KEDACŢUISKA ŞI ADMINISTRAŢI«7 NEA s BRAŞOVl), piaţa mare Nr. 22. ,OAZETA" IESE ÎN FIECARE DI. 9 > Feonfl anii 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. ££e»jiâiiia şi străinătate: Pe ană 40 fr., pe şese luni 20 fr.. pe trei luni 10 franci. TRANSILVANIEI. SE PRENUMERÂ: ANULU XLVIII. la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIURIL E: O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefranoate nu •• prlmetou. — Manuscripte nu se retr&mltu. Vineri, 15 (27) Noemvre. 1885. Braşovtt, 14 Noemvre 1885. Importanţa răsboiului celui micu din penin-dabalcanică pentru relaţiile dintre Austro-Ungaria ii Rusia a fostu de minune caracterisată îndată la kucnirea lui de unu (jiaru vienesu cu următdrele cuvinte: „Austro-Ungaria are celu mai mare literesă ca Serbia să iăsă învingătAre din răs-loiulu de faţă, pe când Rusia trebue sc dorăscă ivedA pe Bulgari £riumfându.“ Ei bine, deocamdată noroculu armeloru a avorisatu numai interesul!! Rusiei. Bulgariloru k succesu, după o luptă eroică şi desperată, a iii pe Sârbi să se retragă din Bulgaria de sudu iarăşi pe pământu sârbescu. Odată constatată ickta este fdrte naturală, ca lumea, curidsă cum ste, să întrebe, că 6re ce atitudine observă iustro-Ungaria în faţa desastreloră armatei sâr-iiesci ? Luni, t6tă 4iua, s’a bătută telegrafulă între bena şi Godollo, unde se află Măiestatea Sa şi :n diminâţa următdre monarchulă a şi sosită în Tiena spre a lua parte la ună mare consiliu de miniştri. Se crede, că în acestă sfată s’au dis-:utată t6te eventualităţile, ce s’ară pută ivi în urma situaţiuuei strîmtorate a regelui Milană. Una şi credemă pentru momentă cea mai lavă dintre aceste eventualităţi este fără îudo-& turburarea şi schimbarea ce-o p6te produce tenorocita campaniă a lui Milană în interiorulă Serbiei. Deja se anunţă că în Belgradă iritaţi-jnnea poporaţiunei e nespusă de mare şi nu e nimicii mai uşoră, decâtă ca radicalii şi rnalcon-îenţii sârbi să isbutâscă a răsturna guvernulă de ţaţă sărbescă şi p6te dimpreună cu elă şi tronulu multă ameninţată ală regelui Milană. Nu mai trebue să spunemă, că întâmplân-lu-se aşa ceva Rusia ar avă causâ fundată a se bcurâ îndoită de multă, căci o schimbare a regnului în Sârbia ar însemna în momentele de ţaţă nici mai multă nici mai puţină decâtă în-ringerea influinţei rusesci asupra celei austriace îi în Sârbia. Numai unoră temeri de felulă acesta pu-îinu ascrie şi atitudinea oficioşiloră din Viena şi festa, cari ceră acum intervenţiunea diplomatică, lentru a se încheia pacea. Astâtjî încă ei spe-eză că se voră pută dobândi pentru Sârbi con-liţiimi mai favorabile, ce va fi mâne nu se mie, căci dstea sârbâscă a fostă cumplită bătută, tiară de divizia Lesjanin, şi anevoie se va mai fotâ reculege spre a repara desastrele suferite. Intr’aceea nemulţumirea în Sârbia va cresce |ro catastrofă în Belgradă va fi aprdpe neevi-ibilă, dâcă prinţulă Alexandru, care a declarată i nu se va odihni pană ce nu se va află cu iţea lui pe pământă sârbescă, îşi va pută rea-sâ voinţa. In consciinţa isbândei sale principele Ale-andru a răspunsă în adevără cu multă mân-Iriă guvernului turcescă, că nn va primi ună rmistiţiu pănă ce Bulgaria nu va fi părăsită de rapele sârbesei şi că numai atunci va consimţi iîncheiarea păcîi dâcă se va află pe teritoriul ă limicfi. Pericululă ca Sârbii să ajungă intr’o situa-iune şi mai critică este dâr iminentă şi de ceea se urgitâză dela Belgradă şi din Viena tfervenţiunea diplomatică a puteriloră. Intr’aceea se mai nasce şi altă dificultate prin aceea că prinţulă Bulgariei a luată posiţiune şi faţă cu hotărîrea conferenţei din Constantino-polă de-a trimite ună comisară t'^cescă în Ru-melia orientală. Prinţulă cere ca acâsta misiune să se amâne pănă la încheiarea păcii cu Sârbia, pentru că, asigură elă, nu p6te sta bună, că ordinea în Rumeîia orientală nu va fi turburată, dâcă voră veni acolo comisarii pe cândă încă se continuă luptele cu Sârbii. Acâsta, precum şi imputarea ce-o face prinţulă Alesandru Porţii, că nu şi-a împlinită datoria de-a impedecâ invasiunea Sârbiloră, ca suzerană ce este, indică destulă de clară altă eventualitate ameninţătâre, ca Bulgaria victoriâsă se rupă legăturile cu Turcia şi să se declare independentă. In aeeste împrejurări programa de-a se susţinâ echilibrulă în peninsulă şi d’a se evita o revoluţiune în Sârbia, devine ilusoriă şi ajunge a fi ameninţată şi posiţiunea Austro-Ungariei în Bosnia şi Herţegovina. De aceea consiliele de miniştri ce se ţină acum în Viena au o importanţă mare şi justifică încordarea, cu care lumea aştâptă să vâijă ce atitudine va lua monarchia nâstră. Râsboiulu dintre Sârbi şi Bulgari. Posiţiunea Sârbiloră e fârte critică După o telegrama din Sofia, numai la Vmint. 'toi suntă (rupesâr-bescî pe teritoriulă bulgară, şi ce privesce unirea trupe-loră sârbescî nu ne vine a crede, că ea s’a esecutată pe teritoriu bulgară, după cum spune o telegramă din Belgradă, ci e probabilă că s’a tăcută pe teritoriu sâr-bescă. Celă multă în săptămâna viitore, voră trebui Serbii să ia ofensiva, să intre din nou pe teritoriu bulgară, dacă nu voiescă ca răsboiuiă să se transfere pe teritoriulă sârbescă, căci prinţulă Alexandru a declarată că numai pe teritoriulă inimicului va încheia pace. Lăsămă să urmeze scirile despre mişcările trupeloră şi luptele întâmplate pănă la 24 Noemvre. Belgradă, 23 Noemvre. Cu diua de adi, situa-tiunea pe câmpulă de răsboiu este cu totulă schimbată. Serbii au părăsi*ă tote posiţiunile ce le-au avută pănă acum. Defileulă Dragomană, Bresnik, Per-nik şi Izvoră se află erăşî în manile Bulgariloră şi Serbii se retragă cu încetulă spre graniţă. Abia unirea îndeplinită a tuturoră celoră patru divisiunî ce au stată îm-prejurulă Slivniţei pare că a dată o ieonă clară despre desastrulă dela Slivniţa. Actuala aşezare a trupeloră serbescî nu e cunoscută, dăr acestea se apropiâ de graniţă şi pănă la sosirea chemărei a doua se voră mărgini la defensivă. După sosirea chemărei a doua şi a generalului Lesjanin se va încerca încă o lovire principală, ca să reparede perderea. Sofia, 23 Noemvre. Aci se condamnă unanimă vandalismulă Sârbiloră. Bulgarii strigă, că ’şi voră res-buna cumplită asupra loră. Perderea armatei bulgare dela începutulă răsboiului e cam de 2000 de omeni, între cari 200 morţi. Cei mai mulţi suntă uşoră răniţi; greu răniţi suntă 350. De trei c^ile cutrieră persone sanitare câmpulă de răsboiu ca să înmormânteze morţii, între cari cei mai mulţi suntă Sârbi. La anfeposturî s’au primită peste 500 de Sârbi, cari voiau să.'se predee şi cari de trei (file erau fără nutrimentă. Aceştia se a-ducă la Sofia. Armata bulgară s’a întărită în modă considerabilă de trei (file. Belgradă, 24 Nov. Sârbii suntă în complectă retragere cătră graniţă. Ouartierulu generală se (fice, că e încă totă în Pirotă. Se vorbesce că generalulă Milutină lovano-vici s’ară fi împuşcată. Amănunte despre posiţ’unea Sârbiloră lipsescă. Patru batalione din a doua chemare de aci plecă a(fi pe câmpulă de răsboiu. Cavaleria vr’o 500 de Omeni, plecă mâne şi artileria Joi. Aci încă totă se speră că noroculă răsboiului se va întorce. Pirotă, 24 Noemvre. Afară de câteva ciocniri de puţină însemnătate la 21. 22 şi 23 c. Bulgarii nu în-drâsniră a întreprinde nimică în contra posiţiuniloră sâr-b > sel, aşa că amândoi contrarii stau în aşteptare faţă ’n faţă. Din partea Sârbiloră se pregătesce în modă intensivă continuarea operaţiuniloră. Filipopolă, 24 Noemvre. La scirea că trupele vic-toriose bulgare se află la Ţaribrodă şi apropedeZaj-ciară (oraşă sârbescă), oraşulă s’a iluminată. înrolările de recruţi continuă chiară şi nOptea, ridicându-se tinerii din paturi. Circulă faima despre o ocupatiune a Ru-meliei de cătră Rusia. Bucuresci, 24 Noemvre. După scirile din Calafat ă, Sârbii îşi concentreză ataculă asupra satului Capi tan o vi ce, unde s’a începută o viuă luptă de infanteria. Canonada a mai slăbită în direcţiunea Vitbo-1 u 1 ui. Negura împedecă o observare mai acurată. Bucuresci, 24 Noemvre. Pe totâ linia dreptă dinaintea V i d i n u 1 u i s’a începută a(fi din nou canonada. In direcţiunea Smârdanului, spre nordostă de Vidină a mai slăbită canonada, der a mai crescută în direcţiune spre rîulă Vitbolă. Calafatu, 24 Noemvre. Vidinulă arde în mai multe puncte; bombardarea continuă cu multă violenţă; în acelaşi timpă s’a începută o luptă între trupele sârbeşti cari atacă cetatea şi trupele bulgare cari o apără. De câtva timpă se audă necontenită împuşcături. Sârbii pară otăriţi a lua cu orice preţă Vidinulă. Ei îlă bom-bardeză şi de pe ună ostrovă situată pe Dunăre. Se (fice că ună corpă bulgărescă trebue să sosescă mâne seu poimâne celă multă în ajutorulă trupeloră din cetate. Belgradă, 24 Noemvre. Operaţiunea concentrării trupeloră sârbescî este îndeplinită; Sârbii dispună în apropiere de Trn de 40,000 omeni; Luni trupele din a doua chemare, în numără de 32,000, au primită arme şi au începută a fi îndreptate spre frontieră. Corpulă lui Leşjanină, din care ună detaşamentă opereză la Vidină, este aşteptată la aripa stângă sârbescă mâne seu poimâne celă multă. Atunci va reîncepe mişcarea ofensivă a Sârbiloră. Sofia, 24 Noemvre. In momentulă de faţă Bulgaria este cu totulă deşertată de inamică, afară de regiunea Vidinului, unde luptele şi bombardarea continuă. Studenţiloru bulgari dela universitatea din Odessa, cari intră ca voluntari în armata bulgară, li s’a permisă să-şi dea esamenulă în Augustă 1886; de asemenea colonişti bulgari din Rusia plecă în armata bulgară. In Belgradă domnesce mare nelinişte. Se esprimă părerea de rău, că nu s’a rechiămată din Petersburgă colonelulă Horvatovici, care e bravă şi iubită în armată. »Crucea roşiă“ ungurăscă a adresată ună apelă, rugândă publiculă să ajute cu bani său alte daruri, ce se voră trimite în Belgradă şi Sofia pentru răniţi. Voluntari ruşi au începută de câteva (file să trecă erăşî în Bulgaria. Belgradă, 24 Noemvre. — Despre desastrele dela Slivniţa împărtăşiră răniţii ce au sosită aici următorele: Milutinovicî a fostă surprinsă de Bulgari noptea în tabără ; Serbii spăriaţî au luat’o la fugă şi au suferită mari pierderi. Divizia Miskovici înaintândă spre a da ajutoră lui Milutinovicî a fostă condusă din nebăgare de semă în apropierea unui retranşamentă (şanţă), îndără-tulă căruia se aflau trupe bulgare, cari deschiseră ună focă vehementă asupra ei; retrăgându-se divizia se lovi de ună batalionă sârbescă ală diviziei Dunărei, pe care, credândă că să trupe bulgare, l’au atacată cu viuă focuri. Detaşamentele trimise de divizia Dunărei spre apărarea acestui batalionă au fostă încunjurate de Bulgari şi se aflau între focurile diviziei sârbescî a Drinei şi între acele ale inimicului. Regimentulă sârbescă Po-zasevaţă şi regimentulă dela Belgradă, Alexandru, au fostă decimate în înţelesulă adevărată ală cuvântului Ună ală doilea detaşamentă ală diviziei Drinei înainta orbişă şi câ(ju în cursa Bulgariloră, cari l’au nimicită. O asemenea sârte avii şi escadronulă sârbescă. Gene-ralulă Milutinovicî şi colonelulă Miscovicî s’au luptată în şirurile dintâiu, der n’au putută delătura catastrofa. Trupele sârbescî fugiră în mare disordine, lăsândă în-dărătulă loră o mare mulţime de morţi, răniţi şi prinşi. La Slivniţa să fi căzută 38 oficerî sârbi, 15 au fostă prinşi. Nr. 254. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. RSsboiulă şi atitudinea puterilor^. Scirile privitore la o mijlocire a Porţii între cele două părţi beligerante câştigă în consistenţă. Mijlocirea, Poster Llovd* spune, că Luni, 23 Noemvre n., t6tă (Jiua a comunicată tele-grafulă între Vie a a şi Gădollo în privinţa celoră mai nouă evenimente dela teatrulă răsboiului sârbo-bul-gară. Maiestatea Sa, în urma sciriloră ce le-a primită, ’şî-a scurtată şederea în Godollo şi Marţi dimineţa s’a întorsă în Viena. In cursulă s’au ţinută consiliuri forte seriose, în care s’au cumpănită tote acele evenimente ce s’ară pute ivi în urma înaintării Bulgariloră şi strîmtoratei situaţiunî a regelui Milană. Se pote dice de acum, că nici una din aceste eventualităţi nu ar găsi monarchia nostră nedecisă seu nepregătită.* —0— Aflămă abia acum din Blaşiu, că în 3 (15) Noemvre a.c. s’a întrunită acolo sinodulă episcopescă ală Metropoliei unite, în afacerea restabilire! ordului că-lugărescă ală Basiliţilor ă. Au fostă de faţă, afară de Metropolitulă Vancea, episcopulă Oradei Pavelă, ală Lugoşului Mihalyi, şi din diecesa Gherlei doi canonici. —0— La cererea reuniunei ardelene de maghiari sare, protopresbiterulă ev. reformată Bartha şi viceşpanulă comitatului Hunedora au dată câte ună certificată despre „originea maghiară* a celoră 13 (numărulă Judei) locuitori din Bârcea mică, cari au trecută la religiunea reformată. — Ga mâne vomă audi, că printr’ună asemenea certificata s’a dovedită > ori ginea maghiară' a ministrului Trefort. —0— Inspeetorulă şcolară Rheti a cutrierată în săptămânile trecute comiţafulfi Hunedorei, a chemată in anumite centre pe învăţătorii de limbă «streină* şi i-a esaminată din limba maghiară. — Cine 6re va fi streină învăţătorii or! inspeetorulă Rheti? De sigură că d Rheti va scăpa tefâră cu ună certificată de origine. —0— • Ni se scrie din Alba-Iulia dela 17 Noemvre n.: »La judecătoria comunală se alese ca jude comunală Gazda Ianos. Acesta a păgubită, în serviciulfi său, atâtă pe partide cală şi erariulă, făcândă gheşeftă cu banii partideloră şi cu timbre. După mai multe arătări s’a rânduită în contra lui cercetare criminală, s’au ascultată vr’o 600 de omeni, parte ca păgubiţi parte ca martori. După ce judecătoresce s’a constatată crima, s’a dată ordină de urmărire, der »cinstitulă« jude umblă prin totă Ardelulă ca agentă sub numele Iohann Rei-cher şi nicăerî nu-lă găsescă, pentru că totă acolo îlă caută unde sciu sigură că nu e. Totă aşa s’a întâmplata cu subpretorulă Dergan Iozsef dela perceptoratulă orăşenescă din Alba-Iulia; acesta a defraudată din casa alodială peste 2200 fl. şi a fugită de nici pomenire nu sâ aude de elă. Aşa se întâmplă cu .patrioţii,* după cum vrea să ne facă şi pe noi »Kulturegyletulă.* -0— Ni se scrie de lângă Someşă, că în curândă Bet-leanulă va fi legată de lumea cea mare prin cale ferată, întrebarea e însă, că <5re despăgubitu-s’au 6menii pentru dauna făcută în agrii şi sămânăturile loră? —0— Camera de comerţă şi industriă din BraşovO a fostă încunosciinţată de consulatulă ausfro-ungară din Bucurescî, că firma d’acolo Tkiel şi Weiss, proprietari de tipografiâ, s’au declarată faliţi de tribunalulă comercială, în 17 Noemvre n. c. —0— In 22 Noemvre n. s’a dată în Bradă o Repn-sentaţiune teatrală în sala gimnasiuîui. După represen-taţiune a urmată danţă în »Otelulâ mare*. Venitulă e destinată spre înfiinţarea unui «fondă pentru elevii bolnavi* dela institutulă gimnasialfi din Bradă. Programa representaţiunei: 1. „Barba lui Ştefană ce*ii> mare« comediă de Baronzi. Personele: Bemol, Dl. V. Boneu. Joimartină prof., dl. I. Germană. Agerina soţiă, d~na Rirnbaşă. Stelica fiică, d-ra Feier, Cumpânelă, d-lă Albu. Ionată, d-lă Rimbaşă. Filiaşfl, d-lă Im pă rată. Umbra, d-na Rimbaşă. Servitori,,*,, 2. . Mortală şi Danţulă* comediă de V. Urechii Personele: C. E. Damiană, Dl. Anghelă. lorguşoifl nepotulă, d-lă Boneu. Iulcea amanta, d-na German. Frun<}ăreană, dl. Albu. Deciu, dl. Germană. Bure-ţescu dl. Rimbaşă. Burăh telalulă, dl. Rimbaşă Barbu lăularu ***. Dănţuitori. Dănţuitdre. Lăutari. Ofertele mărinimdse se voră chita publice. —0— Ună concertă filarmonică se va da în săptămâni viitore, Vineri în 4 Decemvre n., de cătră orchestra orăşenescă împreunată cu diletanţi, sub conducerea maestrului de capelă d. Anton Brandner. —0— »România* scrie: „Statua învăţătorului Lazâru esle aşezată pe soclulă ei, la stânga statuei lui Mihaiu Vite-zulă, în grădina din faţa Academiei, unde astăzi învg ţăturile se predau în limba ţârei, după cum a vrută La-zără, care a scosă din greşelă pe cei ce credeau, că io românesce nu se pute învăţa filosofia, matematicele, etc, Desvălirea statuei se va face la 5 Decemvre, în (J'ua de Sfântulă Sava, în (Jiua serbărei scolei pe care a interne-iat’o elă, şi care sărbătdre anulă acesta va fi îndoiţi măreţă.* —0— Gitimă în »Vocea Covurluiului:* »Aflămă, că afară de regimentele din divisiunea Dobrogei, cari suntă deja în obsarvare la frontiera bulgară, au mai plecată 7 baterii de artileriă din corpulă III de armată. Trupele suntă sub comanda d lui generală Dunca.u —0- Societatea »Crucea roşiă* din România a a dresaţi ună apelă pentru a i se trimite ajutdre, fiă în natură fia în bani, pentru răniţii sârbi şi bulgari. »Crucea Roşiă Română" a şi pornită deja ajutore atâtă la Sofia câţi şi la Belgradă, cari constau în personală medicală, medicamente, rufăriă, pansamente şi totă necesariulă pentru bolnavi şi răniţi. —0 — fiarele streine, între care «Standard* şi .Journal des Debats,« publică următdrea telegramă din Peters-burgă: „Nisce telegrame primite aci spună, că România FOII jETON O. La Ilongrie Politique et Sociale. (Urmare şi fine.) In acestă capitulă, două curente se bată în capete sub pena d-lui de Gubernatis: unulă care nasce puternică din evidenţa fapteloră, altuia pe care scriitorulă îlă provăcă dela elă, deore-ce hotărîrea lui de a presinta pe Unguri asttelă cum spuserămă mai susă e nestrămutată; apare în şi printre liniile pagineloră sele în totă momen-tulă. E curidsă silinţa ce-şî dă d. de Gubernatis a face ca al doilea curentă să predomine şi să năbuşâscă pe celă dinlâiu! Pentru ună cetitorfi care cunosce Ungaria şi competiţiunile profunde, eterne (pănă când va dura actuala stare de lucruri), irezistibile ale naţionalităţiloră dintr’ânsa numai şi numai din Ungaria d-nei Edmond Adam (»La Patrie Hongroise") şi care voiesees’o mai cu-noscă şi din Ungaria d-lui de Gubernatis, silinţa acestuia d’a face să tacă, să dispară primulă curentă, acela ală evidenţei fapteloră, în faţa celui d’ală doilea, acela ală potriveleloră dorite, ală preferinţeloră manifeste, e încoronată cu celă mai desăvîrşită succesă. D. de Gubernatis face pe cetit,orulă său să crecjă, că cestiunea naţionalităţiloră şi însemnătatea ei în Ungaria suntă totă atâtă de mari ca cestiunea şi însemnătatea napolitanismului, şi toscanismului, şi lombardismului în Italia — rivaliUs de clocher, certe şi animositâţî districtuale. Şi deore-ce am avută, şî-ar ce. nu sciu de ce, d. de Gubernatis, Daco-Românulă zace în cea mai desăvârşită ignoranţă ; nu e poporă care se fiă în4estrată în Ungaria cu mai multe aptitudini spre o strălucită civilisaţiune decâtă poporulă ungură, aşa der poporulă ungură merită ântâietatea, egemonia, pasulfi înainte. Astfelă se scrie istoria în Ungaria şi despre Ungaria! De altmintrelî, în totă şi ’n tote, d. de Gubernatis se silesce a face din Unguri, în presinte şi ’n viitoră, poporulă civilisată şi civilisatoră prin escelinţă. Şi pentru acâsta, deorece se recunosce în Europa occidentală de cei mai mulţi scriitori, că elementulă cehică într’ună poporă e ună elementă de civilisaţiune, scriitorulă italiană, seu mai bine panegeristulă Unguriloră găsesce acestă elementă, descopere celtismulă şi ’n Unguri. De vreme ce suntă celtisaţî, ne lasă a înţelege d, de Gubernatis, de vreme ce Ungurii esundă de sânge celtică în vine, cum vreţi ca ei să nu mergă în fruntea poporeloră, cari voră alcătui viitorea confederaţiune orientală ? De altmintrelî, celtismulă maghiară mai servă d-lui de Gubernalis a proba şi lămuri ună iucru a cărui probare şi lămurire nu i-e cerută de nimeni şi nici nu ajută întru nimică problema grozavă a naţionalităţiloră din Ungaria. Acestă lucru e iubirea franco-italo-maghiarâ'; ea e basată pe celtismă Câte şi trei aceste popore, Francesii, Italianii şi Ungurii au în ei însuşiri celtice; de aceea, îndată ce ună fiu ală Franciei întâlnesce pe ună loeuitoră ală pusztei maghiare, pe unulă din acei purtători de largi pantaloni de pân4â albă pe cari îi admirau gazetarii francesl astă veră, îndată Francesulă ţin-tesce ochii, simte celtismulă câ’lă înflacărâ şi se arun:ă în braţele nădrăgarului. Năzdrăvană celtismă! Mărturisimă că e forte pitorescă esplicaţiunea iu-birei franco-italo-maghiare, întemeiată pe ună celtismă atâtă de nostimă, der câtă de facili amă fi, trebue s{ recunoscemă că sciinţa e departe de a se mulţămi cu astfelă de esplicaţiunl. Pe urmă, ună altă lucru fdrte curiosă apare în primele 3 seu 4 capitule ale operei scriitorului italiană. D. de Gubernatis crede că orice afirmă despre Unguri iare să fiă combătută; d-sa vede în faţă’i, când scrie, pe adversarii viitori, şi de aceia, înainte de a deschide a« Nr. 254. GAZETA TRANSI1VANIEI concentreză trupe la graniţa Basarabiei.* La acestea observă «România:* »Scirea acesta este de o gravitate excepţională. Şi fiindcă nu suntemă puşi în posiţiune a o verifica, credemă că ar fi datoria guvernului să facă lumină prinlr’ună comunicată." —0— ,Naţiunei« i se scrie din Gălaţi, că au sosită în acelă oraşă două baterii de artileriă din Brâ i la cu des-tinaţiune peotru Dobrogea. Totă artileria din Tul cea a plecată la fruntariile Dobrogei. —0— »Bo:nânia Liberă* spune, că Joi dimineţa, în săptămâna trecută, au plecată din Focşani pentru Dobrogea două baterii complete din regimentulă VII de artileriă sub comanda maiorului Mavrocordată. —0— In Petersburgu se *rorbesce, că comandanţii distric-teloră militare Chievă, Charcova şi Odessa au fostă avi-saţi să-şi tină trupele gata d’a fi mobilisate la celă din-tâiu momentă. —0— — „De ce nu vă prefaceţi în Dumnetjei,* qfise în qlilele acestea ună preotă reformată câtră ună preotă română, într’o viuă dispută despre Eucharistiă, »dacă credeţi că de câte ori serviţi liturghia, mâncaţi trupulă şi be^ sângele lui Dumne^u?* — »Dar d-v6stră, cari de sigură în tote mâncaţi carne de vităj pentru ce nu vă prefaceti în....... vite?* îi replică preotulă română. — Autentică. Betleană, Noemvre 1885. (Unu faptă bună în esecutare. Reuniunea filială a învăţătoriloră din raionulă Betleanului. 0 bibliotecă în Betleană. Ună prândă.) Domnule Redactoră! Nu fără interesă observămă? că de ună timpă încoce publiculă vecină şi-a îndreptată tote privirile asupra nostră. S’a dată espresiune unoră dorinţe nobile şi anume: de a se forma din comunitatea nostră ună centru românescă, de a se funda o bibliotecă etc,, der nu scimă cu ce intentiunî au mai aruncată şi schintei de focă asupra nostră. Este prea scumpă şi preţiosă pentru noi spaţiul acestui (jiară şi nu convine nici cu firea nostră a ne încăera cu cineva în polemii obositore pentru publică. Credinţa nostră este, că noi conformă debileloră nostre puteri să muncimă, căci celă mai bărbătescă răspunsă ce se pdte da orî şi cui suntă faptele. A ne judeca noi pe noi nu sunlemă competenţi, acestă taiâ în sfera de dreptă a publicului, care scie, că unde vorbescă faptele, frasele suntă suflate de vântă. Permiteţi-ne, d-le Redactoră, să Vă împărtăşimă ceva din mijloculă nostru. Sciută este, cumcă scola română confesională din Betleană ajunsese în o astfelă de situaţiune, încâtă depindea numai dela ună firă de pără de a fi închisă de ogră4î străine, ce întâmplându-se s’ar fi stînsă şi lumina vieţii scolei amintite. Insă prin stăruinfa şi zelulă parochuiui locală, a d-lui Oregoriu Puşcariu, care a luată lucrulă a mâna, ca conducătoră, putemă spera că acestă periculă este radicalminte delă-turată. Astăzi bunulă nostru părinte sufletescă este în tărgă cu proprietarii ogrăzii din ostulă scolei şi prin acesta se deschide drumulă în curtea ei, care în casulă contrară era absolută închisă. Cerulă să-i ajute d-lui Puşcariu a duce în îndeplinire şi a esecuta acestă faptă. Din alte privinţe nu ne tememă scola, pănă mai trâiesce învăţătorulă S. Moldovană, despre care nu potă retăcă, că la o ocasiune bine venită, în faţa mai multoră dmenî aleşi din poporă a ţinută ună cuvântă importantă despre îmbrăţişarea meseriiloră din partea poporului română. In localităţile scolei la tl a. c. n. şî-a ţinută adunarea sa primă de constituire reuniunea filială a învăţătoriloră români din raionulă Betleanului sub conducerea şi pre-sidiulă energicului protopopă ală Betleanului Miehailă Fâgăraşanu, care deschise adunarea prin o vorbire oca sională adequată. Toţi cei ce se interesâză de cultura românescă au fostă de faţă la acâstă adunare. Intre aceştia potă a-minti cu plăcere pe d. parochă locală Gregoriu Puşcariu; leologulă abs. centr. Ioane H. Boteanu; Onighi, preotulă Mălinului, apoi preotulă din Beudiu, cari toţi s’au făcută membrii ajutători ai reuniunei pe lângă taxa anuală de 1 II. v. a. Constituindu-se reuniunea pe lângă presidiu, se alege ună secretară în persona d-lui înveţătoră locală S. Moldovană. S’au luată disposiţiunile necesare, ca învăţătorii să ’şi procure cărţile de lipsă pentru prelegeri şi câte o f‘6iă scolastică. — Teologală abs. centr. I. H. Boteanu, care a fostă secundată apoi de preotulă S. Po-pană cu argumente, recomendâ foia: „Scâla practică* a d-lui Petri din Năsăudă. De cetită a fostă acceptată ună abecedară erăşî ală d-lui Petri. S’a desemnată o temă de propunere: »desvoltarea sunetului ,s'« şi o diserta. ţiune: »Cum pdte învăţătorulă să ’şî facă propunerea sa religiosă*—pentru adunarea viitore. Tema de propunere în înţelesulă regulamentului are să-o tină învăţătorulă în staţiunea căruia va fi adunarea, er cu disertaţiunea s’a însărcinată d. N. Drăgană învâţătoră. Loculă viitorei a-dunări s’a hotârîtă Cociulă şi anume pe Dumineca To-mei a anului 1886. Venindă între altele pe tapetă şi cestiunea biblio-teceloră s’a hotărâtă a se funda în Betleană o bibliotecă tracluală, afiliîndu-se la Betleană şi tractulă Ciceu-Gristurului. Acestă bibliotecă va servi ca isvoră de lumină tuturoră omenilorfi doritori de lectură. Inchi4ăndu-se şedinţa după formulele îndatinate învăţătorii au fostă tractaţi la o masă frumosă, servită de 1 d-na învăţătore, Florica Moldovană n. Dinganu. Toastete ! se înţelege n’au lipsită. Primiţi, d-le Redactoră s. c. I. i Hortensia. i ----------- I | STIPENDII PENTRU MESERIAŞI j Din fundaţiunea Andronică se voră da pe anulă 1886 următorele stipendii şi ajutore: a) 44 stipendii şi ajutore de câte 30 fl. pentru tineri, cari au intenţiunea de a se aplica ca no-viţi la meseriă şi industria, apoi pentru învăţăcei aplicaţi deja la meseriă şi industrie, şi în tine pentru învăţăcei, cari au devenită sodalî (calfe) în decursulă anu-ui 1885; b) 12 ajutore şi anume: cinci câte de 100 fl., cinci câte de 150 fl., şi două câte de 200 fl. pentru sodalî (calfe), cari suntă în condiţiunile recerute de a se face măestri; c) u n C stipendiu de 50 fl. anuală pentru ună tânără care intenţioneză aîdeveni architectă practică; d'i ună stipendiu de 300 fi. anuală pentru ună tânără, care cerceteză o scolă edilă superi-oră în patriă, său în străinătate. Toţi, cari voescă a concurge la aceste stipendii şi ajutore, trebue se dovedescă: a) prin atestatulă de boteză, că suntă Români gr. or. din Transilvania; b) prin atestatulă oficiului comunală (primăriei), starea ave-rei proprie şi a părinţiloră; c) prin atestatulă oficiului parochială, la care aparţine concurentulă seu familia concurentului, decă trăescă părinţii, câţi copii minorenî suntă şi câţi din aceştia umblă la scolă? In specială tinerii, cari a intenţiunea a se aplica ca noviţî la meserii şi concurgă la ună stipendiu câte de 30 fl., afară de recerinţele generale indicate mai susă, trebue să mai întrunescă următorele | conditiuni: 1. Să nu fiă mai tineri decâtă de 12 ani. 2 Să fi cercetată cu succesă bună scola elemeutară. ceea-J ce este a se dovedi prin atestate scolastice. 3. Să fi încheiată contractă cu măestrulă conformă §-lui 61 ală i legii industriale (art. leg. XVII: 1884), ceea-ce se va ceştia gura, le răspunde, s’apucă la certă şi discutiune cu dânşii; în locă de a face istoriă contimporană, d. de Gubernatis pare a face polemică contimporană. Faptulă acesta, curiosă în sine, se esplică lesne. Autorulă a stată la Pesta şi a călătorită prin Ungaria însoţită de amicii săi Unguri, şi orî de câte orî aceştia i-au comunicata ceva asupra posiţiunii politice a diferi-teloră naţionalităţi din statulă loră, n’au uitată a’i spune, că suntă scriitori cari profesă asupra acestoră cestiunî credinţe contrarie, dâr cari se ’nşâlâ pentru că aşa si pe dincolo, şi erăşî aşa, şi erăşî pe dincolo. Ungurii polemisau lămurindă d-lui de Gubernatis diferitele cestiuni politice şi sociale la ordinea 4ilei la Pesta şi aiurea; d. de Gubernatis, neau4indu-i decâtă pe ei, nu putea decâtă să polemiseze în cartea sa. I au spusă Ungurii, că destăinuirile d-lui Hunfalvy privitâre la Români în cartea sa Die Rumaenen und ihre Anspriiche voră face să roşescă pe toţi învăţaţii români (pag. 21); d. de Gubernatis se grăbesce a repeta, că destăinuirile d-lui de Hunfalvy, privitore la Români, voră face să roşescă pe toţi învăţaţii români. Astfelă suntă tote cestiunile tractate de scriitorulă din Florenţa. Are nestrămutata hotărîre de a găsi pe Unguri ângerî şi e destulă de deşteptă a-i angelifica. Pănă acum Ungurii erau cavaleri, acum suntă ângerii civilisătorî. Le parti pris ală d-lui de Gubernatis e manifestă, vădită cu desăvârşire, căci apare din totă cartea d-sale, că a cunoscută adevărata stare a Ungariei actuale, der n’a voită s’o spună; că a vă4ută, a pipăită în acele două luni de şedere la Pesta t6te bucăţile din care se alcătuesce a4î, mulţămitâ unui compromisă condamnată, statulă maghiară; că a vă4ută şi a pipăită desagregaţiunea acestoră bucăţi lipite între ele d’o parte cu cocă guvernamentală şi de alta numai cu ura dintre popore; a vă4ută acestea şi altele multe, cari l’ar fi sfătuită să nu facă din Unguri poporulă ângeră-civilisătoră, poporulă asirnilatoră, capă ală federaţiunei orientale celei viitore, poporulă care, după cum 4>cea Lamartine de Francesî, duce cu sine victoria luminei, căci are în inimă o mare, ună oceană de iubire şi de geaerositate. A vă4ută acestea, der n’a voită să le spună, căci ţine a fi gentilă cu amicii săi din Pesta, a face serviciu causei maghiare. Serviciulă e îndoiosă de totă; Românulă a spusă aci şi în alte coloae, că Europa e adâncă convinsă as-tă4î de ună adevără, pe care mulţi din scriitorii amici ai Unguriloră îlă întărescă pe fiecare 4i cu serviciele loră, şi acestă adevără glăsuesce astfelă: e rară scrierea, în care afacerile statului maghiară să fiă espuse astfelă cum suntă în realitate. La Hongrie ‘Politique et Sociale a d-lui de Gubernatis, în partea sa politică, ca şi socială, nu face decâtă a da şi mai multă dreptate adevărului de mai susă. Repetă însă şi ţină a recunosce încă odată, că pi-toresculă, fantasia, anecdota, parte din amănuntele istorice — şi în speciă relaţiunile Italiei cu Ungaria in evulă mediu şi în timpurile moderne, — suntă din cele mai interesante. Cartea d-lui de Gubernatis trebue citită. 1885. dovedi prin aşternerea contractului originală, seu în co-piă legalisată. învăţăceii aplicaţi deja la meseriă seu industriă cari concurgă la ună stipendiu de câte 30 fl. afară de recerinţele generale, trebue să mai întrunescă următdrele condiţiuni: 1. Să fiă angajaţi la vr’ună măestru cu contractă, care să se alăture la cerere. 2. Să aibă purtare bună dovedită cu atestată dela mâestrii, la cari au fostă şi suntă în învăţătură. Sodalii, cari concurgă la vr’ună ajutoră de 30 fl., afară de recerinţele generale, trebue să întrunescă următorele condiţiuni: 1. Să fi terminată periodultt de învăţătură in decursulă anului 1885, ceea-ce se va dovedi prin atestatulă autorităţii industriale conformă § 67 din art. de lege XVII: 1884. 2. Se arâte ună sporă şi 0 purtare bună prin atestatulă măestrului eventuală prin cartea de lucru (§ 99 din legea citată). 3. Să arăte câte limbi sciu vorbi şi scrie (adeverită prin măestrulă) şi dacă aparţină, ca membrii la vre-o reuniune de sodalî (adeverită prin presidentulă reuniunii). Soda Iii, cari concurgă la vr’ună ajutoră câte de 100 fl., 150 şi 200 fl., pentru a se face măestri, au să întrunescă afară de recerinţele generale încă următârele condiţiuni: 1, Să fiă provă4uţi cu certificatulă de măestri. 2. Să fi lucrată celă puţină 6 ani ca sodalî, ceea-ce se va dovedi prin atestatele măestriloră. In cerere să arăte anume: unde voiesce a se aşe4a ca măestru şi ce felă de mijloce bănescî mai are pentru a’şî începe meseria pe socotela loră, asemenea să producă şi alte documente recomândătore, precum d. e. că suntă membrii ai vre-unei reuniuni de sodalî (certificată dela presidentulă reuniunii). Tinerii, cari concurgă la stipendiulă de 50 fl., pentru a deveni architecţî practici, au să întrunâscă a-fară de recerinţele generale încă următârele condiţiuni: 1. Că au absolvată cu succesă bună 4 clase din seolele 1 reale seu gimnasiale (atestate scolastice); 2. Că suntă primiţi ca învăţăcei la un architectă practică (contractulă cu architectulă). Tinerii cari concurgă la stipendiulă de 300 fl., pentru a cerceta o scolă edilă superiâră, au să întrunescă afară de recerinţele generale încă următorele condiţiuni: 1. Că au absolvată cu succesă bună celă puţină 4 clase din seolele reale sen gimnasiale (a-testate scolastice). 2. Că au făcută pracsa recerută la ună architectă practică (adeverinţă dela architectă). In cerere să se arăte anume scola, care se intenţionâză a se cerceta. Dela toţi concurenţii de orice categoriă se recere, ca cererile să fiă scrise şi subscrise cu mâna loră propriă şi adresate consistorului archi-diecesană gr. or. din Sibiiu unde se sosescă celă multă pănă la 1 Decemvre st. v. a. a. Cererile sosite după acestă termină şi cele ce nu voră fi instruate precum se recere mai susă, nu se voră lua în considerare. SCIRl TELEGRAFICE. (Serv. part. ală »Gaz. Trans.*) MADRIDtX 26 Noemvre. — Alfonso XII, regele Spaniei, a murită er! în urma sufe-rinţeloră de ftisiă, accelerată prin disenteriâ*). T6te trupele au fostă consemnate în casarme. Miniştrii s’au dusu la Pardo, numai ministru-preşedinte Canovas a rămasă în Madridă, ca să întâmpine orice eventualitate. (ALFONSO XII. Francisc de Assisi, regele Spaniei, s’a născută în 28 Noemvre 1857. Elă fu uniculă fiu ală reginei Isabela II. căsătorită cu infantulă de atunci (după aceea rege titulară) Francisc de Assisi. Alfonso, care ca succesoră presumtivă la tronă purta titlulă de ,,Prinţă ală Autriei; după căderea dinastiei bourbone pricinuită prin revoluţiunea din Septemvre 1868, părăsi cu părinţii săi Spania şi pănă în vera anului 1874 îşi primi educaţiunea seienţifică în Academia Teresiană din Viena, er după acesta se duse în şcola militară din Sand-hurst în Anglia. După ab4icerea regelui Amadeu şi după nesuccesulă guvernului republicană, Alfonso fu proclamată la 29 Decemvre 1874 rege ală Spaniei, venindă ca preşedinte ală noului ministeră Canovas del Castillo. In 1876, Alfonso luă comanda supremă a armatei contra Carlistiloră, p’ală căroră restă îlă respinse peste graniţele francese. Alfonso a fostă căsătorită ântâiu, 23 lanuariu 1878, cu princesa Maria, (care muri după 5 luni,) fina ducelui de Montpensier, a cărui soţiă este sora Isabelei. A doua oră, 29 Noemvre 1879, s’a căsătorită cu archiducesa Maria Christina de Austria. La viâţa regelui Alfonso s’au comisă două atentate, dâr fără succesă.) — *) Telegrama de eri ne-a comunicată, că regele Alfonso s’a bolnăvită de difierită; a4î telegrama ne vorbesce de disenteriă. Avândă în vedere, că amândouă telegramele, cea de eri şi cea de a4i, ne spună, că membrii familiei şi miniştrii au fugită la Pardo, trebue să deducemă, că regele a murită de coleră, der că acesta nu se telegrafieză. Red. Editoră: Iacobft Mureşianu. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu. Nr. 254. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Ourtialfi ia. bursa de 7ien& Bursa de Bueuresci. dia 25 Noembre st. n. 1885. Cota oficială dela 13 Noemvre st. v. 1885. Rentă de aură 4°/0 . . . 98,C Rentă de hârtiă 5% . . 90 0 ImprumutulQ căilorft ferate ungare................148 4 Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostfl ung. (1-ma emisiune) . . . 97,2 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostii ung. (2-a emisiune) .... 124: -Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 109. -Bonuri rurale ungare . . 102.50 Bonuri cu cl. de sortare 1C2 50 Bonuri rurale Banat-Ti- mişfi................. 102 50 Bonuri cu cl, de sortarel02 50 Bonuri rurale transilvane 102.50 Bonuri croato-slavone . . 102. — Despăgubire p. dijma de vină ung...............97.80 Imprumutulu cu premiu ung...................119 — Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 121.40 j Renta de hărtiă austriacă 82 35 I Renta de arg. austr. . . 82 70 Renta de aură austr. . . 108 90 Losurile din 1860 . . . 139 70 Acţiunile băncel austro- ungare............... 874 — Act. băncel de credită ung. 288.50 Act. băncel de credită austr. 285 00 Argintulă —. — GalbinI împărătesc!........... 5 97 Napoleon-d’ori............10.00 Mărci 100 împ. germ. . . 61.75 Londra 10 Livres sterlinge 125.65 Renta română (5°0). . . . Renta rom. amort. (5°/0) . . » convert. (6°/0) . . Impr. oraş. Buc. (20 fr.) . . Credit fonc. rural (7°/0) . . * » n (5°/o) • » » urban (7%) . . , (6°/.) • • * » * (5%) • Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. « » » Naţională Aură......................... Bancnote austria ce contra aură. Euinp. vend. 85 86 90 91 82 83 29 31 99V* 100 83 84 94 96 88 89 797, 81 1030 1040 16. 1650 2.01 2.03 Nro. 2227/885. adm. i—i. Fublicatiune. 1 ’ . . . . | Pe basa concesiunei înaltului ministeriu reg. 1 ung. pentru lucrări publice şi comunicaţiune, de | dato 11, Decemvre 1882 sub Nro. 38823, se aduce la cunoscinţă publică, că cu l-a Decemvre 1885 în opidulu montană Abrudă să va începe culegerea vamei de fldsteru (pardosălă). Abrudă, în 21 Noemvre 1885. Magistratul!! opidantu MB"* Numere singuratice ă 5 cr. din „ Gazeta Transilvanieiu se potu cumpăra în tutungeria lui I. GROSS. Ai sosit acin Marinată (Aalfisch). Sardine rusesc! în Butoiaşe. Sardine franţuzesc! veritab. Pellier frăres. Scrumbii de mare. icre negre rusesc! moi. Icre roşii. Laclierdă Mustării franţuzescu. Mnştaru de Dtisseldorf. Lămâi gardeze. Marone de Italia. Ceaift Melange de Moşea. Bisquits pentru ceaiu. Romii de Ananasu. Halva de Adrianopole şi diferite alte articule, la 10ANU DUŞOIU juniorul. Strada Teatrului a> X o; 4) G 3 i G G kS E> G cS o G <1-1 >G a & «8 O ci u O G O >G f-i O l—H O} o că >G a >& G G G <1 O O o G că Ua rS «8 Ph xu Eh >G O Ph p CC a G iO OO 00 KJ <1 & R w & P Eh- Fh QQ sd G G cc >3 Pi >G a> o G J Feldiora — 4.53 — 6.35 12.14 ) „ i 5.20 7,14 1.09 ftraşovft ) 5 3- .— — 1.50 Timişă — 6.07 — — 2.48 6.32 I 3.22 , Fredealn ^ 7.301 — — 4.56 ) BucurescI 11.35 — 9.4i BucurescI Predeală Timişă Braşovfi Feldiâra Apatia Agostonfalva Homorodă Haşfaleu Sighişdra ^ Elisabetopole Mediaşă Copsa mică Micăsasa Blaştu Crăciunetă Teiaşă Aiudă Vinţulă de susă Uiora Cucerdea Ghirisft Apahida CÎEşia ) Nedeşdu Ghirbftu Aghmşfi Stana Huxedină Ciocm Bucîu Bratca R5v Mezd-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe Oradia-mare P. Ladăny Szolnok Buda-pesta Viena 6.22 7.01 7.33 8.01 8.45 10.10 10.29 10.39 11.19 11.54 1.2.12 12.56 1.30 1.45 2.11 2.55 3.17 3.24 3.31 4.09 5.36 5.56 6.08 6.29 6.45 7.00 7.26 7.j 8.28 8.47 9.06 9.26 10 01 10.20 10.30 10.37 10.51 12.37 2 58 6 00 6.35 3.00 5 00 9 45 9.47 10.11 10.44 10.51 11.18 11.36 11.51 12.23 1.19 1.30 1.37 2,05 2.25 2.36 3.18 3.40 4.01 4.24 4.49 5.5b 6.08 7.14 7.43 8 22 8.48 9.13 9.18 10.31 12 07 2.10 2.45 8 03 7.45 12.50 1.09 1.40 2.27 2.55 3.38 4.17 4.47 5.42 7.87 801 8.21 9 05 9 48 10.02 6.20 6.59 7.15 7.43 829 8.55 9.04 9 12 10 23 12.32 12.59 8.3* 12.4; 10.87 12 5 4.45 10.05 10.50 4.0 6.05 Nota: Orele de năpte suntă cele dintre liniile grose. Tipografia ALEXl Braşovă. TeiuşA- ţt.radft-Budapesta Budapesta- iradă-Teiuşâ. Trenă Trenă Trenă de Trenă de Trenă Trenă omnibus omnibus persdne persdne accelerată omnibns Teiuşfi 11.09 — 3.56 Viena 11.00 7.15 — Alba-Iiilia 11.46 — 4 2” Budapesta 8.05 1.45 8 (!UI Vinţulă de josă 12.20 — 4.53 11.02 3.44 11.40, Şibotă 12.52 — 5.19 SZOltlOK j 11.12 4.02 ;12 00 Orâşiia 1.19 — 5.41 Aradft 3 37 7.53 5.25 Simeria (Piski) 1.48 — 6.08 Glogovaţă 4.13 — b 19 Deva 2 35 — 6.39 Gyorok 4.38 — 6.48 Branicîca 3.04 — 7.04 Paulişă 4.51 — 7.00 Hia 3.36 — 7.29 Radna-Lipova 5.10 — 7.23 Gurasada 3 50 — 7.41 Conopă 5.38 — 7.51 Zam 4 25 — «.12 Bârzova 5.57 — 8.10 Soborşin 5.09 — 8.49 Soborşin 6.42 — 5.58 Bărzova 5.56 — 9.29 Zam 7.14 — 9.28 Gonopil 6.18 — 9.49 Gurasada 7.43 — 9.56 Radna-Lipova 8.57 6 14 10.23 Ilia 8.01 — 10.17 Paulişă 7.12 6.30 10.37 Branicîca 8.21 — 10.38 Gyorok 7.27 6.47 10.52 Deva 8.47 — 11.05 Glogovaţă 7.56 7.17 11.18 Simeria (Piski) 9.05 — 11.23 Aradft 8 10 7.32 11.32 Orăştiă 10 10 — 12.24 ftzolnok ^ 2.39 12.00 45? | Şibotă 10.43 — 12.53 ( 3.16 12.14 5.10 Vinţulă de josă 11.04 — 1.22 Budapesta 7.10 2.10 8.16 I Âlba-Inlia 11.19 — 1.40 Viena — 8.00 6.05 Teluşfc 12 05 — 2.24 Aradth'-Tlmlş^rab ^Isiffl.eria (Piski) Petroşemi ; Ttenfi Trenă de Trenă de Trenă de Trenă Trenă omnibus porsdne persone persone omnibns omnibns Ara dd 6.00 12.55 8.25 IMsaieria 6 30 11.50 2.23 Aradulă nou 8.25 1.21 8.36 Streiu 7 05 12.27 3.00 Ntemeth-Sâgh 8.50 1.46 8.54 Haţegă 7.53 1.19 3.49 Vinga 7.19 2 18 9.13 Pui 8.46 2.10 4.40 Orezifalva 7.38 2.36 9 25 Grîvadia 9.33 2.57 5.28 Merezifalva 7.56 2.53 9 36 Baniţa 10.11 3.35 6.07 Tisaa3ş<5ra 8.42 3.40 10.1 6 SE* etroşeni 10.43 4.04 6.39 Timtşdra-AradA Petroşeni— Simeria (Piski) Trenă de Trenă de Trenă Trenă Trenă Trenă peradne persone 1 omnibus omnibus omnibus de pers.J Timişdra 6.07 12.25 1 5 00 Petroşeni 6.49 9.33 5 28 | Merczifalva 6.40 1.16 | 5.50 Baniţa 7.27 j 10.14 6.08 Orezifalva 6.51 1.34 6.07 Grivadia 8.06 10 54 6.4" Vinga 7.08 2.04 6.32 Pui 8.50 IV°7 7.35 Nemeth-Sâgh 7.23 2.25 6.53 Haţegă 9.31 12 17 8 02 - A ra dulă nou 7.40 264 7.24 Streiu 10.16 12.58 8.44 | Aradtt 7 50 3.10 7.40 EUnteria 10.53 1,35 9.15