REDACŢIVNEA ŞI AimiIVISTRAŢIIJNEA I BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22. ,OAZETA" IESE ÎN FIECARE pi. Pe udO and 12 fior., pe şâse iunl 6 fior., pe trei luai 3 fior. România fi străinătate: Pe and 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULU XLVIII. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUITCIURILE: O seriă garmondă 6 cr. ţi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefranoate nu sa prlmesou. — ■anusorlpte nu sa retrămltS. Duminecă, 17 (29) Noemvre. 1885. Braşovti, 16 Noemvre 1885. In nisce timpuri forte grele s’a deschisu eri sesiunea ordinară a corpuriloru legiuitdre române de cătră Maj. Sa Regele. Dincolo de Dunăre ună cumplită răsboiu fratricidă bântue doue ţări vecine, cu cari România trăia în bune relaţiuni, şi evenemintele de pe cămpulă de luptă au luată ună caracteră forte ameninţătoră pentru pacea generală. Cu atâtă mai multă trebue să se observe mână a făcută ună demersă pe lângă Said-paşa ministrulă de esterne turcescă preşedintele con-ferenţei din Constanţinopolă, cerându esecutarea articulului 11 din tractatulă dela Berlină, care prescrie dărîmarea fortăreţe!oră bulgare. Discusiunile din cameră voră aduce drecare lumină asupra situaţiunei. Ministrulă Brătianu va avâ de astădată o luptă grea cu oposiţiunea, care s’a întărită prin unirea grupului Rosetistă şi a grupului condusă de d. Dumitru Brătianu. la cale ună armistiţiu a fostă zădărnicită in Sofia prin măsura guvernului bulgară d’a nu îngădui depeşi cifrate.' Din causa acesta, ambasadorulă austro-ungară în Bel-gradă, contele Khevenhuller, fu însărcinată de guvernulă său să mergă in cuartierulă generală bulgară şi să în-duplice pe prinţulă Alexandru a nu încerca să intre în Serbia. Patersburgu, 26 Noemvre. După părerea lui „Swet“, prinţulă Alexandru nu va îngădui nici separarea celor u doue Bulgarie nici pe comisarulu turcescă. Constantinopolu, 26 Noemvre. Cererei prinţului, d’a se amâna trimiterea comisarului turcescă, după părerea limbagiulă consciu de sine, plină de încredere şi de curagiu, ce’lă pdrtă Regele Carolă când (J.ice în mesagiulă său: „ Având ă dăr o posiţiune tare şi bine lămurită, fiindă în relaţiunile cele mai amicale cu t6te statele, amă urmărită cu linişte însă cu mare băgare de sămă evenimentele, ce se desfăşură dincolo de Dunăre. “ Este multă ceea ce se esprimă prin cuvintele: „posiţiune tare şi bine lămurită“ şi amă dori în t6tă sinceritatea ca acestă asigurare, ce o dă corpuriloră legiuităre guvernulă Brătianu, să nu fiă numai o frasă sunătdre, ci să fiă basată în situaţiunea reală politică a ţărei. „Neamesteculă“ României în conflictulă serbo-bulgară, „în care“, cum mesagiulă, „trebuia să se pronunţe înainte de t6te puterile semnatare a tractatului de Berlină,“ corespunde pe deplină opiniunei publice a ţărei, care încă dela isbuc-nirea revoluţiunei în Rumelia orientală s’a pronunţată pentru stricta neutralitate a României. Mesagiulă însă evită de a se provoca la opi-niunea publică a ţărei, pe care guvernulă de faptă nici n’a întrebat’o pănă acum, şi Kulluregylet« in Oomita-tulu Trei-Scauneloru, ne spune ună corespondenta ală lui »Ellenzâk.« Elă 4ice> că persone inteligente din comitată îşi bată jocă de omă, decă vorbesce ceva în causa »Kulturegylet«-ului, şi deci nu e mirare decă poporulă se înstreinâză de causa acestei societăţi. — Etă ună comitată, care a înţelesă utopiile reuniunei de maghiarisare şi deci se feresce a se face de rîsă. —0- Din Pap oiţa, comitatulă Trei-Scaunelorfi, i se comunică lui »EIlenzâk* o mulţime de plângeri. La scola comunală maghiară s’au descoperită mai multe neregu-larităţî, şi anume, că cursulă şcolară s’a începută numai în 16 Noemvre n., în locă de 1 Septemvre, şi că mulţi copii obligaţi a merge la scolă nici nu se gândescă la ea; de aceea senatulă şcolară şi primăria ară putea fi trasa la răspundere pentru nemplinirea datorinţei loră faţă de scolă. Gorespondentulă amintitei foi învinovăţesce apoi pe Români, că nu-şî trimită copii la scola maghiară, ci la cea confesională română gr. or. — Cum că scolele maghiare mergă rău, a declarat’o ministrulă Trefort cătră alegătorii săi din Pojună, dicândfi că au o rea re-putaţiune. Ce privesce mergerea copiilorfi la şcola ro-mânescă, lucrulă e f6rte naturală şi bine facă Românii. De când atâta pretenţiune, că Românii să mergă la sc6lă maghiară, âr Maghiarii să nu mergă la scdlă românâscâ? Fistichii gusturi mai au »patrioţii*! —0— Ministrulă Trefortu plănuesce să se numâscă pela gimnasii profeserî de higienă dintre medici, cari să fiă totodată şi medici ai scolei. —0— Românii din Gherla au sporită fondulă »Associa-ţiunei transilvane pentru literatura şi cultura poporului română* cu 300 fl., înlregulă venită curată ală festi-vităţiloră arangeate acolo cu ocasiunea adunărei generale din ăstă ană a »Associaţiunei.« Banii s’au şi trimisă la destina ţiu ne. —0— In ântâia jmătate a acestui ană au emigrată din „fericita*4 nostră patriă la America 9443 de persone. —0— »Vocea Covurluiului* raportâză următorele: »Per- sone venite din Basarabia spună , că ună fdrte mare numără de vagdne suntă concentrate pe diferite puncte ale căiloră ferate, sub pretextă d’a transporta producte; se crede însă că în realitate suntă destinate să transporte trupe.* —0— „Românulă44 scrie: „O infirmeriă pentru răniţii bulgari funcţionâză la Sofia, în localulă legaţiunei române sub direcţiunea d-nei Beldiman, soţia trimisului nostru dela Sofia. Ofrande pentru a se susţină acestă infirmeriă se primescă in Bucurescî la d-nele Pia Brătianu, strada Colţei, la d-na lrina Câmpinănu, calea Victoriei şi la d-na Zoe Sturdza, strada Mercuriu.44 -0- Mareşalulă spaniolă Serano a murită în 26 Noemvre n. Elă s’a născută în 1810, intră da tânără în armată şi luptă contra lui Don Carlos. Elă ajunse repede la cele mai înalte demnităţi. A fostă ministru, ambasadoră, guvernatorfi în Cuba, preşedinte ală Senatului, şi chiar regentă. —0— In „Cafeneaua orientulă44, în apropiere de Puerta del Sol în Madridu, a esplodată alaltaerî o petardă, râ-nindă patru persone, între care duoi militari. Urzitorulă esplosiunei şi încă 14 persdne au fostă arestaţi. O părere asupra jubileului d lui Tisza. Solnocu-Doboca, la 22 Noemvre 1885 In 10 Noemvre a. c. s’a ţinută adunare estraor-dinară a comitetului comitatensă. Causa conchemări acesteia a fostă o moţiune a d-lui baronă Bornemissza Kâroly, ca să se ia parte la iubileulă de 10 ani ală mi-nistrului-preşedinte Tisza Kâlmân, din partea comitatului prin o adresă şi trimiterea unei deputaţiunî. Adunarea a fostă cercetată mai de toţi funcţionarii comitatului, puţini âmenî mai independenţi şi câţiva Români. Credfi că va fi de interesă să facă cunoscută decurgerea acelei adunări on. publică cetitoră: După deschiderea adunării prin corniţele supremă s’a cetită moţiunea baronului Bornemissza care şî-a mo-tivat’o numărândă telă de felfi de merite d’ale ministrului şi înfrumseţându-le cu frase bombastice. Faţă cu acesta, dintre Români a făcută o contra-propunere Ioana Georgiu ţinândă o vorbire de cuprinsulă următoră: »Illustrissime D-le comite supremă! Onorată adunare. Pre câtă e de mare mărirea unui omă de a fi mi-nistru-preşedinte în guvernulă unei ţări, pe atâtă e de mare şi sarcina ce zace pe umerii aceluia, şi încă cu atâtă mai vârtosfi decă aceea ţâră e poliglotă precum e statulă nostru. Mai ântâiu acesta ministru trebue să'co-răspundă intenţiuniloră înalte părintescl ale capului statului, ca în conducerea afaceriloră ţărei să aibă în vedere fericirea şi îndestulirea poporeloră sâu naţionalită-ţiloră cari compună statulă şi prin urmare fericirea şi prosperarea statului; apoi să aibă în vedere puterile cetă-ţeniloră şi esigenţele ţărei, ca să le întrebuinţeze în pro-porţiune drâptă, încâtă să nu se conturbe echilibrulă între dânsele; are mai departe de a observa ca legile esistente să se păzâseă şi ţină în totă sânţenia loră ş. a. Ministrulă preşedinte actuală ală Ungariei de 10 ani se află în acesta posiţiune înaltă, de 10 ani se află în fruntea afaceriloră ţărei. Din acestă incidenţă se facă pregătiri ca în 29 1. c. să se ţină jubileulă de 10 ani, şi d-lă baronă Bornemissza Kâroly a făcută propunere ca să ia parte la acelă jubileu şi comitatulă nostru, şi noi suntemă cniămaţî aici ca să ne pronun- FOILETONtl. O privire asupra trecutului şi presinte] ui Eomânilorft din opidulâ Codlea. (Urmare). Saşii din Braşovă pe Ia an. 1580, la stăruinţa judeţului Ioană Benker, tipăriră pe spesele loră proprii o Evangeliă şi o carte de cuvântări pe sema poporului română în limba română, — dintre cari unele esemplare se mai află şi astădî prin unele biblioteci mai însemnate, — cu scopă de a atrage pe Români la confesiunea luterană; încercarea însă nu le-a succesu. Relaţiunile preoţiloru români din trecută cu amploiaţii sas! se amintesce, că ar fi fostă bune, căci altcum aceştia nu i-ar fi tractată pe preoţi cu »pescî.* ;D-lă Eug. de Trauschenfels, într’o disertaţiune istorică din anulă 1876, amintesce, că în ratiociniulă comunei Braşovă din anulă 1571 într’o posiţiă este indusă: „Fisch dem..... bleschen Pfaffen* (Pesce..... popii va- lahă;) pre lângă acestea se (pce, că preoţii români erau chiămaţî şi pre la prâmjurile Senatoriloră. Totă sus-nu-mitulă diserfante amintesce, că în 7 Decemvre 1575, fiindă chemiăţî preoţii români din Braşovă la reşedinţa episcopului loră (de bună sâmă la vre-ună sinodă în Alba-Iulia) li s’au dată din cassa allodială diurne de câte 2 fl. Er la anulă 1576 Febr. 2, pentru tractarea unui Episcopă română, carele venise în visitaţiune canonică la Braşovă, pre lângă găini, vină şi altele, se spesarâ din cassa allodială şi 72 dinari, pe când pentru Episcopulă Sasilorfi »Lucas Ungleich,* pe lângă pâne, vină şi altele, s’au spesată numai 42 dinari. Din acestea s’ar pute deduce, că relaţiunile preo-ţiloră români din Codlea cu Saşii au fostă bune şi se pote presupune, că a şi trebuită să fiă astfelă, căci Saşii de pe la sate totdâuna primeau informaţiunî dela centru cum se procedă. Au fostă caşuri însă în trecută, care constată pănă la evidenţă şi intoleranţa7) Sasi-loră faţă de Români. In afacerile politice şi administrative, atâtă în Codlea, câtă şi în alte comune din ţâra Bârsei şi în Bra-şovă, Românii nu erau primiţi ca amploiaţi. In Codlea chiar şi socotelile bisericei8) nostre pănă aprope de anulă 1848 se făceau în limba germână de notarulă comunei în presenţa primarului şi a unui senatorii magistratuaiă ca inspectoră cercuală. Astfelă erau controlaţi Românii şi puşi sub curatela străiniloră. Sub atarî înprejurărî se înţelege de sine, că ei au avută multă de a suferi în decursulă mai multoră secuii, prin răbdare însă tote le-au învinsă. Nu este mirare, când după ună trecută atâtă de vitregă abia putemă servi cu date positive despre bărbaţii şi conducătorii comunei bisericesc!, (preoţi, învăţători şi epitropî) numai de pe ună seculă, perijendu-se numele celorlalţi în negura trecutului. 7) Româniloru pănă Ia 1850 nu lo-a foştii ertatu a cumpăra case seu pământuri în rendu cu Saşii. Aotualulu paroehfi diu Ghi'mbavu, Nieolau Popoviciu is-torisesce. că pe la începutulfi secuiului acestuia tatălfi seu a cumpărată dela unfi grecu o casă în rendu cu Saşii- Deregătorii comunei nu l’au lăsată se locuiască atfc’o, „alungându-lă cu bolovani ;•* totă densulă spune, că nici se umble pe câmpii singuri nu le era Româniloru ertată. 8) Protocolele dela Archiva parochiei gr- or. Prima di de bucuriă a poporului română ardelână după atâţia secul! de suferinţe a fostă anulă 1848. Atunci se deschiseră încât va şi Românului porţile dreptăţii, şi de atunci începură şi ei, după împrejurări, a se desvolta în tote direcţiunile şi a resufla mai uşoră. Totă ce posedă Românii din Codlea în realităţi, partea cea mai mare, afară de casele de locuinţă, şi le-au procurată în jumătatea din urmă a acestui seculă. Din matriculile şi cărţile aflătore la oficiulă paro-chială gr. or. s’a constatată, că: I. Dela 1763 pănă în presinte (28 Sept.) au fostă preoţi români gr. or. în Codlea 8. II. Învăţători români conf. dela 1793 pănă în presinte 13. III. Epitropî primari bisericesc! dela 1800 pănă în presinte 12. Pentru a aduce ună specimenă despre mişcarea poporaţiunei române din Codlea ne vomă provoca la datele din 1812—1884, adecă pe ună timpă de 72 ani, prin care se constatâză, că: 1. Dela 1 Ianuarie 1812 pănă la 31 Decemvre 1884, s’au născută 1514 băeţî români şi 1543 fete cu totulă 3057. 2. Dintre cei născuţi dela 1812—1884 au repau-sată: 722 parte bărbătâscă şi 716 parte femeâscă, cu totulă 1438. 3. Dintre cei născuţi dela 1812—1884 mai trăescă : parte bărbătâscă 805 şi parte femeiască 812, la olaltă 1617. 4. Dintre cei născuţi dela 1812 în coce pănă în presinte s’au însurată în comună 444, s’an măritată 564. Nr. 256. GAZETA TRANSI1VANIEI 1885. ci&îiă. Ne vomă pute pronuncia, On. congregaţiune, în cunoscinţă de causa, dâcă vomă considera starea ţărei de astâdî şi prin urmare resultatele politicii şi aclivităţii primului ministru de 10 ani. Acestea trebue judecate căci numai atuncî vomă pute sci că ore datorinţa patriotică ne impune acesta actă politică, numai atuncî vomă sci ce trebue să facemă, de a gratula sâu a nu gratula, de a jubila seu a nu jubila cu Esc. s’a ministrulă-pre-şedinte. Celă ce e meritată pentru patriă merită reconos-cinţa cetăţeniloră, a se da însă acesta celui ce nu o ară merita, ară fi o greşâlă politică. Permiteţi ml iluştri domni să vă citeză ceea ce ijice ună bărbată politică maghiară, fostă deputată şi cum se esprimă despre guvernarea de 10 ani a Esc. Sale ministrului-preş. Tisza Kâlmân. „In 1874 d-lă Tisza părăsindu-şi posiţiunea oposi-ţională, din care în decursă de 10 ani a continuată ună oombardamentă în adevără necruţătoră contra politicei guverneloră de atuncî, — trecu în fine la partida dea-thiană, schimbarea la faţă politică şi a motivat’o şi şi-a jcoperit’o cu marea şi vrednica problemă, că doresce a organisa şi va organisa economia de stată, va organisa financele ţărei, cu car! guvernele precedente, după dân-nlă, au economisată aşa de rău. Acâstâ promisiune de tfrbată de stată o au primită cu adevărată răcunoscinţă pcă şi aceia, cari în privinţa politică privău cu neîncre-în viitoră.* Cu aceste promisiuni a păşită d. Tisza în fruntea guvernului ţărei. Şi care e resultatulă ? Să ne răspundă jicelaşi bărbată maghiară : »In decursă de 10 anî, datoria de stată a Unga-liiei o a redicat’o mai multă decâtă cu 300 milidne, şi hi din averea bunuriloră de stată a spesată 100 milione, [jacum plătimă cu 35 miliâne dare mai multă ca mai jiainte: în economia de stată n’a restabilita echilibriulă, ancele ţărei nu numai că nu le*a regulată, ci în bud-ită şi acum deficitulă este între 35 şi 40 miliâne (,M. Ham* 15 Nov.) £tă domnii mei, cum stămă cu regularea finan-ilorâ ţărei. promisă de ministrulă preşedinte la înălţarea lin fotoliu! N’a ţinută proporţiunea recerută între uterile cetăţeniloră şi esigenţele ţărei şi resultatulă să i-la repeţescă în scurtă cu ună altă bărbată maghiară : Crescere gigan‘ică a dăriloră, deficitulă perpetuu, stag-irea generală * (Fugg.) ne întrebămă mai departe, ce bine a făcută Iţei Es. sa Tisza Kâlman ca ministru preşedinte, ce a pentru prosperarea statului? — Lasă să vă răs-ii, 6răşi ună cetăţănă maghiară: „Tisza Kâlmân ca iiiticQ, în tolă decursulă celoră 10 ani n’a adusă na-|mei nici ună bine; dâr a aruncată sămănţa răului în |teură aşa de mare, încâtă decă va încolţi vreodată, va naţiunea spre o catastrofă fatală“ (Ellenzâk Noemvre.) Nu voescă a cerceta aci, care e sămănţa i ce o a aruncată ministrulă-preşedinte în timpulă miei sale de 10 ani, ci vă aducă înainte enunciatiunea Sale a ministrului Trefort cătră alegătorii săi din mii (gnov. 1885) ca ună răsunetă, ca ună echou la citate despre sămănţa răului: „Şi cu încrederea |ă în desvoltarea lucruriloră omenesc! — 4lse Trefort — ite stări ar fi încă tolerabile, decă n’amă întâmpina necazuri, Mea nu s’aru arăta presemnele disoluţi-i statului maghiară, După o guvernare „gloriosă“ de 10 ani, cum se au(ji astfelă de espresiuni şi încă chiară dela colilii nedespărţită ală ministrului-preşedinte ? S’ară părâ dâră că în decursulă acestoră 10 ani s’a adusă statulă la marginea unei prăpăstii. Şi ore, dâcă aşa stă lucrulă. ceea ce nu sciu cum amă pută trage la îndoelă, se cuvine să se facă jubileu ? Stările din ţâră suntă numai tolerabile „mâg turni is lehetneu, şi noi, cari abia ne susţinemă viâţa în aceste stări de pe o cjl' Pe alta, să jubilămă? Să ne adunămă în jurulă tronului ministrului-preşedinte şi să-i strigămă: „Ave Caesar morituri te salutant“? Lasă răspunsulă în judecata onoratei con-gregaţiuni. (Va urma.) IUBIREA DE MAMĂ A RENEGATULUI. Ni să scrie din Gherla următorele: „In 25 a. 1. c. s’a înmormântată în Gherla mama faimosului Moldovân Gergely. Totă amă aurită, că res-pectivulă domnă ar fi Română, ceea ce nu amă cre c& situaţiu-nea politică a Spaniei n’a fostă niciodată aşa de confusă ca acum. «Figaro» spune, că Don Carlos va remânâ în Italia până ce partida lui îlă va chiăma la acţiune. Pressa englesă asemenea descrie situaţiunea în Spania ca fdrte seriosă. «Times* <|*ces mdrtea lui Alfonso este o nenorocire mare pentru Spania şi că va avă urmări însemnate pentru tâtă Europa: In 26 Noemvre la 4 6re d. a. regina Christina a primită demisiunea ministerului Canovas del Castillo de-clarândă,că încredinţâză tronulă fiicei sale lealităţii poporului spaniolă. Regina a însărcinată pe Sagasta cu conducerea guvernului. încă în ndptea aceea regina a depusă jurământulă ca regentă în mânile noului ministeriu. Fiica regelui Alfonso, prineesa Maria dela Mercedes (născută la 12 Septemvre 1880) va fi proclamată ca regină a Spaniei sub reginţa mamei sale, a reginei Christina. Cadavrulă regelui a fostă îmbălsămată; elă va fi transportată la. Madridă şi până Luni va fi espusă acolo. Regina şi familia regală voră veni asemenea la Madridă. S’au luată măsuri militare în tâtă Spania. Limbagiulă (Jiareloră republicane este moderată, der t6te consideră situaţiunea ca fârte gravă, fiarele carliste 4icd, că n’a venită încă timpulă proiecteloră, ce li se ascrie. Conducătorii conservativi au promisă, că voră sprijini reginţa reginei Christina. Pressa germană se esprimă cu multă simpatiă a-supra morţii regelui Alfonso, lăudândă caracterulă şi virtuţile lui. „Vossische Ztg « şi „Kreuzzeitung" se îndo-iescă, că regina Christina ca austriacă şi germană se va pute susţine 11 anî ca regentă. * Alfonso a lăsată Spania într’o situaţiune tristă politică şi materială. Niciodată aeâstă ţâră n’a fostă mai iso-lată ca acum. Relaţiunile ei cu Francia nu suntă amicabile, încă suntă viue în memoriă demonstraţiunile din Parisă contra ,ulanului prussiană*, cum îlă numâu Francesii pe răposatulă rege. Anglia asemenea nu simpatisâză cu Spania din causa tractateloră comerciale ce le-a încheiata Spania cu celelalte puteri. Statele-Unite americane suntă supărate pe guvernulă spaniolă, şi Italia nu va uita aşa uşoră că ună membru ală acestui guvernă a pledată pentru puterea lumescă a Papei. Astfelă e situaţiunea în afară. Dâr în întru! Deja Don Carlos se află pe drumă spre Spania, unde voiesce să ’şî reclame drepturile sale ca moştenitoră legitimă ală dinastiei burbone spaniole; elă probabilă că va aduna bani şi trupe şi va arma pe Basci, pe luptătorii pentru tronă şi altară*, du-cândă în ţâră răsboiulă civilă. Dâr nici republicanii nu suntă lipsiţi de aderenţi; după mortea regelui Alfonso numărulă acestora se va înmulţi şi n’ar fi nimică sur-printjătoră, dâcă amă aă4i într’o bună diminâţă, că ârăşi s’a proclamată republica în Spania.... SCIRÎ TELEGRAFICE. (Serv. part. ală «Gaz. Trans.*) BELGRADtT, 28 Noemvre.—Foile anunţă „că eri au sosită aici sciri private, cari spună că trupele serbesci au fostu bătute de armata bulgară, ce le-a urmărită şi Bulgarii au luată cu asaltu Pirotulu. Serbii s’au retrasă la Ac-Palanca. BELGRADtJ, 28 Noemvre. — Circulă sgo-motulă, că prinţulă Alexandru şi-a strămutată cuartierulă său generală dela Ţaribrodă la Pirotă, pe care l’au luată Bulgarii. Irita-ţiune nespusă domne^ce în Belgradu, în urma sci-riloră ce scsescă din câmpulă de râsboiu. E mare temerea, că prinţulă Bulgariei vaa-tacaşi Nişulă. Editoră: lacobti Mureşianu. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu. 5. Dintre cei născuţi înainte de Î812, dela 1782 |ice: dela 1812—1832 s’an însurată 144, dela 1812— s’au măritată 107. 6. In cursă de 72 ani s’au căsătorită în comună ) feciori, 671 fete cu totulă 125 ». 7. Feciori din comuna acâsta s’au căsătorită cu 1 din satele vecine 47. *8. Fete din comuna acâsta s’au măritată în 165. 9. Feciori străini s’au aşe4ată prin căsătoriă în ina nostră 19. 10. Fete străine prin căsătoriă au venită în a 47. 11. Familii întregi străine s’au domiciliată în co- n 0. 12. In cursă de D/a seculă au dispărută din i comună, parte prin emigrare, parte prin stingerea krilorfi de partea bărbătâseă, 85 de nume de fa- 13. La anulă 1765, familii române contribuabile 164. In cursulă anului 1884 mişcarea poporaţiunei a a) S’au căsătorită 8 feciori şi 10 fete = 18. S’au născută 33 băeţi şi 32 fete = 65. Au răpausată 16 parte bărbătescă, 17 parte J| iscă = 33. 4) S’a constatată o crescere de 32 persâne. După cele premerse despre trecută, să aruncămă o 1 e şi asupra presintelui. i Posiţiunea Românilcră în presinte. După recensemântulă anului acestuia pănă la finele lui luliu a. c. aparţănătore la biserica greco-orientală suntă: a) 481 suflete p. bărb. 532 p. fem. = 1013 suflete Români b) 119 » » » 135 » » = 254 « neorom. c) 55 » « » ____53 « « = 108 * lăeşi. 655 „ , „ 720 » » =1375 cari locuescă: a) Românii în 230 case, neoromânii în 57 şi lăeşii în 21 case şi 11 bordeie. Din aceste suflete se compună: a) Familii întregi 208, văduvi 15, văduve 56 români. b) » » 51, , 3, , 21neoromâni. c) » , 25, » 2, „ ___3_lăeşî. Suma: 284 20 80 Starea materială. A. Realităţi După ce Româniloră pănă la anulă 1848 şi chiar şi mai încoce nu le-a fostă ertată a cumpăra locuri în brâsdâ cu Saşii, se înţelege de sine, că ei nu s’au putută estinde în realităţi. Celâ dinteiu cumpârătoră în brâsdâ cu Sasă a fostă învâţătorulă Ioană Boieră la an. 1859, carele numai după ună procesă a putută întră în posesiunea cumpărată cu multe osteneli şi sacrificii. Pământurile în vechime se foloseau cumulativă fiesce-care nupturientă căpătă locuri în tote hotarăle, arătură, strată de verze şi locă de curte. Acesta se practica până mai în secululă acesta. Strată de verze căpătau gratis dela comună pănă după an. 1860. Se înţelege că numai Saşii căpătau în vechime. După catastrulă9) de dare din anulă acesta, posesori de pământă suntă: Români 289. Celă mai mică posesoră cu 20°Q. Celă mai mare posesoră cu 10 Ju-găre catastrale. Posesiunea întregă se împarte: 1. Curţile cuprindă . . . . . 19 Jug. 1064°r~] 2. Grădinile . . . 25 « 730 , 3. Agrii . . . 175 * 66 , 4. Fânaţiile . . . 34 „ 1437 , Suma tuturora realităţiloră face . . . 255 Jug. 1097°, 1 Teritorulă comunei întregi se împarte: 1. Agri 35°n 2. Grădini . . 159 t) 651 „ 3. Live4î . . 3791 » 1027 „ 4. Păşune . . • .... . . 2761 » 589 , rr O. Pădure . 13.366 930 „ 6. Pământă neproductivă . 434 W 279 » Suma: 23.059 Jug. 279°r] Darea de pamântă pro 1885 este de fl. 7598.63 v. a. Corporaţiuni morale ca proprietari suntă: I. Biserica gr. or., care posede: 1. Agri.................................5 Jug. 5250(~1 2. Fânaţă...............................5 * 3. Pădure neproductivă..................5 * Suma 15 Jug. 525°|~] (Va urma. 9) Dela comuna politică. 1 Nr. 256. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. CtarsnJn la tmrsa de Viena din 26 Noembre st. n. 1885. Rentă de aură 4% ... 97 85 Rentă de hârtiâ 5°/0 . . 99 90 Imprumutuld căiloră ferate ungare................148.40 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostfi ung. (1-ma emisiune) . . . 97,20 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostă ung. (2-a emisiune) . . . . 124 — Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostil ung. (3-a emisiune) .... 109 — Bonuri rurale ungare . . 102.75 Bonuri cu ci. de sortare 1C2 50 Bonuri rurale Banat-Ti- miştt.................102.50 Bonuri cu cl. de sortarel02 50 Bonuri rurale transilvane 102.50 de ! Bonuri croato-slavone | Despăgubire p. dijma j vinfl ung............... Imprumutuld cu premiu ung.................... Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului Renta de hărtiă austriacă Renta de arg. austr. . . Renta de aurd austr. . . Losurile din 1860 . . . Acţiunile bănceî austro- ungare................. Act. bănceî de credită ung. Act. bănceî de credită austr. Argintuîd —. — GalbinI împărătesc!............ Napoleon-d’ori............ Mărci 100 împ. germ. . . Londra 10 Livres sterlinge 102.-97.80 119- 121 75 i 82 25 82.75 108 75 139 70 877 -288.00 281.50 597 9.99 61.75 125.60 Bursa de Bueuresd. Cota oficială dela 15 Noemvre st. v. Renta română (5°„). . Renta rom. amort. (5°/0) » convert. (6%) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7°/0) * m j> (5%) » » urban (7 °/0) * • » (6°/o) * ♦ * (b°/o) Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. « * » Naţională Aură......................... Bancnote austria ce contra aură. 1885. Curstdu pieţei Braşovu din 2b Noembre st. n. 1885. Cump. vând. 85 86 90 91 B2Vx 83 29 31 99Va 100 B4Va 85 94 96V, 79V2 81 1030 1040 16. 163/* . 2.00 2.02 Bancnote românescl . . . . Gump. 8.53 Vând. 8.56 Argint, românesc . . . . . . » 8.45 * 8.50 Napoleon-d’orî . . » 9.95 A 9.99 Lire turcesc! . . » 11.32 A 11.42 Imperial! . . » 10.17 » 10.25 Galben! . . » 5.92 » 5.97 Scrisurile fonc. * Albina» . . » 100.50 A 101.- Ruble Rusesc! . . » 122.25 A 123- Discontulă . . . » 7—10 °/0 pe ană. Numere singuratice ă 5 cr. din „ Gazeta Transilvanieiu se potă cumpăra în tutungeria lui I. GBOSS. T0TE CULORILE: MARABUTS CHEN. SI VOLANE DE PENE GRAND MAGAZIN PENTRU DAME, DE MODE SI COmCTIUHE J 3 3 Kovâsznai & Keresztesy, Braşovn recomandă depositulu. loru bine asortată de Mărfuri de modă şi de manufactură indigene şi streine, Exposiţiune de haine gata pentru Domne (Toiilet) şi Mantale cn preţuri câtă se pete de ieftine. COLECŢIUNI DE MOSTRE SE TRIMIT GRATIS. ASORTIMENT MARE DE STOFE PENTRU HAINE MERSULtJ TUENURILORtJ Pe linia Tei uşii-Ar a d iî-B ud ap est a a calei ferate or. de stătu reg. ung. Teiuşă-Aradâ-BiHlapefiita Budapesta- % radft-Tei 11 şft. Trenii Trenii Trenă de Trenii de Trenii Trenă omni bus omnibus persone persone accelerată omnibus 11.00 Teiuşâ 11.09 — 8.56 4.27 Viena 7.15 — Aiba-Iulia 11.46 — Budapesta 8.05 1.45 | 81 o| Vinţulă de josă Şibotă Orâştia 12.20 12.52 —. 4.53 5.19 Szolaok j- 11.02 11.12 3.44 [ 4.02 11.40 112 00 1.19 — 5.41 Aradfc 3.37 7.58 5.25 Simeria (Piski) 1.48 — 6.08 Glogovaţă 4.13 — 6 19, Deva 2 35 — 6.39 Gyorok 4.38 — 6.46 Branicica 3.04 — 7.04 Paulişă 4.51 — 7.00 Ilia 3.36 — 7.29 Radna-Lipova 5.10 — 7.23 Gurasada 3.50 — 7.41 Conopă 5.38 — 7.51 Zam 4.25 — 8.12 Berzova 5.57 — 8.10 Soborşin 5.09 — 8.49 Soborşin 6.42 — 5.58 Bârzova 5.56 — 9.29 Zam 7.14 — 9.28 Conopă 6.18 — 9.49 Gurasada 7.43 — 9.56 Radna-Lipova 6.57 6.14 10.23 llia 8.01 — 10.17 Paulişă 7.12 6.30 10.37 Branicica 8.21 — 10.38 Gyorok 7.27 6.47 10.52 Deva 8.47 — 11.05 Glogovaţă 7.56 7.17 11.18 Simeria (Piski) 9.05 — 11.23 Aradăi 8.10 7.32 11.32 Orăştiă 10 !0 — 12.24 Szolnok v 2.39 12.00 45> Şibotă 10.43 — 12.53 3.16 12.14 5.10 Vinţulă de josă 11.04 — 1.22 Budapesta 7.10 2.10 8.16 Alha-Mia 11.19 — 1.40 Viena ~ 8.00 6.05 TetuşA 12 05 — 2.24 Aradft»Timiş4ra &f2Sti.e;rJ» (Piski) Petruşesal Trenfi Tronn de Trenu de Trenii de Trenă Trenă omni bus pursone persone persone omnibus omnibus Âradâ 6.00 12.55 11.50 8.25 iUfosaerîa 6 3J 2.23 Aradulă nou 6.25 1.21 8.36 Strein 7.05 12.27 3.00 Nâmeth-Sâgb 6.50 1.46 8.54 Haţegă 7.53 1.19 3.49 Vinga 7.19 2.18 9.13 Pui 8.46 2.10 4.4r Orozifalva 7.38 2.36 9.25 9 36 Grivadia 9.33 2.57 5.28 Merezifaîva 7.56 2.53 Baniţa 10.11 3.35 6.07 Tisul şdra 8.42 8.40 10.06 S* etiroşctsai 10.43 4.04 6.h9 Timtşdra- Arad ă %>etroşesiI— Simaeria (Piski) Trenii de Trenii de Trenii Trenu Trenă Trenă persdne persone omnibus i omnibus omnibus de pers. Timiş6ra 6.07 12.25 1 1 5 00 Pdroşeni Baniţa 6 49 9 33 5 28 Merezifaîva 6.40 1.16 | 5.50 7.27 10 14 6.08 6.4 Orczifalva 6.51 1,34 6.07 Cirivadia 8.06 10 54 Vmga 7.08 2.04 6.32 Pui 8.50 1»>7 7.35 Ntmeth-Sâgh 7.23 2.25 6 53 Haţegd 9.31 12 17 8 02 Arailulă nou 7.40 2 54 7.24 Streiu j 10.16 12.58 8 44 7 50 3 IO 7.40 | 10 53 1,35 9.15 Tipografia ALEXÎ, Braşovă. De 87 ani înfiinţată brevetata Fabrică ăe pătară şi strae a lui vorrn.' IÂchtenauer's W-we & Saline esped^ză prin depositulu ei din Viena Pături de cal 190 centim. lungi, 130 centim. late, de calitate forte durabilă, cu câmpulO de colbre închisă şi bordurele în colori | deschise bucata cu fl. 1.65 cr. inclusive împachetare, astfelă fără de alte cheltuelî. Numai| prin fabricaţiunea în cantităţi mari şi în urma vemfărei colosale sunternă in stare a da aceste Pături de cai io| atâtu de calitate bună şi cu preţuia aşa de eftinQ. gsgr SE SE OBSERVE BINE ADRESA: Haupt-Mederlage, Silberstern, Wien, I.? Rothenthurmer-| strasse 14. •oo ^issîTnaţ BOLIT A VII 4-20 de piu mani, peptu, gatu (ofticoşi) şi cei ce suferii de Asthma se făcu atenţi asupra efectului tamăduitoru alu plantei medicinale, ce am descoperit’o în interiorulu Rusiei şi care după numele meu s’a numitu „Homeriana1,1. De medici aprobată şi prin mii de atestate adeverită. Broşura singură cu descrierea efectului tămăduitorii şi a întrebuinţări plantei Homeriana se trimite franco. Unii pachetă Homeriam 60 gram., suficienţii pentru 2 dile costă 70 cr., şi dreptu probă pentru veritabilitate este fiecare pachetii provăcjutti cu facsimile alu subscrisei mele. Admoniezu de-a nu cumpăra „Homerianau imitată ce o oferii alte firme. Cea veritabilă se pote procura numai directă prin mine PAUL HOMERO in Triest (Austria). Inventatorii si preparatorii alîi singură veritabilei plante „Homeriana“. _ ■OO- Cea mai bună (i52) 2-36 j de ţigarete este veritabilulu i LE H0UBL08 fabricaţii francezii de GAWLcY & HENRY, în PARIS A se feri de huitaţiune Acestă hârtiâ se recomandă cu căldură din partea domnitorii D.r J. J. Polii. D. E Lud-wi£. I). M. Lijţpmarin profesori de chemie la universitatea din Viena, pentru curăţenia sa absolută şi pentru-că nu are în consistenţa sa nici o materiă stricăciosă. g •*“t» ■ 1 ■ ^ tac-oimu-k DE i.'KTKji-KTTK 17, r]IB Bprange-, a P\ris V - c, o a O c3 .s ‘3 cn O fl P O CD O P T3 a P o >p p p >p cn ’JB O cn O» rd OG • & O p . ~~ s- 3 >c3 o 3 tm L. O Ja O 3 3 3 J oj •2 u a <3 N <3 N a> a. C a c a. "a e ‘3> O) <-> ’bo < a> a 5 X ‘7r a XD cr. ■a >C<3 o t. o 3 >5 Sz I h 83 Ms D u J‘( <3 03 > ca a> &c a o os -O O o ^ ^ < 3 <3 Q. p 3 £ *- >cc TTL £- c o. c .2 CJ P :F-« S O "O 53 ea O — o» —■ s- ea O. 3 V >oa a ® G O S - ^ ® * ® s