REDAC'ŢIUNEA ŞI ADMINISTRAŢII? NEA :
BRâŞOVff, piaţa mare Nr. 22.
ANULU XLVIII.
St PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I.
Pe un Ci and 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şl străinătate:
Pe and 40 fr., pe ş 6 s e luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
AHUNCIURILB:
0 seriă garmondd 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
Scrisori nefrenoate nu sa primesc». — Manuscripte nu se retrămltfi.
Joi, 14 (26) Noemvre.
'll
Braşovft, 13 Noemvre 1885.
Trecură două luni de când a isbucnită revolţi ţi unea în Rumelia orientală şi se împlinescu doue săptămâni de eâtid „fraţii44 Sârbi şi Bulgari se sfâşie şi se omdră între ei fără milă. Cu t6te acestea şi astăzi încă suntemu totfl aşa de nelămuriţi şi de nesiguri în privinţa încurcăturei din peninsula balcanică, ca şi mai înainte.
Conferinţa din Constantinopolu s’a sfătuiţii multă vreme fără de nici unii resultatu şi nu-mai după ce prinţulă Bulgariei a fâcutu înaitei P6rte declaraţiunea de supunere — de care acum după victoria dela Slivniţa îi va pară rău — s’a avântată conferenţa până a lua decisiunea, de a trimite în Rumelia orientală unu comisarii turcescu, care să fiâ acompaniată de mai mulţi delegaţi ai puteriloră, cu scopă ca aceştia să studieze situaţi unea în Rumjelia şi să afle dorinţele poporaţiunei rumeliote. Conferinţa şi-a esprimată totă-deodată speranţa, că prinţulă Alexandru se va pută înţelege cu Sultanulă pe cale amicabilă.
Asta e totă ce s’a făcută pănă acuma din partea puteriloră şi dacă vomă esamina lucrulă mai de aprdpe, vomă ajunge la convicţiunea, că în realitate nimică nu s’a făcută.
Ce să se întâmple cu Bulgaria şi ce cu Serbia? Este destulă a se <jice: „vremă restabilirea statului quo, nu ne pasă de bătăile dintre Sârbi şi Bulgari, “ spre a se aplanâ totfulă?
Ar mai merge cum ar mai merge, dâcă Serbii ară fi gata a încheia pace şi a se întbrce acasă cu capulă spartă şi cu sperauţele nimicite. Dâr tocmai acum după desastrulă dela Slivniţa, Sârbii anevoiă voră întinde Bulgariloră mâna, spre a face pace. Mai probabilă este că ei îşi voră mai încerca odată noroculă pe câmpulă de bătaiă. Telegramele din Belgradă vorbescă totă mereu de „bătălia decisivă44, ce se va da după ce se voră concentra t6te diviziile sârbescl. Se vede însă că acâstă concentrare a dată peste mari dificultăţi, căci pănă acum telegrafulă nu ne raportâză, decâtă numai despre succese parţiale câştigate de trupele bulgare şi despre retragerea Sârbiloră.
De faptă Sârbii nu mai au acum nici ună resonă d’a continuă răsboială, pentru că după declararea prinţului Alexandru, că se supune Sultanului, „echilibrulă în peninsula balcanică44 nu mai e ameninţată. — „Dăr cum? după atâta vărsare de sânge să nu ne alegemă cu nimică?44 Aşa se voră întrebă Sârbii fără îndoielă şi voră răspunde cu continuarea răsboiului, la care îi mai îndâmnă şi ambiţiunea naţională.
„Alianţa celoră trei împărăţii — scrie Kat-kov în „Gazeta de Moscva44 — n’a fostă în stare să împedece vărsarea de sânge între Bulgaria şi Serbia.44 Fi-va în stare acâsta alianţă să pună celă puţină acum capătă crâncenului răsboiu? Ne îndoimă. Dâcă n’ară fi în jocă pe lângă interesele celoră mititei şi interesele celoră mari s’ar pută aştepta aşa ceva, dâr în casulă de faţă nu.
S’a lăţită faima, că Turcia a voită să propună ună armistiţiu şi că prinţulă Alexandiu s’a opusă. Acâstă faimă nu se cenfirmă, dâr e mai multă ca probabilă, că dâcă va mai dură răsboiulă multă vreme va fi încurcată întrânsulă
şi înalta P6rtâ. Grecia stă la pândă şi aştâptă cu sete sosirea acestui momentă.
Intr’aceea organele rusesc! nu încâtă d’a strigă în gura mare, că Sârbii au năvălită ca tâlharii asupra Bulgariloră\ şi că Rusia nu va suferi ca să i se ia Bulgariei nici celă mai mică petecă de pământă.
Ni se pare că întroducţiunea, marei drame ce se desfăşură în Orientă e pe sfârşite şi ca mâne se va începe actulă ântâiu. Vomă vedea dâcă amiciţia dintre cele trei împărăţii, care este întemeiată, după cum cjice Katkov, pe principiulă „do ut des1,1, (dau ca să’mî dai) va dură nealterată şi în decursulă acestui actă.
Resboiulu dintre Şerbi şi Bulgari.
Raportele oficiale serbescî tac despre desastrele suferite la Slivniţa. Din contră raportele bulgăresc! arată, că Serbii, fiindă continuu bătuţi au perdută totă terenulă câştigată pănă la Slivniţa. Decâ trupele prinţului Alexandru ară posede mai mare destoiniciă pentru ofensivă, ară fi putută sdrobi totală armata sârbâsoă, întregulă trenă şi întrega artileriă a armatei serbescî ară ti căzută în mâ-nile loră. Numai pausa de două (Jile, Vineri şi Sâmbătă, a scăpată pe Sârbi de perire, pentru că le-au putută sosi întăriri de trupe şi să ocupe unele posiţiunî tari. Soirile telegrafice de erî însă ne spună, că prinţulă Alexandru se află în Ţaribrodă şi că prin urmare Sârbii suntă scoşi din tote posiţiunile loră, aşa că acŞI seu mâne trupele bulgare potă fi pe teritoriulă serbescă; numai aci prinţulă Bulgariei va încheia^ armistiţiu seu pace, aşa a declarată elă. Decă cumva corpurile sârbesc! voră fi isbutită să se unescă, atunci Serbii voră începe din nou ofensiva. Cumcă aceştia n’au de gândă să înceteze răsboiulă, e faptulă că mereu se ridică nouă oste din ţeră, deşi se tfice, că se voră mulţămi pentru desastrele suferite cu luarea Vidinului, a cărui bombardare a începută şi continuă,
Calafată, 22 Noemvre. Erî au trecută prin Radu-jevatz 36 de tunuri venindă dela Cladova, ca să fiă duse înaintea Vidinului pentru a începe acţiunea în contra fortdreţii. Ună remorcheră grecescă, care a trecută pela Ac-Palanca fără bandieră, a fostă întâmpinată de trei obuse orbe din partea Sârbiloră; după ce remorcherulă a ridicată bandiera, şi-a continuată drumulă neimpedecată. Se raporteză, că între Arceră şi Vitbolă s’au văcfută puternice masse de trupe.
Calafatu, 23 Noemvre. Serbii au deschisă la ora 1 după ametjâ bombardarea asupra Vidinului, care a durată o oră întregă. Din Vidină s’a ripostată cu vioiciune.
Calafatu, 22 Noemvre, orele 2 p. m. Sârbii aruncă bombe asupra cetăţei dela sătulă Cumbairă. Ceţa îm-pedecă a distinge mişcările în depărtare. Vidinulă este forte bine apărată şi e mai multă decâtă probabilă că elă va resista atacului Sârbiloră.
Calafatu, 24 Noemvre. Bombardarea continuă; populaţia fuge pe ţârmulă românescă. Sârbii voră lupta desperată pentru luarea Vidinului ; ei voră să ocupe celă puţină acestă punctă pentru a se desdâuna de înfrângerile suferite.
Sofa, 23 Noemvre. In lupta de Duminecă după ameţii dela Dragomană, de unde Sârbii s’au retrasă spre graniţă, a luată parte regimentulă rumeliotă acum venită dela Târnova şi s’a purtată admirabilă. E de mirare de unde mai sosesce atâta oştire rumeliotă şi apoi bine armată şi îmbrăcată. Din potrivă, dintre prisonierii sârbi spună, că mulţi au lepădată armele din causa lipsei cartuşeloră şi hranei. Căpifanulă Paniza cu voluntarii săi a avută o ciocnire lângă Rejani pe drumulă Pirotului. După iote probabilităţile astăcjî seu multă mâne luptele voră trece pe teritoriulă sârbă pentru că retragerea trupeloră regesc! cătră frontieră se operezâ fdrte repede.
Sofa, 22 Noemvre. Sârbii s’au retrasă în acestă momentă dincolo de Trn; ei îşi concentreză tât.e forţele într’ună singură punctă pentru a da o lovitură decisivă
Bulgarii se ţină pe linia Dragomană-Slivniţa-Bresnikă. AclI seu mâne va începe din nou bătălia. Se anunţă, că fără ună momentă de odihnă armata bulgară va înainta peste frontieră la Pirotă.
Belgradă, 22 Noemvre Divisiunile Morava, Şu-madia şi Dnna s'au unită complectă şi operSzâ în comună contra Slivniţei. Dintre oficerî suntă pănă acum 11 morţi şi 27 răniţi; 172 răniţi bulgari s’au adusă în Belgradă. Intre răniţii sârbi suntă coîonelii Bailovicî şi Vanlicî. Erî ndpte au sosită aci 450 de răniţi. Regina i-a întâmpinată la gară cu vină, punândă totodată la disposiţiune tote echipagele Curţii ca ambulanţă.
Belgradă, 22 Noemvre. Se admite, că Lesjanină a esecutată ună atacă, pentru ca să se unescă cu cele patru divisiunî unite deja, ce se află înaintea Slivniţei. Eliberarea drumului spre Slivniţa a isbutită deplină. Din Valjevo, Şabatz şi cerculă Drinei sosescă a^î aci soldaţii chemârei a doua. Reservistii din Belgradă au să se pre-sinte arjî la comanda pieţii. Mâne plecă pe câmpulă de răsboiu. Ei au deplină încredere în succesulă victoriosă ală armeloră sârbesc!. Se adeveresce oficială unirea di-visiuniloră împrejurulă Slivniţei.
„Agenţia Havas*‘ anunţă din Atena, că în urma apropiarii trupeloră turcesc! şi grecesc! la graniţă, situa-ţiunea ameninţă a fi critică. Turcii au fortificată şoselele ce ducă la Epiră şi Macedonia. Trupele grecesc! din Tesalia au primită însemnate întăriri de trupe. Ministrulă de răsboiu ia măsuri pentru conchiă-marea nouăloră clase de reservă. Armata grecescă do-resce viu răsboiulă.
Sârbii desmintă scirea, că ară fi atacată ună cară sanitară bulgară şi că ară fi masacrată pe răniţi; din contră s’au găsită răniţi sârbi ucişi cu baioneta. Despre uciderea locotenentului sârbă Ratcovicî se’ spune, că acesta, la ună semnă făcută de Bulgari că vreu să i se prede, s’a apropiată de aceştia întintjândă mâna sublocotenentului Bulgară. Atunci ună soldată bulgară îlfl lovi cu patulă puscii şi-lă sfâşiară cu cuţitele ; alţii tfică că însuşi sublocotenentulă l’a împuşcată cu revolverulă. Sârbii suntă forte iritaţi de acestă faptă. Chiar priso-nierl bulgari, spune ună corespondentă din Belgradă, adeverescă, că bulgarii au masacrată pe răniţii sârbi. Ministrulă de justiţiă, asistată de auditoră (judecătoră militară), va lua procesă verbală şi se va adresa presidiului »Crucei roşii« din Geneva.
Archiva bulgară se transfereză dela Rusciucă la Şumla.
S’a constatata, că mediculă superioră sârbă Dr. Vesovicî n’a fostă ucisă de ună rănită bulgară, ci de o bucată de şrapnelă.
Marele duce de Hessa şi prinţulă Alexandru de Hessa au dată câte 1000 de mărci pentru răniţii bulgari.
„Monitorulă imperială* germană declară ca neîntemeiată scirea, că locotenentulă prusiană prinţulă de Battenberg ar fi intrată în armata bulgară cu consimţă-mântulâ împăratului.
Studenţii bulgari din Agramă au plecată în patriă ca să între în armată. Junimea academică d’acolo i-a însoţită pănă la gară.
Ambasadorulă sârbă din Vîena a refusată oferta studenţiloră sârbi d’a intra ca voluntari în armata sâr-bescă, 4ic^ncNb că guvernqlă a dată asemenea ordină.
Din Austria se voră trimite mai multe cară sanitare în Serbia şi in Bulgaria pentru a se da ajutore răniţiloră.
Colonia austro-ungară din Belgradă va da la tea-
t.rulă naţională, sub protectiunea ambasadorului austro-ungară, contele Khevenhiiller, o mare representaţiune pentru răniţi.
Comercianţii bulgari din Viena au echipată complectă pe voluntarii, ce au plecată d’acolo şi le au dată 4000 franci bani de drumă. La plecare se strigă demonstrativă »Pereat Milan! Vivat Alexander!«
AUSTRO-UNGARIA ŞI SERBIA.
»Neues Wiener Tagblatt,* esaminândă situaţiunea politică în care se află Austro-Ungaria faţă cu cele mai
Nr. 253.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
nouă evenimente din peninsula balcanică, încheiă prin următârele rânduri, care merită deosebită atenţiune:
„întrebarea e adî: Pdte şi se cade, ca monarchia austro-ungară să lase pe Serbia şi pe regele Milană se ca^ă în nenorocire? P6te-se învoi politica Austro Unga-gariei, ca Serbia să încheiă cu o grea umilire lupta ce a întreprins’o, cu o umilire, care mai curândă seu mai târziu ameninţă a duce la o catastrofă în Serbia*? La o catastrofă, care ar pute târî cu sine nu numai pe regele Milană, ci încă şi mai multă decâlă alâtă, ar pute duce cu sine şi influinţa Austro-Ungariei în Serbia, câştigată cu încetulă şi cu greu ; la o catastrofă, care ar pute introduce erăşî protectoratulă Rusiei peste Serbia ? E destulă să punemă aceste întrebări, ea să vadă orî şi cine că politica nostră esterioră se va afla în scurtă timpă în faţa unoră hotărîrî pline de însemnătate şi importante. Problema nu mai este aceea, cum să se apere şi să se susţină litera tractatului dela Berlină. Contrastulă între interesele austro-ungare şi rusesc! se ivesce în totă asprimea lui în faţa situaţiunei, în care a ajunsă Serbia, şi va fi trebuinţă de o mare moderaţiune şi de o mare dosă de agerime politică, de artă diplomatică şi de ho-tărîre, dacă e vorba ca acestă contrastă să nu ducă la încurcături seriose. Austro-Ungaria nu pote să lase în baltă pe Serbia, şi Rusia ar trebui să renunţă la voinţa d’a umili pe regele Milană şi pe poporulâ sârbă. Căci din acestă umilire ar căde ceva şi asupra politicei nostre. De aceea noi nu ne putemă scăpa de îngrijirea ce ne cuprinde, că abia acum voră începe adevăratele greutăţi în cestiunea orientală resuscitată. Numai decă sortea lupteloră ar fi să devină erăşî mai favorabilă Ser-biloră, ar pute trece pentru noi şi acestă îngrijitoră mo-mentă. Der diplomaţia şi în specială cea rusescă lu-creză deja la o »mijlocire de pace,« lucre/ă la aceea, ca armata serbescă şi regele Sârbiloră să iase armele din mână sub impresiunea faptului unei perderî ce nu se mai pote repara. Cum să se apere Serbia de o forte mare umilire, cum să se apere raportulă Austro Unga-
bertatea pănă la cea din urmă picătură de sânge. Toţi slavii, (Jise elă, trebue să facă asemenea, ca să ajungă la idealulă comună ală libertăţii ; noi mergemă cu bu-curiă în luptă contra inimicului, fiă acesta chiar şi .frate*. In fine mulţumi pentru ovaţiune. Ună studentă croată ’i răspunse dândă espresiune urei încontra tirăniei. Dis-cursulă acestuia fu salutată cu strigări de să „trăescă Buigaria“ şi ,,pereat Serbia44. Asemenea vorbi şi ună polonă. Multă aclamată a fostă vorbirea unui membru ală reuniunei „circoîo italiano“, care asemăna unirea Bulgariei cu unirea Italiei. După aceea s’a cântată marseilesa bulgară ,,Sunai Maritza44 (spumeză Ma-riţa), eânteculă slovenă „Naprej*4 (înainte), răsunetulă ce-hică „Hej Slovane“, şi celă croatică „U boj u boj4, (la luptă la luptă). După aceea studenţii bulgari se urcară în vagâne şi porniră între strigări frenetice de .nazdar*, „zivio44, »urra' şi „evviva*.
Scena de mai susă a eternisat’o desenătorulă foiei ilustrate englese «Graphic44, Iohn Beer, care plecă pe câmpulă de răsboiu. Să fiă aceşta ore ună tablou ală viitorului ?
Aşa der pe viitoră „Gottfried Zeithammer44 să se num6seii| „Idokâlapâcs Istenbâke,44 şi „Victoră Burete" „Gomba Gyozo44? Zeithammer şi Burete cu greu se voră presenta sub stegă, când voră fi chemaţi Ido kala p â c s şi Gomba.
—o—
Regele României a primită din partea M. S. Regelui Cristiană IX ală Danemarcei o scrisore prin care’i notifică căsătoria fiului său A. S. R. Princepelui Valde-mar, cu A. S. R. Principesa Mărie Amelie Francisca Helene de Orleans.
SOIRILE DILEI.
Ministrulă preşedinte Tisza sufere în timpulă din urmă, după cum spune „Budapester Tageblatt,44 de ame-ţelâ. In diiele din urmă a avută în Viena ună uşoră leşină şi starea sdruncinată a sănătăţii e causa, că în delegaţiunî în modă escepţională a tăcută.
—0—
Ni se scrie din Alba-Iulia dela 16 Noemvre n : „In Alba-Iulia e vacantă postulă de căpitană orăşenescă. La acestă postă suntă pănă acum trei concurenţi: Cristiană Roth advocată, Balint Kis proprietară în Ighiu şi Bela Macsego locotenentă la honveijb După cum se vorbesee, va fi alesă Bela Macsego, fiindă recomandată de viceşpanulă din Aiudă, Ionă Csato. Cum vine se se alegă ună omu fără praxă într’ună asemenea
s6 ni-o susţinemă cu orice preţă. Cu bătaiă de inimă patriotică aşteptămă desvoltarea mai departe a eveni-menteloră ; . . . . ună momentă plină de însemnătate şi importantă s’a ivită pentru monarchia nostră.44
(Jnâ tablou alb viitorlsilui ?
de
pe-
Pe
postă, nu sciu, destulă că lumea vorbesee că suntă în riei cătră Serbia? A obţine acesta, e de o importanţă jocfl InânI femeescI Cll ac6sl4 ocasiune amintejC(j c4
f6«e esenţială pentru intrega nbstră posiţiune în Orienta, |de vr,0 cin(!, lunI fancţionfeă în Alba ,u,ia „a substituia pe care nu e permisa s6 o perdemfl, pe care trebue |de căpl|an(i jufjsluto losifa Roşc,t om# 0Desta ?i capa
bilă ; densulă n’a concurată, pentru că i s’a spusă, că nu va fi alesă, dedrece e Română şi deci .patrioţii44 n’au încredere în d-sa«, — Ce se’i taci, decă nu e rnagyar ember !
—0—
Ni se scrie din Moldova: »Evenimentele de peste Dunăre au începută a irita spiritele şi p’aci. Desnodă-mentulă ce voră lua preocupă pe tdtă lumea. Nimeni nu e dispusă a admite, că conflictulă începută va putea remâne localisată.«
-0—
Cetimă în „Ellenzek:“ ,,In urma hotărîrei comisi-unei administrative a comitatului Murâşă-Turda, atâtă solgăbirâulă câtă şi primarulă Reghinului săsescă au fostă avisaţî de viceşpanulă, ca în raport ele loră oficiale în hârtiele ce întră şi esă se evite în viitoră pe câtă se pole întrebuinţarea numeloră străine. Mai departe, să fiă cu deosebire atenţi la aceea, ca la lucrările de con-scrierea recruţiloră numele proprii (numele de familia) şi numele de boteză să se traducă în limba maghiară.14 Chiar nesâbuitulă „Ellenzek44 observă, că elă aprobă acestă măsură, der că nu crede să nu întâmpine greutăţi neprevăcjute. „Kronslădler Zeitung44 cŢce că o astfelă de măsură este nu numai o ilegalitate şi ună actu de violinţă ne mai aucjită, ci cea mai stupidă nebuniă, ce a arătat’o vr’odată şovinismulă maghiară
Duminecă sera erau adunaţi la gara drumului feră a statului din Viena vr’o 800 de studenţi. Ei trecură pe voluntarii bulgari, cari plecau spre casă. la 7 ore când sosiră cei dintâiă studenţi bulgari în uniformă fură primiţi cu strigări sgomotose şi nesfârşite de »nazdar*, »zivio*, »urra“ şi »evviva«. De cale ori so-seu alţii noi uralele se repetau. Cu totulă sosiră 71 voluntari bulgari. Erau representate mai tote reuniunile studenţiloră slavi: reuniunea croată »Zvonimir« ; reuniunea slovenă »Slovenia* ; reuniunea slovacă »Tatran« ; reuniunile polone »Ognisco« şi »Zgoda«u; reuniunile ru-tene »Bucovina* şi *Siec, reuniunea cehică .Czeski Spo-lek« şi reuniunea italiană »Circolo italiano44; erau de faţă şi mai mulţi studenţi ruşi. La 8 ore eşiră eu toţii pe peronă, membrii reuniuniloră numite, formândă spalieră, aclamară pe voluntarii bulgari. Dr. Marco w, bulgară din Rusciucă se urca pe o tribună şi salută pe studenţi printr’ună discursă, în care cjise, că patria sa bulgară, deşi multă strîmtoratâ e decisă a’şi apăra cu curagiu li-
Din Alba-Iulia, 22 Noemvre 1885.
fn nrrnă vină şi Ţiarele maghiare la resonă de a şl mai modera rîvna de calumniare, de care erau pline colonele loră până la mijloculă lunei acesteia. Aşa se semţiră acele (jiare chiămaJe a asigura, că afacerea ca oficerii c. r. din fortăreţa Alba-Iulia a aflată o deslegare pacînică, dăr totuşi ca minciunile să fie încâtva justificate se adause o nouă minciună, curncă din causa de-monstraţiuniloră s’ar fi transmutată câţiva oficerl. A-cesta este ună neadevără, căci afară de strămutări făcute prin avansarea unuia său altuia în posturi mai mari, nici o transferare nu s’a întâmplată. Deci este a se înregistra cu totă atenţiunea, eumcâ nici pedepse nici transferări nu s’au întâmplată la regi-mentulă românescă seu la alte trupe ce se află în Alba luiia din causa demonstraţiuniloră naţionale, despre cari au scrisă (jiarele maghiare cu rea credinţă, încercândfi a calumnia fidelitatea acelui regimentă, care portă medalia de aură pe stegulă său chiar pentru dovedita credinţă cătră Tronă şi Patria. Nu putemă să deplângemti îndestulă aceea, cumcă adi se potă calumnia cele mai sânte virtuţi omenesc! fără ca să se aplice pedepsa meritată ealumniatoriloră de profesiune. Ne mirămu şi ne vomă mira totdeuna, cum s’a putută aduce miliţiâ din depărtare pentru Zlatna şi Ighiu când în Alba Iulia se află destulă miliţia pentru casă de lipsă — care casă însă nu s’a ivită şi nici nu se ivesce fiind acele garni-sonâri efectuate fără nici ună mo.ivă reală, numai pentru scornituri ră tăciose şi pote cu plană de a produce nelinişte în poporulă pacînică şi amărîtrt de 4>lele grele în care trăesce mai răn decâtă heloţii.
Cu greu ne vine a crede, că cercurile militare mai înalte ar da credămentă calumnieloră ? Ar fi ună straniu lucru, când cei cu musca pe căciulă ară dobândi o astfelă de încredere, şi noi din contră aşteptămă a se da satisfacţiune cuviincidsă ofioerilorO români, căci până atunci causa nu se pote privi de aplanată. Acâstă satisfacţiune o pretinde demnitatea armatei c. r. şi poporulâ română, care cu jertfe grele în timpuri viforose au luptată pentru susţinerea ordinei şi a Monarchiei. Aşa se fiă !
APELtJ.
Idea înfiinţării unui »coră vocală44 în sînulă tineri-mei române din Viena, adeseori ventilată prin cercurile acesteia, ?. intrată deja în fiinţă.
Dorinţa tinerimei, de a sâ îndulci la sunetele plăcute ale ariiloră nostre naţionale, a fostă destulă de puternică, ca la ună timpă binevenită să decreteze de înfiinţată ,corulă vocală* , lucrândă şi în chipulă acesta, pentru ajungerea scopului, cătră care mereu ţîntesce.
Corulâ şi-a începută activitatea sub conducerea domnului Teodor cav. de Fio nd or ă, cunoscută atâtă lumei artistice câtă şi publicului română, prin composiţiunile sale
FOIIJETONtL
La Hongrie Politique et Sociale.
Cetitorii noştri îşi voră aduce aminte, că d. Angelo de Gubernatis, vestită scriitorii italiană, a petrecută scurtă timpă în Ungaria şi în Ardeală şi că a promisă că va face o descriere a stăriloră din Ungaria. Acestă carte a apărută sub titlulă de mai susă. Distinsulă foiletonistă ală .Românului44 d. lonescu-Gion face în numărulă din urmă ală acestui diară o dare de semă critică forte interesantă despre scrierea d-lui de Gubernatis, pe care ne grâbimă a o reproduce sperându, că pote cu timpulă d. de Gubernatis, mai a'-esă după ce va veni încă odată pe la noi şi va studia şi stările Româ-niloră, va da dreptate observăriloră întemeiate, ce ’i-le face d. Gion în următorele:
Nu sciu în ce felă cartea d-lui Angelo de Gubernatis va fi apreţuitâ de cetitorii săi apuseni, sciu inse că apreţiaţiunilej acelora, cari cunoscă Ungaria şi din-tr’alte publicaţiunî, şi dintr’alte date, nu numai din cele din opera scrii!orului florentină, nu voră fi tocmai spre lauda pătrunderei, imparţialităţii şi simţului de observa-ţiune ală d-lui de Gubernatis.
Românulă în speciă, şi orice cunoscătoră seriosă în genere, cari voră citi la începutulâ cărţei, la pagina 7 afirmaţiunî de felulă acesteia : .îndată ce întri în Ungaria şi te obicinuestl a trăi cu Ungurii forte lesne te maghia-risezl* şi cari mai la vale, la pag. 187, vor auijii că
.dintre toţi omenii cei mari ai Ungariei contimporane, d. Trefort, faimosulă ministru ală instrucţiunei, este celă mai mare* — voră înţelege imediată cum şi ce felă şl-a scrisă d. de Gubernatis opera sa intitulată La Hongrie politique et Sociale — lucrare interesantă din punctulă de vedere pitorescă, istorico-fantasistă, romantică, descriptivă, anecdotică etc. eto.. der fărte slabă din pune-tulâ de vedere politică şi socială.
Cartea d-lui de Gubernatis se eilesce cu înlesnire dela pagina 1 pănă la pagina 348, cea finală, căci e făcută cu muliă măestriâ, c’ună felă de îndemânare fran-cesă. D. de Gubernatis posede forie bine ceea ce Germanii numescă cu rîvnă die Geschicklichkeit der Fran-zosen in Piicher machen. Opera d-sale semănâ orecum cu cărţile călâtoriloră franceri, cari în 48 de ore au văzută ună oraşă şi cari, totă în aste 48 de ore, au în-veţată şi pătrunsă clima şi femeile, istoria şi pavagiulă, teatrele şi piscicultura oraşului ce visitâză,
D. de Gubernatis s’a întorsă la Florenţa şi şî-a scrisă cartea întocmai, cum căletoruiă francesă se reîn'orce la Parisă din călătoriele sele, se închide în cabinetu-i de lucru, începe volumulă rechiămândă parte din suvenirile sele, şi nu uită mai pre susă de tote a împodobi aceste suvenire cu spirit ulă şi cu florile elocinţei sele.
Spirituală şi elocinte, avândă ună felă de şireteniă franţuzescă seu mai bine internaţională, d. de Gubernatis nu putea să nu facă o carte interesantă din a sa Ungaria politică şi socială.
A fâeut’o interesantă: n’a făcut’o însă adevărată.
Tot,dăuna când ne-a fostă vorba de Unguri, în aceste Curiere, după cum cititorii noştri ’şi aducă aminte, nici odată nu ne-amă îndoită a lăuda forte stăruinţa lord; sacrifîciele cele mari pe cari le-au făcută patrioţii unguri dela renascerea ţărei loră şi pănă aeji, iubirea loră cea peste măsură de mare pentru patria maghiară.
Şi prin urmare, când d. de Gubernatis ne poves- i tesce — repetă: în modă fărte pitorescă şi ici colea cu nemerite potriveli — efectele de a(JI ale acestei stăruinţe [ şi ale acestoră sacrificie, n’avemă de câtă a lăuda din nou şi rîvnindă a ura compatrioţiloră noştri aceeaşi stăruinţă şi acelaşi avântu spre folositore sacrificie.
Lucrulă e adevărată, e meritoriu atâtă câtă nu ese din sfera ungară, atâtă câtă, de Unguri fiindă făcută, in Unguri şi pentru Unguri bate; prin urmare lăudămă, şi admirămă.	J
Ceea ce însă nu mai e adevărătă, ceea ce d. de : Gubernatis n’a pricepută de locă, seu decă a pricepută n’a voită să spuuă, e partea esenţială a cărţei sale, a Ungariei politice ce ne a dată pentru a nostră luminare, e vorba de cestiunea poporeloră, cari locueseă sub corona S-tului Ştefană, popore pe cari sciitorulă poliglotă, în timpulă celorâ două luni de şedere în Ungaria, ar fi avută timpulă să le studieze multă mai bine decâtă cura le-a cunoscută şi studiată.
E! der ce vreţi?! D. de Gubernatis voia să fiă oi- | torescă şi interesantă, şi pentru că Ţiganii Transilvaniei i şi Ungariei potă fi descrişi mai pitorescă şi mai roman-	l
tică decâtă alţi locuitori ai Transilvaniei şi ai Ungariei, d. de Gubernatis va consacra Ţiganiloră o parte aprăpe egală ca şi celorlalte popore cari trăescă cu Ungurii,
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
Nr.[J258.
Problema acestuia este, de a desvolta şi nutri în mijSo u'a tinerimei române, sâmţulă musieală.
Apelâmă deci la t6te reuniunile române de cântări, la corurile de plugari, precum şi la întregii uuhliculă româna pentru a ne da sucursala, oferindă societăţii .România Jună* composiţiunl de note din musica naţională.
Sperămă că acestă apelă 1 2 va afla răsunet* în inimile tuturora, cari doreică înaintarea tinerimei române 2:.
Comitetul* societăţii:
Drd. Al. Popu,	Petru Şpan,
v. preş.
Uulţâmhâ publică.
Subsemnaţii împlinim* numai o plăcută datoriă, esprimând* pe acestă cale cea mai căldurosă a nostră mulţămitft d-lui Andreiu Fink, architectă în Braşovă, cu ocasiunca finirei pe deplină şi întru tote bine reuşite a clâdirei caseloră nostre: tîrgulă straeloră Nr. 310 şi str. tunarilor* Nr. 231/2, în specială pentru practica împăr-ţelă a odăiloră de locuită şi a tuturora celorlalte încăperi, precum şi pentru esecutarea repede a lucrăriloră, esacte şi solide pănă în cele mai mici detailurî. Tol-
nistri s’a întrunită. Starea regelui, care înainte de amâdl se agravase, sera s’a ameliorată.
f	O	/	i
SOFIA, 24 Noemvre. — Prinţul* Alexan-? dru a telegrafiat* a^I riăpte din Ţari br odă,; că erI diinin ă ţ ă 1 a 4 ore trupele bulgare au atacată centrulă inimicului. La orele 5Ţinimicul* a foştii respins* în disordine. Anteposturile bulgare s’au înaintat* Ia graniţa serbescă. Armata serbescâ se pare ea e pe drum* spre Pirot*.
BUCURESCI, 25 Noemvre. Scirea, că România ar intenţiona se ocupe Vama, Silistra şi Şumla se desminte din partea guvernului.
VIENA, 25 Noemvre. — Circulă faima, că regele A1 fonso ală Spaniei ar fi murită.
DIVERSE.
0 maşină de spălată vasele lucrâză cu mare suc-cesă în bucătăria restaurantului din Paris, Marquery. Ea spală bine 8 farfurii de odată. Farfuria murdară, pusă
*
* ic
odată constatămă şi declarămă în publică, enracă d.!.	. „	,	. , x, *
,	„	,	. .	...	.. in maşină este apucată îndată de margini de eătră ună
Andrei Fink n’a eşdă întru nimică din marginile preli-' . x	.	.± ,	.	. 1X .. x a u- »
,	Y	.	..	. prmdătoră cu trei colţuri şi muiată in apă fierbinte,
minarului basată pe o calculaţiune deplină onestă şi pe ;	, ’ x	’	xi j .
,	,	,	,	• , ! unde stă cate-va momente spre a se spăla de untură,
lângă acesta nu ne-a molestată de locă cu aşa numitele - c .	,	. A ,	, x
6 ,	v,	,	x i Farfuria ajunge de sine intre nisce peni, ce o treacă
şi neplăcutele »luc ăn neprevădute», care de ună timpă \	.	.	. . , x	,
Y v	I sdravănă, apoi vine intr o apă rece, care se renoeşte ne-
încoce au devenita aşa dicândă »neevitabile.*	j .	..x .	,	, „ .	. x ,x ,
v ^	I contenită şi unde farfuria i este scăpată de on-ce mur-
Asemenea a luată asuprâ-şî d-lă Andreiu link, din J dăriă. Ună lucrătoră apucă farfuria şi o pune într’ună «Pul* locului §> de bunăvoe, deplina responsabilitate şij aparatft de seUrgere. Maşina spală pe di 4900 farfurii, intregulă risică pentru tote eventualităţile de orice na- j je limpezeşte în apă totdeuna prospătă curată şi (nu tură, atâtă în privinţa dădirei, pănă ia definitiva pre- Spai»ge nimică, cum facă tote servitorele. dare a caseloră din cestiune, câtă şi pentru orice daune,' ce se cotă pre uşoră causa caseloră vecine şi a nisuită în t6tă durata lucrăriloră a ne feri şi de cea mai mică neplăcere.
T6te acestea ne impună o altă datoriă, căreia ’i corespondărnă asemenea cu mare plăcere şi consciineiosă, recomândândă pe d-lă Andrei Fink tuturoră acelora, cari voescă şi voră voi a-şî edifica cu socotelâ sigură o casă solidă, practică şi plăcută de ună architectă pe deplină versată în specialitatea meseriei sale, solidă, leală, strictă,' ţînătoră la cuvântul* dată şi cu caracteră firmă! — şi acesta o facemă din propria nostră convingere câştigată în decursulă retaţiunei nostre cu d-sa.
Mulţămita năstră şi tuturoră aceloră domni măestri, cari au conlucrată la menţionatele două clădiri, pentru solida, curata, esacta şi punctuala esecutare a lucrăriloră lor* speciale.
ceti ceea ce urmezâ ; Pentru a ave 4ece chilograme de flori de trandafiră, trebue 5000 de trandafiri, cari ocupă ună terenă de 1890 metri pătraţi. Treizeci de inii de piciore de iasomiă, care ocupă ună terenă de 15,000 metri pătraţi, nu dau decâtă 1000 chilograme de flori. Trebue 5000 metri de terenă plantaţi cu violete pentru a recolta pe ană o miă de chilograme de flori. La Nisa şi la Canne se recoltă 25,000 chilograme de violete, cari producă 600 chilograme de esenţă curată, der cari, graţiă ore căroră fabricaţiunî cu preparaţiunî mai multă seu mai puţină leale, dau 12,000 chilograme de untă seu de pomadă. Nisa produce 200,000 chilograme de flori de portocală; Canne şi vecinătăţile sele, calitate superioră, 43J.000 chilograme, şi 18,000 chilograme de flori de cassis. Asemenea, Canne, Grasse şi Nisa nu potă fabrica decâtă465,000 litrii de apă de flori de portocal curată; şi cu t6te acestea se esportă peste ună milion* din acestă apă.
***
Câtă costă pacea europenă ? — După socotelâ unei foi germane, puterile europene eheltuescă pentru oştirile şi marinele loră anuală următorele sume:
Braşovă 10 (22) Noemvre 1885.
Mihailu G. Stânescu,	Ştefan Papp şi fiu;
Strada funariioră Nr. 231/2. Târgul* straeloră Nr. 310.
SCIRl TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală »Gaz. Trans.*)
MADRID, 24Noemvre. — Regele Alfonso s’a bolnăvit* de difterită. Familia ingri-jată şi spăriată s’a dus* la Pardo. S’a ordonat* sfe se ţină rugăciuni publice. Consiliul* de mi-
Ullde este Inspectorulfl ? — Cetimă în „Timişiana“ dela 10 Noemvre: Inspectorulă regescă de scole din co-mitatulă Şopronă, călătorea în afaceri şcolare, dintr’o I comună într’alta. Intr’una din filele săptămânei trecute i s’a întâmplată inse ceva, ce puţini muritori o voră fi păţit’o. Surugiuiă i’a perdută pe drumă între comunele Dorfel şi Kohalom! S’a întâmplată adecă aşa: Surugiuiă ună birjară beată cum să cade, a dată biciu cailoră, deaceea mergeau mâneândă pămăntulă. Drumul ă fiindă cam bordurosă, trăsura se legăna ca luntrea pe apă, când e viforulă mai puternică, er inspectorulă totă făcea la mătănii acuşi în drepta acuşi în stâuga, pănă ce de odată să văcju aruncată în aeră, er de aci trântită josă la pămăntă, între glămpî, surugiuiă totă mână de ’ţl era dragă să te uiţi la elă, şi aşa nu a observată, că inspectorul ă — nu-i, nici nu a aucjită strigătele bietului omă lăţită peste gliile tari, ci abia la o îndepărtare de 20 de ehilometre a observată paguba. Intr’acestea, in-spectorulă s’a trasă pe picidre pănă la comuna mai de aprăpe, unde luându’şî altă trăsură şi-a continuată drumuiă.
1)	. piarele din România|sunlă rugate a reproduce acestă apelă.
2)	. Ofertele binevoitore sunt a să adresa societăţii academice ,România-Jună« VIII. Langegasse 4.
* * *
Florile şi parfumeria în Francia. — Etă câteva cifre interesante asupra produseloră parfumeriei modeme în Francia. La Canne se află ună parfumoră, care, numai elă singură. întrebuinţezâ pe fiecare ană 70,000 chilograme de flori de portocală, 6000 chilograme de flori de cassis 70,000 chilograme de flori de trandafiră, 16 chilograme da flori de iasomiă, 10,000 chilograme de violete şi 4000 chilograme de tuberăsă. Nu vorbimă aci decâtă de florile principale. Işî pbte orî cine face o idee de florile destinate pentru parfumeriă, cândă va
Acesta egală îndreptăţire a tuturoră nemuriloră onoră sentimentele egalitare ale enciclopedicului italiană, dâr nu servesce sciinţei şi în speciă etnografiei decâtă forte puţină.
De almintrelî, în ceea ce privesce folosele pe cari le va aduce sciinţei prodigiosa şi grăbita activitate a d-lui de Gubernatis, s’ar crede, că laboriosulă scriitoră dela Florenţa e cam fatalistă în cele mai multe rânduri. Cu tote apucăturile şi aparatulă loră sciinţifică, cu tote probele ce autorulă dă despre cunoscinţele sale, publi-caţiunile d-lui de Gubernatis nu suntă în Oecidentă şi, ceea ce este şi mai curiosă, nu suntă în Italia judecate astfel* după cum autorulă loră doresce, ca ori ce părinte chiar grăbită, să fie judecate.
Cu totă puterea sa de asimilaţiune, mai mare multă decâtă aceea pe care o recunăsce Unguriloră, d. de Gubernatis n’a ajunsă a face pe colegii săi dela celelalte universităţi italiane şi în genere pe toţi scriitorii italian! sâ creijă în seriositatea numeroseloră sale specialităţi.
Şi dâcă prin urmare, după cum ni se comunică aci în Bucuresci de unulă din elevii ilustrului deşi puţină producătorului — (în raportă cu d. de Gubernatis) — Ascoli, dâcă	învăţaţii italian!, în frunte cu
Ascoli care a spulberată o operă din cele mai însemnate ale d-lui de Gubernatis (Mitologia planteloră,) nu credă în specialităţile sanscrită, folkloristă, archeologică, de filologi* comparată, de ţiganologiă, etc., ete., — este, pare-ni-se, prudentă ca şi noi să nu credemă ca vorbe
din scriptură cele ce d. de Gubernatis ne spune despre etnografia poporeloră din Ungaria.
Reviu.
D. d. Gubernatis s’a plimbată pe ici pe colea, întocmai ca şi (Jiariştii francesî invitaţi la esposiţiunea din Buda-Pesla. Avea timpulă materială multă mai îutinsă decâtă confraţii săi pirisianî, putea se studieze cestiunea naţionalităţiloră din Ungaria şi Transilvania cu aceaşi competinţâ şi cu aceiaşi esactitate cu care, mai înaintea d-sale, Bergner o făcuse pentru Transilvania, er. d. de Laveleye a făcut’o şi o va face încă în ,La Revue des Deux-Mondes“ pentru Croaţia şi Confiniele Militare.
Câtă de superficială fiă fostă visita şi cercetările d-lui de Gubernatis, câtă de potrivite amănuntele ce i s’au dată în Buda-Pesta şi cari tote portă stampilă maghiarismului prefăcută , cestiunea naţionalităţiloră nu pute să fiă dată cu desăvârşire la o parte chiar de ună scriitoră ca d. de Gubernatis care, dela începută, şî a (jisă: Voiu arăta Europei pe Unguri ca pe luminătorii Orientului, ca pe poporulă menită a fi linia de unire între Răsărită şi Apusă şi care, în viitorea federaţiune o-rientală, va fi pusă în fruntea celorlalte popdre.
Germania		. . . 470,830,303
Belgia		. . . 36,859.040
Danemarca ....	. . . 17,983,222
Franţa		. . . 637,044,984
Grecia		. . . 19,595,429
Anglia		. . . 577,382,140
Italia		. . . 248,412,733
Olanda		. . . 54,561,355
Austro-Ungaria . .	. . . 271,251,752
Portugalia ....	. . . 31,604,544
România		. . . 24,440,970
Rusia		. . . 782,800,980
Svedia		. . . 29,478,375
Norvegia		. . . 14,270,625
Elveţia		. . . 12,080,389
Serbia		. . . 8,308,241
Spania		. . . 134,963,388
Turcia......	. . . 111,142,859
Deci Europa cheltueşte 3,483,011,329 mărci pe ană pentru întreţinerea oştiriloră şi floteloră sale de răsboiu. La acesta se mai pote adăoga ceea ce plătescă statele pe ană din datoriile loră provenite directă său indirectă numai din causa forţeloră militare. Acâsta re-presintă pe fiecare ană cifra de 4,015,198,683 mărci. Aşa der pacea ar costa pe ană suma colosală de aprope 7 miliarde şi jumătate.
BIBLIOGRAFIA.
„Scola practică“ Nr. 7 şi 8 pro Octomvre şi Noemvre a apărută cu următorulă sumară : Catechesa III: D-4eu e spirită (urmare şi fine). — Probe de lecţiunî din »Manuală de gramatica limbei române* de Maximă Popă. — Din calcululă elementară: tractarea numărului
8.	—< Infricarea şi încurcarea scolariloră la esamene. — Hârtia la cei vechi şi modelulă fabrieărei aceleia. — Bibliografie. —
Prenumeraţiunile cu 3 fl. pe anulă întregă suntă a se adresa Ia redacţiune în Naszodă, Transilvania.
Din „Scâla practica“ tom. IV a apărută Nr. 6 (de 4 cole), în care se publică „Planulu de înveţâmentu pentru scâlele poporale nemaghiare (în înţelesulă art. de lege 38 din 1868 şi 18 din 1879, edată în urma ordi-naţiunei ministrului reg. ung. de culte şi (instrucţiune publică din 29 Iuniu 1879, Nr. 17,284.) Pentru neprenu-meranţî numărulă costă 25 cr. inclusive porto. De ven-4are la ,Redacţiunea Scolei Practice în Naszodă, Transilvania.*
Surah de mătase în colori, Satin merveleux, Atla-suri, Damascuri, Rips de mătase şi Tafta fi. 1.30 metr ulu, până fl. 7.20 trămite pentru câte o roche său cu bucata întregă fără tacsa vamală în casa muşteriului de-positulă ală fabricei de matase a lui G. Henneberg (lîferantuiă curţii regale) în Ziirich. Mostre să trâmită imediată. Scrisorile pentru Elveţia costă 10 cr.
Şi pentru că acestă capitolă se impunea neînduplecată autorului, de aceea d. de Gubernatis nu a putută să nu’lă pună la începutulă scrierei sale sub titlulă de ,,Les Peupeles de la Hongrie.“	(Va urma.)
A N U N Ţ tJ.
0
Unu t§n6rtt neînsurata, care a absolvat* agronomia în institutul* de agronomia r. ung. din Cluşiu-Manaştură în anul* 1876, şi de atunci practizând* ca conducător* de economia 9 anî, să recomandă ca conducător* de economiă în 6re-care dominiu.
A să adresa la Administraţia acestui diar*.
Editoră: Iacobti Muresiauu.
Redactor* responsabilă: Dr. Aurel Mureşiaim.
Nr. 253.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Garau! la bursa de Vlesa
Bursa <le lîururesd.
din 24 Noerohre st. n. 1885
Cota oficială dela 13 Noemvre st. v. 1885.
Cursuiu pieţei BraşovO
din 25 Noembre st. n. 1885.
Rentă de aură 4°j0 . . . 98,05 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 90 20 Imprumutulă căiloră ferate
ungare................118 40
Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(1-ma emisiune) . . . 97.20 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă uug.
(2-a emisiune) .... 124 — Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(3-a emisiune) .... 109 Bonuri rurale ungare . .103.--Bonuri cu cl. de sortare 1C3 — Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă..................102.50
Bonuri cu cl. de sortarel02 50 Bonuri rurale transilvane 102.50
Bonuri croato-slavone . . 102 ~ Despăgubire p. dijma de
vină ung...............97.80
Imprumutulă cu premiu
ung....................119 -
Leşurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 121 50 Renta de hărtiă austriacă 82 40 Renta de arg. austr. . .	82 75
i Renta de aurG austr. . . 108 70 Losurile din 1860	. . . 139,35
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 872 ~
Act. băncel de credită ung. 288.75 Act. băncel de credită austr. 285 00 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei............ 5 98
Napoleon-d’od............10.00
Mărci 100 împ. germ. . . 61.75 Londra 10 Livres sterlinge 125.65
Renta română (5°0).	. . .
Renta rom. amort. (5°/0) .	.
» eonvert. (6°/0)	. .
împr. oraş. Buc. (20 fr.) .	.
Credit	fonc. rural	(7%)	.	.
*	>>	53	(5°/o)	*
»	»	urban	(7 °/0)	.	.
>	(6%)	•	.
*	»	»	(5°/o)	•	•
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	» Naţională
Aură..........................
Bancnote austriace contra aură.
Cump,
85
89
82
29
99
83
94
88
781/2
1020
15.50
2.01
vend,
86
90
83 31
100
84 95 89
79 V, 1050
16
2.03
Bancnote românesc! . . .
! Argint, românesc...........
j Napoieon-d’orî ......
I Lire turcescl..............
| Imperiali...................
| Galbeni.....................
I Scrisurile fonc. »Albina *
Ruble Rusesc!...............
Discontulă	...	»
Cump. 8 53 Vânb 8.56 »	8.15	-	8.50
9.96	.	10-
»	11.32	»	11.42
»	10.17	>	10.25
»	5.91	»	5 96
»	100.50	*	101.-
>	122.—	»	122.50
7—10 °/0 pe ană.
EMt"* Numere singuratice ă 5 cr. din „Gazeta Transilvanieiu se potu cumpăra în tutungeria lui I. GROSS.
	T0TE CULORILE: MARABUTS CHEN. SI VOLANE DE PENE l	
o Q_ LjJ	6RAND MAGAZIN PENTRU DAME, DE MODE SI COETECTIUNE ’ i i	*
CO- LU O 35-	Kovâsznai & Keresztesy,	O ■î
Ui	Brasovu 9	’S H
co- <	recomandă depositulu loră bine asortată de	<
£ LU a	Mărfuri de modă şi de manufactură	A > w 0k.
Z3 h; CO	indigene şi streine*	w fc
o a. UJ	Exposiţiune de kaine gaia, pentru Domne	LU s
	(Toiîlet) şi Mantale cu preţuri	< o
	câtă se pote de ieftine.	LU
	COLECŢIUNI DE MOSTRE SE TRIMIT GRATIS.	O
	ASORTIMENT MARE DE STOFE PENTRU HAINE	
se potu face cu începerea dela 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşorii prin mandate poştale.
Adresele ne rugămu a ni se trimite esactă arătându - ae şi posta ultimă.
PREŢULtJ ABONAMENTULUI ESTE:
Pentru Austro- Ungaria:
pe trei luni....................3	fi.	—
„ ş£se luni....................6	fl.	—
„ ună anu.....................12	fl.	—
Pentru România şi străinătate.
pe trei	luni .......................10	franci
„ ş5se	luni.......................20	,,
,, ună	ană.......................40	,,
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei/1
Mersulti trenurilora
pe linia Pretleulă-Bmlapesta si pe linia Te!uşă-Âradă-Budapesta a calei ferate orientale de stată reg. nng.
Budapesta—Predealil					
	Trenă omnibus	Trenii accelerat	Trenă omnibue	Trenă de persăne	Trenă omnibus
i Viena	6.47	7.15 1.45	—	1	—
Budapesta			3.15	6.20	8.0J
Szolnok	10.37	8.41	7.29	9.11	11.40
P. Ladâny	1.44	5.21	8.27	11.26	2.31
Oradea mare	5.33	6.41	—	1.28	—
Vdrad-Velencze	—	—	9.45	2.00	—
Fugyi-Vâsârhely	—	—	9.59	2 11	—
Mezo-Telegd	—	7.14	10.28	2.31	—
R6v	—	7.42	11.36	3.18	—
Bratca	—	—	12.10	3.41	—
Bucia	—	—	112.43	4.01	—
Ciucia	—	8.31	1.31	4.26	—
Huiedin	—	9.01	2.56	5.08	—
Stana	—	—	3,29	5.27	—
Aghiriş	—	—	4.09	5.50	—
GhirbSu	—	—	4.18	6.02	—
Nedeşdu	—	—	4.36	6.24	—
CInşin ^	—	10.0!	5.05	6.43	—
	12 05	10.16	—	7.03	—
Apahida	12.31	—	—	7.26	—
Ghiris	2.16	11.24	—	8.51	—
’ ( Cacerdea ^	3.12	11.43	—	9.31	—
	3.32	11.45	—	9.43	—
Uiora	3.41	—	—	9.51	—
VinţulG de susă	3.50	—	—	9.58	—
Aiudă	4.25	12.08	—	10,24	—
Teinţă	4.50	12,22	—	10.44-	—
Crăciuneiă	5.41	—	—	11.28	—
Blaşă	6.0?	12.57	—	11.44	—
Micăsasa	6.40	—	—	12.18	—
Copşa mică	7.00	1.27	—	12.36	—
Mediaşă	- iiî	1.45	—	1.22	6.01
Elisabetopole	—	2.06	-	1.56	6.40
Siglşora	—	2.31	—	2.34	7.20
Haşfaleu	—	2.50	—	3.02	8.01
| Homorod	—	8.48	—	4.41	10.05
| Agostonfalva	—	4.19	—	5 30	11.02
| Apatia	—	4.84	—	6.03	11.3*
'! Feldiora	—	•4.53	—•	6.35	12.14
| Braşovft ^ 1 Timişă ! Predeală | BucurescI	—	5.20 5 3	—	7.14	1.09 1.50
	—	6.07 6.32		—	2.48 3.23
	—	7.30	—	—	4.56
		11.35			9.4î
Tei iaşii- x radii-Bmlapesta				Bndapeita- Iradă-Teinşă.			
	Trenă	Trenă	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibus	omnibus	persone		persone	accelerată	omnibns
		W*		Viena	11.00	7.15	
Teiuşâ	11.09	—	3.56				—
Alba-Iulia	11.46	—	4.27	Budapesta	8.05	1.45	8 «D
Vinţulă de josă şibotă	12.20 12.52	"	4.53 5.19	Szoinok j	11.02 11.12	3.44 4.02	11.40 il2 00|
Orăşiia	1.19	—	5,41	Aradii	3.37	7.53	5.25,
Simeria (Piski)	1.48	—	6.08	Glogovaţă	4.13	—	6 19
Deva	2 35	—	6.39	Gyorok	4.38	—	6.46
Branicîca	3.04	—	7.04	Paulişă	4.51	—	7.00
fiia	3.36	—	7.29	Radna-Lipova	5.10	—	7.23
Gurasada	3.50	—	7.41	Gonopă	5.38	—	7.51
Zam	4,25	—	8.12	Berzova	5.57	—	8.10
Soborşin	5.09	—	8.49	Soborşin Zam	6 42	—	5.58
Bărzova	5.56	—	9.29		7.14	—	9.28
Gonopă	6.18	—	9.49	Gurasada	7.43	—	9.56
Radna-Lipova	6.57	6.14	10 23	Ilia	8 01	—	10.17
Paulişă	7.12	6.30	10.37	Braniclca	8.21	—	10.38
Gyorok	7.27	6.47	10.52	Deva	8.47	—	11.05
Glogovaţă	7.56	7.17	11.18	Simeria (Piski)	9.05	—	11.23
Arad A	8.10	7.32	11.32	Orăştiă	10.10	—	12.24
Szoinok |	2.39	12.00 |	4 53 1	Şibotă	10.43	—	12.53
	3.16	12.14	5.10	Vinţulă de josă Alba-Iulia	11.04	—	1.22
ISudapesta	7.10 |	2 10	8.16		11.19	—	1.40
Viena	- 1	8.03	6.05	Tduş&	12 05	—	2.24
Arad &*Timi.ş<*»r a				Simeria (Piski) Fetroşeni			
	Trenă	Trenă de	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibus	persdne	persone		persdne	omnibus	omnibus
	6.00	12.55		IMsmeria	6 30	11.50	2.23
As'ad.â			8.25				
Aradulă nou	6.25	1.21	8.36	Streiu	7 05	12.27	3.00
N6meîli--Sâgh	6.50	1.46	8.54	HaţegO	7,53	1,19	3.49
Vio.ga	7.19	2 18	9 13	Pui	8.16	2.10	4.40
Orczifalva	7.38	2.36	9 25	Crivadia	9.33	2.57	5.28
Mercziralva	7.56	2.53	9 36	Baniţa	10.11	3.35	6.07
FimîşAir»	8.42	3.40	10 06	P etroşeni	10.43	4.04	6.39
Timiş6ra-Aradft				Petroşeni—Simeria (Piski)			
	Trenă de	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă
	persăne	persone	omnibus		omnibus	omnibus	de pers.
Timişrtra	6.07	12.25	5 00	Petroşeni	6.49	9 33	5 28
Merezifalva	6.40	1.16	5.50	Baniţa	7.27 8.06	10.14	6.08
Orczifalva	6.51	1.34	6.07	Crivadia		10.54	6.4'
Vinga	7.08	2.04	6.32	Pui	8.50	11.S7	7.35
Nămeth-Sâgh	7.23	2.25	6 53	Haţegă	9.31	12 17	8 02
Aradulă nou	740	2.54	7.24	Streiu	10.16	12.58	8 44
Aradft	7.60	3.10	7.40	Simeria	10 53	1,35	9.15
Predealu-B ndapesfa
BucurescI
Predealu
Timişă
Braşovă
Feldiora
Apatia
Agostonfalva
Homorodă
Haşfaleu
Sighişora Elisabetopole Mediaşă Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăci unelă Tei uşă Aiudă Vinţulă de susG Uiora Cacerdea Ghirisfi Apahida
Cloşm
Nedeşdu GhirbSu AghirtşG Stana HuiedinG Ciuda Buc ia Bratca R6v
Mezd-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâuy
Szoînok
Bnda-pesta
Viena
Trenă de eraone	Trenă accelerat	Trenă omnibus	—=i Trenă omnibus
	500	7.45	■
—	9 45	12.50	—
—	9.47	1.09	—
—	10.11	140	—
—	10.44	2.27	—
6.22	10.51	2.55	—
7.01	11.18	3.38	—
7.33	11.36	4.17	—
8.01	11.51	4.47	—
8.45	12.23	5.42	—
10.10	1.19	7.37	—
10.29	1.80	8.0!	—
10.39	1.37	8.21	—
11.19	2,05	9.05	—
11.54	2.25	9 4B	—
12.12	2.36	10.02	—
12.56	—	6.20	—
1.30	3.13	6.59	—
1.45	—	7.15	—
2.11	3.40	7.43	—
2.55	4.01	8.29	—
3.17	—	8.55	—
3.24	—	9.04	—
3.31	4.24	9 12	—
4.09	4.49	10 23	—
5.36	—	12.32	—
5.56	5.58	12.59	—
6.08	6.08	—	8.00
6.29	—	—	8.34
6.45	—	—	8.59
7.00	—,		9.34
7.26	—	—	10.16
7.48	7.14	—	11.04
8.28	7.43	—	12 17
8.47	—	—	12.47
9.06	—	—	1.2H
9.26	8 22	—	2.051
10 01	8.48	—	3.08'j
10.20	—	—	3.39l!
10.30	—	—	3.55
10.37	9.13	—	4.0 â|j
10.51	9.18	10.37	—
12.37	10.31	Vi 5 ?	— 1
2.58	12.07	4.45	8.22|
6 00	2.10	10.05	10.30
6.35	2.45	10.50	—
3.00	8 00	6.05	- —
Nota: Orele de n6pte suntă cele dintre liniile gr6se.
Tipografia ALEXI Braşovă.