RE I> ACT IE > EA ŞI AOMININTRAŢ MJNEA i BRAŞOV0, piaţa mare Nr. 22. ,<3rAZETA“ IESE ÎN FIECARE ţ)I. Peunfi anti 12 fior., pe şăse luni 6 fior., pe trei Juni 3 fior. .%3tnânla şl străinătate: Pe anâ 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. SE PREM UMERÂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANULU XLVIII. AHUICIURILE: O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori no francate nu ae {trlmeaoS. — Manuscripte nu se reirărnltu. Ml Sâmbătă, 16 (28) Noemvre. 1885. Braşovfi, 15 Noemvre 1885- Astăzi ne sosiră sciri de mare importanţă. Hai întâi ni se anunţă, că guvernulu austro-ungară a trimişii pe ministrulă său plenipotenţiarii în Belgradu, comite de Khevenhuller, la prinţulu Bulgariei, ca sS-lu înduplece a încheia unii armistiţiu înainte de ce oştirea bulgară ar străbate pe pâmântu sârbescă. Marele consiliu de miniştrii, ce s’a ţinutu alaltăerî în Viena sub preşedinţa împăratului, a liotărîtu prin urmare de-a interveni în favdrea regelui Milană. Austro-Ungaria nu s’a mulţumită cu nota colectivă, ce voiesce să-o adreseze conferenţa din Constantinopolă regelui Sârbiei şi prinţului Bulgariei, provocându-i să înceteze cu vărsarea de sânge, ci a crecjută de lipsă a în-sârcină pe corniţele Khevenhuller cu o misiune specială pe lângă principele Alexandru. Ori şi care ar fi răspunsnlu ce’lu va da vic-toriosulă principe, remăne constatată, că acestă pasă alfi guvernului din Viena ilustrâzâ viu si-tuaţiunea tristă a regelui Milanu şi marile peri-cule ce se nască dintr’ânsa pentru liniştea interiori a Serbiei. Se vede că misiunea lui Khevenhuller a a-vutu de scopă înainte de t6te a împiedeca inva-siunea oştirei bulgare pe teritoriulă sârbescă. Este o adevărată fatalitate, că tocmai când trimisulă austro-ungară se afla pe drumă, spre a merge la cuartirulu generală ală prinţului Alexandru, trupele bulgare isbutiră a trece peste fruntariile serbesci înaintându spre Pirotă. Misiunea diplomatică austro-ungară a rămasă prin urmare în punctulu de căpetenia fără de succesă. Bulgarii au pusă piciorulă pe pământă serbescă şi acăsta va face se isbucnâscă şi mai vehementă furia Serbiloră desamăgiţi şi disperaţi. ţ)iarulă berlinesă „Die Postu scria mai alaltăieri într’ună articulă de fondă: „Furia Serbiei se va îndrepta în contra Austro-Ungariei. In Bosnia şi în Bănată Serbia are destulă oca-slune de-a agita. Acăstă îngrijire pentru viitoră este causa, că Austro-Ungaria nu pdte să lase pe Şerbi să fiă trimişi simplamente acasa şi totuşi îi va fi fdrte greu de a le procura satis-facţiune. Amiciţia Serbiei este totă aşa de neplăcută, ca şi inimiciţia ei.“ Cuvintele aceste esprimă destulă de elocentă dificila posiţiune, ce-o are diplomaţia au striacăîn urma desastreloră armatei serbesci. Şi ceea ce este şi mai penibilă, totulă pare a se învârti îm-prejurulu persdnei regelui Milană. Se pare că întregă răsboiulă cu t6te fasele lui dinainte şi după catastrofa dela Slivniţa nu are altă scopă decâtă întărirea tronului regelui Milană, a amicului Austro-Ungariei. De frică, ca să nu fia răsturnată, se (}ice, că a trebuită să cedeze Milană curentului opiniunei publice de-clarândă răsboiu Bulgariloră şi totă spre a’lă susţină pe tronă se cere acumă intervenţiunea monarchiei ndstre şi dobândirea de condiţiuni favorabile pentru Şerbi. E clară, că, dâcă ar cădâ regele Milanu, s’aru nasce nisce complicaţiunî în Serbia, cari ară paralisă aprdpe cu desăvârşire influinţa austro-ungară, ce se razimă în prima liniă pe relaţiu-nile personale amicabile cu regele Milanu. Nu trebue să uitămă adecă, că în Sârbia esistă o partidă puternică, care nu e nicidecum mulţumită cu atitudinea regelui şi cu politica lui austro-filă. Acâsta este partida luhRistici, care simpa-tisâză cu Rusia. Ea îşi redică acum capul ă cu cutezare, căci neisbânda pe câmpulă de răsboiu a umilită şi mâhnită adâncu poporală sârbescă. Este dâr cestiunea de esistenţă a dinastiei Obrenoviciloră, care a pricinuită intervenţiuliea specială a Austro-Ungariei. Moştenitorulu lui Kara-George (George celă negru) stă la pândă şi aştâptă cu nerăbdare ca vre-o turburare interi <5ră în Sârbia să-i pregătescă calea spre a se urca pe tronu în loculă regelui Milană. Rela-ţiunile de rudeniă ale lui Karageorgerici cu prinţulu Muntenegrului potă fi numai în favdrea pla-nuriloră lui. Trecerea Bulgariloru pe pământulă sârbescă, dâcâse va adeveri, va contribui numai amari iri-taţiunea şi furia ce domnesce în Sârbia. In asemeni împrejurări revoluţiuuea în Sârbia ar pută uşoră isbucni şi acesta ar ave urmări multă mai seridse ca răsboiulă însuşi. I Aşader acţiunea diplomatică a mariloră pu-I teri s’a începută cu puţine şanse de succesă. Pdte că prinţulă Bulgariei stându acum pe teritoriulă sârbescă va face cum a promisă şi va fi Igata a încheia unu armistiţiu. Dâr ce voră diee j Sârbii ? Primi-voră ei o pace umilitâre ori se voru înflăcărâ pentru o desperată resistenţâ ? Şi ce va Calafatu, 24 Noemvre. S’a încinsă o luptă de in-fanteriă la Smârdană. Sofia, 24 Noemvre. Principele Alexandru cu trupele sale au sosită la frontieră. Sârbii se retragă spre Pirotă. Calafatu, 25 Noemvre. Ieri Serbii au atacată pe di şi în nopte de şese ori întăririle Vidinului şi au fostă respinşi cu pierderi simţitâre. Astăzi lupta a urmată cu vioiciune pănă Ia orele 9 şi 30 minute dimineţa apoi foculă s’a redusă la ună rară schimbă de obuse din ambele părţi. Oraşulă şi cetatea suntă cu totulă părăsite de locuitori. S’a dată drumulă apeloră Dunării în şanţurile din giurulă cetăţii, care a devenită acum o insulă. Eri o patrulă de câţiva Bulgari fiindă încolţită de Sârbi, şi nevoindă a se preda, a trecută Dunărea într’o barcă între Galafată şi cetate. Ei au fostă des-armaţi şi îneasarmatî la regimentulă de Dorobanţi. In luptele de eri şi a(jî Serbii au suferită perderi, cari s’ară ridica, după cum se 4»ce, pănă la 3000 morţi şi răniţi. Calafatu, 25 Noemvre. Sârbii au reîncepută după amecji ataculă asupra intăririloră Vidinului. Calafatu, 25 Noemvre. De pe Ia orele 3 canonada asupra Vidinului s’a înteţită şi la orele 5 Sârbii au revenită la atacă cu mare furiă, dâr au fostă din nou respinşi. Sofia, 25 Noemvre. Eri pănă la orele 4 d. a. nisce companii ale regimentului serbă, Sumadia, fură atacate, in posiţiunile ce ocupau, de ună batalionă bulgară. După ce Serbii traseră câteva focuri mai multă în vântă, Bulgarii înaintândă, încă douâ batalione ocupară cu baioneta Vredgadiştea, pe care Sârbii o părăsiră în dis-ordine. In retragere ei au dată focă podului şi pădurei dela Nichova, ceea ce nu-i va împedeca d’a fi urmăriţi. Bulgarii au făcută 50 prisonieri. Belgradu, 25 Noemvre. Centrulă armatei sârbescî, compusă din divisiunile Dunărei şi Drinei, a respinsă eri ! fi cu regele Milanu şi cu tronulă lui ? Cum se „ a * • , i i . tt . . . i sub conducerea personală a regelui Milană ună atacă voru împăca interesele Austro-Ungariei şi alei . , _ . M „ _ . . . r ° 7 violentă datu de Bulgari cu puteri mari. Bulgarii au bUSiei cu noue e evenimente ? ,urmăriţi pănă peste posiţiunea din defileulu Dra- J gomanului. Resboiulfl dintre Sârbi şi Bulgari, j Belgradu, 25 Noemvre. Eri tâtă (jliua au fostă Norocul0 Oboiului i-a părăsita cu totula pe Şerbi. Ilupte înlre Taribrjda şi Pirotă. Despre generalula Les- Nu numai în suda sunta împinşi peste graniţa, ei chiar lmin nu se scie nimica- se crede lnsiS 04 eW’ ca s6 şi imprejurulO Vidinului suferă continue perderi. Nu 1 scape de împresurare, s’a retraşii pe teritoriu sSrbesca. scima intru Câta s8 credema o telegramă de mai josa,! Bucureşti, 25 Noemvre. Canonada dinprejurula care dice că douâ divisii serbesci sub conducerea regelui:Vidinului a durata t6tă n6Ptea' ^ diminaiâ la 6 dre Milana au înfrânta pe Bulgari pănă dincolo de defileul*,S6rbii’ oarI se aPr0Piau in mare nnm6rtt de,a SmftI'danfl Dragomana, căci soirea e din isvora sârbescă, şi din Tala,'«ioQ- încercară o acţiune, dâr după o luptă de trei ore au fostă bătuţi şi respinşi. partea Bulgariloră nu se spune nimică; din contră, soirile bulgăresc! ne anunţă, că prinţulă Alexandru a ajunsă la graniţa serbescă. Până ce ne vo.-a sosi sciri mai1 înarmările grecescî au luata, dela isbucnirea râs-nouâ, dăma telegramele despre ultimele lupte. iboiula,’ un0 caraclerii febrila. Ministrula de r&boiu Sofia, 24 Noemvre. In lupta dela 22 Noemvre, la,s’a înloraa in A,ena din inspecţia dela graniţe şi ime-Dragomand, Bulgarii după ce au scosO pe Sârbi din iote diala s’a ,n,ruQita consiliula de miniştri, ca să au# ra-posiţiunile lora, in cântecula marşului naţionala 9g; porlulfi Iui, care e satisfăcetorB. aruncară cu strigăte de .hurrah. asupra înâlţimilora, I DuPă soirile din Imina> ora^la V împrejurimile unde să retrăseseră Sârbii, şi cu baioneta îi puseră pe ilui oferă untt asPecta- ca ?' eu“ ^sboiula ar sta se is- fugă. Perderile din acestă (fi urcă la 180 morţi şi bucneseă. Numerulă trupeloră turcesci concentrate în răniţi. Vr’o sută de Sârbi au aruncată armele şi au fu- gită. In dimineţa de 23 Noemvre armata bulgară continuă urmărirea Sârbiloră- Ţaribrodu, 24 Noemvre. Sârbii au fostă urmăriţi fără a Ie da repausă. Şoseua Ţaribrodului era acoperită cu cai ucişi şi de cadavre sârbescî. Armata sâr-bâscă de 40,000 de 6menî, cari acum 10 cjile năvăliseră în Bulgaria, a dispărută peste graniţă. Nici unu Sârbii n’a mai remasu pe pămentulu bulgară. Acestă împrejurare va sili pe Serbii dlnprejurulă Vidinului sâ se retragă. Prinţulu Alexandru s’a încuartirată în Ţa-ribrodă în aceeaşi locuinţă ce a avut’o regele Milanu. Armata bulgară stă la 3—4 ckilometri de graniţă şi se concentrâză se între în Serbia. Calafatu, 24 Noemvre. Bulgarii din Vidină au fă cută eşiri, luptândă cu mare bărbăţiâ, cu tote acestea Serbii au râuşilă a se apropia şi mai multă de cetate, pe care au atacat’o în două rânduri la sudă şi la nordQ ără succesă. Bombardarea a continuată pănă la forele 7. Rusciucu, 24 Noemvre. S’au trimisă însemnate ajutdre pentru degajarea Vidinului. Epiră se socotesce la 12—13,000 de omeni. In vilajetulă Shutari d’Albania, măsurile militare ce se iau de guvernulă turcescă continuă cu intensitate. Divisia din Skutari, compusă din 7 batalione de infan-teriă şi ună batalionă de artileriă s’a mobilisată şi pe lângă acesta sosescă întăriri. Foia oficială muntenegrenă, vorbindă despre pro-clamaţiunea bulgară de răsboiu, declară cu privire la espresiunea „totala nimicire a inimicului:« în casulă nimicirii Serbiei, Muntenegru n’ar putâ rămâne ca pri-vitoră indiferentă. Societatea »Crucea Boşiă rusă* a pornită cele necesare pentru căutarea răniţiloră la Belgradă şi Sofia. Cîubulă Sârbiloră din Agijamă face colecte pentru răniţii Sârbi, In clubulă partidei naţionale s’au adunată 600 fl., cari s’au şi trimisă reuniunei „Crucei roşie« în Belgradă. ____________ Corespondenţa prinţului Alexandru ou marele Vizir ă. Ministrulfi de esterne bulgarii Z a n o v a adresată la 23 Noemvre agenţiloră diplomatici Nr. 255. GAZETA TRANSILVANIEI —f ai mareloru puteri o circulară cu copie de pe telegramele schimbate la 21 şi 22 Noemvre între marele Vizirâ şi prinţulu Bulgariei. Telegrama marelui Viziru: Am primiţii telegrama Vostră dela 18 c. şi am presentat’o Sultanului. înălţimea Vostră anunţaţi, că V’aţî retraşii cu trupele din Rilmelia şi că V’aţî întorsu în Bulgaria. Acestă actii corespunde raportului de vasalitate a principatului călra imperiu. RespectândCi trac-tatulă dela Berlină, înălţimea Vostră va fi dobândita ună titlu mai multă la bunăvoinţa mariloră puteri. Guvernulă imperială n’ar permite, ca în urma conflictului între trupele sârbesc! şi bulgăresc! se sufere vre-ună punctă ală graniţei bulgare nici cea mai mică schimbare. Acesta s’a notificată deja guvernului serbescă. Cu privire la rmj loculă d’a face pe Şerb! se se întorcă acasă} credemă că Serbia n’ar ţine semă de avertismentulă ce s’ar face, câtă vreme nu s’ar efect ui complectă întdr-eerea la status quo ante, de aceea Porta consideră oportună a propune, în acordă cu înălţimea Vostră, guvernului serbescă ună armistiţiu, precum şi a trimite neîntârziată conformă vederiloră conferinţii, ună c o m i-sară imperială la Fiîipopolă, ca să ia asupră’şî adminis-traţiunea Rumeliei, pentru a lua agitaţiune! serbesel pre-textulă şi a apăra tractatulă din Berlină. Rogă pe înălţimea Văstră, a’m! face imediată cunoscută părerea a-supra armistiţiului. K i a m i 1. Telegrama prinţului din tabăra dela SI i vniţ a : Am primită telegrama de erî a înălţimii Vdstre. Constatândă încă odată, că Serbia a declarată răsboiu, îmi ţină de datoriă a repeţi, că guvernului imperială se cuvenea să împedece invasiunea inimică, deorece sosirea mea în Rumelia cu scopă d’a feri vărsarea de sânge şi d’a asigura ordinea şi liniştea, ce s'ară pută periclita din causa evenimenteloră, a urmată numai cu considerare la Serbia şi cu imperiulă n’avea nimică d’a face. După ce Serbia în contra drepturiloră internaţionale şi ale ginţiloră şi fără a ti pedepsită de Curtea suzerană a încălcată pămentulă principatului, declaru ca sfântă datoriă a mea cătră cei căduţi pe câmpulu de luptă, precum şi ca datoriă a onor ei mele militare. că nu propună, nici nu primescă unu armistiţiu înainte de complecta evacuare a Bulgariei din parte trupeloru serbesci, şi numai atunci voiu consimţi la o încheiare a păcii, când me voiu afla pe pămentu inimică, Ce privesce părerea înălţimii Vostre, că înainte de totala restabilire a statului quo ant>e în Rumelia guvernulă serbescă n’ar ţinea semă de avertismentulă ce i s’ar da din partea Porţii ca să’şi retragă trupele, îmî permită a nu împărtăşi părerea înălţimii Vostre în aeăstâ privire. Ce privesce propunerea Porţii d’a trimite ună corni sară imperială la Fiîipopolă înainte de evacuarea teritoriulu. princiară de cătră Serbia, consideră de a mea datoriă a declara, că după părerea mea în împrejurările de faţă, când mă aflu în fruntea armatei şi când silinţele mele trebue să fiă îndreptate a elibera teritoriulă, trimiterea nnui comisară imperială ar periclita ordinea şi liniştea în poporaţiunea rumeliotă. De aceea Porta va avea bunăvoinţa d’a amâna acestă cestiune pănă la restabilirea păcii cu Serbia. Alexandru. Circulara susu amintită a ministrului Za n o v. Comunicându-vă din ordinulă principelui telegramele alăturate, vă rogă a aduce la cunoscinţa guvernu-loră d-v<5stră următărea declaraţiune: In mijloculă refe- rinţeloră seriose, în care se află Bulgaria, mă însărcinăză principele a declara, că elă, după ce a garantată pentru ordinea şi liniştea din Rumelia şi după ce a(Ji se află în fruntea armatei ca să respingă pe inimiculă care a năvălită, consideră ca prematură şi periculosă trimiterea unui comisară la Fiîipopolă înainte de finirea răs-boiului ce l’a declarată Bulgariei Serbia. Acestă măsură ar avea ca urmare între poporaţiunea Rumeliei şi p6te şi a principatului, pentru care înălţimea Sa deja acum consideră de a sa datoriă a respinge orice răspundere. Deci şi cu privire la aceea, că poporaţiunea principatului şi a Rumeliei, mulţămită mesuriloră luate dela începută de principele, se bucură de binefacerile ordinei şi liuiştei, în numele umanităţii rogă principele pe Sulta-nulă şi pe marele puteri se amâne trimiterea comisarului şi numai atunci să reguleze cestiunea rumeliotă, când răsboiulă serbo-bulgară va fi terminată prin încheiarea unei păci, care să dea cuvenita satisfac-ţiune demnităţii, onorei şi sacrificieloră poporului bulgară, ale principelui şi guvernului său. Eesboiulti. şi atitudinea puterilor^- Intervenţiunea diplomatică a Începută, ba, după cum spună scirile din Belgradă sosite în BucurescI, s’ară fi semnată chiară la stăruinţa puteriloră, preliminariele păcii între Serbia şi Bulgaria. Intru câtă va fi adevărată acestă scire, nu putemă spune, der atâta e sigură, că representanţii puteriloră în Belgradă lucreză pentru încetarea inimiciţiiloră. 0 notă colectivă s’a înmânată ministrului Garaşanin. Acesta a răspunsă la notă. Regele Milanu se supune dorinţei puteriloră. Din contră minisfrulă de esterne bulgară, ’Lanov, s’a esprimată, că cestiunea încetării inimiciţieloră nu s’a ventilată pănă acum de nici ună agentă diplomatică acreditată în Sofia. Se crede însă că se voră face paşi în acestă privinţă şi în Sofia. In cercurile guvernamentale ruse se consideră continuarea răsboiului ca nejustificată şi nefolositore. »Journal de St. Petersburg* speră, că prinţulă Alexandru se va opri, după succesele câştigate şi după co a declarată că se supune Sultanului. Bombardarea Vidinului o consideră numitulă (J'arâ ca unC> actu de cruzime, fără scopă şi fără ţintă. In consiliulă de miniştri ce s’a ţinută în Viena la 24 Noemvre sub preşedinta Maiestăţii Sde, ministrulă de esterne Kalnoky a declarată că, mulţămită interven-ţiunii puteriloră, încheiarea armistiţiului între Serbia şi Bulgaria e aprope. „Times* a adusă sensaţionala scire, că regele Mi lână abZice laTronă şi ca A ustro-Ungaria are intenţiunea să ocupe Serbia, spre a împedeca suirea pe tronă a lui Garageorgevicl. Scirea acesta s’a desminţită întregă în modă autoritativă. Adevărată e numai atâtă, că regele M i 1 a n ă, cunoseendă că continuarea luptei în privinţa politică ar fi fără scopă, a declarată, că e gata a înceta cu ostilităţile şi a încheia ună armis'iţiu. Anglia inspiră mare n<încredere Sultanului prin greutăţile ce le face în conferinţă. Elă vede că guvernulă englesă se va opune esecutării holărîriloră conferinţii. Totă asemenea telegramele prinţului Alexandru cătră Portă începă a deştepta neîncrederea acesteia. E probabilă că prinţulă Bulgariei, de când cu succesele sale militare, să’şi fi schimbată disposiţiunile. Conferinţa se află în faţa unoră nouă complicaţiunî în urma telegramei prinţului Alexandru, prin care refusă a primi comisiunea numită pentru Rumelia oslică. SCIRILE PILEI. .Magyar Polgar“ din Cluşiu are gusturi ciudate fistichii; elă vrea să fiă şi guvernamentală şi fotu lumea să crădă, că nu primesce nici o directivă del omenii guvernului. S’a supărată adecă numitulă tjiai pentru că, reproducendă ună articulă moderată, ce l’a publicată Zilele trecute, amă <|isâ, că după a noştrij părere acestă articulă a fostă inspirată dela ,loeu mai înalte«. ţ)ice .Magyar Polgar* că afară de propriaI convineţiuue nu cundsce altă foră mai înaltă. Atunc admirămă dibăcia, cu care îşi pote îndrepta convicţiunea] totdeuna aşa, ca să placă d - lui Tisza. N’am Zisă, •Magya- Polgar" ar fi alarmată şi aţîţatfi lumea cu in-venţiunî picante â la „Ellenzek*, der putemă să dove-1 dimă, că a sprijinită totdeuna cu energiă curentulil duşmănos^ nemului românescă. Amă avută der uausă a ne esprima mirarea (nu bucuria, căci acesta n’ar a nici ună temeiu, că numita făiă vine deodată a dăscili terorismulă pressei maghiare, de care ea insăşî s’a cută culpabilă Cum s’a întâmplată, că într’ună timpi şi »Kolozsvari Kozlony* şi celelalte Z*ara guvernamenf^ din capitală au publicată articull pe aceaşî cărdâ .mo-derătore*? .Forulă convincţiunei*, de care vorbesce • Maghiar Polgar*, nu cumva este biroulă de pressă Budapesta, de unde îşi tragă convincţiunile tote foile guvernamentale? Atunci — înţelegemă ! —fl- Sei rea dată de foile oficiăse unguresc!, că comitatul Sibiiului a trimisă o deputaţiune să felicite pe ministrul Tisza din incidentulă jubileului de 10 ani, o desmiui) fbia naţională săsâscă ,Sieb. Deutsch. Tagblat* 0 asemenea propunere s’ar fi respinsă cu hotărîre de narea comitatensă. Deeă s’au dusă persone să-lă feliciţi acestea n’au nici ună mandată şi nu represintă nimenea. —0 — Ună corespondentă ală lui »Ellenzek* comunici din Alba-Iulia, că »mare periculă* ameninţă patrii fiindă că în loculă „învăţatului şi cultului* Kis 1 s’a alesă câpitană orăşenescă »maghiarofagulă‘ Christi Roth. ,Ce va fi acum, întrebă corespondentul, voră reapărâ mişcările irredentiste, care se odihnesc!] acum. ca să prinZă puteri nouă.* Vina o aruncă asupra vicespanului, care e .indolentă* şi consideră »pati tismulă« ca ună ce laterală ; mai învinovâţesce şi pu culă alegâtoră, numai preoţimea catolică s’a grupaţii lângă interesele maghiare „Partida d-lui Roth, Z‘ce respondentulă, a constată din advocaţii Rubină Patk Mateiu Nicola şi George Filipu, cunoscuţi din afacere* • irredentei,* âr celă din urmă încă şi aZl »stă în gâtură* cu „irredentiştii* din România.* — N’ar p „Crucea roşiă“ să trimeţă câteva ajutore pentru ,Elli zek* şi corespondenţii lui, cari suntă răniţi la capi urma lupteloră cu inimicii lui Don Chişot? —0— .Românulă« scrie: »In consiliulă de miniştri, nută Marţi săra la paiaţă, sub preşedinţa M. S. Regelui d. I6nă C. Brătianu, ministru-preşedinte, a presintal Regelui demisiunea întregului cabinetă. D. Brătianu gata de mai multe <|ile demisiunile colegiloră săi. M. S. Regele va avisa.* —0— Ună altă corespondentă Zice, că în comit atulO Trei Scaunelor sosescă mereu scirl, că Românii din Românii • se pregătescă de luptă contra Unguriloră,* că Magbia-rulă a ajunsă în România ună obiectă de ură, aşa, ii câtă cei colonisaţî acolo .suntă siliţi să se întărcă4» FOIEETONO. O privire asupra trecutului şi presintelui Românilorft din opidulu Codlea.*) Cine vrea sS preţuescă presintele, trebue mai ânteiu sg cunoscă trecutulO, fiindă că trecutulă este basa presintelui. Multă onorată Adunare! Ocasiunea multă dorită, de a pute saluta în opi-dulă nostru pe multă onoraţii representanţî şi membrii 1 ai .Asociaţiunei transilvane pentru literatura română şi! cultura poporului română*, care asociaţiune are misiunea] de a studia posiţiunea poporului şi nobilulu scopă de a' promova cultura în poporă, m’a îndemnată, ca cu acestă ] ocasiune solemnă, se presenteză o dare de semă despre posiţiunea Româniloru din acestă opidă, simţindu-mă obligată a face acesta, ca păstoră sufletescă ală loră ş: ca membru ordinară ală susă amintitei asociaţi uni. Mai înainte însă de a tracta despre obiectulă amintită, rogă pe multă onorata adunare a-ml da voiă, să facă o mică descriere topografică a acestui opidă. Codlea (germ. Zeiden, ung. Feketehâlom, latin. Czeida-Cidinum1) este situată în partea vestică şi la *). Acestă tractatu statisttcu-istorică, cetită în adunarea generală a despărţământului I. ala Asociaţiunei transilvane, de zelo-suia preotu româna din Codlea,d. Iosifa Comănescu, este o lucrare lăudabilă, care merită a se da publicităţii; ea pote servi totodată ca modela şi îndemna altora preoţi, cărora le zace la inimă binele şi desvoltarea poporului, ca să contribue şi ei cu asemeni lucrări la cornplectarea istoriei nostre naţionale. Red. In manuscriptula dela 1794, ce s’a aflata în bumbuia marginea frumosului şi romanticului ţinută ală ţărei Bârsei, sub po’ele muntelui numită .Măgura*. Ea este locuită de preste 4000 suflete, dintre cari 2/s Saşi şi Vs Români. Posiţiunea cea frumosă, stradele cele regulate, simetria locuinţeloră, apăduetele, ţipurile (puţurile) cu apa cea bună cristalină, colinele cele romantice, Măgura cea înaltă de preste 4090’ (Traversată de o potecă serpentină), ce se ridică ca o fortărelă deasupra opidului în partea vestică,—care în lunile de veră este cercetată de mulţi turişti străini, şi care apără opidulă mii de tote furtunile, ce vină din partea vestică a orizontelui, — clima cea moderată, aerulu celă plăcută de munte, favoriseză multă tsarea sanitară a poporatiunei. Posiţiunea ei cea plăcută, sănătosă, frumos! şi în faţa sorelui e recunoscută de capacităţi higienice şi aceste condiţiunl o face se emuleze între orăşelele din Transilvania Pre lângă acestea, edificiile publice, bisericile, scotele primăria, casarma, fabrica de scaune de trestiă, fabrica de instrumente pentru măsâriiă. morile cele construite după ună sistemă modernă, isvorulă celă imposantă de sub polele Măgurei în apropiarea opidului, numită turnului dela sfatulă oraşului Codlea, preotuld evang. de pe atunci Georg Draudt amintesce, că »Czeida olim Cidinum* se numesce lat. oraşulG acesta; de unde vine numele nu scie, er numele •Feketehâlom* ilQ are oraşulft dela castelCL Densuld scrie, că la a. 1189 locuitorii din Codlea arii fi voiţii se fundeze o cetate, şi ! se o încunjure cu muri, înse Braşovenii nu s’au învoită la acesta, j Colina »cluj6ia«, valea dedupă măguri »valea cetăţelei», drumulă de cătră Holbavu numită »drumulă la cetate* amintescă suvenirl istorice. după vehemenţa cu care aruncă apa «Puşcăria* şi în distanţă abia de vre-o 60 metri pune în mişcare unei mori, încă măresce f6rte multă frumseţa acesta orăşelă. Momente din trecută. Istoria patriei nostre constată pe deplină suferin ţele şi asupririle ce au trebuită se le supârte Românii ii decursulă seculiloră. mai pănă erî alaltâerî. Deşi însl poporală română a avută să sufere atâtea greutăţi, to tuşi pe lângă tote neajunsurile ’şî-a păstrată limba, este-riorulă corpului, vitalitatea, capacitatea, credinţa, erois-mulă, datinile, legile, suvenirile, tradiţiunile, superstiţii!-nile, cari suntă totă atâtea documente despre originea sa, Originea şi continuitate i Românii oră în Dacia nu se disputa cu argumente câtă de puţină valabile. Dureri însă, că unii dintre bărbaţii conlocuitori de alte confesiuni şi naţionalităţi, cari se pretindă a fi literaţi moderni, în scrierile loră se încârcă a contesta adevărata origine a nemului nostru. Decă astăZi cu mare greutate se scrie istoria unori evenimente, în aparenţă destulă de bine cunoscute, ci câtă mai mare greutate vei întâmpina, când te vei in-cerca a scrie istoria unei comune, carea pe charta ţărei sale este numai ună punctă abia observată. Cu privire la trecutulă celă nrsteriosu ală comune-loră de cele mai multe ori este imposibilă a te provoci la documente, prin care s’ar putea afla numele fundatorului şi anulă fundărei comuneloră respective. In spe-jcială pentru Codlea, afară de ruinele unui castelu, care i demustră vechimea acestei comune, abia se află unele Nr. 255. GAZETA TRANSI1VANIEI 1885. patriă. Pe Muscală îlă aşteptă cu mare dorfi, ca să vină să împreune Ardelulă cu România. — Inţelegemă, ca văra să întălnimă capete înferbentate pănă Ia aiurare, der eroa ! —0— In Sebeşă graseză difterita de multă timpă, fără ca autoritatea să ia vr’o măsură. — S’o fi gândindă şi ea, că Sebeşulă nu e locuită de , patrioţi*. —0— Sgomotulă, că România concentrăză trupe la Prulfl, să desminte. —0— Scirl particulare, primite de „Românulă* din Bulgaria spună, că Românii din armata serbă au arătată multă curagiu in atacurile date şi s’au luptată cu băr-băţiă. —0— Lucrările pentru fortificarea Bucuresciloră, cu fotă timpulă celă rău, să urmeză cu mare activitate. Chiar Dumineca nu e ^i de oprire din lucru, <}ice »România*. —0— O seriă de conferinţe istorice s’a orgauisată a se ţină în cursulă anului şcolară de către elevii clasei VI şi VII a liceului Sf. Sava din Bucurescî. Acesta după iniţiativa d-lui profesoră C. Dobrescu, scrie »Răsboiulă“. întruniri literare în Braşovă. întrunirile literare începute în erna anului 1883 se voră continua şi în anulă acesta, şi anume conferenţiarii îşi voră alege materialele loră astfelă, Lncâtă deosebitele conferenţe voră pută fi urmărite cu acelaşi interesă şi de cătră bărbaţi ca şi de cătră dame. Programulă ciclului de conferenţe dinaintea Crăciunului este următo-rulă : I. Joi 21 Noemvre v. d-lă profesoră Ionă Popea va tracta cestiunea: , Ce crescere s$ damă copileloru nâstre ?* II. Joi 28 Noemvre v. d-lă profesoră Io si fă Maximă va vorbi : „Despre telefonău. III Joi 5 Decemvre v. d-lă dr. med. Gheorghe Baiulescu va vorbi : ,Despre nutriţiune în generală şi despre nutrirea omului sănetosă şi bolnavă«. IV. Joi 12 Decemvre v. d-lă profesoră Nicolau Pi Iţea va tracta tema: * Publicitatea la Romani«. V. Joi 18 Decemvre v. d-lă profesoră I. C. Pan-ţu va vorbi: „Despre popularitateu. Pentru ciclulă ală doilea (din postulă Pasciloră) suntă insinuaţi d-nii: St. Iosifă, Ip. Ilasievicl, N. Petra-Petrescu, L. Nastasi, I. Socaciu, V. Voina, St. Bobancu şi A. Bârseanu. Localulă întruniriloră este totă sala cea mare a gim-nasiului; începutulă la 7 6re precisă. Cu prilegiulă acesta se face totodată cunoscută, că biblioteca dameloră, care în timpulă din urmă s’a înmulţită într’ună modă destulă de considerabilă, se va redeschide Miercuri în 20 Noemvre v. la ora obicinuită (3 ore p. m.). a v i s tr. Avendă eu de scopă a crea o fundaţiune pe nu mele iubitului meu repausată fiu Ciprianu, fostă profesoră de musică la şcolile centrale române din Braşovă şi diriginte ală corului bisericescă »S. Nicolae“ de acolo, din care fundaţiune societatea filarmonică română din Cernăuţi , Armonia* să premieze tineri bucovineni români, ce s’ară aplica cu zelă şi cu succesă studiului musicei năstre naţionale şi fiind că eu acăsta fundaţiune, pe lângă — cu bună sâmă — tOtă a mea dorinţă şi bună voinţă, nu sunt în stare a-o înfiinţa singură din pro-priele mele puteri: dreptă aceea, îmi permită a face prin acesta cunoscută, că, adresându-se cineva la mine, sunt gata a vinde ori şi numai a împrumuta spre esecutare publică şi pentru provisiunl amăsurate, composiţiunî corale său instrumentale de ale numitului meu fiu repausată. Acele composiţiunî musieale, între cari şi cinci piese orşestrate completă apoi şi opereta «Craiu nou,* se află însemnate la finea biografiei fiului meu, scrisă de D-lă Petra Petreseu în Almanaculă din Sibiiu, «Ami-culă poporului« pe anulă 1884. Frătăuţl în Bucovina, Noe nvre 1885. Iracliu Porumbescu. SCIRl TELEGRAFICE. (Serv. part. ală «Gaz. Trans.*) VIENA, 27 Noemvre. — Ambasadorulă austro-ungaru în Belgradu comite de Khevenhuller a primită dela guvernulu austro-ungară însărcinarea de-a merge neamănatu la cuartirulu generală ală prinţului Alexandru ală Bulgariei, spre a mijloci încheiarea unui armistiţiu şi spre a împiedeca astfelă năvălirea trupeloră bulgare pe terito-riulă serbescă. DARMSTADT, 27 Noemvre. — Tatâlă prinţului Bulgariei, prinţulă Alexandru a primită din Ţaribrodă o telegramă dela fiiulă său cu data 26 Noemvre, care 4,ce că Bulgarii au treeuttt peste graniţa serbescă şi înainteză spre Pirotu. BUCURESCÎ, 27 Noemvre. (Telegr. part.) A(}l s’au deschisă corpurile legiuitdre. Solemnitatea acestei (Jile a fostă anunţată cu 101 tunuri. Mesagiulă tronului l’a cetită M. Sa Regele. DIVERSE. Ună copilă de 5 ani—ucigaşă. — Din Livorno 15 1. c. se anunţă: Pe vaporulă »India* se atlâ între pasageri şi ună copilă de 5 ani cu numele Giuseppe Lui-sotti, care se certă odată c’ună băiată mai mare ca elă c’ună ană. Giuseppe seose din buzunarulă său ună cu-ţită şi-lă înfipse cu t6tă puterea în peptulă contrarului său,! care muri nu multă după aceea în urma gravei rane la inimă. Asupra tuturoră câletoriloră făcu acestă tragică întâmplare cea mai du re roşă impresiune. Gând vaporulă ajunse în Livorno, oâpifanulă corăbiei făcu arătare despre casă la autoritate. Miculă ucigaşă apăru încă în (Jiua aceea cu tatălă său înaintea tribunalului. Negreşită, că va fi internată băiatălă într’ună institută de co-recţiune. * * * 0 femeii în armată — »La Belgique militaire* ne dă nesce ciudate amănunte în privinţa unei femei, care a servită ca ^sublocotenentă în armată de sub primulă imperiu: Schellinck (Mărie Jeanne) născută la Gând în 1756 şi care a murită la Menin în 1840. Iacă amănuntele sale de serviciu. Intrândă în serviciu, în ală doilea batalionă belgiană, !a 15 Aprilie 1792, înainta la gradulă de eaporală la 15 Iuniu 1792 deveni sergent ă, la 7 Decemvre 1793; apoi fu prisonieră de resbelă în Austria (Italia) la 3 Martie 1797; reîntră în Francia la 11 Iuniu 1798; la 9 Ianuariu 1800, înainta la gradulă de sublocotenentă; apoi la 20 Iuniu 1808 i se dete o pensiune şi primi o dec-oraţiune de cavaieră ală legiunei de onore. Serviciu făcută fit de 17 ani; 12 campanii; totală 29 de ani. Campaniile: campaniile din 1792, 1793, 1794 în Belgia; 1795, în Olanda; 1796, 1797 şi 1800 in Italia; 1804 pe co«tele Oceanului; 1805, în Germania; 1806, în Rusia, şi 1807, în Polonia. Răni şi citaţiunî: 6 lovituri de sabiâ la lupta dela Jemmapes; citată la ordinea 4^ei Ia lupta dela Arcole; la Austerlitz; rănită de ună glonte la şoldulă stângă ; la 15 Octomvre 1806, rănită la lena; înaintată la gradulă de sublocotenent ă la 30 Iuniu 1808, în etate de 52 de anţ, şi suferindă în modulă celă mai crudă din rănile primite, i se dete o pensiune şi fu decorată cu Legiunea de onăre. Napoleonă, dându-i crucea, Zeidner Denkwiirdigkeiten* din an. 1877. *) Acte din Archiva comunei politice. 4) Ibidem. Dela 18646) încoce se află acte mai pentru toţi anii deşpre contribuţiunea solvită din partea Româniloră pănă în timpulă presinte; nu se află însă nicâirea, ca în trecută se se fi împărtăşită şi Românii de bunătăţile acestei comune până mai eri alaltaerî. Câţi voră fi perită de coleră dintre Români în anulă 1660 nu se scie, der peste totă în Codlea au murită 750 de persone; se pote însă presupune, că mulţi voră fi murită şi dintre Români, fiindă că colera graseză de regulă în clasele cele mai sărace. Despre traiulă Româniloră cu conlocuitorii Saşi nu se află documente, prin cari s’ară putea constata apriată ■ relaţiunile dintre aceste două poporaţiuni; totuşi luându-I se în considerare legile din trecută nefavorabile pentru i Români, pre lângă acestea separatismulă casteloră privilegiate, Românulă din secululă ală 14-lea încoce nu a | putută să fiă astfelă decâtă: „servus umillimus şi misera j plebs contrihuens. Până astăzi încă nu s’au ştersă din inima Româniloră respectulă şi frica ce o aveau de ara-| ploiaţii comunali, şi adî poporulă de rândă română înti-j tuleză pe primarulă «Doamne Judeţă* şi pre consiliarulă jcomunală «Doamne Pârgară,« pe când pe notarulă, de lorice etate ar fi, îlă întituleză «Domnişorule « In remi-j niscenţele trecutului se amintesce şi de loculă de supliciu ală acestei comune, numită «Dealulă furci loră.* Se înţelege de sine, că colina din apropiere nu şî-ar fi căpătată ună astfelă de nume, de nu l’ar fi meritată. Dintre aparatele de corecţiune din vechime se mai s) Acte din Archiva comunei politice. păstreq|ă ună lanţă de feră, lungă de VU m.. cu sgardă pentru gâtă şi Ia capătulă eelălaltă cu o petră de mo-rişcă, pe care penitenţii îlă purtau de gâtă pentru delictele comise, espnşî fiindă publicului. Pentru care din cele două poporaţiuni erau mai multă întrebuinţate asemenea «aparate,* trecutulă nu vrea se ne spună nimică. Ocupaţiunea principală a Româniloră din acestă opidă a fostă în trecută: oieritulă, păstoritulă viteloră6), dileritulă şi cărăuşitulă. Realităţi, afară de locuinţe şi puţină pământă împrejurulă curţii, precum şi unele coste neroditore, nu posedau Rdmânii, şi chiar şi pentru acestea trebuiau se plătescă (să dea dijmă decima pars) preotului evangelică pănă la anulă 1848. Braţulă vigurosului Română s’a întrebuinţată mai multă pentru bunăstarea casteloră priveligiate, decâtă pentru sine. Caracterulă confesională ală Româniloră din Codlea precum şi ală tuturoră Româniloră din ţera Bârsei a fostă, şi este celă ortodoxă română (greco-orientall;. Persecuţiunl religiose formale, ca în alte părţi, nu au fos'ă; totuşi orice pasă spre desvoltare se considera ca ună atacă îndreptată contra privilegiaţiloră, şi pe orice cale trebuia să fiă paralisată. Îndată ce Românii voiau a’şî validita drepturile cele mai naturale, erau persecutaţi şi taxaţi de inimici ai patriei. (Va urma.) 6) De vre-o câţiva ani Saşii au scosd mai pre toţi Românii din acestă funcţiune. Nr. 255. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. OurauJn Ui bursa de Vie&a Bursa de Bu«diresei. din 26 Noembre st. n. 1885 Rentă de aurii 4% • • • 98 10 Rentă de hârtiă 5% • • 90.00 Imprumutulă căilord ferate ungare...............148.40 Amortisarea datoriei căi-iorfi ferate de ostii ung. (1-ma emisiune) . . . 97.20 Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostii ung. (2-a emisiune) .... 124 — Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 109. -Bonuri rurale ungare . . 102.75 Bonuri cu cl. de sortare 1C2 50 Bonuri rurale Banat-Ti- mişti.................102.50 Bonuri cu cl. de sortarel02 50 Bonuri rurale transilvane 102.50 Bonuri croato-slavone . . 102. -Despăgubire p. duma de vină ung..............97.80 Imprumutulă cu p-enuu ung...................119 - Losar/e pentru rega’p 'ea Tisei şi SegedinuV . 121 70 Renta de hărtiă aus.r'ană 82 30 Renta de a -g. ausir. . . 82 90 Renta de aură austr. . . 108 85 Losurile din 1860 . . . 139 70 Acţiunile băncel austro- ungare................ 877 — Act. băncel de cred'tă ung. 288.60 Act. băncel de credită austr. 285 10 Argintulă —. — GalbinI împărătesc!............ 5 97 Napoleon-d’orI........... 9.98 Mărci 100 împ. germ. . . 61.70 Londra 10 Livres sterlinge 125.65 Cota oticialâ dela 13 Noemvre st. v. 1885. < '.ump. vrănd. Renta română (5°„). . . . 85 86 Renta rom. amort. (5°/0) . . 90 91 » convert. (6°/0) . . 82 83 împr. oraş. Buc. (20 fr.) . . 29 31 Credit fonc. rural (7°/0) . 997a 100 * *j » (5%) • 83 84 » » urban (7 °/0) . . 94 96 , (6°/o) . . 88 89 * . * (5%) • 797a 81 Banca naţională a României 1030 1040 Ac. de asig. Dacia-Rom. « » » Naţională Aură 16. 1650 Bancnote austriace contra aurii. . 2.01 2.03 *■ Câştigă rentabilă! -w >3 Persone din orice clasă statornice, cari arO CJ> •Î3 dori să se ocupe cn vendarea în rate a losuri- «o* <03 o loră de Stată şi cu prime autorizate prin lege, 05 se angajază cu condiţiunî forte bune; pe lângă pu- O ţină activitate se pote aştepta la o CM — itnA propitA 1 Ulii W A AVVJL Al II dela f). 100 până la 200 pe lună O o ţ; Ofertele cu arătarea ocupaţiunei de pănă a- «CO cuma suntfi a se adresa: c La Rudolf Mosse, Wien, sub „E. 1001 3 Am onore a face cunoscuţii onor. publică, câ am deschişii otelulu meu celu nou „Europa^ aranjaţii cu celii mai mare comfortu modernii în 6 Septemvre st. n. 1885. Prin deschiderea acestui otelu credu că am satisfăcuţii unei trebuinţe de multu simţite, dându-se oca-siune onor* căletorî de a visitâ unu otelu situatu numai şepte-(Jecî paşi departe de piaţa mare, în mijloculii oraşului în strada cea mai de frunte şi aranjată în modulă celă mai comfortabilă şi bine îngrijită. iOdăi eftine. Şalcnulu de mâncare spre giădind. ^ In legătură cu otelulu „Europa“ am deschisă şi BE8TAUBAŢIUNEA situată în parterre unde pe lângă alte beuturî se servesce şi Bere bună de Dreher dela Steinbruch. Pentru mâncări bune şi vinuri alese am îngrijitu cu deosebire. (3 fa fl a 0 O a >s o O SERVICIULIJ PROMPTĂ, PREŢURILE FORTE EFTINE! De vreme ce am încredintatu conducerea afaceriloru curente ale otelului unoru puteri probate şi eu însumi mi-am datu totă silinţa a satisface tuturoru dorinţeloră onoratului publicfi speru că mS va onoră cu cercetarea în numSru cutii mai mare a otelului şi a Restauraţiunei mele, ce i le recomandă cu distinsă stimă STEFAUU BARTHA, proprietarii. Otelu nou în Braşov u. Tipografia ALEXI, Braşovu.