă, care a sosită a(JI, a propusă deşertarea eciprocă a te rit o rielor u ocupate şi stinderea sistării inimiciţieloră pănă la 1 Ianuariu. Bulgarii au respinsă propunerea acăsta. Ei pretindă ca trupele sâr-besci să părăsăsoă teritoriulă bulgară dela Vidinu ear armata bulgară se remână în posiţiunile ce le ocupă de presentă. Trimisulă s’a întorsă cu răspunsulă acesta, BELGRAD^, 4 Decemvre. — După tătă probabilitatea, ostilităţile voră reîncepe. Spiritele suntă forte escitate. Condiţiunile ce le pune Bulgaria suntti forte grele. Armările continuă pe o scară întinsă, NIŞU, 4 Decemvre. Geneneralulă Horva-t o vi ci insistă pentru continuarea răsboiului. Elă propune să se cheme imediată sub arme tăte clasele reservei. Armata va număra 160.000 ămenl. (f) SOFIA, 4 Decamvre. — întăriri de trupe sos eseu mereu aci. Indignaţunea e mare contra Austro-Ungariei. In-t r ă g a naţiune este un a ni mă pentru continuarea răsboiului. ATENA, 4 Decemvre. — Intrarea în acţiune a Greciei pare iminentă. In-trăga pressă îndămnă guvernulă la acţiune. esi *) Decă numiţii suntil în adevgţj£e‘,prJ ^KomflSa ce nu s’a aflată nimeni /*•»— “ _^ juursş»***. acesta ? ivi;*- • Dr. Aur» 1 responsabilii. w- „u, ~ ‘uieiiffent «s pune J tăţu aale de lucru' -icela, care — * MITICI uiui Şi a cap-fi- sele să înainteze mai hiW Bell u uecemvre. Soirile <«-BJgradâ şi despre transport i f eri V \ i 1885. . 260. GAZETA TRANSILVANIEI Oorsolu la barata de Vieaa Bursa de Bueuresei Cursulu pieţei Sraşovu din 3 Decemvre st, n. 1885. Cota oficială dela 20 Noemvre st. v. 1885. din 4 Decemvre st. n 1885. ntă de aurii 4°/0 . . . 97 95 entă de hârtiă 5°/0 . . 89 90 prumutuîii căilorti ferate ungare................148 — Amortisarea datoriei căi-ioră ferate de ostd ung. (1-ma emisiune) . . . 97,20 Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostii ung. (2-a emisiune) .... 124 — Amortisarea datoriei căi-lorO ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 109.20 Bonuri rurale ungare . . 103 — Bonuri cu cl. de sortare 1C375 Bonuri rurale Banat-Ti- mişii................. 103 00 Bonuri cu cl. de sortarel03 00 Bonuri rurale transilvane 103.00 Bonuri croato-slavone . . 102,— Despăgubire p. dijma de vină ung...............97.40 Imprumutulă cu premiu ' ung....................119 00 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 122 10 Renta de hărtiă austriacă 82 35 Renta de arg. austr. . . 82 30 Renta de aură austr. . . 108 80 Losurile din 1860 . . . 130 70 Acţiunile băncel austro- ungare................. 875 — i Act. băncel de credită ung. 289.50 Act. băncel de credită austr. 286 40 Argintulă —. — GalbinI împărătesei............ 5 97 Napoleon-d’orI........... 9.98 | Mărci 100 împ. germ. . . 61.75 I Londra 10 Livres sterlmpe 125 59 Cump. vând. Renta română (5°0). . . . 86 87 Renta rom. amort. (5%) . • 91 92»/, » convert. (6°/0) . . 83 84 împr. oraş. Buc. (20 fr.) . . 29 31 Credit fonc. rural (7°/0) . . 101 102 >, (5°/o) • • 84 Vi 85 V2 » » urban (7%) . . 96Va 98 . (6°/,) • • — — * . • (5"/o) • ■ 80 81 Banca naţională a României 1070 1090 Ae. de asig. Dacia-Rom. « » » Naţională Aură 15.V* 17»/* Bancnote austriace contra aură. . 2.00 2.03 Bancnote românesc! . . . . Cump. 8.53 ' /and. , 8.56 Argint românesc .... . . * 8.10 8.50 Napoieon-d’orl . . » .9.95 9.99 Lire turcesc! . . * 11.26 11.36 Imperiali . . » 10.14 A 10.24 Galbeni . . » 5.92 » 5.97 Scrisurile fonc. »Albina* . . » 100.50 A 101.— Ruble Rusesc! . . » 122.25 • 123.— Discontulă . . . » 7—10 °/0 pe ană. DC"1 Numere singuratice ă 5 cr. din „Gazeta Transilvanieiu se potu cumpăra în tutungeria lui I. GROSS. wM'mmm Gomptabiiitate si limba franceză. Subscrişii deschidă, dela 1 Decemvre a. c. st. n. încolo, unii cursii de s6ră pentru instrucţiunea privată din Comptabi litate, Corespondenţă şi (J i 1 n * c u limba franceză, care va avea locfi în Strada Funanloră Nr. 271 parterre pe mâna stângă. Onorariulu mensuală plătibilu anticipando este v. a. 5 fl. Succesulu garantată. înscrieri se primescă numai pănă la 5 ale lunei curente în strada scheilorâ sub Nr. 146. în cantoră. D. Benado. docenţă de limba francesă. 3 -3. losifu Raţă, complabilă. («DţJ iţo»; 553} Anunţâmii acelorti onoraţi cetitori, cari voră binevoi a se abona la f6ia ndstră de aici încolo că avemă încă în reservă numeri dela începutul)! anului 1885, prin urmare potu să aibă colecţiunea întregă. Administratiunea »Gaz. Trans.» se potă face cu începerea dela 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşorii prin mandate poştale. Adresele ne rugămti a ni se trimite esactii arătându - se şi posta ultimă. PREŢULtJ ABONAMENTULUI ESTE: Pentru Austro- Ungaria: pe trei luni ... 3 fl. — Y) ş6se luni ... 6 fl. — n unu anft ... 12 fl. — Pentru România s \i străinătate. pe trei luni .... ... 10 franci ş£se luni ... 20 ii ună ană ... 40 ii Administratiunea „Gazetei Transilvaniei/1 Mersulu trenurilor!! pe linia Predealfi-Builape&ta şi pe linia Teiuşft«A:raâ;H-Rudapei»'ta a calei ferate orientale (le sfat îl reg. nug. Predealu-Bndapesta Trenă | Trenă I accelerat ersone | BucurescI Predeală Timişă Braşovtt Feldidra Apatia Agostonfalva Homorodă Haşfaieu Sighişora ^ Elisabetopole Mediaşă Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciunelă Teiuşft Aiudă Vinţulă de susă Ui6ra Cucerdea Ghirisft Apahida Clcşia ^ Nedeşdu GhirbSu Aghirişă Stana Huiedină Ciuda Bucia Bratca Râv Mezd-Telegd Vârad-Velinţe Oradia-mare Fugyi-Vâsârhely 10.20 10.30 10.37 .. 10.51 P. Ladâny Szolnok Bnda-p»»*, Vi, 6.22 7.01 7.33 8.01 8.45 10.10 10.29 10.39 11.19 11.54 12.12 12.56 1.30 1.45 2.11 2.55 3.17 3.24 3.31 4.09 5.36 5.58 6.08 6.29 6.45 7.00 7.26 7.48 8.28 8.47 9.06 9.26 10 01 5 00 9 45 9.47 10.11 10.44 10.51 11.18 11.36 11.51 12.23 1.19 1.30 1,37 2.05 2.25 2.36 3.13 3.40 4.01 4.24 4.49 553 “6^08 7.14 7.43 8 22 8.48 9.13 9.18 10.31 12.07 2.10 Trenă omnibus Trenă omnibus 7.45 12.50 1.09 1.40 2.27 2.55 3.38 4.17 4.47 5.42 7.87 8.01 8.21 9.05 9 43 10.02 6.20 6.59 7.15 7.43 8.29 8.55 9.04 9.12 10 23 12.32 12.59 10.37 12 5 i 4.45 8.00 8.8* 8.59 9.34 10.16 11.04 12 17 12.47 1.21 2.05 3.08 3.39 3.55 4.0 6 8.22 10.30 cele { B u da p est a—Predeal tt Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny Oradea mare Vârad-Veîencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd R6v Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Ghirbău Nedeşdu flluşin Apahida Gfhiriş Cucerdea ( ( Uiâra Yinţulă de sustt Aiudă Teiaşfc Crăciunelă Biaşă Micăsasa Oopşfi mică Mediaşă Elisabetopole Sigiş^ra Haşfaieu îiomorod Agostonfalva Apatia Feldidra Braşovă Timişă Predaală BucurescI Trenă omnlbur] 6.47 10.37 1.44 5.33 12.05 1.2 31 2.16 3.12 332 3.41 3.50 4.25 4.50 5.41 jv.0 6.40 7.00 Trenfl I Trenă I Trenă accelerat omnibus! de ____________________| persone 7.15 1.45 3.41 5.21 6.41 7.14 7.42 8.3? 9.0? 10 0! 10.16 11.24 41.43 11.45 12.08 12 57 1.27 1.45 2.06 2.31 2.50 3.48 4.19 4.34 4.53 5.20 5 3 Trenă omnibus 3.15 7.29 8.27 9.45 9.59 10.28 11.36 12.lt 312.48 1.31 2.58 3.29 4.0 4.18 4.36 } 5.05 6.07 6.321 — 7.30[ — 11.35 6.20 9.11 11.26 1.28 2.00 *2 11 2.31 3.18 3.41 4.01 4.26 5.08 5.27 5.50 6.02 6.24 6.43 7.03 7.26 8.51 9.31 9.43 9.51 9.58 10 24 10.4* 11.28 1L44 12.18 12.36 1.22 1.66 2.34 3.02 4.41 5 30 6.03 8.35 7.14 8.0 ) il.to 2.31 6.01 6.4C 7.20 8.01 10.05 11.02 11.3 12.14 1.09 1.50 2.48 3.23 4.56 9.4i Teluri- *„ra«î&-18w€lapesta 1 SSndapesfa- 1 radă-Teiuşă. Trenă Trenă Trenă de Trenă de Trenă Trenă omnibus omnibus persone persăne accelerată omnibnr Teîiaşft 11.00 7.15 11.09 — 3.56 Viena — Alba-Iulia 11.46 — 4.27 Budapesta 8.05 1.45 8 i.O Vinţulă de josă Şibotă 12.20 12.52 — 4.53 5.19 Szolnok / 1102 11.12 3.44 4.02 11.40 jl2 00 Orăşîia 1.19 — 5.41 3.37 7.53 5.25 Sistem (Piski) 1.48 — 6.08 Giogovaţă 4.13 — 6 19 Deva 2 35 — 6.39 Gyorok 4.38 — 6.46 Branieîea 3.04 — 7.04 Paulişă 4.51 — 7.00 lila 3.36 — 7.29 Radna-Lioova 5.10 — 7.23 Gurasada 3 50 — 7.41 Gonopă 5.38 — 7.51 Zaua 4 25 — 9.12 Berzova 5.57 — 8.10 Soborşin 5,09 — 8.49 Soborşin 6.42 — 5.58 B&rzova 5.56 — 9.29 9.49 Zam 7 14 — 9.28 Conopă 6.18 — Gurasada 7 43 — 9.56 Rad na-Li po va 6.57 6.14 10.23 llia 8.01 — 10.17 Paulisă 7.12 6.30 10.37 Branidca 8.21 — 10.38 Gyorok 7.27 6.47 10.52 Deva 8.47 — 11.05 Gîogovată 7.56 7.17 11 18 Siiueria (Piski) 9.05 — 11.23 Araţi ăi 8.10 7.32 11.32 Orăştiă 10 10 — 12.24 8z^liiok ' 2.39 12.00 4 5^ Şibotft 10.43 — 12,58 3 16 12.14 5.10 Vinţulă de josă Alba-îulia 11.04 — 1.22 Budape§ta 7.10 2.10 8.16 11.19 — 1.40 Viena — 8.00 | 6.05 Telsişăt 12 05 — 2.24 SXanerta (Piski) Petroşenfl Trenu Trenă d« Trenă de Trenă de Tret-ă Trenă obuiihua peroic? persăne persone oranîbna omnibus Irailă 12.55 6 30 11.50 2.23 6.00 8.25 Aradulă nou 6.25 1.21 8.36 Sireiu 7 05 12.27 3.00 Nâmeth-Sâgh 6.50 1.46 8.54 Haţegă 7,53 1.19 3 49 Vinga 7.19 2 18 9.13 Pui 8.46 2.10 4.40 Orezilalva 7.38 2.36 9 25 Crivadia 9.33 2,57 5.28 Merezifalva 7.56 2.53 9 36 Baniţa 10 11 3.35 6.07 TTIbffliiîşdra 8.42 3.40 10.(6 1* etroşenl 10.43 4.04 e.sp TiEaîiş6r a- Ar ad A Fetroşenl— Si isteria (Piski) Trenă de Trenă de Trenă Trenă Trenă Trenă persone persdne omuibus omnibus omnibus de pers. Timtş6ra 6.07 12.25 500 Petroşeui 6 49 9.33 5 28 Merezifalva 6.40 1.16 5.50 Baniţa 7.27 Î0.14 6.08 Orezifalva 6.51 1.34 6.07 Crivadia 8.06 10 54 6.4' ii ... I! vsnga 7.08 2.04 6.32 Pui 8.50 U.?7 7.35 II N&netb-Sâgh 7.23 2.25 6.53 Kaţegă 9.31 12 17 8 02 ou 7 40 2.54 7.24 Streiu 10.16 12.58 8 44 i 3 in 7.40 Slneria 10.53 1,35 9.15