1
REDACŢIVNEA ŞI ADMINISTRATIVII EA :
BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22.
jGAZETA" IESE ÎN FIECARE pi.
Pe u n â a n 0 12 fior., pe ş â s e luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. j&omânia şi străinătate:
Pe anfi 40 fr., pe şăse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANULU XLVIII.
S£ PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIQBILE:
0 seriă garmondâ 6 cr. şi timbru de 3»cr. v. a. pentru fiecare publicare ăorîsorî nefranoate nu «e prlmaaoâ. — ifanusoripte nu se retr&mltii.
m 25i
Luni, Marţi 12 (24) Noemvre.
1885.
Braşovil, 11 Noemvre 1885.
Desastrulu ce l’au suferit.fi trupele sârbesc! în bătăliele dela Slivniţa pare a fi fatalfi pentru causa sârbăseâ. După cum ne anunţă „Agenţia Havas“ armata serbâscă a foştii constrînsă a se retrage în positiunile ei primitive, Bresnieulfi a fostfi părăsită de Şerbi şi Bulgarii au ocupată Dragomanulu. Se crede c/uar că armata bulgară concentrată la Slivniţa va lua ofensiva contra Sârbilorfi.
Schimbarea acâsta a sorţii armelorfi precum şi faptulu, că prinţulu Alexandru îri momentulu periculului a declarată, că se supune Sultanului şi că va deşerta de trupe Rumelia orientală a a-dusu o mare schimbare în situaţiune. Unii sunt de părere, că evenimentele cele din urmă voru favorisa restabilirea statului quo şi restabilirea păcei, alţii — şi credemu, că aceştia au mai multă dreptate — susţinu, că în urma desastrului Sâr-biloru situaţiunea a devenită .şi mai seriosă. Vederile suntu diferite, după cum este diferită politica celoră ce le profeseză.
Mai vertosă încâtă privesce Austro-Ungaria contrastele dintre părerile ce domneâcă la dife-feritele naţiuni este mare. Pe când Maghiarii suntă deprimaţi în urme desastreloră sârbesci, Cehii şi Croaţii îşi s’aru din piele de bucuriă că au învinsă Bulgarii la Slivniţa, âr Nemţii austriac! se ţină mai multă său mai puţină în reservă. Polonii acusă pe corniţele Kalnoky de conivenţă cu Rusia şi reprobă politica lui, Cehii şi Nemţii o aprobă, însă fiă-care din puac-tulă său de vedere, âr Maghiarii o aprobă numai cu condiţiunea ca Kalnokb să nu părăsâscă causa Serbilorfi. Are dreptate „N. fr. Presseu când 4ice, că este prăpastiă mare între politica internă şi esternă în Austro-Ungaria.
In ceea ce privesce politica ungurâscă este caracteristică dorinţa lui „Pester Lloyd,“ ca Austria să părtinâscă pretensiunea Sârbiloră celfi puţină încâtă privesce districtulă Vidinului a căruia importanţă militară o accentuâză mai alesă în casulă unei alianţe bulgaro-române, pe care o crede posibilă. „Atâta putemă face pentru Serbî, “ <j.ice numita f6iă, „dâr ca să luămăposi-ţiune ostilă în contra Bulgariloru, nu credemă a fi în intere3ulu monarchiei.“
După bătălia dela Slivniţa oficioşii din Peşta s’au mai moderată, precum se vede, dâr se es-primă cu băgare de sâmă, pe când foile independente unguresc! dau pe faţă semţemintele po-liticilorfi maghiari fără de nici o reservă.
„S’a întâmplată earăşi —scrie Pe3ti Naplo— ca totfi noi să fi mă bătuţi, dacă nu tocmai noi dâr aliaţii noştri. Tactica austriacă şi politica austriacă totdâuna o păţesce. Asta se numesce „pech.“
„Stimămă pe Alexandru, dâr de Milanfi nc pare rău şi suntemă îngrijaţi pentru elfi. Nu putemă să lăsămă Sârbia nicidecum să ajnngă sub influinţa rusească. Politica ministerului nostru deesterne trebue să se emancipeze de sub dictatura străină. Trebue să ajutămă pe Regele Milauu şi Sârbia când are lipsă de acestfi ajutoră, nu însă să’lă părăsimă, când s’a încurcată. “
„Bătălia dela Slivniţa n’a terminată răsbo-iulfi, ci pritr’însa situaţiunea a devenită mai se* riâsă, Mai întăiu se credea ca sigură că Sârbii voră câştiga şi Bulgarii voru perde, astădi totulfi e nesigură. De geaba predică bătrânulu impă-
rată Wilbelm pace, când întrâga cestiune a Orientului este pusă la ordinea (j.ilei şi aşedată pe ascuţişulă săbiei.“
Presâmţulă fâiei maghiare corespunde situa-ţiunei. Astăijî Rusia este care se bucură şi Aus-tro-Ungaria, care nu e mulţumită cu schimbarea lueruriloră. Se ’nţelege de sine, că diplomaţia russă va folosi momentulu spre a’şi recâştigă influinţa în Sârbia, agitândă acum pentru răsturnarea lui Milanfi, pe când cu Alexandru începe a se impăcâ. Oricum s’ar întârce lucrurile re-sultatulă este şi remâne; perspectiva unui con-flictu între Austro-Ungaria şi Rusia.
Resboiulu dintre Sârbi şi Bulgari.
ţ)ilele de Mirţî, Mereurî şi Joi,săptămâna trecută, au fostă fatale pentru Serbî. Aceştia au perdută aprope Iotă terenulfi ce-lă ocupaseră dela începutulă campaniei pe linia Pirotă -Ţaribrodă -Dragomană- Sofia. Deseura-gearea Serbilorfi e atâtă de mare, încâtă se dice, că se gândescă la armistiţiu dacă nu chiară la pace. Ne-greşită, că Serbii nu molivăză acesta pasă cu perderile ce le-au suferită, cu supunerea prinţului Alexandru Porţii, căreia i-a şi declarată, că a evacuată Rumelia. Suntemă puţină înclinaţi a crede, că Serbia va încheia pace, înainte d’aşî salva onârea armelorfi sale; dovadă, că va continua lupta, e faptulă, că a doua chemare e deja sub arme, şi că în momentulfi în care sc-riemu se află, pote, în Bulgaria.
£tă amăruntele luptelorfi dela 17, 18 şi 19 Noemvre n.:
Sofia, 19 Noemvre. Adjutantul principelui Alexandru care a fostfi greu răniţii în lupta dela Slivniţa, se numesce Ma-rinoff. Principele s’a espusfi pretutindeni dândă dovedi de o vi-tejiă ne mai pomenită. Unde era pericnlulă mai mare acolo se vîra. De vre-o trei orî au căzută granate şi şrapnele lângă densulfi fără a-i causa încă nici unfi rău, Armata bulgară a fostfi reînsufleţită prin isbândile ce a repurtată; de aci înainte se pole considera succesuîfi ca asicuratfi. Singurulfi periculâ mai constă în întorcerea posiţiunilorfi dela Slivniţa. Se facG mari pregătiri. As-tă(Jî au sosiţii 6 batalione în Sofia; după două 6re de repaosă, ele au fostfi îndreptate imediată la Slivniţa; alte patru batalione au plecată la Permk; aci se ridică întăritori şi se aşeijă baterii Miliţienii sosescfi mereu din tote părţile. Armata serbescâ s’a retrasă dela Vi-dină pentru a veni în ajutorulâ armatei din Slivniţa; Vidinulă a scăpată de orice pericolă. Din erore s’a spusă, că Serbii au ocupată Lom-Palanca, posiţia importantă de pe Dunăre; în realitate ei au ocupată Lomulă. localitate situată pe drumulă dintre Lom-Palanca şi Sofia ; în urma înrrângerei dela Slivniţa, Sărbii au fostă nevoiţi s’o evacueze.
Sofia, 19 Noemvre. Mai mulţi voluntari ruşi au luată comanda câtorva companii bulgăresc!. S’au adresată din nou apeluri căldurose comiteteloră panslaviste din Rusia, cerendu-li-se ajutorulfi lorii. Se aşteptă în curendă sosirea unui mare numără de voluntari ruşi.
Filipopolu, 19 Noemvre. Mai tote trupele bulgăresc! din Rumelia au părăsită provincia împreună cu o mare parte din miliţii. Miliţia rumeliotâ, mai cu semă batalionulfi din Filipopolfi, s’a purtată fârte bine la focă. Mâne plecă alte 3000 de Omeni la Sofia. La fruntaria turcescă n’au rămasă decâtfi 7000 de omeni, i pilele acestea se va termina organisarea celorfi două batalione esclusivă musulmane. Ele voră pute pleca Mirţî seu Mereurî.
Calafatu, 20 Noemvre. 0 mare mulţime de Bulgari, mai cu semă femei şi copii, au trecută dinco-e; cu tote scirile îmbucurătore pentru denşii, ce sosescfi de peste Dunăre, ei nu suntă dispuşi a se întorce. Se crede, că Serbii s’au prefăcută numai, că părăseseă Vidinulă; în realitate denşii îşi adună puterile pentru a lovi cu putere cetatea; în Vidină se află peste 400 răniţi. Bătaia dela Cula a fostă mai seriâsă decâtă se crede; mâne vă voiu da amănunte positive asupra ei. Aci circulă scirile cele mai estravagante în fiă care mo-
mentă. Astăzi se spunea, că Turcii au înaintată spre Pernik. Soirea însă este lipsită de orice temeiu. Turcii până în momentulă de faţă n’au de locă intenţia să in-tervie în luptă. Deşi Bulgarii au repurtată mai multe succese, totuşi se crede, că lupta va fi lungă şi înverşunată din amândouă părţile.
Sofia, 20 Noemvre. Detaliurile din urmă asupra sângerâsei bătălii de Joi, din faţa posiţiunilorfi dela Sliv-niţa, suntă cele următore: Cu privire generală în acestă luptă teribilă, Bulgarii au câştigată, deşi cu mari sacrificii, ună terenQ mai bine de 12 kilometri spre dreptă, păstrându-şî posiţiunile la stânga, şi respingendă cu desăvârşire pe Şerbi din drumulă Sofiei cătră Nişă, singura cale şi basă a operaţiuniloră loră strategice. Multe amănunte, destulă de însemnate, voră fi cunoscute mai târziu, de astă dată suntă de notată aeestea: Nu târijiu după deschiderea focului s’au simţită avantagele Bulga-riloră, căci după ce ocupară pe răndă posiţiunile ce se continuă în direcţiunea Malevo şi Dragomană, înconjurase flanculă stângă ală inimicului şi, în mai puţină ca o jumătate de’oră, Serbii fură nevoiţi a părăsi înălţimile ce ocupau dea-lungulfi drumului spre Ţaribrodă, precum şi ambele coste prin care trece şoseaua cătră pa-sulă Dragomanului. Cătră orele 3 p. m., după 6re-carl mişcări bine chibzuite, două baterii bulgure luândă po-siţiune la stânga satului Vladimirovca deschiseră unfi focă nentreruptă asupra unei divisiunî serbe ce înainta metodică cu desfăşurare de tiraliorî. După unfi scurţii timpu de nedumerire, Bulgarii avură ună momentfi de îngrijire, er Sârbii, înaintândfi ca să trecă o vâlcea, fură ţinuţi în locfi de o muschetâriă violentă care dura mai multă timpii şi din o parte şi din cealaltă. Nâptea in-tervenindă, Bulgarii îşi conservară posiţiunile câştigate cu totă oposiţiunea crâncenă a Sârbilorfi, cari în fine în-cetulfi cu încetulfi fură împinşi cătră muntele Bresnik. Posiţiunea fiindâ critică, armata serbă în casă de retragere este espusă a-şi perde mare parte din materiala, arme şi muniţiuni, căci aci drumurile său mai bine (Jisfi potecile suntfi forte puţină practicebile. Astfelfi dâr pe de o parte strîmtorarea în care se găsesefi Sârbii, pe de alta avantagele câştigate de armata bulgară, care, pe lângă ajutorele ce necontenita le sosescfi din Rumelia îşi au moralulfi tare ridicată prin ultimele victorii repurtate, potfi aduce întrega armată Sârbă la unfi mare de-sastru. Efectivulfi trupelorfi ce se găseau făţă în faţă se socotesce dela 35—45 mii Sârbi contra a 30—35 mii Bulgari. Pierderile de ambele părţi suntfi considerabile din causă, că mai totfi timpulfi au luptată descoperiţi. Numai din partea Bulgarilorfi suntfi afară din luptă peste 3000 omeni; er din partea Serbilorfi fără îndoială mai multfi. Mai multe sute de prisonierî au că-4utfi în manile Bulgariloră. In timpulfi luptei căpitanulfi Panitza, comandantulfi unui corpii de 2500 voluntari, aruncându-se pe drumulfi dela Dragomană la Ţaribrodă a capturata unii convoiu considerabilii de arme, muniţii şi alte provisiunî destinate Serbilorfi.
Sofia, 20 Noemvre. — 1 oră dimineţa. — Suntfi în posiţie de a vă da textulfi raportului oficialii pe care principele l’a adresaţii, de pe câmpulfi de bâtae dela Slivniţa, guvernului bulgarii, asupra dilei de erî: La 8 ore de diminâtâ aripa dreptă bulgară a fi începută a lua în posesiune înălţimile ocupate de Sârbi între Dragomanii şi Slivniţa. Pentru a înlesni mişcarea aripei dreptă, centrulfi primi ordinii să înainteze. Pe la ame(|i, trupele din aripa stângă luară de asemenea ofensiva. Lupta fu sângerosă şi ţinu până sera. Bulgarii s’au bătută într’unii modfi eroicii şi după ce a dislocată pe inamică din posiţiile sale, s’au pusil să’lfi urmărească. 400 soldaţi şi mai mulţi ofiţeri şerbi au fostfi făcuţi prisonierî. Prima parte^a acţiunei avii astfelfi de resultatfi de a is-goni pe Serbî din posiţiele cari le ocupau în faţa centrului şi acelord două aripe şi de a’i sili să se retragă pe înălţimea situată în faţa centrului armatei bulgare la stânga Dragomanului. Bulgarii ocupă şoseaua care merge dela Dragomană la Sofia. La 2 6re după amâtjî 3 batalione din regimentulă principelui întâlniră în apropiere de Golebovici unO corpO serba compusa dintr’unâ regimenta de infanteriă, din două batalione şi două es-cadrăne, cari se pregăteau să atace aripa stângă bulgară în posiţiele sale dela Slivniţa. Acestfi corpii fu
Nr. 251.
GAZETA; TRANSI1VANIEI
1885.
completamente bătută şi în acestă nouă întâlnire, soldaţii bulgari dederă probă de o mare bravură şi de multă abnegaţiă. Răniţii suntă numeroşi, lupta fiind forte crâncenă din momentulă când cele d’ântâiu trupe pronunţară mişcarea lord ofensivă. Printre răniţi se află capitanulă Marinoff, adjutantulă principelui, şi mai mulţi alţi oficerî.
Semlinu , 20 Noemvre. Perderile Sârbiloră în morţi şi răniţi la Slivniţa suntii de trei ori mai mari decum arată cifra oficială şi suntii mai mari decâtă cele din t6tă compania de pănă acum. Prinţulă Alexandru s’a vădută în prima liniă a focului dela începută şi pănă Ia finele luptei. Chiar Sârbii recunoscu vitejia lui, ba îndrăsnela 6rbă şi spună, că mai ântâiu s’a văzută călare pe ună cală albă şi mai târdiu pe unulă murgă, de unde se deduce, că celă dintâiu cală a fostă omorîtă sub elă.
Bucuresci, 20 Noemvre. Se vorbesce, că Bulgarii au respinsă erî ataculă Serbiloră în direcţiunea Vidinului.
Belgradu, 20 Noemvre. Ministrulă preşedinte G a r a-sanin a plecată a<|î năpte la Pirotă, fiindă chemată de regele. In urma esperienţeloră făcute, planulă de operaţiune se va modifica. Topalovicî a primită ordină să mergă directă spre Sofia, ca să provoee o diversiune |
s’a întrunită în loealulă Eforiei Spitaleloru civile din Bu-curescl, pentru a chibzui despre trămiterea unei ambulanţe pe câmpulă de răsbelă peste Dunăre, scrie ,,Ro-mânulă.“ S’a luată otărîrea d’a se trimite două trăsuri de ambulanţă, cu tote medicamentele necesare răniţiloră precum şi şese medici. Aceste două trăsuri de ambu-lanţiă voră şi porni în Bulgaria câtă mai curândă. S’a formată în Bucurescî ună comitetă compusă de ddmne bulgare şi române pentru a strânge'ajuiore pentru răniţi.
De Joi se observă o viuă activitate în flotila română. Se tjice, că comandantulă flotilei a primită ordină a pregăti bastimentele spre a pleca în susulă Dunării. Se asicură, adauge Vocea Covurluiu!ui,“ că acestă măsură să ia spre a se asicura libertatea navigaţiunii pe Dunăre.
Se <Jice, că Garaşanină a plecată la Pirotâ, ca să chibzuiască cu regele Milană încheiarea unui armistiţiu său chiar a păcii.
Cinci batelurî române de răsboiu încrucişeză între Turnu-Severină şi Zimnicea. Guvernulă română a făcută cunoscută Bulgariloră, că elă va face să se respecteze libertatea navigaţiunei pe Dunăre, la nevoiă chiar cu forţa. Comandantulă Vidinului a primită ordină să lase întrega libertate navigaţiunei pe Dunăre.
La 20 Noemvre n. au sosită în Viena 62 de stu-
,Sasî „agitatori nepatrioţî«, cari voră căuta să răstorn? propunerea, der speră că nu voră isbuti, fiindă că averea «inteligenţa» şi ,lumina» le represintâ proprietarii maghiari. —■ Nici vorbă, că «însufleţirea unanimă» esislâ numai în creerii celoră dela «Ellenzek.» Amă spus’o de atâtea ori, că nu ne trebue «cultura şi patriotismul^ societăţiloră unguresc! poreclite de «cultură*, şi cu tote astea nu ne slăbescă cu »dragostea«. Ce încăpăţinare!
a trupeloră bulgare dela Slivniţa, eventuală să’i atace denţî bulgari din Geneva, Zurich, Lipsea şi Braga, mer
Din nordă esecută o asemenea mişcare Mis
gendă să intre ca voluntari în armata bulgară. Reuniunea studenţiloră slavi a întocmită o petrecere într’o res-tauraţiune în onorea loră. S’au cântată cântece patriotice şi s’au ţinută numerdse toaste pentru prinţulă Ale-
în spate, covicî.
Belgradu, 20 Noemvre. Ataculă nenorocită dela Slivniţa e împreunată cu mari jertfe. Generalulă Iova-novicl s’a grăbită cu ataculă, înainte d’a-i fi sosităj xandru, pentru poporală bulgară !şi pentru armata întăririle de trupe. A<Jî sosesee ună transportă de: bulgară. Ună studentă bulgară a disă, că ei nu mergă vr’o 800 prisonierît bulgari. Generalului Milutin Io-sla luptă contra poporului sârbă, ci contra guvernului, va no vid i s’a luată comanda peste divisiunea D. mării j care a provocată răsboiulă. La gară au pornită cu toţii deorece elă e vinovată de perderea suferită. Se 4'ce>! ^ci se vec^u douâ mici stindarde bulgare. înainte d’a că a fostă înlocuită cu colonelulă Horski.î Colo-1 pleca Irenulă a sosită o telegramă, care anunţa sosirea
altoră 40 de studenţi bulgari din Insbrucă, Lipsea şi Bru-xela. Plecarea s’a amânată pănă a doua dă ca sâ plece cu toţii.
SOIRILE DILEI.
nelulă Miskovicî a intrată, după cum se 4'ce, în Ţap-covce. Dacă scirea se va adeveri, atunci încungiurarea a isbutită.
Oalafatu, 20 Noemvre. Vidinulă e alarmată. Arde de mai multe ore.
Belgradu, 20 Noemvre. Serbii suntă deprimaţi.
In ministerulă de esterne, după plecarea lui Gara şa- Erî sa sânfâu îQ biserica Sf. Nicolae din Si hei u nină în cartierulă generală, a lucrată telegrafulă fotă sle9u^ reuniunei.române de gimnastica şi cântări. D-şora noptea în tote direcţiunile. Regina s’a dusă adî dimineţă ^ena Cîimitriu a aninată de stegft frumosa pantlică, ce la biserică să se r6ge pentru victoria Sârbiloră. Mulţi iau	fetele române din Braşovă rostindă câte-va
funcţionari înalţi se înroleză în armată în faţa nevoiei | cu vinte bine sâmţite. Preşedintele, d. Ionă Lengeru a din ultimele (Jile. Se spune, că în luptele dela Slivniţa jvorbi!a rJesPre activitatea Reuniunei în decursă de 22 s’au vădută între Bulgari mulţi oficerî engleşî şi ger-janL amintindă totodată şi meritulă ce şi l’a câştigată man^	; pentru înfiinţarea ei Braşovenulă Nicolae Teclu, de pre
Sofia, 21 Noemvre. Cele 14 bataîione bulgare dejsentfl profesoră de chemiâ în Viena. Coridă a intonata infanteriă, cari ocupaseră posiţiunl, în prima liniă, la jun^ 'mnb după care d-şora Elena Perşenară a luată în graniţa sârbescă, au perdută în luptele de pănă acum a j Primire «tegulfl în numele membreloră Reuniunei de
cântări. Sera a fostă convenire colegială, petrecerea a durată pănă spre (Jiuă-
treia parte din omeni. — Foştii oficerî ruşi în statulă majoră generală bulgară, cari părăsiseră serviciulă bulgară, iau parte, cum se pare, la lucrările statului majoră generală bulgară, cu permisiunea ataşatului militară
dela agenţia diplomatică rusă. S’au dată, se (Jice, mai
-0—
Proiectulă de lege, ce l’a presentată ministru-pre-. I şedinţe Tisza dietei cu privire la prelungirea mandatului
multe planuri şi disposiţiunl din partea acelora.
Belgradu, 21 Noemvre. Se vorbesce, că erî şi co-|
j deputaţiloru dela trei la cinci ani, constă dintr’ună singură paragrafă, care dispune, ca legea dela 1877/8 art.
loneltilO Miskovicî a fosta tare strîoilorita de Bulgari;,4’ §’ 3> 4 5> s6 fiâ as,fela modifica,â’ ca deputaţii s6 fiindă Silita după mari perderi sâ se întârcâ in posilin- se al6gă în viitorfl Printr’° d,^ă ce va dura cinoi ân>
nile sale de mai nainte.	*
D-lă Tisza a presentată totodată dietei alte patru
proiecte de lege, forte voluminose, cari privescă reforma
administraţiunei şi adecă: reforma comisiuuiloră admi-
^	nistrative, posiţiunea fişpaniloră (comiţiloră supremi), re-
Se dice, că trupele rusesc! concentrate în Basara->, ,	.	,	.......	' .
T . . j v	,	-ni f°rma legei comunale şi a procederei disciplinare. Se in-
A doua chemare a armatei sârbesc! a fostă con vocată sub arme.
bia ar fi primită ordină se stea gata d’a trece în Bulgaria, îndată ce Turcii voră intra în Rumelia. Scirea acesta s’a telegrafată din Lembergă.
Din Gorfu se telegrafiază, că în casulă când o în-tervenţiune sârbescă ar sili pe Sârbi să evacueză Bulgaria, armata grecă va trece imediată fruntaria sub comanda regelui George în personă.
Scirea, că trupe turcesc! mergă în ajutorulă Bulgariloră se desminte.
In Belgradă sosescă mereu prisonierî bulgari. Intre acestea s’au observată şi tineri însă nematurî.
Studenţii bulgari din Fraga au plecată în patria loră ca să intre în armată. La gară s’aflau vr’o 300 de studenţi cehi, cari au cântată cântece naţionale cehe şi bulgare. Cehii suntă forte veseli de isbânijile Bulgariloră. In toastele loră în onorea ideii slave se strigă: P e r e a n i cei ce au provocată răsboiulă dintre fraţi.
Guvernulă belgiană a interzisă fabricei de arme Cockerill d’a preda arme Serbiei şi Bulgariei.
Din Filipopolă se telegrafiază, că toţi profesorii şi funcţionarii suntă siliţi a întră în armată.
„Românulă“ dă ca întemeiată informaţiunea, ministerulă de răsboiu a dată ordină să se’mpartă de urgenţă cartuşele necesare pentru puscile Kruka, ce le are re-serva armatei române dela Ruşi încă din timpulă răs-boiului.
ţelege, că tote aceste proiecte făcute în sensă cen tralistică.
—0—
„Hunyad“ din Deva face cunoscută, că episcopulă calvină Szasz Domokos din Cluşiu va merge la finele a-ceslei luni în Deva pentru sfinţirea organeloră bisericei calvine. De aici se va duce în Bârcea mică la ere dincioşii săi, cari s’au îmulţită cu 13 rătăciţi. Totă în acea foiă, într’altă numără se (Jice, că îndată ce va sosi în Clusiu adeverinţa celoră 13 rătăciţi, că au trecută la reiigiunea reformată, li se voră da ună ajutoră ca să’şî cnmpere două clopote şi locă decimitiră. — Observămă mai ânteiu, că biserica calvină din Deva a fostă româ-nâscă, dovadă picturile de pe păreţi, sfinţii George, Du mitru, Neculae şi alţii, prin urmare reformaţii d’acolo suntă Români maghiarisaţl. Aid doilea agitaţiunea reli-giosă se continuă şi se spriginesce chiar de autoritatea supremă a bisericei calvine. Ală treilea, că binele ce’i aşteptă pe rătăciţi, cari ’şl lapâdă credinja strămoşăscâ, suntă clopotele şi îngropătdrea. Bucuraţi-vă nouiloră dreptă-credineioşî!
—0—
Pentru (Jiua de 26 Noemvre n., când se va pune la votă în adunarea comitatului Ternavei-mid propunerea d’a se da reuniunei de maghiarisare 10,000 fl., «Ellenzek« scrie ună articulă de fondă, în care nu se îndoesce despre votarea acestei sume cu însufleţire «aprdpe una-
Societatea română a ,,Crucei Roşie,“ în urma iniţiativei ş’a convocării d-lui I). Gr. Ghica, preşedintele ei,'nimă.* Foia cluşiană «scie», că se află între Valahi şi
Patrioţi patentaţi.
AII’ zu viei ist ungesund! Unii dmenî mergă aşa departe cu patriotismulă încâtă, sâ nu luămă îndeşertfl sântulă cuvântă , patriotismă», ne prinde greţâ ! E bine deci, ba ne este datorinţa a loealisa epidemia şi ai scuipa pe astfelă de omeni.
No ne demitemă la o mai detaiată determinare a patriotismului, căci astădi, din graţia compatrioţilor!! nostrii, amă ajunsă deja acolo încâtă, ună omă bine simţitoră, consciu de demnitatea, drepturile şi datorin-ţele sale, pe lângă totă bună-voinţa, in d’ale patriotismului nu se sciâ orienta. Ne voră arăta-o şi demonstra-o însă câtă se pote de eclatantă acei patrioţi patenţi, a eăroră modelă de patriotismă mî-amă ţînută de datonnţă a-lă presenta onoratului publică cetitoră.
Ne va fi în recentă memoriă protestulăefalnică şi cu multă emfasă ală unui jude dela tribunalulă regescil din Oradea-Mare N. ... Română de origine, — după cum mărturisesce însuşi rădicată în colonele unui (Jiară Ko-suiiană din Oradea (hieO ! pentru că pentru d-sa şi semenii d-sale nu esistă 4iare româneşti în care să-şi potă revela marele patriotismă şi sciinţa care-i umflă creerii!!, avisă celoră, cari caută gunoiele redacţionali unguresc!!!) în contra pretinsei «irredente române* (?). Protesteză în contra aceleia susă şi tare, ca Română (?), ca patriotă, şi mai sciâ bunulă Dumnezeu încă in ce calitate... Ce e mai caracteristică, să obtrude d-lă N. . de Interprete şi tălmăcitorii ală opiniunei Româniloră «mai bine simţitori,* >mai leali» (Ia wir kennen unsere Pappenheimer!) Deus ex machma. Decă nu era «irredenta,» nu era pro-testulă şi despre d-lă N.... nu mai soia nimeni, căj e Română; ba unii, cari îlă cunosceu în personă se mirară multă, că d-sa e deodată Bomână, dedrece nu l’au amjitfi nici odată vorbindă românesce. .. (pote va fi numai născută Română?); se^mirară’şiadecă ne mirarămă toţi însă de aceea, cum de d-sa, ca unulă care a ruptă tdte legăturile sociale cu Românii, s’a simţită în dreptQ a-şl ridica vocea in numele conaţionaliloră săi? Seu de unde acela lecţiunî de patriotismă? Ce e mai multă însă, de unde aceea drbâ cutezare de a trage la îndoielă sâmţulă patriotică ală unora dintre inteligenţii români, pe cari nu-i cunosce, nu trâiesce în societatea loră, nu comunică cu ei, nu le cunosce relaţiunile, convingerile loră, c’ună cuvântă nu are nimică, nimică comună cu ei??!
Nu ni-a fostă însă intenţiunea a ne ocupa în aceste
ordurî directă cu patentatulă patriotă N......... de ore ce
de multă a trecută în castrele străine.... să-i fiă de bine! Protestămu inse serbătoresce şi categorică în contra as-torfelii de abusurl comise pe conta nâstra, respingemu şi deviămu ori ce învinuiri venite din partea unoru omeni ca
N... et. comp! Naţiunea română nu cunosce iridentismulu, aşadară nici nu are lipsă a lupta în contra unoru năluciri, în contr’a unoru idei fixe, cari nu se potu concepe de câtă în creeri smintiţi. Cu deosebire protestămu în contra acusăriloru nedrepte făcute în contra iteliginţei române, care nu-lu recunosce pe D-sa şi pe semenii D-sale de interpreţii sentimenteloru şi convingeriloru sale!!!
Noi cugetamă a fi trecută la ordinea 4bei preste acelă ridiculosă pretestu în contra căruia ni-amă văzută constrînşî a ne ridica vocea acuma şi care nu-lă merită! Ce să vei}! însă? Astăzi ună domnă advocată umblă pe stradele Beiuşului şi pe la locuinţele Româniloră din casă in casă, cu o colă de subscriere în care din porunca vicecomitelui (să 4>ce) provocă pe Români, prin subscrierea numelui a pretesta în publică în contra «irredentei* române!! Până în momentulă ce scriemă aceste ordurî, afară de d-lui mai e subscrisă încă ună advocată. Aceşti doi d-nî advocaţi (4»că, că şi ei suntă Români —) au mersă deci cu patriotismulă şi mai departe decâtă d-nulă N.... «hoher Peter!» Grăbimă, deci încă pote înainte de a li se umplea cola (ce anevoie credemă)... 'a ne lămuri niţelă asupra grandiosei opere ce cugetă a fi conceput’o d-loră.
Mai întâiu trebue să seimă, cine sunte-ţl D-vostră? Vă aşigurămă însă, că biografia nu v’o facemă, ba şi numele e superfluu a vi-lă scrie, căci vă cundscemă de pe pene!!
Marele, adecă patentatulă patriotă, auctorulă acelei câle dreptă, că s’a înfăşiată în făşii românesc! der dân-sulă, dreptă răsplată pentru mama care l’a născută, nici să rogă nici vorbesce româneşce, nu comunică cu Romanii,	românescă nu cunosce, casina română şi în
genere societăţile Româniloră nu le cerceleză etc. etc. Celalaltă d-nă din contra tote le face, cerceteză biserica română (odată în anu?) vorbesce rumânesce, cetesce
Nr. 251.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
firele nbslre, e membrulă cuşmei române, ba si cercetezi din când în când societatea Româniloră (? mai
bine nu ar face-o_) însă ambii de odată simtă şi
intru fote adepţii dornuloră compatrioţi adecă, umilă t cu ,,doui bani în trei pungi44 celalaltă e în două pungi cu trei bani44 (sapienţi satis!!) pardonă ! estă din urmă etotodată ,,ujdondâsz“ulă.
Marele, adecă patentatulă patriotă, autorulă acelei cole, dreptă, că s’a înfăşată în fâşii românesci, der den-sulă, dreptă răsplată pentru mama care la născută, nici se rogă nici vorbesce românesce, nu comunică cu Românii, diară românescă nu cundsce, casina română şi in genere societăţile Româniloră nu le cerceteză etc. etc. Celalaltă domuă din contră tote le face. cerceteză biserica română (odată pe ană ?) vorbesce românesce, cetesce ijiarele nostre, e membrulă casinei române, ba şi eeree-teză din când în când societatea Româniloră (? mai
bine nu ar face-o.) însă ambii dîodatâ suntă şi întru
Iote adepţii domniloră compatrioţi adecă unulă e cu rduoi bani în trei pungi14 celalaltă e ,,în două pungi cu trei bani44 (sapienţi satis!!) pardonă! ăstă din urmă e totodată ,,ujdondâsz“ulă 4'arului amintită din Oradea, de altmintrelea ambii advocaţi de profesiune!
Aceşti doi domni vină astă4i a dascăli pe Români Ji patriotismă, vină a provoca pe |Românî să-şi arate patenta!! Guriosă lucru! ţ)ică d-nii advocaţi: a-ţî au-jitd D-vostră (adecă noi Românii!) despre proclamaţiunea jrredentei44 române? In aceea se 4'ce» Românii iindă apăsaţi şi maltrataţi, jigniţi în drepturile loră, date de D4eu şi împărăţia, au să-şî răzbune asupra a-supritoriloră loră cu focă şi dinamită ! Acesta esprimă mare neîndestulire, mare nelinişce, acesta pote a ajunsă in sferele mai înalte ba chiar şi la tronă... (se pote, der noi Românii suntemă de vină?) şi acuma să voră fi ce-rtndil unele desluşiri,... Veniţi deci să desminţimă tote rele (jise în proclamaţiune, să 4'cem^» că fote suntă minciuni, suntă ticăloşii. Se arâtămă, că suntemă îndestulai, fericiţi (ca în raiu) şi mai pe susă de t6te, că suntemă buni adecă patentaţi patrioţi!!
Nici mai multă nici mai puţină: ,,haid’ să ba-temă doba patriotismului pentru ună bună rebach44!!
Mai trebue la acestea comentară? Vedemă prin ii d-loru advocaţi, deci nici nu vomă comenta mai unita!! Dechiarămă însă şi acum din nou, de bunăvoiă pneprovocaţî, că: noi irredentă română nu cu-iGscemă, (una la mână) noi Beiuşienii, în spe-:ial proclamaţiunea ir r eden tei nu-o am v ă 4 u t a doua la mână) şi a treia: noi în legătură cu Tredenta nu suntemă. Românii nu cunoscă acei draci, pe cari şi-i închipuiesce o năgră consciinţă! A sosiiâ însă timpulă prevestită nu de multă de marii wstrii Români4 când trece omu (Română) pe lângă omă lingură) şi nu să cunoscă, der pentru aceea, drepturile mtn ne vomă lupta ale recâştiga cu legale mijlâce, Romi suntemă, Români vomu fi, limba, naţiunea şi patria w’sfra, —bine se fia însemnatul—nu că o părăsimă ci )vomu apăra, ca şi până acum, dfoă trebue, cu braţele şi &ngele nostru!
Patriotismulă Românului e probată prin seculî şi istâdî nu mai avemă lipsă de contestarea aceluia!
Respingemă deci cu adencă indignaţiune astfel! de Ifcălirî şi provocări!
Prin acestea totodată atragemă atenţiunea onor. publica română în genere şi în specială atenţiunea ce-ifd din Beiuşiu şi giură asupra astorfelă de bazaconii. Itragemă atenţiunea Vostră Fraţi Români să nu vă lăsa-ia Vi să păta bunulă nume şi buna convingere prin istfelă de proteste earaghiose!
Er D-vostră d-loră advocaţi şi patentaţi patrioţi, teci vă temeţi de ,,năluci-4 daţi în aeră după ele, iscăli mii de proteste din ventă, der pe alţii nu-i smintiţi, lai bine primiţi ună sfată prietinescă: Omeni mai intendenţi ce sunteţi ca advocaţi, grijiţî de procesele ce n-sau încredinţată şi promovaţi binele şi bunăstarea ace-iinaţiuni, care vanăscută, va crescută şi va dată pâneace pmâncaţî D-v6stră şi copii D vdstră!! Seu decăvă ţineţi ^paiaţa,44 ţineţi-o, fericiţi-vă cu ea, der nouă ne daţi bună ace! Ca deosebire bine se vă însemnaţi D-vostră şi Iţii ca D-vostră, că Românii de ,,procatorî nechiă-n|l n’au lipsă! Potentaţi şi la lună nu ne pasă, der iomai in numele D-v6stră!!
In fine încă odată, pe voi fraţiloră români din Be-îşiu cu multă căldură Vă facemă atenţi la starea soci-i şi starea politică nespusă de miserabilă (De astădată Itjisii numai în parantesă: sciţi prea bine că ună otftrăşelâ şi ,,horendumdictu44 ună rectoră calvină ţine itregă cerculă Beiuşului în terore!!) la care a-ţî ajunsă, adecă înşi-vă vă a-ţi creat’o prin conducerea astorfelă i patrioţi patentaţi şi în parte şi prin a acelora cari să nade partida numită: ,,nicî în clină nici în mânecă...44 in e destulă să fi mă Români, ci trebue să fimă ener-icl Români, activi Români, Români şi cu mbiţiă naţională!! aşa să fiă!!
Prigoniri pentru pretinsa „Irredentă“
Lugoşiu, 18 Noemvre 1885.
Onorate D-le Reda< toră! Comedia înscenată de puternicii 4'lri în timpulă mai din urmă contra Româniloră din acestă ţeră, pentru presupusa »Irredentă română*, precumă şi gona formală pornită — din inci-dentulă acesta, câtă şi în urmarea svonului făcută de foile patriotice din capitală şi provincia ca şi cum finis Hungariae s’ar fi apropiată — contra cărturariloră români de prin oraşe şi sate, nu numai, că nu a încetată, ba e încă în curgere — după cum ne asigurase mai dăună4i vice-comitele Iakaby în adunarea municipiului Caraşiu Severină — şi după cum ne probeză casulă mai recentă din Lugoşiu, pe care îmi iău voia a vi-lă descriă aici:
La 12 1. c. d-nii învăţători dela scola română gr. or. din locă : Gaspară şi Moldovană au fostă citaţi înaintea tribunalului, fiindă în prepusă, că stau în legătură cu imaginaţii »Irredentiştî români.* Şi anume acestă prepusă venea de acolo, că amintiţii d ni învăţătorii zeloşi de progresulă învăţământului nostru, alergară spre a lua parte la adunarea generală a înveţă-toriloră poporali români din diecesa gr. or. a Caransebeşului ţinută estă-timpă în luna lui Septemv-e în oraşulă Orşova. Şi că de aici — după finirea şedin-ţeloră — în societatea mai multoră învăţători au făcută o escursiune şi peste hotară în România până la Turnu-Severină, cu scopă de a visita şi vede monumentele istorice — şi de mare însemnătate pentru nemulă nostru — ce se află în apropierea acestui oraşă.
Guvernanţii noştri, cari acuma nu mai sciu în ce chipă să ne mai amărescă 4‘lele şi aşa destulă de amă-rîte, au adusă îndată în combinaţiă strînsură învăţăto-riloră români din Orşova şi escursiunea loră la Turnu-Severină cu inmaginata „Irredentă română« şi, în credinţa, că au pusă mâna pe culpabilii trădători de patriă, tragă în judecată pe cei doi învăţători.
Presentându se aceştia înaintea tribunalului judele, investigatoră ,Vi-g«, care mai dăună4î totă în afacerea .Irredentei* a făcută ună ocolă prin comitată călcândă mai multe case române, der fără nici ună succesă, ie cu amintiţii d-ni învăţători ună protocolă mai lungă, ca o 4* de veră, punendu-le felă de felă de întrebări ca de pildă: Pentru ce au fostă la Orşova? Cu ce scopă şi ce au făcută acolo ? Pentru ce s’au dusă la Turnu-Severină, la ală cui indemnă şi cu ca intenţiunî? Cme i-a condus, ce au făcută acolo şi cât au petrecut? Fost’au cu cineva în legătură, au cunoscută pe cineva, unde s’au dată josă, la masă cine a luată parte şi ce au vorbită? şi alte multe flecuri.
Inculpaţii, se înţelege, că după fote aceste întrebări au descrisă lucrulă după cum aievea s’a întemplată amintindă: că la propriulă indemnă au făcută şi escur-siunea la Turnu-Severină, fără 16că de prepusă, că voră fi traşi în cercetare şi fără altă scopă, decâtă de a vede monumentele antice.
Cu bu4ele umflate, d-lă jude investigatoră încheia protoeolulă, neputendăsdocumenta nici o culpabilitate, er cei acusaţî, plini de amărăciune, se depărtară cu o es-perienţă mai multă, că cum suntă tractaţi în ţeră adevăraţii patrioţi. — »0 temporal o tnores!* grele vremuri amă ajunsă, încâtă nici ună pasă se nu mai potă face cărturarii noştrii, de tema ea se nu tiă traşi în cercetare, ca agitatori, trădători de patriă şi mai sciă D»4eu ce!
Der îi asigurămă pe guvernanţii noştri, şi istoria li-e dovadă, că mai buni patrioţi decâtă Românii nici n’au esistată vreodată.
Pe când voescă a încheia ace-*!ă serisore, unu altă cărturarii română e trasă în cercetare, ca agitatorii. Vice-comitele Iakafy saltă şi se bucură, că singură a pusă mâna’ pe corpus delieti a unui „daco-romanistă* seu în timpulă mai nou »Irredentistă« după cum le place a ne porecli; etâ casulă:
Pictorulă română d-lă Hojda de origine din Marmaţia, der de mai multă timpă domiciliată în locă terminândă pictura unui tablou, ce representă pe neuitatulă nostru bardă naţională Andreiu Mureşianu, astă4i îlă espusese treeătoriloră spre vedere îu galantarulă unei prăvălii. Vice-comitele Iakabfy tre-cendă pe acolo şi privindulă îndată a aflată în nevino-vatulă tablou cause de agitare şi l’a confiscată numai decâtă, ducându-lă cu sine, er pe autorulă tabloului d -lă Hojda la şi trasă în cercetare ca pe ună agi-tatoră.
Pertractare decurge şi când Vă scriu aceste şire, despre ală cărei resultată nu voi întrelâsa de a nu Vă raporta!
Primiţi asecurările deosebitei stime ce Vă păs-treză	—borgouanulă.—
Adunarea generală
a Reuniunei femeiloră române din Braşovă ţinută in 7 (19) Noemvre a. c.
(Raportă specială).
Conformă învitaţiunei făcute se întruniră membrele Reuniunei la 3 6re după prănză în sala de de-
| semnă a gimnasiului română. După formalităţile inda-Jtinate pentru deschiderea adunării se ceti raportulă comitetului de pe anulă espirată, din care reproducemă aici momentele mai însemnate :
1 Intre membrele Comitetului s’au făcută duoe schimbări şi adecă: Strămutându-se d-na Efrosina G. lonă, preşedinta Reuniunei, la Sibiiu ea a fostă substituită pănă la acăstă adunare de d-na Maria Alexi, mai departe strămutându-se membra Comitetului, d-na Velur ia Neagoe cu totulă din Braşovă s’a înlocuită prin d-na Maria Zănescu, pe basa voturiloră obţinute la alegerea Comitetului de acum trei ani.
2.	Averea reuniunei a ajunsă la cifra de 40,147 fl. 28 cr. v. a.
3.	Venituri accidentale a avută Reuniunea în anulă acesta: a) dela balulă dată în Ianuarie în sumă de 72 fl 85 cr. şi 10 franci; b) dela petrecerea aran-giată de Gomitetă pentru vân4area unoră obiecte lucrate de multă timpă de fetiţele dela şcola Reuniunei în sumă de 72 fl. şi 90 er. v. a.
4-	Conformă conclusului luată în adunarea trecută s’a introdusă lucru de mână şi în clasele I., II. şi
III.,	care pănă acum era numai în clasele IV. şi V.
5.	Constatâudu-se necesitatea absolută de a da instrucţiunei fetiţeloră nostre o estindere mai mare atâtă în sciinţa câtă şi în lucru de mână, pentru ca fetiţele române să nu fiă silite a merge la scole streine, ci să urmeze în scola română, pentru ca să capete educaţiune potrivită firei românesci s’a vă4ută Reuniunea silită a decide în adunările trecute reducerea respective detra-gerea subvenţiuniloră, ce le dedea pe la alte scole afară din Braşovă. Adaugemă şi aceea, că Reuniunea s’a vă4ută silită a lua astfelă de disposiţiunî şi din causâ că tre-căndă fetiţele nostre pe la alte scdle, după ce absolvă 5 clase la noi, la scolele străine se primescă din causa limbei de propunere abia într’a 3 s’au intr’a 4 clasă; ună singură casă, că o elevă a fostă primită în clasa VI la o scolă străină. Acestă împrejurare a contribuită apoi, că elevele nostre înainte de a absolva la noi se ducă la scole străine şi clasale IV şi V subvenţionate de Reuniune rămână depopulate — prin urmare Reuniunea sprijinindă alte scole afară din Braşovă are la reşedinţa sa o scolă puţină frecventată. Afară de acesta multe şi varie au lostă motivele pentru conclusele relative la subvenţiuni. Faţă de acestă împrejurare comito-tulă raportezi, că lucrulă este în curgere şi se facă pregătirile necesare pentru de a corăspunde concluseloră luate în privinţa estinderii învăţământului. Aceste suntă punctele mai însemnate din rcportulă comitetului, cari s’a,u luată spre sciinţă.
Din cele ce s’au pertractată mai departe în adunare de însemnătate suntă :
a)	. Alegerea comitatului. Espirândă mandatulă comitetului, care se alege pe trei ani, s’a procesă la alegerea unui nou comitetă. Numele membreloră alese s’au publicată deja în Nr. din 10/22 Noemvre ală »Gaz. Trans.* Constituindu-se comitetulă în faţa adunărei s’a proclamata de presidentă d-na Maria Sâcăreanu, care dela întemeierea Reuniunei şî-a câştigată mari merite pentru prosperarea ei.
b)	Propunerea d-nei presidente de a întemeia o scolă profesională de fete, în care să înveţe elevele meserii femeesci şi economia casnică, o propunere, care de altcum specifică mai de aprope instrucţiunea în lucru de mână, atinsă in punctulă 5 din raportă, s’a încredinţată comitetului nou alesă. Din desbaterile şi discu-siunile, cari au avută locă în şedinţa se vede viulă interesă, ce-lă au membrele pentru atingerea scopului ce-lă urmăresce Reuniunea.
Dr. P.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală »Gaz. Trans.*)
SLIVNIŢA, 31 Noemvre. — (Scirea „Agenţiei Havas“.) Se semnalâză retragerea armatei sârbesci. Numai unu corpă sârbescă a rămasu'în direcţiunea Solincei. Sârbii au părăsiţii Breznikulă, care a fostă reocupată de Bulgari. E probabilă că retragerea Sârbiloră este pricinuită prin imposibilitatea d’a se provisiona pe şosâua Ţaribro-dului, dedrece Bulgaria a tăiată cu totulă comunicaţiunea prin aceea, că adî au ocupată fără resistenţă Dragomanulă. E probabilă, că armata bulgară concentrată la Slivniţa se află în marşă înainte.
BELGRAD0, 22 Noemvre. —(Scirea „Llo-ydului.14) Tdte corpurile sârbesc! s’au unită. Se (}ice, că ofensiva va începe neîntârziată.
BELGRAD0, 22 Noemvre. — Lesjanin respinse pe Bulgari la Lom-Pălanca, Fortărdţa Vidinului este împresurată de Sârbi, escepţionândă partea dinspre Dunăre a Vidinului.
CONSTANTINOPOLtT, -23 Noemvre. — Conferinţa a hotărîtă; ca în Rumelia osticâ să se trimâţă, ună comisa,ră ală Porţii şi să se nu-mescă delegaţi streini, cari să esamineze dorinţele Rumelioţiloră.
CONSTANTINOPOLtT, 22 Noemvre. —
Telegrama Porţii câtră prinţulă Alexandru ia la cunoscinţă supunerea acestuia şi promite că o va întrebuinţa pentrn încetarea ostilităţiloră.
Editorii: Iacobă Mureşianu.
Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
GAZETA TRANSILVANIEI
Nr. 251.
1885.
Cursul n la bursa de
din 28 Noemhre st. n 1885
Bursa de Bucuresei,
Cursuta pieţei BraşovO
Cota oficială dela 11 Noemvre st v. 1885.
din 19 Noembre st. n. 1885
Rentă de aură 4°/0 ... 97 60 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 89 95 Imprumutulă căiloră ferate
ungare................148.25
Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostii ung.
(1-ma em isiune) ... 96 80 Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) . . . .124 — Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 109. — Bonuri rurale ungare . . 102.70 Bonuri cu cl. de sortare 1C2 75 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă.................. 102 75
Bonuri cu cl. de sortarel02 75 Bonuri rurale transilvane 102.50
Bonuri croato-slavone . . 102 - t Despăgubire p. dijma de
vină ung............... 97.60 {
Imprumutulă cu premiu
ung....................118 70
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 121.10 Renta de hărtiă austriacă 81 95 Renta de arg. austr. . .	82.40
Renta de aură austr. . . 108 65 Losurile din 1860	. . . 139 70
Acţiunile bănceî austro-
ungare................. 862 —
Act. bănceî de credită ung. 286.75 Act. bănceî de credită austr. 282.50 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei............ 5 98
Napoleon-d’orî...........10.00
Mărci .100 împ. germ. . . 61,80 Londra 10 Livres sterlinge 125.80
Renîa română (5°0).	.	.	.
Renta rom. amort. (o°/0) .	.
» convert.. (6°/0)	.	.
împr. oraş. Buc. (20 fr.) .	.
Credit	fonc. rural	(7°/0)	.	.
*	„	„	(5°/.)	■	•
»	»	urban	(7%)	■	.
.	(«•/.)	.	.
*	•	*	(5°/o)	•
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	» Naţională
Aură..........................
Bancnote austria ce contra aură.
Cunîp.
81 87 V, 81 29 98 82 92
76
1000
16.45
2.02
vend.
85 88 V, 84 31 100 83 94
78
1040
2.04
Bancnote românesc! . .	. . Cump. 8 40	Venii.	845
Argint românesc ....	. . » 8.35	•	84)
Napoleon-d’orî . .	. . » 9.96	•	10.-
Lire turcesc! 		. . . 11.32	•	11.41
Imperiali		. . > 10.17	•	10.25
Galben!		. . » 5.91	»	5.96
Scrisurile fonc. »Albina*	. . - 100.50	>	101.-
Ruble Rusesc!		. . » 121.—	»	122.-
Discontulă . . .	* 7—10 °/0 pe	ană	
MET' Numere singuratice ă 5 cr. din „Gază Transilvanieiu se potu cumpăra în tutungem lui I. GROSS.
Marinată (Aalfisch).
Sardine rusescl în Butoiaşe.
Sardilie franţuzesc! veritab. Pellier frăres. Scrumbii de mare.
Icre negre rusesc! moi.
Icre roşii.
Laclierdă
Muştaru franţuzescu.
Mnştaru de Dusseldorf.
L6mâi gardeze.
Marone de Italia.
Ceaiu Melange de Moşea.
Bisquits pentru ceaiu.
Romu de Ananasft.
Halva de Adrianopole
şi diferite alte articule, la
I0ANU DUŞOIU juniorii.
Strada rl eatrului
>
i-t
0>
02
O)
C
<i-i
>c8
0
S3
<i-i
2
01 > a
>cS
o
o
O)
o
o
rQ
2
><U
O
<D
fi
IX
.tî - Ph
C
O ^
o OO
£
<r-l
00
.O *~
’Ss ri
o
TS
>Cw
fH
a
X
S3
& >x 8 o <2 &
'î
w
te
<1
tsj
O
î:
<!
w
p
I—I
Eh-
<1
25
m
t—i
55
Q
<
5 Cv
a
o
-2
a
\±if±±±±±±±±±±±±±±±&±±jt±±±±±±±i
Mag azi nu c/e haine bărbătesci
Totti felini & de
haine barbatesci eleganţii şi solida luoate
confecţionăm tt în magasinulti nostru după comandă şi după jurnalele cele mai nouă.
Totodată recomandăm marele nostru
depositu de stofe indigene şi streine
pentru rocuri, pantaloni şi gilctcî cu preţurile cele mai eftine şi rugăm ti onor. publici! a ne onoră cu comande câtu mai numerdse.
Cu distinsă stimă A. Scliwarze & Bartha.
Uliţa Vărnei Nr. 11.


MersulB trenuriloru
Predeală-Bndapesta
Bucur escl
Predeală
Timişă
Feldiora
Apatia
Agostonfalva
Homorodă
Haşfaleu
Tren*
de
ersdne
Trenu | Trenii accelerat lomnibns
Trenfl
omnibus
Sighişrtra Elisabetopole Mediaşă Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciunelă Teiuşă Aiudă Vinţulă de susă Uiora Cncerdea GMrisfi Apahida
Cluşiu
Nedeşdu Ghirbău Aghirişfi Stana Huiedină Ciuda Bncia Bratca R6v
Mezo-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny
Szolnok
Bnda-pesta
Viena
6.22
7.01 7.33
8.01
8.45 10.10 10.29 10.39 11.19 11.54 12.12 12.56
1.30
1.45 2.11 2.55 3.17 3.24
3.31 4.09 5.36 5.58
500
9 45 9.47 10.11 10.44 10.5! 11.18 11.36 11.51 12.23 1.19 1.30 1.37 2.05 2.25 2.36
3.13
3.40
4.01
424
4.49

7.45
12.50
1.09
1,40
2.27
2.55
3.38
4.17
4.47
5.42
7.37
8,01
8.21
9 05 9 48 10.02
251
6.20
6.59 7.15 7.43
8.29
8.55
9.04
912
10.23
12.32
12.59
Budapesta—IPredeaid
6.08	6.08	—	8.00
6.29	—	—	8.31
6.45	—	—.	8.59
7.00	—	—	9.34
7.26	—	—	10.16
7.48	7.14	—	11.04
8.28	7.43	—	12 17
8.47	—	—	12.41
9.06			—	1.21,
9.26	8 22	—	2.05
10 01	8.48	—	3.08
10.20	—	—	3.39
10.30	—	—	3.55
10.37	9.13	—	4.0 ij
10.51	9.18	10.37	—
12.37	10.31	12 5>	—
2.58	12.07	4.45	8.22,
6 00	2.10	10.05	10.30
6.35	2.45	10 50	—
3.00	8 0j	| 6.05	‘
Viena
Budapesta Szolnok P. Lailauy Oradea mare Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd Râv Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş GhirbSu Nedeşdu
Clnşiu
Apahida
Ghiris
Cncerdea
Ui6ra
Vinţulă de st
Aiudă
Tebqfi
Crăciunelă
Blaşă
Micăsasa
Copşa mică
Mediaşă
Elisabetopole
Sigişdra
Haşfaleu
Homorod
Agostonfalva
Apatia
Feldidra
Timişă
Predealu
Bucuresd
Trenu	Trenft	Trenu	Trenii	Trenă
omnibus	accelerat	omnibus	de	omnibus
			persone	
—	7.15	—		—
6.47	i 45	3.15	6.20	8.0)
10.37	3.4 >	7.a9	9.11	1.1.40
i .44	5.21	8.27	11.26	2.31
5.83	6.41	—	1.28	—
—	—	9.45	2.00	—
—	—	9.59	2 11	—
—	7.14	10.28	2.31	—
—	7.42	11.36	3.18	—
—	—	12.10	3.41	—
—	—	)'2.4S 1.31	4.01	—
—	8.31		4.28	—
—	9.01	2.56	5.08	—
—	—	3.29	5.27	—
—	—	4.0	5.50	—
—	—	4.18	6.Q2	—
—	—	4.36	6.24	—
—	10 0 i	5.05	6.43	—
12 0 >	10.16	—	7.03	—
12.31	—	—	7.26	—
2.16	11.24	—	8.51	—
3.12	11.43	—	9.31	—
3.32	11.45	—	9.43	—
3.41	—	—	9.51	—
3.50	—	—	9.58	—
4.25	12.08	—	10.2*'.	—
4.50	12.22	—	10.44	—
5.41	—	—	11.28	—
6.0"?	12 57	—	11.44	—
6.40	—	—	12.18	—
7.00	1.27	—	12.36 1.22	6.01
		1.45	—		
		2.06	-	1.56	6.40
—	2.31	—	2.34	7.20
—	2.50	—	3.02	8.01
—	3.48	.—	4.41	10.05
—	4.19	—	5 30	11.02
—	484	—	6.03	11.3
			4.53	—	8.35	12.14
f L	5.20	—	7.14	1.09 1.50 2.48
( -	5 3	—	-	
	6.07		—	
		6 32	j —	—	3.23
( —	7.301 —		—	4.56
	11.35	—		9.4«
Nota: Orele de nopte suntă cele dintre liniile grăse.
Tipografia ALEXI, Braşovă.
Teiuşiiîi- BSudapesta				Bndapesla*	& radft-Teluşft.		
	Trenu	Trenfl	Trenfl de		Trenfl de	Trenfl	Trenfl
	omnibus	omnibus	persone		persone	acceleraţii	omnibu*
Teiuşă	11.09			3.56	Viena	11.00	7.15	—
Alba-Inlia	11.46	—	4 27	Budapesta	8.05	1.15	81(1
Vinţulă de josă	12 20	—	4.53		11.02	3.44	1U0
Şihotă	12.52	—	5.19	SîoIuoJb.	11.12	4.02	«,1200
Orăştia	1.19	—	6 41	Ar&dâ	3 37	7 53	5.25
Smeria (Piski)	1.48	—	6.08	Giogovaţă	4.13	—	619
Deva	2 35	—	6.39	Gyorok	4.38	—	6.461
Branieîca	3.04	—	7.04	Paulişă	4.51	—	7.00
lila	3.36	—	7.29	Radna-Lipova	5.10	—	7.23,
Gurasada	3 50	—	7.41	ConopO	5.38	—	7.51
Zam	4 2f>	—	'M2	Berzova	5.57	—	8.1(|
Soborşin	5.09	—	8.49	Soborşin	6.42	—	5.58
Bărzova	5.56	—	9 29	Zam	7 14	—	9.28
Conopft	6.18	—	9.49	Gurasada	7 43	—	9.56
Radna- Lipova	6.57	6 14	10 23	Iiia	8 01	—	10.17
Paulişti	7.12	6.30	10.37	Branieîca	8 21	—	10.38
Gvorok	7.21	6.47	10.52	Deva	8,47	—	11.05
Giogovaţă	7.56	7.17	11.18	Simeria (Piski)	9.05	—	11.23
Araiff»	8 10	7.32	11.32	Orăştiă	10 10	—	12.24
Szohink (	2.39	12.00	45*	Şibotă	10 43	—	12.53
	3 16	12.14	5.10	Vinţulă de josâ	11.04	—	1.22
litdapesta	7.10	2.10	8.16	Alba-Iulla	11.19	—	1.4C
Viena	—	8.0)	6.05	TeSuşăi	12 05	—	2.’?4
Aradâ"rCfjK»f^<$r&				m*nerfa (Piski) Pctiroşenl			
	Trenii	Tmift de	Trenfl de		Trenfl de	Tron*	Trenfl
	omnibus	pttroopf*	persone		persone	omnibus	onmiboi
Aratlă	8.00	12.55	8.25	r^luaierSift	63)	11.50	2.23’
Aradul! nou	8.25	1.21	8.36	Streiu	7 05	12.27	3.00
Nâmeth-Sâgh	8.50	1.46	8.54	Haţegă	7 53	1.19	3,49
Vinga	7.19	2 18	9 13	Pui	8 16	2.10	4.40
Grezdaiva	7.38	2.36	9 25	Grivadia	9.33	2.57	5.2»
iVIercxitaiva	7,56	2.53	9 36	Baniţa	10.11	3.35	6,(;7
TiiţMSşdra	8.42	3.40	10.C6	P etroşeul	10,43	4 04	6.-S
Tlmişâra-ÂratlA				Petroşenl—	Himerfa (Piski)		
	Trenfl de	Trenfl de	Trenfl		Trenfl	Trenfl	Trenii
	persflne	persone	omnibus		omnibus	omnibus	de peru.
T£miş6s*a	6.07	12.25	5 00	Petroşenl	i 6 49	9 33	5 28
1 Merczifalva	6.40	1.16	5.50	Baniţa	7 27	<0 14	6.08
Orczifalva	6.51	1.34	6.07	Grivadia	8 08	10 54	6.4
ii V mga	7.08	2.04	6.32	Pui	8.50	1’ '‘1	7 35
Nâmeth-Sâgh	7.23	2.25	6 53	Haţegă	9.31	12 17	8 02
- A radulă nou	7 40	2 54	7.24	Streiu	10.16	12.58	844
Âfadă	7 50	3.10	7.40	Simeria	10 53	1,35	9.15