REI>AC|imEA Şl ADIttiariSTBAŢIUSÎKA i RRAŞOVO, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ>I.
Pe unâ aud 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. fioiRânla şi străinătate:
Pe and 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
SE PREîlUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
ANULU XLVIII.	ANUNCIURILE:
O seriă garmondd 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefranoata nu se prlmesou. — Hanusortpte nu se retr&mltu.
H* 257.
Luni Marţi, 19 Noemvre (1 Decemvre.)
1385.
Braşovu, 18 Noemvre 1885.
►S’a întâmplatu. unu lucru, la care nimeni nu s’av fl aşteptată: tânăra şi neesperimentata armata bulgară a înfrântă 6stea mai vecdiiă, mai bine organisată şi mai numSrâsă a Sârbiloră. In locă ca regele Milan sS fia acum, cum se presupunea la începută, în Sofia şi să dicteze de acolo Bulgariloră pacea, ţinândă ocupată terito-riulă bulgară dela Vidină pană la Sofia, ca ga-ranţă pentru împlinirea condiţiuniloră sale, este a<j! prinţulă Alexandru ală Bulgariei stăpână pe situaţiune şi trupele bulgare ocupă Pirotulă sâr-bescă şi ţinutulă, ce fusese cedată Sârbiei în urma tractatului dela Berlină.
Cum s’a mai învârtită rdta sorţii! Sârbii, cari atacaseră cu îngâmfare pe pacinicii loră vecini , au trebuită să-o ia la sănătdsa îndârâtă spre casă, snopiţi de bătăi, cum nu s’au aşteptată, £r Bulgarii au pusă piciorulă pe pământă sâr-bescă ca învingători. Asemeni succese le p6te dobândi numai ună poporă entusiasmată pentru causa sa. Şi’n adevără, neaşteptatele isbânde se datorescă mai vârtosă murei însufleţiri, ce dom-nesce în şirurile combatanţiloră bulgari, în a câroru frunte se află eroiculu principe, apoi in-dignârei celei mari, ce-o sâmte fie-ce Bulgară în contra celoră ce au năvălită ca şi nisce barbari în ţâra loră.
Nimică nu documenteză mai multă mărimea desastreloră sârbesci şi a succeseloră bulgare ca împrejurarea, că a fostă necesitate chiar de mijlocirea puteriloră şi în specială de inter-venţiunea diplomatică a Austro-Ungariei pe lângă prinţulă Alexandru, spre a se dobândi ună armistiţiu în favârea Sârbiei strâmtorate.
Pană în momentulă când scriemă, n’amu a-flatu cu siguritate dâcă misiunea ambasadorului austriacă, comite Klievenhuller, a avută resulta-tulă dorită. O depeşă din Sofia ne spune, că prinţulă Alexandru a telegrafată guvernului bulgară, că avândă în vedere nota colectivă a ma-riloru puteri şi declaraţia trimisului austro-ungară, că dâcă trupele bulgare voră înainta mai departe Austro-Ungaria va trimite ună cârpă de armată în ajutorulă Sârbiloră, dânsulă s’a învoită a dâ ordină ca inimiciţiele să înceteze, spre a se putâ începe tractările pentru încheiarea unui armistiţiu.
Acâstă scire se confirmă printr’o telegramă din Belgradă, în care ni se spune, că după sciri private sosite acolo s’ar fi şi încnputu tractările pentru armistiţiu.
Se putea prevedâ, că prinţulă Alexandru, care dela isbucnirea revoluţiunei rumeliote încâce a dovedită atâta tactă şi înţelepciune politică, va cedă în cele din urmă cererei puteriloră şi pre-siunei speciale a Austro-Ungariei, mai alesă după ce a isbutită a pune piciorulă pe teritoriulă sâr-bescu. Nici că a mai fostă de lipsă ca corniţele Khevenliuller să ameninţe cu trimiterea tru-peloră austro-ungare în ajutorulă Sârbiloră, şi dâcă în adevără a ameninţată, cum spune depeşa din Sofia, atunci nu mai încape îudoiâlă, că ne aflămă în ajunulă unoră mari complica-ţiunî, cari nici prin armistiţiulă bulgaro-sârbescă nu voră putâ fi delăturate.
Cu misiunea comitelui Khevenliuller intră încurcătura orientală într’o nouă faşă. Adevărată că trimisulă austro-ungară se gerâză totodată ca
interpretă ală dorinţei puteriloră, nu credemă însă că a primită vre-o însărcinare din partea acestora. Caracteristică este că în cercurile politice maghiare i se atribue mifiunei lui Khevenhuller lină scopă deosebită de acela ceîă urmărescă celelalte puteri, scopulă de a dovedi Sârbiei, că Austro-Ungaria este botărîtă a o lua sub scutulă său şi a o feri de relele urmări, ce le-ar putâ avâ pentru ea acriialulă răsboiu.
E întrebare însă dâcă Sârbii se voră mul-ţămi cu o asemenea pledare academică în fa-vârea loră şi dâcă se voră putâ convinge pe astă cale diplomatică despre folâsele amiciţiei Austio-Ungariei. Sârbii altfelă şi-au închipuită ajutorulă monarchiei ndstre, ei, cetindă articulii foiloră maghiare, au trebuită să cre^ă, că vre-o două corpuri de armată c. r. şi de honvezi stau gata spre a le asigura cele trei districte, ce le pretindă dela Bulgaria.
Astăzi bieţii Sârbi sunt îndoită desamâgiţi şi cine scie ce-i mai aştâptă acum când se va tractâ de stabilirea condiţiuniloră păcii. Se vede din tote, că Bulgarii sunt decişi a pretinde acum din nou recunâscerea uniunei pecetluită cu sânge; ei suut în dreptă a pretinde şi o despăgubire de răsboiu şi prinţulă Alexandru nu va părăsi ţinutulă sârbeseă, ce’lă ocupă, pănă ce nu voră fi împlinite tdte condiţiunile sale.
Intr aceea marile puteri stau încă totă pe basa de mai înainte a restabilirei statului quo, cu singura escepţiune a Angliei, care sprijinesce causa uniunei bulgare. Guvernulă austro-ungară pare a fi aplecată acum de-a recunâsce uniunea bulgară, numai să nu i se ia Sârbiei nici ună petecă de pământă şi să nu i se impună nici unu felă de despăgubire de răsboiu, dâr 6re învoise-voră şi celelalte puteri c’ună asemenea aran-giamentă?
Din momentulă când se va încheia armisti-ţiulă se voră ivi din nou ună şiră de cestiunl delicate şi grave şi se va dovedi, că nici sfatu-irile conferenţei, nici sângele vărsată pe câmpiele bulgare-sârbescî n’au înaintată resolvarea cestiu-nei orientale cu nici ună pasă. Neînţelegerile dintre cei mari nu se voră putâ delăturâ niciodată prin bătăi între cei mici.
Resboiulti. dintre Şerbi şi Bulgari.
Intrarea Bulgariloră în Pirotă se pare, că a grăbită pasulu puteriloră d’a îndupleca pe prinţulă Alexandru să închiaiă armistiţiu. Contele Khevenhuller a fostă în cuartierulă generală bulgară şi, după cum spune o telegramă din Sofia, prinţulă Bulgariei ar fi primită propunerea de armistiţiu. Nu putemă sci întru câtă păte fi adevărată acăstă scire, şi până ce se va adeveri, lăsămă să urmeze amăruntele despre luptele pănă la luarea Pi-rotului şi despre atitudinea puteriloră:
Zaribrodu, 26 Noemvre. In lupta de alaltăerî Bulgarii au intrată cu 4 bataliâne. Serbii au avută 80 morţi, între cari forte mulţi străpunşi cu baioneta, âră Bulgarii numai 7 morţi. Peste 30 Şerbi au fostă luaţi prisonierî. Maiorulă Ca ten ici, apărândă drapelulă a fostă greu rănită. După o scurtă canonadă, după ametjî, Serbii se retraseră pe înălţimile Nişavei. Erî năpte s’au predată fără luptă 300 de Sârbi.
Sofia, 26 Noemvre. Sârbii fură goniţi eri după înălţimile ce domină valea Pirotului, lâsândă priso-nierî în mânile Bulgariloră ună comandantă de brigadă şi 70 de soldaţi. Dintre prisonierii sârbi spună că in lupta de erl armata loră era descurageată şi nu voia se se lupte. După numărulă celoră căcjuţî pe câmpă să so-cotesce cinci Serbî morţi pentru ună Bulgară mortă.
Sofia, 26 Noemvre. Principele Franciscu losifă, fratele prinţului Alexandru, făcândă ună rondă, a fostă acoperită de o ploiă de glonte, dâr n’a fostă atinsă, De-moralisarea soldaţiloră sârbi de a se bate e Ia culme; aceştia vină cu sutele şi se predau antcposturiloră bulgare, (Jicendă că ei n’au inimă a iupta contra fraţiloră loră.
Sofia, 27 Noemvre. Din tabără, 5 chilometri înaintea Pirolului, se anunţă dela 26 Noemvre: In strigăte entusiastice intrară Bulgarii în Serbia, avendă în fruntea loră pe prinţulă Alexandru. Grosulă armatei bulgare înainfâ în şesă până la 5 chilometri înaintea Pirotului. Serbii părăsiseră de erî posiţiunile dela Goindolă în centru şi numai aiji dimineţă au fostă câteva lupte la aripa stângă şi dreptă. Serbii concentraseră înaintea Pirotului şi pe înălţimile, care predomină oraşulă, partea cea mai mare a trupeloră şi mai multe baterii. Serbii se apă-rară voinicesce, cu tăte acestea Bulgarii luară, după 2 ore de luptă posiţiunea din stânga Pirotului.
Belgradă, 27 Noemvre. Grosulă trupeloră serbesci au evacuată Pirotulă, remânândă în elă numai postgarda, şi s’au concentrată spre vestă, ca de pe Ianţulă de munţi prăpăstioşi dintre Pirotă şi Nişă să apere defileulă Ni--şa va. Tote patru divisiuniie suntă comandate de colo-nelulă Topalovici.
Belgradu, 27 Noemvre. Să comunică oficială, că atacurile de eri ale Bulgariloră au fostă respinse cu mari perderl. Sârbii concentraseră 200 de tunuri. Regele Milan s’a dusă în cuartierulă generală la Ak-Palan-ka. Buletinulă, care comunică acestea (Jice: ,Maiestatea Sa, după ce a luată in Nişă tote măsurile necesare pentru apărarea ţării, s’a dusă ârăşi la armată, care se bate la Pirotă. Artileria a obţinută eri succese strălucite.1
Belgradu, 27 Noemvre. O telegramă a staţiunii Nişă cătră direcţiunea căiloră ferate de aci calculeză perderile de erî ale Bulgariloră împrejurulă Pir o tu -lui la 5000 (?) de omeni. Ună despărţămentă bulgară, care, ruptă de grosulă armatei, la provocarea Sârbiloră n’a vrută să se predea, fu sdrobită cu cartece. Aci mo-ralulă a crescută după lupta de eri, şi se vorbesce de răsbunare asupra Bulgariloră; dorinţa e, ca miniştrii să nu cedezo presiunei puteriloră, d’a încheia armistiţiu, fără condiţiuni onorabile. La Nişă mergă din tăte părţile întăriri de trupe din a doua chemare.
Sofia, 27 Noemvre. Pirotulă a fostă luată de Bulgari după o luptă din cele mai crâncenă. Posiţiunile Ser-biloru au fostă cucerite pasă cu pasă, lupta s’a urmată pănă şi în stradele oraşului. Serbii s’au retrasă pe tâtă linia; li s’a tăiată comunicaţia spre Nişă şi linia de retragere.
Belgradă, 28 Noemvre. Armata serbâscă, după ce a reocupată Pirotulă printr’ună atacă cu baioneta, a fostă din nou respinsă şi urmărită spre Nişă, o distanţă de peste 12 chilometri.
Belgradă, 23 Noemvre, Nu e nici ună semnă de pace. înarmările se continuă energică. Ofieiosulă »Vi-delo* pledeză în contra armistiţiului. La nopte plecă o brigadă de reserviştî la Nişă. Răniţi sosescă mereu. Mi-nistrulă de interne Marincovicî a primită din tote părţile ţării telegrame de protestare contra armistiţiului.
O numerosă deputaţiune a comercianţiloră de aci a declarată ministrului, că mai bine să facă guvernulă datorii cu milionele, să înehiqlâ tote afacerile şi să trimâtă pe toţi la armată, er nu să ’ncheiă armistiţiu în condiţiuni neonorabile. Se crede, că va fi numită ministru de râs-boiu generalulă Horvatovicî, trimisulă sârbă în Pe-tersburgă.
Belgradă, 28 Noemvre. Guvernulă serbescă a comandată în Viena cartuşe (patrăne) de lx/a milione florini. Petru Popovicî, fratele adjutantului principelu din Muntenegru e angageată ca şefă de batalionă; totă asemenea şi Ljubitratici, care se află deja în Nişă. Consiliulă de miniştri delibereză asupra facerii unui noui împrumută de răsboiu. Comercianţii de aci au declarată ministrului de interne, că ’şî pună la disposiţiunea guvernului totă capitalulă loră.
Oalafatu, 28 Noemvre. Lesjanin a apărută din nou înaintea Vidinului. După ce comandantulă fortă-reţii a respinsă propunerea de armistiţiu, a reîncepută canonada. Trupele bulgare dela L o m - P a-
Nr. 257.
1885.
GAZETA, TRANSI1VANIEI
lan ca au sosiţii şi s’au uniţii cu cele dela Vidinii. Eri a fosta o luptă la Cifadalartt între Şerbi şi Bulgari, cari venâu dela Lom-Palanca. Se $cej c& Bulgarii artt fi fosta respinşi.	*
Belgradu, 28 Noemvre. Bulgarii au eşita din for-tărâţa Vidinului atacânda pe Şerbi, dâr după o crâncenă luptă cu baioneta au fosta respinşi cu mari perderi. Contrara scirei, că Lesjanin e la Vidina, se dice, că ela de multa s’a întorsa în Serbia pela Knjazevac înaintea Vidinului a rămasă numai una corpa sârbesca de obser-vaţiune, care caută să mascheze lipsa lui Lesjanin, prin bombardare continuă.
Belgradu, 28 Noemvre. Călători din Nişa rapor-tăză despre stări grozave, ce ara domni în armata sârbâscă. Armata e rău provisionată şi răniţii rău îngrijiţi. In Nişa toţi ’şl-au perduta capuia de zăpăciţi ce sunta. Se vorbesce de o schimbare de cabineta. Erî să fi fosta lupte la Ak-Palanca.
Sofia, 28 Noemvre. Se vorbesce, că Rusia, Austro-Ungaria şi Germania au făcuta paşi pe lângă guvernulu bulgara pentru încetarea ostilităţilorfi. Prinţula Alexandru a răspunsa parlamentarilorfi, trimişi de coloneluia Topalovicî pentru armistiţiu, că, de6rece Serbia a tractata pe Bulgaria fără considerare şi a declarata răsboiu când Bulgaria era golită de trupe, ela nu se sinte obligata a cruţa pe Serbia.
Berlină, 28 Noemvre. Din parte oficidsă se vorbesce, că diplomaţia, în urma succeselora bulgare, va reveni asupra unirii bulgare-rumeliote, în schimbuia căreia Bulgaria va trebui să concădă o mică rectificare de graniţă la Ti mo ca în favorea Serbiei. Prin acăsta se va pută împedeca o revoluţiune în Serbia.
Soda, 28 Noemvre. 6 telegramă a prinţului Alexandru <Şice : Cu privire la nota colectivă a represen-tanţiloru mareloru puteri şi la declaraţiunea ambasadorului austro-ungaru, contele Khevenhuller, care aparii din partea suveranului seu şi declară că, decă mergemă ina-inte, voră intra în Sârbia trupe austro-ungare în ajuto-rulă trupeloru sârbesci; mai departe, cu privire la aceea, că intrarea nostrâ victoriosă în Pirotu aperâ onorea nos-trâ militară şi asigură renumele nostru: am consimţită să ordonă încetarea, ostiliiăţiloru, pentru ca se începă trădările pentru condiţiunile armistiţiului.
Se desminte scirea, că guvernuia austro-ungară a luata măsuri de mobilisare.
Din Atena se anunţă cu data de 27 Noemvre, că între anteposturile turcesd şi grecesci a fosta o mică ciocnire ; trupele din amândouă părţile s’au retrasa apoi imediata.
SOIRILE PILEI.
Sâmbătă sera una fenomenă grandiosa s’a oferita privirilora nostre. O mulţime de meteori mici 60—65 pe minută. de-o rară strălucire ama vădută cădenda între orele 8 şi 11 din n6pte. Acesta fenomena nu s a mai văcjutd în acestă estindere dela 1866. Poporula crede, că este presemnula unui mare răsboiu.
—0—
Răposatuia ierodiaconă Filarea Dumbravă a testata 1000 fl. scdleloră române din Braşova, din ve-nituia cărora să se cumpere cărţi şi îmbrăcăminte copii-lora săraci, cari merga la şc6!ă. De asemenea a lăsata Museului liceului româna de aci mai multe obiecte.
—0—
In adunarea generală a comitatului Târnava mică, s’a votata propunerea d’a se da 10,000 fl. »Kul-
turegylet“-ului cu 81 voturi contra 1. Acesta unuia a fosta votulO d-lui Maca vei, protopopuia gr. or. din Dicio-St.-MarlinD, care după ce s’a declarata contra propunerei, a eşita din adunare. Numai una singura Româna de inimă s’a găs'ta? Cum 11,000 de Maghiari faca maioritatea unui comitatfi de 92,000 locuitori? Cu-riosa lucru!
—0—
Ni se serie din Alba-Iulia, că primarula Novak Ferencz, de origine Slovaca seu Tota, e mare duşmana aia Românilora, s’a esprimata că mai bueurosa ar fi, când în comuna oraşului de una Româna ar fi şese Ţigani. — Cum din Slovaca s’a prefăcuta româno-fagula primara în Maghiara, n’are decâta să se meta-morfoseze acum în Ţigana, ca să fiă cu unuia mai multa, dacă’i bate inima după ei
—0—
Tota de acolo ni se comunică, că dela esposiţiunea din Pesta s’au trimisa 12 bilete de druma pentru meseriaşii săraci din Alba-Iulia, cari n’au putută visita esposiţiunea fiinda lipsiţi de mijloce. Primarula însă Ie-a împărţita la Evrei, cari nau nici o meseriă şi sunta cu stare bună. Causa e, că Evreii, jertfindă pe altaruîn »Kulturegylet-“uîui, treca de „patrioţi'4 prin metamorfosă ca şi primarula.
—0—
„România Liberă“ spune, că d. Dr, Aureliu Ba-beşa va fi numita suplinitora la catedra de chiiniâ a-nalitieă dela şcola de farmaciă din Bucurescî.
—0—
„Epoca44 este numele unui nou (jiara liberala conservatorii, ce a începută să apară în Bucurescî.
—0—
Furta în Scheiu. Sâmbătă sera s’a furata în Scheiu, pe Tocile dela d na Parasehiva Lupanh următo-rele obiecte: 6 cuţite, 6 furculiţe, 6 linguri mart, 6 linguriţe, tote de arginta bună, 2 părechi cercei de aura şi 4 ştergare fine. — Celoră cari voră afla pe făptuitorula furtului şi voră mijloci redobândirea acestora obiecte li se asigură o recompensă.
O părere asupra jubileului d lui Tisza.
Solnocu-Doboca, la 22 Noemvre 1885 (Urmare şi fine.)
Vă aduceţi aminte domnilora, de promisiunile cele sărbătoresc! făcute naţionalităţiloră la începutula erei constituţionale, prin 1860 şi 1871. Din t6fe ne amd alesă cu legea de naţionalitate din 1868 art. 44, forte puţind corăspun^etore promisiunilora date şi justelorO aşteptări ale naţionalităţiloră. Der acesta puţina ba remî observatus’a cu sânţeniă de cei dela putere, şi în speciala sub domnia »gloriosă« a ministrului-preşedinte? S’a data »parca mânu* şi s’a luată cu mâna plină. Aceea lege e redusă mai cu totula la literă mortă, pre-cuma bine o sciţi şi o scie si sâmţesce ţâra. De aceea cu drepta cuvânta dice »Eilenzâk«: nici odată n’a domnita mai multă amărăciune în şirurile naţionalităţiloră ca acum«....
Să ne uitămă numai aici, la noi acasă, cura s’a observata legea de naţionalitate? In eomitatulă nostru, unde poporală română e în absolută maioritate, din administraţiune s’a scosfi cu totulă limba română. — In comunele române, unde nici vorbă să scie cineva limba maghiară, sa introdusă limba protocolară maghiară, proiecte de budgetă maghiare, ba s’a schimbată omeniloru şi numele, aşa încâtfi când îşi audă numele cela nou; vină bieţii în confusiune, nu se mai cunoscă. Dela ofi-ciolatele publice administrative, ba chiară şi dela ofieiula
cărţii funduare, scriptele făcute în limba română se r^s- ] pingă, pentru că-să scrise românesee. Ba amă ajunsă ! de umblă cu felinarulă (jiua la amâcjî prin comune câte după una individă, care ar sci cela puţină ,sdrobi« cevaşi limba maghiară, ca să devină jude comunalii (primară), căci, vec^î Domne, care nu scie limba maghiară nu pote fi jude comunală, unde nimeni nu scie nici o bobă unguresce. Acestea-să în contra legei de naţionalitate şi eu întrebă, »cui bono*. Cei dela administra-ţiune ar trebui să se îngrijescă, ca acăsta să fiă bună, aţă de întrebuinţarea limbei să observe art. 44 dela 1868, er nu să umble după lucruri vătămătore şi tota deodată imposibile. — Cari scoli de ale ndstre capelă ajutoră dela stată susţinându şi caracterulă ? Unde s’au înfiinţata scoli cu limba română, pe spesele statului, în ţinuturi cu poporaţiune română? ş. a. ş. a. In scurtă naţionalităţile au destulă causă de a fi neîndestulite eu mersulă lucruriloră şi amărîte până la sufletă; »soha elkeseredetebb hangulat*. Şi în acestă puncta, iluştri domni, nu se îndeplinesce dorinţa prea bunului şi preaiubitului nostru monarehă a Majestăţii Sale de r.ub Corona S-tuIui Ştefană să fiă îndeplinite, avândfi adecă garanţia conservărei şi a desvollârei libere.
Aşa der ce resultate politice ne pote arăta Esc. Sa ministrulă preşedinte, ca să avemă causă patriotică de a lua parte ca comitată la iubileulă seu de 10 ani? Nimica. — Ba chiară contrariulă, şi avemă destule cause de a rămâne în reservă faţă cu acestă sărbătorire, ca să nu comitemă ca comitată o greşelă politică. Ori ddră voiesee cineva, să-i a scrie de merită, că s’a susţinută 10 ani la putere, căci altceva nu puternă afla? »Nihil aliud habet, în quo glorietur, praeter aetatem* ! Apoi scirnă modulă, cu care s’a susţinută. Ni-să în prospetă memoriă alegerile de deputaţi din anulă trecută din totă ţera; scimă ce s’a întâmplată şi la alegerea din Lâpuşulă unguresoă. Chiară la noi se denurnescă, vrâu să cjică, să alegă deputaţii după ordinală celui mai mare, apoi de representare în dietă, fiă cum va fi, vorbescă a< olo chiară şi despre »vulturi,* nu face nimica; — conduita ţi-e sciulă: a (jice constantă »igen« la cclă mai mică semnă ală »generalului.« — Onore escepţiuniloră.........
Stândă lucrurile aşa precum vi le-amă espusu, credă, că fiecare vede limpede, că nu avemă causă politică de a ne bucura cu oeasiunea jubileului de 10 ani ală Esc. Sale ministrului-preşedinte Tisza Kalman, şi iotă deodată, că ar fi ojgreşelă politică, decă am lua parte ca comitată şi în modă oficiosă la gratulările din 29 Noev., de aceea propună respingerea moţiunei d-lui baronă Bornemissza Kâroly şi ca adunarea să se pronunţe »că nu ia parte la jubileulă din 29 1. c. în modă oficiosă ca comitată44, —
In contra acestei propuneri a vorbita mai ântăiu preotula rom. cat. Kozma Dome, Insă n’a vorbită la obiectă, ci s’a încercată a da dăscâlirî de patriotismă antevorbitorului prin vorbe insinuălore. „Nu suntemă noi chiemaţi nici nu snntemă în stare a judeca faptele unui bărbată aşa de mare ca Tisza Kâlmân44 — Acestuia i-a răspunsă dintre români Augustină MunMnu adv, respindându-i insinuările, cari nu s’ar fi aşteptată, ca să provină dela dânsulă, ca dela acela, ce are chiemarea a propaga evangelia dreptăţii şi a iubirei. Suntemă chiă-maţi a judeca faptele bărbatului politică Tisza Kâlmân, şi le şi judecămă şi le atlărnă vătămătore ţârei în genere ş; in specie naţionalităţiloră.*4 De aceea, fiindcă adresa proiectată şi emiterea unei comisiunî, care să gratuleze ministrului-preşedinte, implică ună votă de încredere, elă îlă denegă şi sprijinesce propunerea lui Gsorgiu.
A mai vorbită Roth Pâl deputatulă, care sâtnţin-
FOILETONtT.
O privire asupra trecutului şi presintelui Românilor ii din opiduld Codlea.
(Urmare).
II. Biserica evangelică:
1.	Agri		. 38 Jug.	1241°Q
2.	Fânaţă 		. 41 *	904 >
3.	Grădini		. 7 »	
	Suma 85 »		545°n
	III. Comuna politică		
1.	Agri		101 Jug.	678°Q
2.	Grădini		14 »	1061 »
3.	Fânaţu		146 »	170 »
	Suma	262 »	309«□
B. Vite.
1. Boi de jugă suntă 106 capete. 2. Cai de hamă 58 capete. 3. Vaci cu lapte (între cari 3 bivoliţe) 122 capete. 4. Junculeţî de 3 arii 70 capete. 5. Sterpe, junince 48 capete. 6. Vilei 58 capete. 7. Oi circa 1000 capete. 9. Rîmătorî circa 300 capete. Suma 1762 capete.
Ocupaţiunea.
Ca în t6te părţile locuite de Români, ocupaţiunea principală a fostă şi este lucrarea pământului, economia de câmpă. De ună timpă încoce au începută a îmbră-
ţişa Românii şi alte meserii. Dintre 304 capi de familiă suntă:
1. Parochă 1.	2. Măsară 1.	3. învăţători 2.
4.	Traficanţi, boltaşî, (prăvăliaşi) 2.	5. Ţiglarî, ca conducători de fabrică '2.	6. Neguţători de pânză 2.	7.
Pescari 2.	8. Petrarî 2.	9. Păstori de vite 2. 10.
Brutari (pânarî) 2.	11. Lăutari 3.	12. Neguţători de
căruţe 6.	13. Rotari 6.	14. Arândaşî de stupim 8.
15.	Zidari, lemnari şi rotari 10.	16. Păstori de oi, baci
etc. 10.	17. Cistnari şi cârpaci 10.	18. Economi de
oi 10.	19. Ferari 34.	20. Plugari 58. 21. Muncitori
131. Suma 304.
Muncitorii nu suntă a se considera ca simplii proletari, deorece ei, pe lângă propriile locuinţe, mai posedă şi pământuri, şi ca se nu petrecă timpulă înza-dară, cei mai mulţi petrecă vera în Romania, şi cu deosebire în Bucurescî, unde ca îngrijitori de cai şi trăsuri capătă pe lună câte 50 —70 franci, din cari îşi susţină familiile.
Meseriile şi industria de casă
1.	Zidarii în decursulă verei, împărţiţi în mai multe cete, zidescă case şi alte edificii şi nu se lasă a fi întrecuţi unii de alţii; erna se ocupă cu rotâria, pre-gâtindă căruţe pentru România.
2.	Rotarii, vera se ocupă cu economia de câmpă şi erna cu rotăria.
3.	Ferarii pe lângă comisiunile dela economii din comună, construescă căruţele destinate pentru negoţulă cu România, alţii facă şi sobe şi altele.
4.	Cismarii încă unii pr'gătăscă cisme, căpute, alţii papuci, ghete pentru femei, fete şi copii.
5.	Stupăritulă se practiseză mai puţină şi numai ie cătră ună individă. Vânturile cele reci de tomnă şi de primaveră aducă multă stricăciune albineloră.
Lucruri de mână femeesci.
Rara diliginţă şi zelulă celă nemărginită, înâscuW femeii române în generală şi recunoscută şi de străini, nu se pote denega nici fetneilaă nostre din Codlea. Ele, pe lângă alte ocupaţiunî, avisate ca şi bărbaţii mai numai la munca braţului, spre a’şî procura cele pentru esistenţă, se ocupă:
1.	Unele cu torcerea lânei, din care se pregătesce o pănură trainică pentru vestminte, cu deosebire bărbătesc!. Furca din brâu şi fusulă din mână, celoră ce se ocupă < u acestă ramă de industria, nu le lipsesce nici când mergil pe drurnă chiar şi mai îndelungată. Ele învertescă fusulă mergândă, cu o desteritate admirabilă.
2.	Altele cu ţăsutulă bumbacului. Nu este ca4 unde răsboiulă se lipsescă multe (Iile dintr’ensa; în unele case suntă şi câte 2 răsboiâ. Răsboiulă pentru femeile nostre este ca şi fortepianulă pentru cocone. La răsboiu îşî esprimâ femeia română sirnţimintele sale de doră, de bucuriă şi de jale, cântândă doinele cele mai plăcute. La răsboiu fetiţele îşi esprimâ dorulă de unii viitoră ferice. Spiritulă se delectezi şi corpul ă îşi face datoria. Fetele cele preste 12 ani rivalisezâ cu femeile cele mai dibace. Credă a nu esagera. când ine încercă a constata, că femeile năstre din Codlea potă pregăti pa ană câte 3—4 sute de mii metri de pânză, când aeesta se caută. De ună timpă încoce însă acesttt
Nr. 257.
G-AZETAfTRANSILVANIEI
_______«•_____________
1885.
du-se atinsă prin amintirea „vulturilonV* din dietă, a vorb>U! fdrle c-onfusd, şi din tote a eşitd numai că e părtinitori! cu trupă cu suflet u ală ministrului-preşedinte. — Bokros Lajos a (Jisă : că nu este omă ca Tisza Kâlman. „în sună întru atâta e credincioşii, încât,a permite şi pretinde libertatea patriei şi a naţiunei“. Vice-comitele Szarvatiy Pâl a (Jisă, că n’a înţelesă vorbirea română^ de aceea nici nu răspunde (la ceea ce unuia i-a replicată : nu că nu poţi respunde) ci (|*ce numai atâta, că din inimă sprijinesce propunerea lui Bor-nemisza.
In fine a vorbita corniţele suprema, dechiarânda desbaterea de încheiată, ne dânda cuventuld contrapro-punătoriului mii multa, ca să-şi susţină propunerea, nici măcara în cestiune personală nu’i dădu cuvântă. Corniţele suprema în vorbirea sa a răspunsa la contrapropunere, atingendd corda şovinismului maghiara, arma prepotentă a regimului actuala, faţă cu finanţele ţăre n’a <JisQ nimica, er laţă cu culisa ministrului de culte despre presemnele disoluţiunei statului maghiaro a 4*su, că chiard pentru aceea doresce, ca să mai fiă Tisza Kâlmân încă 10 an! ministru-preşedinte, ca să le depărteze acelea. ,Naţionalităţile pretindă multa şi cu nimica nu se inul-ţumesed, de aceea doresce stăpânirea lui Tisza să facă, să amuţeseă aceste neîndestuliri şi căirî ale naţionalită-tilorO. A .vorbita despre idea de stata maghiard, un-ghiţa, cu care stăpânitorii dilei prindă pescii din apele oposiţiunei maghiare etc.
După aceea au hotârîtd trimiterea unei adrese prin o deputaţiune de 16 membri cu corniţele suprema în frunte. Din publiculd maghiard nu s’a aurita decâtd numai unO »nem« stentoricO şi cu acesta s’a finito tragi-comedia din 19 a. 1. c.
____________ Xf Y.
lubilenltt d-lni Tisza şi foile maghiare.
In ajunuld serbărei jubileului ministrului-preşedinte Coloman Tisza, fiarele unguresc! se află în mare fierbere. Pe când unele din ele nu găsescO mijlocd mai potrivita prin care se dea espresiune servilismului lord de-câtO însemnându-se pe frunte cu inscripţiunea fariseiascâ: »E!jen Tisza Ka!mân!« — pe atunci fiarele oposiţiunale se folosescd de ocasiune spre a ţine d-lui Tisza oglinda ca să se vecjă în ea cum este în realitate. Unuia din fiarele Kossuthiste 4'ce:
«Unde sunta promisiunile, unde succesele tale? Szechenyi n’a jubilata, nici Deâk. nicî Kossuth! Cu tote că ei au făcuttt ceva. Der tu ce ai făcuta pentru ca să te împărtăşesc! ca şi aceia de recunoscinţă deosebită ? Apâratu-ni-ai interesele nostre orientale? Infrânata-i pe Croaţi? Incoţporata-i Fiume? Consolidata-i ideea de stata maghiara? Contopit’ai în corpula naţiunei pe Jidovi?— Drepturile statului le-ai vândută datoriele ni le-ai duplicata, sarcinile contribuţiunei le-ai făcuta îndoita de mari tradiţiunile ni le ai stricata, spiritulQ publicd l’ai infectata, semţuld de independinţă l’ai stînsO atâta din singurateci câta şi din naţiune, sistema parlamentară o ai falsificata, ai datd esempln de renegare a principielorO şi ai nimicită credinţa celord mai buni mtr’und viitord mai fru-mosd. T6te aceste bine le scii şi le sciu bine deputaţii îmbrăcaţi în haine sărbătoresc!, cari mergd să te salute? Pentru ce ai arangiatQ der acestă comediă de jubileu ?
OPOSIŢIUNEA LIBERALA IN ROMANIA.
Adunarea ţinută de partida liberală la 8 Noemvre c, în Bucure scî a primita următdrea moţiune: „Adu-
narea ţinută astăzi 8 Noemvre c. 1885 în sala Mânu Calea Victoriei, pătrunsă de gravitatea situaţiunei, declară că guvernuid a călcata în pieiore tote drepturile şi libertăţile publice, tote principiele pe care pariida liberală de o jumătate de seculd le are înscrise pe dra-peluld său. Eld a sacrificata pentru a se mănţine la putere tote interesele vitale ale României atâta în întru câta şi în afară. Partida liberală, pe umerile căreia acesta guverna a venita la putere, este dăr datore atâta cătră ţeră câta şi cătrâ densa să proclame că acesta guverna nu mai merită încrederea nu numai a vechilord săi coreligionari ci şi a ţării întregi.
Partida liberală nuraesca der ca representanţî ai săi unO Comitetd compusa din Domnii: Dumitru Bră-tianu, Mihaild Cogălniceanu, Generala Har alambic, lond Docand, Petre Cernăte.scu, Pană Bu-escu, Constantina Boerescu, George Mârzeseu, Dumitru Geani, Petre Grădişteanu, George Pa 11 a de. Acesta comitetd are misiunea să redigeze manifestuld-programd ald partidei liberale, şi mânţinăndu’şî drapelul să se alieze cu celelalte partide politice şi cu toţi dmenii de bine, întrebuinţendu tote mljlocele legale spre a răsturna acesta guvernd. Totodată acestă comitetd este autorisatd a spori număruld membrilorQ săi pănă la 15.“
Alba-Iulia, 21 Noemvre 1885.
încercări de maghiarizare. — închiderea unei scole confesionale române. — Nepăsarea ce a causat’o. —
Furia ca să facă din acesta stata poliglota câta mai curendd und stata pură maghiard a aprinsa capetele celord din clica guvernanţilord. Sc6lă, biserică viăţă privată, c’und cuventd totd ne este atacata de aceea mână de omeni, cărora li-a căzuta ca din norocd puterea în mâni. Societăţi de maghiarisare se înfiinţăză şi cela ce nu voesce a se lăsa cucerita este uiduitd şi ca-luminata.
Alba-Iulia este unuia dintre acele oraşe pe care şi le-au alesd cei dela Kultur-egylet pentru ale maghiarisaj din care puncta de vedere s’a înfiinţata aci und ,Kis-dedovada* (asilQ de copii) pe spesele oraşului a cărui preponderanţă maioritate este nemaghiară. Văcjăndd ei că pănă ce vorQ susla scolele confesionale nu vord puteau-o scote ia cale au începută a intriga faţă cu aceste şi prin unelte vile !i-a şi succesd a face să se închidă scola confesională gr.cath. din suburbiuld Li p o veni, care în anula trecuta a avuta und învăţătord cu salară de 300 fl. AcJI acea scolă este închiriată, er şcolarii umblă pe uliţî. Poftimd progresai Când scola se închide din causă, că acăstă parochiă a-aflatd de bine ca cu capitalele disponibile să-şî c 1 ă-descâ în văra acesta o casă în piaţa m a r e} dată ăr în chiriă, er clădirea scolei o au întrelăsalD pentru alte timpuri. La începută se vorbea cumcă prun cii vord umbla la scola gr. or. din locd, dăr aici încă nu s’au presentatO şi nimeni nu le are grijă. Ore ve-neratuld erdinariata din Blaşiu, ce (Jiee la astfeld de în-trelăsărl şi procedere?
Ni-se pare că unord factori, cari au causatd închiderea scolei susnumite li-se dă încredere necondiţio -naîă din partea ven. ordinariatd , der cu acăsta nu se va delăturâ răuld ce ni-se arată şi totd la mai rău ne ăşteptămd după ce banii bi sericei nu pentru speeulâ, ci pentru luminarea poporului tre-buiescd întrebuinţaţi, şi la aceea năpastiă nu ne-amd aşteptata ca cea mai bine dotată parochiă din Alba Iulia se rămână fără scolă în tim-
purile Kultur-egyletul ui.(!!l)
Intre multe rele de cari suferimd amd trebuita se învegistrămd şi acesta.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. ald «Gaz. Trans.’)
BUDAPEŞTA, 30 Noemvre. — Jubileulu ministrului-preşedinte Tisza a datu prilegiu la o manifestaţia imposantă. Erî a primitu d-lH Tisza felicitările membrilor!! cabinetului, ale parlamentului sub conducerea custodelui cordnei Vay, ale confesiunilor!!, ale universităţii, ale armatei comune şi ale honvediloră, ale corpului funcţiu-naviloră tuturor ministerielorft, ale deputaţiunilor comitatelor!! şi oraşeloru. Prinţul!! de cordnă şi prinţul!! Koburg i-au trimisu telegrame snlută-t;6re. Zidirile publice erau împodobite cu drapele.
BELGRADtJ, 30 Noemvre. — După sciri private sosite aici inimiciţiele dintre Sârbi şi Bulgari s’au sista tu pe basele urmă-t6re: Fiecare parte ocupă acele posiţiuni, în cari se află pentru momentu. Intre comandanţii respectivi se va fixa o zonă neutrală.
DIVERSE.
NECROLO&tf. - Filaretd Dumbravă, ierodia-cond şi cântăieţa la biserica sf. Nicolae din Braşova, în etate de 54 ani, a încetat d din viăţă Joi în 14 (k76j Noemvre, năptea la Îl8/* 6re, împărtăşită fiindd cu sântele taine. Rămăşiţele pămentesci s'au înmormântata din paraclisd, în cimitiriuld bisericei sf. Nicolae din Prunddf Duminecă în 17 (29) Noemvre, la orele 3 după ameijd.
Fiă’i ţărîna uş6ră şi memoria binecuvântată!
* *
*
0 femeiă de 120 de ani. — fiarele franceze scriu, că la Auberivers-en-Royans, (Isere, Francia,) a murită o văduvă anume Girard, care se asigură, că se născuse în 1760. Cea mai mare parte din turiştii, cari să duceau la Pont-en-Royans să visiteze localităţile dela Bourne, se duceau să vadă şi pe aceea, pe care de vre-o douăzeci de ani toţi o numiau centenara dela Royannis. Anulă trecută mai multe 4*are au publicată amănunte asupra unei visite făcute văduvei Girard de und membru ald presei parisiane. Acăsta femeiă, care îşi fngropase toţi copiii şi tătă familia sa, trăia din produsuld vîmjărei fotografiei ei. Ea era de taliă mică, aprope îndoită în două, şi’şi păstrase pănă în ultimele momente tdte facultăţile sale. De câţi-va ani bea în tâîe (Jilele mai multe păhăruţe de rachiu şi nu se nutria decâtd cu supă. Octogenarii din partea locului spună toţi că, pe când erau ei mici, bătrâna Girard avea deja copii mari.
Este sigură, că ea avea 120—125 ani.
*
* *
Iţio anunţă fiului său Leib, în etate de 7 ani, că a căpătata und frăţiori!. Leib începe să plângă. — De ce plângi, Leibule? — Cum să nu plângă când pier^d 50% din avere?
*
* *
Cununiă. — D lână Muresianu Seplecanulu şi d-şdra Iuliana Bosca din Gherla ’şî-au serbată cununia în 22 Noemvre n. c. Martori au fostă d. Dr. TeodorO Mihali cu d na Viorica Vaida. Vieţă fericită tinerei pă-rechi!
EditorQ : Iacobă Muresianu.
Redactorii responsabilă : Dr. Aurel Mureşianu.
articula începe a nu se mai căuta în România, concu-rândâ fabricatele străine ; femeile nostre nu sciu cu ce se *)ril mai ocupa şi cu îngrijire privescd în viitorii. Lipsa unui răsboiu mai perfecţionată pentru femeile nostre este tare simţită şi chiar şi trimiterea unord femei în vre-o scolă de ţăsutd nu ar fi de prisosd, căci ar ameliora acesta isvord de suhsistenţă.
3 Altele cu cusutuld cămăşilorQ. Mai în toţi anii se pregătescd mii de cămăşi pentru negoţd.
4.	Câteva în specială numai cu cusătura aşa numită «de artă* seu, în limbagiuld lord, cu «chindiselâ." Acestea, fără de a imita pe cineva şi fără de a se fi bucurată de vre-o instrucţiă, sciu satisface gustului estetică.
5.	Câteva cu pregătirea fotelord. Las’ că în genere Româncele nu sunta de desconsiderată în esterio-rulâ lord, der fotele cele frumosd ţăsute şi împodobite cu frumose flori, cu gustă aşezate, surită admirate de mulţi, chiar şi de străini.
Oficiile publice.
Pănă în presinte Românii n’au avută din sînuld lord nicî und representantd în comitetuld opidand; causa este, că nicî Românii nu prea aspiră la atari funcţiuni, eter şi Saşii sunta tare «circumspecţi,* ca nu cumva vre-unO Română să se încumetă a ajunge între aleşii comunei. Imposanta maioritate de care dispună Saşii ne dă să înţelegemQ, că numai atuncea vord pute fi şi Românii în representanţă, când însăşi maiori tatea să-s6scă ne va face concesiuni, la din contră niciodată.
Conducătorii comunei politice au aliată «modus in rebus,* ca Românii nici când să nu potă ajunge ca re-
presentanţi comunali, împărţindd comuna şi pe alegătorii români în două cercuri electorale, încâtd Românii niciodată (?) nu vord pu'e fi în maioritate. Voturile alegătoriloră români surită puse la disposiţiunea interesa ţiloră, spre a pute specula cu ele la alegerile oficia-liloră şi representanţilord opidani.
Edificii publice confesionale.
A. Biserica.
Biserica din presinte este edificată la an. 1783 prin fericitulă comerciantă din Braşovă Ioană Boghiciu şi prin contribuirfie creştinilor*! noştri. Mai înainte de 1783 s’a ţinută serviciu divină într’o biserică mai mică, care astă(Jî a devenită proprietatea lui Alexe Ilie Nr. c. 688.
Afacerile şi funcţiunile bisericesc! în cele rituali se îndeplinescă de parochă însoţită de ună cântăreţi!, er cele administrative de unu (comitetă de 15 membri, 3 epitropi, şi ţde sinodală parochială, care în anulă acesta constă din 231 membrii.
Averea bisericei constă:
a. In bani gata....................fl. 78.54l/a
b. In obligaţiuni..................fl. 2743.77
Suma fl. 2822.31 V2 cr. Venitele personalului bisericescd suntd:
I. Ale preotului.
1 VenitulG dela porţiunea canonică10) com- i putatft.........................•....................115 fl. j
2.	Dela	circa 240 familii	â 50 cr.	...	120	fl.
3.	Dela	circa 60 botezuri â 20 cr	...	12	fl-
4.	Dela	circa 10 cununii	â 4 fl. 30	cr. .	43	fl.
5	Dela	14 morţi mari â	1 fl...............14	fl.
6.	Dela	20 morţi mici â	40 cr...............8	fl.
7.	Dela sărindare şi seracuste peste totd	15	fl.
8.	Dela sfeştanii şi masle..............20	fl.
9.	Dela umblatuld cu crucea la 14 Sept. â
4	cr. de	familiă............................... 8	fl.
10.	Venituld dela sărbători...............40	fl.
11.	Venitulă dela Pasci şi Joi mari	...	10	fl.
12.	Dela spovedanii şi alte aceidenţe	...	10	fl.
Suma	415	fl.
II. SalariulQ cântăreţului.
1.	Dela	fîesce care famiîiâ. â 10	. .	24 fl.
2.	Dela	circa 60 botezuri â .10 cr. .	6 fl.
3.	Dela	cununii â 40 cr.................4	fl.
4.	Dela	14 morţi mari â 40 cr. . .	5 fl 60	cr.
5.	Dela	20 morţi sub 7 ani â 20 cr.	4 fl.
6	Dela	seracuste â 80..................3	fl.	20	cr.
7.	Dela sfeştanii â 10 cr şi masle â
30 cr.........................................6 fl.
8.	Venituld dela sărbători..............13	fi.
9.	Alte	aceidenţe.......................5	fl.
Suma	70 fl. 80	cr.
a.	din 5 Jug. fcSnaţu pământii de cl. a VI. cu venită curată fl. 8.01
b.	„	2	jum.	„	„ „	„	„ a	IV. n	„	„	fl.	7.00
c.	„	2	„	„	arătură „	„	„a	IV. „	„	„	fl.	7.00
d.	„	5	„	neproductivă	„	„a	VIII.	„	„	fl.	2.70
10)	In anulă 1863 comuna politică a asignată o porţiune canouică pentru subsistenţa parochului română, oarea constă:
Suma 15 Jug.	Venită curată fl. 24.71
Acestă pământu după catastrulu de dare 24.71 ori 16 egală 395.20 fl. com-putându procentele cu 8 Ia sută ar da ună venită anuală de 32 fl. Din aceştia subtragendu-se darea anuală ar mai rămânea 22 fl. venită anuală şi nu 115 fl. cum e computată.	(Va urma.)
Nr. 257.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Curara!# la btu*& ăe Vlena
din 28 Noerabre st. n. 1885.
Rentă de aură 4% ... 98 30 Rentă de hârtiă 5% . . 9015 Imprumutulfl căi]ord ferate
ungare................148.40
Amortisarea datoriei căilor ă ferate de ostd ung.
(1-ma emisiune) . . . 97,40 Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostQ ung.
(2-a emisiune) . . . . 124 — Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostfl ung.
(3-a emisiune) .... 109. — Bonuri rurale ungare . . 103 — Bonuri cu cl, de sortare 1C275 Bonuri rurale Banat-T'i-
mişft.................102.50
Bonuri cu cl. de sortarel02 60 Bonuri rurale transilvane 102 50
Bonuri croato-slavone . . 102,— Despăgubire p. dijma de
vind ung...............97.60
Imprumutuld cu premiu
ung....................119 —
Leşurile pentru regularea
Tisei şi Segedinului . 122.— Renta de hărtiă austriacă 82 40 Renta de arg. austr. . .	82 80
Renta de aurd austr. . . 108 90 Losurile din 1860	. . . 139 80
Acţiunile bănceî austro-
ungare ................ 877 —
Act. bănceî de creditd ung. 289.25 Act. bănceî de creditd austr. 286 70 Argintul u —. — Galbinî
împărătesei............ 5 97
Napoleon-d’orI........... 9.98
I Mărci 100 împ. germ. . . 61.70 I Londra 10 Livces sterlinge 125.50
IStivsa
Bu«B&resci.
Cota oficială dela 16 Noemvre st. v. 1385.
Renta română (5°0).
Renta rom. amort. (5°/0)
> convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.)
Credit tone. rural (7%)
»	„	(5°/.)
»	»	urban	(7°/0)
•	•	.	(0%)
*	*	*	(5%)
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	» Naţională
Auiă.........................
Bancnote austria ce contra aură.
Cump.
86
90
82 Vi
29
100Va
85
94
79Va
1030
15. V,
2.00
ven L
87 91 83 31 101 85 Va 95
81
1040
16s/4
2.03
Ci/f	pieţe? Braşovâ		■4
din 30 Noembrc st. n 1885,			
Bancnote românesc! . .	. . . Coran. 8.53	Vcnd,	, 8.56
Argint românesc . . .	. . . » 8.L5		8.50
Napoleon-d’ori ....	. . . > 9.94	»	9 98
Lire turcesc! 		. . . » 11.26	a	11.36
Imperial!		. . . » 10.14	f»	10.24
Galben!		. . . » 5,92	»	5.97
Scrisurile fonc. »Albina*	. . » 1.00.50	k	101.-
Ruble Rusesc! ....	. . . » 122.25	»	123.-
Discontulă . . .	» 7—10 °/o pe	ană.	
Numere singuratice ă 5 cr. din „Gazeta Transilvanieiu se potti cmipera în tutungeria iui I. GROSS.
y
)
3£±±±±±±ie±±±±±£±±±±£±±±jk±±±&?*.
Magazinu de haine bărbătesc/
Toţii feliulu de
haine bărbătesc! elegantă, şi solidă lucrate
conlecţionămtt în magasitiulfi. nostru după comandă şi după jurnalele cele mai noue.
Totodată recomandăm marele nostru
depositu de stofe indigene şi streine
pentru rocuri, pantaloni şi giletc! cu preţurile cele mai eftine şi rugămu onor. publică a ne onoră cu comande câtu mai numerdse.
Cu distinsă stimă A. Scliwarze & Bartha.
Uliţa Vămei Nr. 11,
o •
x fi

U
S ~
ot *2
cu cî
~ >o
— dc
«e
o
fi
>fi
o
A
p
a
’B s g
cu
>
«5
>oă
o
a> o
"ŞT
O
a o
a
S-t
£ >fi
a> o co
o
o
fi
<rH
C3
tO
00
oo
DO
vfi
fi
io
fi
o
rD
zi
fin >c;S CD
O ~ fi Ch
<fH „
V
<
<
O
w
< h—|
tH
CQ
Q
<3
An sosit aonm orosiots
Marinată (Aalfiscli).
Sardine rusesc! În Butoiaşe.
Sardine franţuzesc! veritab. Pellier fr&res. Scrumbii de mare.
Icre negre rusesci moi.
Icre roşii.
Laclierdă
Muştaru franţuzesc^.
Mnstarft de Dtisseldorf.
i
Lemâi gardeze.
Martine de Italia.
Ceaiu Melange de Moşea.
Bisquits pentru ceaiu.
Romii de Ananasu.
Halva de Adrianopole
şi diferite alte ar ticule, la
IDANU DUŞOIU juniorii.
Strada 1 eatndui
fi '£■
Mersul ă trenuriloră
pe linia Predei&Iii-Bndapesta şi pe linia Teiuşfi-Aradfi-KiidLapesta a calei te rate orientale de stată reg. ung.
JEPredealîl-Budapesta
Trenu de ersone	Trenu accelerat	Trenu omnlbus	Trenu omnibus
	500	7.45	
—	9 45	12.50	—
—	9.47	i.09	—
—	10.11	1,40	—
.—	10.44	2.27	—
622	10,51	2.55	—
7.01	11.18	3.38	—
7.33	11.36	4.17	—
8.01	11.51	447	—
8.45	12.23	5.42	—
10.10	1.19	7.H7	—
10.29	1.30	8.01	—
10.39	1.37	8.21	—
11.19	2.05	9.05	—
11.54	2.25	9 43	—
12.12	2.36	10.02	—
12.56	—	6.20	—
1.30	3.13	6.59	—
1.45	—	7.15	—
2.11	3.40	7.43	—
2.55	4.01	8 29	—
3.17	—	8.55	—
3.24	—	9.04	—
3.31	4.24	9.12	—
4.09	4.49	10.23	—
5.36	—	12.32	—
5.58	5.58	12.59	—
6.08	6.08	—	8.00
6.29	—	—	8.3 f
6.45	—	—	8.59
7.00	—.		9.34
7.26	——	—	10.16
7.48	7.14	—	11.04
8.28	7,43	—	12 17
8.47	—	—	12.4 î
9.06	—	—	1.21!
9,26	8 22	—	2.05
10 01	8.48	—	3.08
10.20	—	—	3.39
10.30	—	—	3.55
10.37	9.13	—	40a
10.51	9.18	10.37	—
12.37	10 31	12 5^	—
2.58	1207	4.45	8.22
6 09	2.10	10.05	10.30
6.35	2.45	10.50	—
3.00	8 00	6.05	—
Butiapesta—!f*redealil					
	Trenă	Trenă	Trenă	Trenă	Trenă
	omnibus	accelerat	omnibut	de	omuibus
				persone	
Viena	—	7.15	—	i	—
Budapesta	6.47	1 45	3.15	6.20	8.0 )
Szolnok	10.37	3.41	7.ai:	9.11	11.4
P. Ladâny	1.44	5.21	8.27	11.26	2.31
Oradea mare	6.9b	6.41	—	1.28	—
Vârad-Velencze	—	.—	9.45	2.00	—
Fugyi-Vâsârhely	—	—	9.59	2 11	—
Mezo-Telegd	—	7.14	10.28	2.34	—
R6v	—	7.42	11.36	3.18	—
Bratca	—	—	12.10	3.41	—
Bucia	—	—	112.43	4.01	—
Ciucia	—	8.31	1.31	4.26	—
Huiedin	—	9.01	2.56	5.08	—
Stana	—	—	3.29	5.27	—
Aghiriş	—	—	4.0>	5.50	—
Ghirbfiu			418	6.02	—
Nedeşdu	—	—	4.36	6.24	—
Clatin |	12 05	10.0! 10.16	;5.05	6.43 7.03	—
Apahida	12.31	■—	—	7.26	—
Ohiriş	2.16	11.24	—	8.51	—
( Cacerdea ^	3.12	111.43	—	9.31	—
	8.32	11.45	—	9.43	—
Uidra	3.41	—	—	9.51	—
Yinţulă de auifă	3.50	—	—	9.58	—
Âiudft	425	12.08	—	10.24	—
îeicşă	4.50	12.22	—	10.44	—
Crăciuaelfi	5.41	—	—	11-28	—
Blaşft	6.08	12.57	—	11.44	—
Micăsasa	6.40	—	—	12.18	—
fiopşa mică	7.00	1.27	—	12.36	—
Mediaşă	-m	1.45	—	1.22	6.01
Elisabetopole		2.06		1.56	6. kO
Sigişdra	—	2.31	—	2.34	7.20
Haşfaleu	—	2.50	—	3.02	8.01
1 Homorod	—	3,48	—	4,41	10.05
Agostonfalva	—	4.19	—	5 30	11.02
Apatia	—	4.34	—	6.08	11.3
Feldiâra	—	4,53	—	6.35	12.14
	—	5.20 5 3	—	7.14	1.09 1.50
	—		■—		
Timişfl	—	6.07	—	—	2.48
Fredaalu | BucurescI			6.32					3.23
	—	7.30	—	—	4.56
		11.85			9.4(
BucurescI
Predealu
Timişâ
Krasovd
Feldi6ra
Apatia
Agostonfalva
HomorodO
Haşfaleu
Sighişora Elisabetopole MediaşQ Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăci unelti Teiuşft AiudG Vinţulă de susă Ui6ra Cacerdea Ghirisft Apahida
Clnşiu	^
Nedeşdu
GhirbSu
Agbiriştt
Stana
HuiedmS
Ciucia
Bucia
Bratca
R6v
Mezo-Telegd Fugyi-Vâsărhely Vârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny
Szolnok
Buda-pesta
Yiena
Nota: Grele de nopte suntfi cele dintre liniile grose.
Tipografia ALEXI Braşovă.
TeliiNiY- ^ LuUs-Iti9<kpeMta				Budapesta- iradă-Teinşă.			
	Trenă	Trenă	Trenă de		Trenă do	Trenă	Trenă
	omnibus	omnibus	persone		persone	accelerată	omnibu?
Teiiişfi	11.09			8.56	Viena	11.00	7.15	—
Âlba-lulia	11.46	—	4 27		8.05	1.45	8 CO
Vinţulă de josQ	12.20	—	4.53		11.02	3.44	11.40
Şibotft	12.52	—	5.19		11.12	4.02	112.00
Orăşba	1.19	—	5.41	Arfâdîfe	3 37	7.53	5.95
Simeria (Piski)	1.48	—	6.08	Giogovaţă	4.13	—	6 19
Deva	2 35	—	6.39	Gyorok	438	—	6.46
Branicica	3.04	—	7.04	Paulişă	451	—	7.00
Ilia	3.36	—	7.29	Radna-Lipova	5.10	—	7.23
Gurasada	3.50	—	7.41	Conopă	5.38	—	7.51
Zasn	425	—	8.12	Bârzova	5.57	—	8.10
Soborşin	5.09	—	8.49	Soborşin	8.42	—	5.58
Bărzova	5.66	—	9.29	Zam	7.14	—	9.28
Conopă	6.18	—	9.49	Gurasada	7 43	—	9.56
Radna-Lipova	6.57	6.14	10.23	Ilia	8.01	—	10.17
Paulişă	7.12	6.30	10.37	Branicica	8.2 L	—	10.38
Gyorok	7.27	6.47	10.52	Deva	8.47	—	11.05
Giogovaţă	7.58	7.17	11.18	Simeria (Piski)	9.05	—	11.23
	8.10	7.32	11.32	Orăştiâ	10.10	—	12.24
	2.39	12.00	4 5*	Şxbotă	10.43	—	12.53
	3.16	12.14	5.10	Vinţulă de josă	11.04	—	1.22
	7.10	2.10	8.16	Alba-lulia	11.19	—	1.40
Viena	“ 1	8.00	6.05	T«£iaş!fc	12 05	—	2.24
AradA>Tim Iş6r a				Siiaffieîr’îîs (Piski) l*«4roşeiti			
	Trenă	Trenă de	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă
	onsn'bys	psraon®	persone		persone	omnibus	omnibus
Aradă	6.00	12.55	8.25	tMiwert»	6 30	11.50	2.23
Araduiă nou	8.25	1 21	8.36	Strein	7 05	12.27	3.00
Nămeth-Sâgh	8.50	1.46	8.54	Haţegă	753	1.19	3.49
Viuga	7.19	2 18	9.13	Pui	8.46	2.10	4.40
Orczifalva	738	2.36	9.25	Grivadia	9.33	2.57	5.28
Merczifaîva	7.58	2.53	9 36	Baniţa	10.11	3.35	6.07
Tlsnlşdra	8.42	3.40	10.06	P etroşeai	10.43	404	6.39
Tiiulşdra-Âradă				Petroşeui—	SisKaeria (Piski)		
	Trenă de	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă
	persone	persone	omnibus		omnibus	omnibus	de pers.
Tisaaiş6ra	6.07	12.25	5.00	Peiroşesai	6 49	933	5 28
Merczifalva	6.40	Î.I6	5.50	Baniţa	7.27	10.14	6.08!
j Orczifalva	6.51	1,34	6.07	Grivadia	8.06	10.54	6.4 =
Vinga	7.08	2.04	6.32	Pui	8.50	11.37	7.35
Nămeth~Sâgh	7.23	2.25	6 53	Haţegă	9.31	12 17	8 02
- Araduiă nou	7.40	2.54	7.24	Strein	10.16	12.58	8,44
	7.50	3.10	7.40		10.53	1,35	9.15