RE»ACŢIUNEA ŞI ADMIXISTKAŢIUNEA : BRAŞOVO, piaţa mare Nr. 22. ANULU XLVIII. S£ PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ,GAZETA “ IESE ÎN FIECARE ţ)I. Pe unii anfl 12 fior. ,^pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe ană 40 fr., pe şâse luni 20 fr.. pe trei luni 10 franci. AHUNCIDBILE: 0 seriă garmondă 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefranoate nu te prlmesou. — Manuscripte nu Re retrămltu. 2f& 250 Duminecă 10 (22) Noemvre. 1885. BraşovH, 9 Noemvre 1885. Nimică nu ne p6te înfăţişa mai bine situa-ţiunea poporului românii sub „părintâsca44 oblăduire ungurâscă, ca faptulu petrecută înainte cu vr’o 4ece 4ile aici în Braşovu pe târemulu învăţământului publică. Cu-o falcă în ceriu şi cu una’n pământă sosi într’o bună diminâţă în oraşulă nostru ună comisară ală ministeriului de instrucţiune cu „grava şi importanta“ misiune d’a aduce ordinulă de închidere ală „scâlei industriale române de aici.44 In realitate n’a esistată în Braşovă o asemenea scâlă, ci esista numai pîanulă şi voinţa de a-o înfiinţa, întrunindu-o cu scdla comercială inferiâră, ce este susţinută de gremiulă comer-cianţiloră. S’a trimisă în acâstă privinţă ună proiectă de statute ministeriului, dela care s’a cerută recunâscerea caracterului confesională ală scâlei. Răspunsulă îlă cundscemă. Gruvernulă un-gurescă s’a grăbită a decreta de pe acum mârtea scâlei industriale române, ce încă nici nu se născuse. De aici putemă să conchidemă câtă de îngrijaţl suntă cei dela cârmă, ca nu cumva meseriaşii români să fiă puşi în posiţiune d’a se bucura de o instrucţiune în limba loră maternă; putemă să conchidemă câtă de mare este spriji-nulă ce’lă întâmpină causa învăţământului nostru românescă la Budapesta. Ucasulu, ce l’a, adusă în buzunară comisa-rulă ministerială d. Peterffy, se întemeiâză pe a-firmarea, că legea pentru meseriaşi ar dă numai comuneloră şi statului dreptulă de a întreţină scâle de industriă. Nn cunâscemu tecstulă acestui ucasă, dâr suntemă convinşi că printr’însulă se violâză dreptulă celă dă legea de scâle confesiuniloră, reu-niuniloră şi privaţiloră de a-şi înfiinţa institute publice alături cu comunele şi cu siatulă. §-ulă 80 ală legei industriale (art. de lege XVII din 1884) presei ie: »în acele comune, unde suntă celu puţină 50 de învăţăcei la meserii şi unde nu se află pentru ei o sc6lă deosebită, este datore comuna a îngriji de instrucţiunea învâţăceiloră prin înfiinţarea unui cursă deosebim.* Cine va pută deduce din acestă § că numai comunele şi statulă ară avă dreptulă d’a înfiinţa scoli industriale pentru poporă? Nu trebue din contră să conchidemă din cuvintele: „unde nu esistă pentru învăţăcei o deosebită sc61ău, că le-gislatorulă s’a gândită aici tocmai la scâle cari nu suntă susţinute de stată, căci altfelă n’ar fi vorbită numai în generală de „scdle deosebite“. („ktilon44, — cară cuvântă are şi însemnătatea de “privată44-) Acesta resultă şi din ordinaţiunea ministrului de instrucţiune dela 3 Augustă 1883 Nr. 26,130 privitâre la scâlele de meseriaşi. Ministrulă es-plică aici legea vechiâ industrială (art. VIII din 1872) aşa că „în prima liniă suntă datâre a purta cheltuielile înfiinţării şi a susţinerii scâle-loru de industriă comunele respective.44 In acâstă ordonanţă se vorbesce şi de numirea lui Jagocsi Peterffy Jozsef ca comisară ministerială. In ordinaţiunea sa dela 13 Augustă 1884 Nr. 27,496 relativă la legea cea nouă industrială ministrulă susţine cuprinsulă ordinaţiunei de mai susă ac- centuândă ca organisarea scâleloră industriale să se facă în sensulă ei. Dâcă dâr după interpretarea ministrului comunele suntă în prima liniă datâre a susţinâ scâlele industriale, resultă de aici că în a doua şi a treia liniă scâlele potă fi susţinute şi da confesiuni, reuniuni ş. a. în sensulă legiloră şcolare esistente. Avemă ună esemplu, că o corporaţiune, aşadâr nu o comună nici statulă, a stabilită de curândă ună plană de organisaţiune pentru scâlele industriale, ce le susţine şi le conduce. Inţelegemă universitatea săsâscă, care pârtă cheltuielile scâleloră industriale din 9 oraşe. Nu înţelegemă de ce confesiunile să nu pâtă avâ scâle industriale proprie. Ale denega acestă dreptu nu insemneză âre a zădărnici libertatea instrucţiunei, în câtă este prevăzută în art. de lege XXXVIII, din 1868? Nu suntă ^meseriaşii tocmai aşa fiii bisericei ca şi ceilalţi, pentru a căroră instrucţiune ea este datâre a se ingriji? Noi scimă că scâlele industriale au carac-terulă scâleloră poporale şi de aceea şi suntă supuse supraveghiărei inspectoriloră reg. ung. de scâlă. Când inspectorulă din Braşovă a cerută ca scâla, ce-o visitau învăţăceii români dela meserii, să fiă organisată conformă cerinţeloră legii a fostă de sigură convinsă că şi Românii au dreptulă de a înfiinţa şi a susţinâ o scâlă industrială. A ne denega acestă dreptă, când de pildă esistă scoli poporale împreunate cu ateliere industriale, precum este cea din Sz. St. Giyorgy, care are ună atelieră de lăcătuşăriă de artă, este nu numai ună curată nonsensă, ci este o flagrantă violare a principiului pe care se basâză legea de instrucţiune poporală şi mai presusă de tâte ne dovedesce, că guvernanţii noştri nu se gândescă decâtă la sugrumarea instrucţiunei poporale aNemaghiariloră. Resboiulfi dintre Şerbi şi Bulgari. Scirile ce sosescă dela teatrulă râsboiului suntă forte contrazică ţâre, după cum e şi isvorulâ din care se trimită. Scirile sosite din îsvoră sârbescă suntă favorabile Serbiloră, pentru că, precum scimă, nici o telegramă şi nici o corespondenţă nu ese peste graniţe» dacă nu suntă censurale. Mai multă încredere merită scirile din isvoră bulgărescă, pentru că s’a observată, că Bulgarii nu s’au sfiită a arăta, dela isbuenirea râs boiului, tote perderile câte le-au avută, precum şi t.ote succesele Sârbiloră. Din telegramele de mai josă se pâte convinge orî şi cine cum se contrazică faptele; der atâta e sigură, că în Z*lele din urmă le a mersă rău Serbiloră. Nu numai, că au renunţată la luarea Vi-dinului, după ce au fostă bătuţi la Slivniţa, ci se spune chiar, că au fostă bătuţi la Trn, şi că Bulgarii au pătrunsă chiar pe teriforiulă sârbescă. Numai la Bresnik au mai avută armele sârbesc! succesă. Acum după ce Serbii au primita întăriri de trupe, şi după ce va so4 şi corpulă lui Lesjanin se potă aştepta la o isbendă decisivă, pentru că voră opera în unire vr’o patru divinii. Lupta va fi negreşită grea şi crâncenă, pentru că Bulgarii au primită nurnărose întăriri de trupe din Rumelia şi suntă entusiasmaţi de succesele din urmă. Etă scirile amănunţite despre mişcările şi luptele din urmă: Pirotă, 18 Noemvre. Trupele serbesci au intrata în Breznilc. Bulgarii au perdută optă tunuri împreună cu carele loru de muniţiune. Armata bulgară dela Vi dină se pâte considera ca totală desorganisată, nimicită şi împrăştiată. Semlinu, 18 Noemvre. Telegrama regelui Milană cătră regina Natalia despre victoria dela Dragomană se termină astfelă: »Sărută pe Saşa (numele succesorului ia tronă în etate de 8 ani) şi spune-i, că regimentulă lui Nr. 7 a atacată pe inimică cu norocă şi cu mici per-derî, contribuindă la victoriă. Te îmbrăţişeză ală tău Milană.* Ţaribrodă, 18 Noemvre. 0 telegramă anunţă, că prinţulă Alexandru ar fi fostă rănită. Luarea Vidinului e?apropiată. (Telegrama de erî ne-a comunicată, că s’a luată, trebue înse confirmată scirea.) La Izvoră a fostă adî o grea luptă. Intăriturile bulgare au fostă asaltate. Comandantulă bulgară Filipovă a perdută archiva şi cassa trupei. Conducătorulă unei bande, ilia Baja, care sprijini pe Filipovă, fu bătută cu câta lui cu totă. Sofia, 18 Noemvre. Aripa stângă a Serbiloră, care a fostă bătută la Slivniţa, a fostă alungată pănă dincolo de pasulă Dragomană. Pănă la lupta dela Slivniţa, Sârbii au avută 4000 de morţi şi răniţi din luptele dela Ţaribrodă, Banskidolw Trn, Dragomană ş. a., deorece ei au luptată în colone compacte, fn curendă trupele bulgare voră egala în numără pe cele serbesci, deorece primescă mereu întăriri din Rumelia. Slivniţa, 18 Noemvre. In lupta dela Slivniţa, Sârbii au lăsată în mânile Bulgariloră câteva tunuri şi ună însemnată numără de bagage şi muniţium precum şi prisonierî. Armata sârbescă s’a dusă să se reor-ganiseze la o distanţă de 8 kilometri; ea aştâptă ajuto-rele, cari trebue să sosâscă neîntârziată dela Trn. Corpulă din Bresnik a primită ordină să înainteze spre Slivniţa. Pănă mâne seu poimâne nu mai p6te fi vorba de o acţiune, de vreme ce şi Sârbii şi Bulgarii suntă ocupaţi să-şî adune răniţii. Dacă Bulgarii ar avea o cavaleria numârosă, succesulă ar fi fostă multă mai mare. Se aşteptă din Sofia 7000 âmeni cu 18 tunuri. Trupele din alte părţi suntă trimise în grabă la Vidină, unde se va întâmpla în curendă o bătăliă. Aci Bulgarii suntă multă mai număroşi. Sârbii îşi voră da tâte silinţele să învingă la ală dnoilea atacă ală Slivniţei; lupta va fi câtă se pote de crâncenă. Sofia, 17 Noemvre. Câteva Z»le, probabilă, nu va fi nici o luptă, ambele armate se concentrâză; ele se voră ciocni într’ună modă decisivă la a doua luptă. Bulgarii au 20.000 omeni concentraţi. Se aştâptă aZî încă 6000 omeni din Rumelia. Se vorbesce, că s’a întâmplată o nouă luptă în direcţia Vidinului. Pe mâne amănunte. Sofia, 18 Noemvre. O brigadă sSrMscâ, detaşân-du-se din corpulă. care a operată pe linia Dragomană-Slivniţa, a ocupată drumulă, care Ugă Lom-Palanca cu Sofia; după ună marşă forţată, acestă brigadă a ajunsă astădî în Lom Palanca, a cărei garnisonă a fostă făcută prisonieră. Resistenţa Bulgariloră a fostă slabă. Acâstă mişcare a Serbiloră este de o mare însemnătate, s’a tăiată comunicaţia dintre Lom-Palanca şi Sofia; de aci înainte ajutorele din Rusciucă şi celelalte puncte voră trebui să ia altă cale multă mai lungă pentru a pute ajunge la Sofia. Bulgarii s’au retrasă dela Nego-tină grămădindu-se în Vidină. Aci se organisezâ o mare resistenţă; mâne chiar, Sârbii voră ataca Vidinulă. In acelaşi timpă se voră ataca Slivniţa şi Brnik. Ajutorele bulgare sosescă mereu. In Vidină să află aprope 10,000 Bulgari. Calafată, 18 Noemvre. In bătaia dela Cula, care a fostă ocupată de Sârbi, au cădută morţi peste 500 Bulgari. Cula este situată la 6 âre de Vidină. In Vi-dînă se află 400 Bulgari răniţi. Fortăreţele Vidinului suntă apărate de 36 tunuri. AstăZI sosescă în Vidină 16,000 omeni oştire regulată bulgărescă. Remorcherulă austriacă »CroatienK a transportată 250 pontenierî spre Lom-Palanca; femeile şi copii părâsescă Vidinulă şi emigreză la Calafată. Comandantulă corpului din Vidină a primită o telegramă, că unu corpă turcescă sosesce la Vranja în ajutorulă Bulgariloră. Calafată, 18 Noemvre. Serbii au fostă respinşi dela Trn Principele Alexandru se află în Trn. Elă a comandată în personă armata în luptă. Filipopolă, 18 Noemvre. D. Stransky organiseză cu o activitate deosebită miliţia rumeliotă; bataliânele cum suntă echipate, ple.'â imediată spre Bulgaria. S’a Nr. 250. GAZETA TRANSI1VANIEI 1885. formaţii ună batalionîi compusă numai din Musulmani; aceşti din urmă voescii cu orice preţă să fie formaţi în corpuri speciale spre a lupta contra Sârbiloră. Aci credinţa generală e, că Rusia nu va părăsi pe Bulgari. Pirotu, 19 Noemvre. (Oficială). La Slivniţa, unde Sârbii ’şî-au păstrat Ci posiţiunile câştigate, au avută trupele sârbescî 60 de morţi şi 300 de răniţi. Perderile Bulgariloră trebue că au fostă multă mai mari. La Trn au luată Serbii 8 tunuri şi au făcută 400 de prisonierî, la Adlie (Cula) a făcută Lesjanin 2000 de prisonierî. Ţaribrodu, 19 Noemvre. Din Rumelia se anunţă, că cete de voluntari caută se hărţuescă pe Sârbi, cu scopă d’a complica şi mai multă situaţiunea, şi poporulă bulgară e încuragiată spunându-i-se, că Rusia vine în ajutorulă Rumelioţiloră. La Bresnik Bulgarii n’au pu-tntă resista Sârbiloră. O parte din aceştia au înaintată pe şoseua dela Chiustendil în direcţiune dela Radomir spre Isvoră. Bulgarii au părăsită întărituri’e loră. Sârbii au făcută 200 prisonierî. In urma acestoră succese, Sârbii au încungiurată întăriturile Slivniţei şi regele Milană a dată ordină, ca grosulu armatei să atace Slivniţa în frontă şi de acjî dimineţă continuă lupta pentru ocuparea ei. Sofia, 19 Noemvre. Pe eri se aştepta o mare luptă la Dragomană. Trupele ce sosescă continuu din Rumelia se trimită imediată în linia de bătaiă. Belgradu, 19 Noemvre. Prinţulă Alexandru se cjice, că s'a espusă atâtă de multă, încâtă credeai, că caută mortea. Belgradu, 19 Noemvre. Eri, desă de dimineţă, au atacată Sârbii posiţiunile bulgare dela Slivniţa din tote punctele. Bulgarii sub comanda personală a prinţului s’au bătută vitejesce, respingendă orice înaintare a Sârbiloră. Lupta a durată mai multe ore în tote punctele. O ceţă dâsă i-a pusă capătă. Pănă a(Jî nu se scie suc-cesulă Sârbiloră la Slivniţa. In urma perderei dela Sliv-niţa, cuartierulă generală ală Sârbiloră s’a mutată îndă-rătă la Pirotă. Despre căderea Vid inului nu se scie nimică. Se Voinţei Naţionale* : Slivniţa, 18 Noemvre. Situaţia în faţa Slivniţei este următdrea: Foculă s’a deschisă la 5Va ore dimi-neţa. După mai bine de 7 ore de luptă înverşunată Sârbii au slăbită foculă. Armata Bulgară era comandată de însuşi principele, care se întrecea cu tinerii oficerî în zelulă şi încuragiarea trupeloră. Ataculă a fostă îndreptată din partea Bulgariloră mai înteiu la aripa stângă a Sârbiloră, apoi eătrâ dreptă şi în fine la centru, unde artileria Bulgară era superioră celei sârbe. De o cam dată sortea armelorăjjalterna cândă cătră unulă cândă cătră celalaltă, der după ame<}i Serbii începură a perde terenulă şi infanteria bulgară, pătrnn4ândă la centru, înfrânse aripele sârbe, cari trebuiră se retrogradeze. Atunci năvăliră Bulgarii cu baioneta, der Serbii se retraseră evitândă lupta cu arma albă. In luptele de după ame<|î s’a distinsă regimentulă Dunărenă, care a mersă în focă în cânturi şi urale. In acestă regimentă se află unu mare numeru de Români. (Se scie, că şi în armata serbSscă se află mulţi Români; în divisiunea Timokului se află peste 6000. Posiţiunile ocupate de Bulgari suntă superbe din punctulă de vedere ală strategiei; întăriri cjidite, şânţurî, înălţimi artificiale, redute, armamente etc. nimică nu lipsesce pentru a face din acestă punctă o tăriă de cea mai mare importanţă. S’a observată, că în totă timpulă luptei Sârbii n’au desvoltată energia ce s’ar fi putută pretinde unoră trupe convinse şi au evitată în t6te părţile încăerarea seu lupta la asaltă. Pela 5 ore, Serbii începă retragerea şi pela 7, foculă înceta pe tdtă linia. Divisiunile Gutschew şi Lingank au fostă admirabile de bravură şi energiă. Principele pe ori unde trecea era frenetică aclamată de soldaţi. S’a făcută sumă de prisonierî, printre cari mulţî oficerî, cari blestemau pe cei ce au pricinuită resbelulu între fraţi. Ceva durerosă şi nelegiuită este, că, după încetarea luptei, Sârbii au ridicată stâgă albă pentru strângerea morţiloră şi răniţiloră şi pe cândă Bulgarii sosiră la rândulă loră pe câmpă cu trăsurile şi omenii dela Crucea roşiă, Sârbii traseră salve de muscheturî asupră-le; au omorîtă din răniţi, au rănită şi omorîtă pe omenii ambulanţeloră, cari au fostă siliţi să părăsescă câmpulă lăsândă trăsurile în prada inamicului, care asoma cu baioneta seu patulă pusceloră pe cei ce încă mai dau semne de vieţă. Vidinu, 18 Noemvre. Ună regimentă de voluntari a isbutită a pătrunde în Serbia pănă lângă Negotină şi a făcută peste 120 prisonierî. Sofia, 18 Noemvre. Nouă amănunte sosite de pe câmpulă de răsboiu: In spitale suntă aduşi peste 200 răniţi Şerbi şi Bulgar. Doctorulă Stransky concură cu sanitarii la îngrijirea loră. In luptele dela Slivniţa au că-4ută mulţî Sârbîprisonierî S’a observată, că la Peirovhan (trecerea Ginci), Serbii n’au primită lupta, ci s’au retrasă cu grabă. La Belgragikă inamiculă a fostă luată in gonă şi hărţuită cu perderî simţit,6re. La Radomiră nu le a mersă mai bine. La Bresnikă s’a repurtată o voctoriă din cele mai strălucite, fundă Sârbii goniţi şi învălmăşiţi distanţă de 6 chilometri. Trupele bulgare înaintau la asaltă cu musiea în frunte şi plini de ar-dore. Cătră seră, cândă principele se înapoia la cartieră, au că4ută lângă dânsulă trei granate. Sârbii în retragerea loră au lăsată drnmulă presărată cu mulţime de răniţi. Cea mai mare parte a unui escadronă de cava-leriă a că4ută prinsă. Ună escadronă şi ună batalionă bulgară năvălindă la Bratosch Kovo asupra Sârbiloră cu baioneta, aceştia au luat-o la fugă. Dela Isvoră Serbii au pornită, spre a-şî întări forţele la Slivniţa. La Viaptcea se 4*ce5 că Sârbii au avută perderî ce s’ar sui la 1500 omeni, er la Dragomană şi mai mulţî. Sofia, 13 Noemvre După o nouă corespondenţă de pe câmpulă luptei dela Slivniţa şi după mărturisirile Sârbiloră răniţi şi prisonierî, aceştia au avută peste 800 răniţi şi mai bine de 200 morţi. Sofia, 19 Noemvre. — O divisiune sârbescă înain-teză prin Bresnik spre Pernik, jde unde ar putea intra cu înlesnire în Sofia. Acâsta conslitue ună mare peri-colă pentru Bulgari. Se trimită ajutore în grabă din Sofia si din alte puncte, bătălia va fi aci din cele mai crâncene, ea va decide de sortea Sofiei. Sofia, 20 Noemvre. — Lupta a începută Intre Sârbi şi Bulgari la Bresnik, se semnalează o luptă şi pe drumulă Lon-Palanca-Sofia. Aceste două bătălii ale că-roră amănunte le voiu avea deseră voră decide de sortea Sofiei. 0 panică mare domnesce în Sofia. Sofia, 19 Noemvre. — In urma victorieloră însemnate dela Slivniţa, respingerea Sârbiloră pe totă linia, pericolulă pentru căderea capitalei este ca şi înlăturată. Din 4i în 4i puterile bulgare se mărescă prin sosirea trupeloră din Rumelia. Sofia, 19 Noemvre. — ţ)iua de ieri s’a petrecută la flanculă stângă în schimbare de obuse, er la centru şi în dreptă după o luptă uşoră Bulgarii au reocupată Molovo cu perderî de 26 răniţi. Sârbii se întărescă în posiţiunile ce ocupă. — Probabilă, că mâne lupta se re-înceapâ cu mare vioiciune. Sofia, 19 Noemvre, 8 ore sera. Bulgarii înaintândă au alungată pe Sârb* la Medoniza, şese kilometri departe de posiţiunile ce ocupaseră. Sofia, 19 Noemvre 9 ore sera. După ună bom-bardamentă de 11 ore, Sârbii au fostă respinşi din posiţiunile dela Slivniţa. Sofia, 19 Noemvre, 10 ore sera. Amănunte asupra bătăliei de astă4î: Lupta a începută pe la 7 ore dimi-neţa şi a încetată la 5 ore sera în favorulă armatei Bulgare. Perderile au fostă însemnate de ambele părţi. Bulgarii au avută peste 900 morţi şi răniţi, între cari vr’o 10 oficerî. Au făcută ca la 300 prisonierî. Au luată parte în luptă ală 4-lea şi ală 5-lea regimentă de infanteriă, ântâiulă de artileriă, parte din trupele şi artileria Rumeliotâ. Ofieerii şi soldaţii au luptată cu multă ardorea şi fără uuă momentă de odihnă totă 4hia. Ună adjutantă ală Principelui a foslă greu rănită. Sofia, 19 Noemvre, me4u!ă nopţii. A4i de dimineţă Serbii au începută ataculă la aripa dreaptă a Bul gariloră dâr au fostă respinşi mai multă de 7 kilometri dincolo de posiţiunile ce ocupau. După ame4î ei deschiseră ună focă uine nutrită din aripa dreaptă a loră, der şi aci fură cu vigore respinşi, cu tote că aveau angajate în luptă trei batalione, o bateriâ de artileriă de câmpă şi ună escadronă. Sârbii au fostă respinşi şi la pasulă Guinţi. Mulţime de prinşi. Cu ună cuvântă vic« toria de astă4î e a Bulgariloră. Soda, 19 Noemvre, 10 ore sera. Sârbii se întărescă în posiţiunile ce ocupă la aripa dreptă la Trn, Uschi şi Trnagjol, unde le-au mai sosită ajutdre.... Sofia, 19 Noemvre, 11 ore sera. Terenulă între Smaltea şi Slevniţa a fostă evacuată de Sârbi. Calafatu, 19 Noemvre. Groaza ce cuprinsese po-pulaţiunea Vidinului a perită cu totulă, deărece se confirmă, cum că Sârbi s’au retrasă dela Vidină eătrâ Sofia in ajutorulă trupeloră dela Slivniţa. Studenţii sârbi din Viena au fostă chiămaţî de rni-nisterulă de răsboiu sub stegurl. Trimisulă sârbă din Petersburg, Horvatovicî,a adusă, se 4*ce? 0 scrisăre autografă din partea. Ţarului regelui Miiană. In Damască suntă concentraţi 25,000 de 6menî trupe turcescî, ce se voră trimite în Creta şi în Epirfl. Telegrame din Belgradă si Ţaribrodă spună, că la intrarea regelui Milană în ora.şulă din urmă poporulă a strigată: »Zivio Kralj Milutinb4 (Trăiescă regele Milutin ţarulă Sârbiloră din suta a 14-ea). Credinţa năstră e, că acestă scire e tendenţiosă. In Darmstadt s’a formată ună comitetă sub egida prinţului Alexandru, tatălă prinţului Bulgariei, care sâa-dune colecte pentru armata bulgară. La graniţele turcescî dinspre Grecia e mare mişcare, Turcia a concentrată acolo 42,000 de 6menî cu 14 baterii Krup. Cuariierulă generală s’a mutată dela Bi-tolia (Monastiră) Ia Janina. „Deutsche Zeitung“ aduce scirea despre o mobili-sare parţială. Se voră aşe4a 40,000 soldaţi la graniţa sud-ostică a monarchiei austro-ungare. In Agram se aude, că ofieerii de reservă ai corpului de armată XIII au fostă chiămaţî sub stâgurî. SOIRILE PILEI. In contra hotărîrei comitatului Sâtmaru, d’a se mâr darea cu 1 °/0 în folosulă societăţii de maghiarisare „Sze-c*henyi,“ au făcută recursă trei membrii români ai co mit.at.ului: Ştefană Bilţiu, Ionă Popă şi Lazară Fernea, Ministrulă Tisza a respinsă recursulă şi a aprobată impunerea dărei, 4'c^ndQ, că comitatulă n’a trecută peste lege. Ministrulă observă numai, ca să se lucreze uni stătută cum să se întrebuinţeze banii şi să nu se pro-voce şi celelalte comitate a procede asemenea, deorece ele sciu prin ce mijloce se potă promova pe teritoriul!) loră scopurile „culturale ‘ (eitesce maghiarisarea). — Ce mai „bobocă’4 de ministru! —0— Alaltaeri şi-a ţinută Reuniunea femeiloru român de aici adunarea sa generală. Cu acâstă ocasiune s’a alesă şi comitetulă reuniunei pentru ună nou pe riodă de trei ani. Ca preşedirrţă a fost alâsă, acum a patra oră, domna Maria Secăreanu. Membre in comitelă suntă dâmnele: Elena G. Ioană, Elena St. Sotiră, Hareti Stănescu, Ecaterina Archimandrescu, Agm Duşoiu, Elena Dima, Polixena Ilasieoicî, Paraschm losifu, Octavia Stănescu, Maria Zănescu şi Mariţa Popea. — Una din propunerile cele mai importante, ce .s’au făcută în adunare generală este fără îndoială propunerea d-nei Maria Săcăreanu de a se înfiinţa pe lângă cele cinci clase, ce le avemă şi o scâlă profesională de feti. unde să li se dea ocasiune eleveloră de-a învăţa diferite meserii femeiesc! şi economia casnică. Idea e forte bună şi salutară şi ne bucurămă, că ea a fost îmbrăţişată de adunarea generală, care a primită propunerea d-nei Săcăreanu. Rămâne numai ca să se esecute. Vom!) reveni mai pe largă asupra proiectatei scole după ce vomă primi ună raportă mai detailată despre decursul!) adunărei de Joi. -0- Ministrulă Trefortă a mai „pricopsită44 cu 70 fi. pe preolulă gr. or Vasibe Danciu din Olpretă. -0— Mâne Duminecă în 10 (22) Noemvre 1885, după servirea Sfiântei Liturghii, se va sfinţi stâgulă „reuniunei române de gimnastică şi cântări44 din locă, în biserica S-lui Neculae din Schei. Toţi domnii membrii Reuniunii sunt invitaţi să binevoâscă a lua parte Ia acestă festivitate. Sera, convenire colegială în sala Hotelului „Nr. l.“ Programa: 1. Gântecă de escursiune44 de Rheinber-ger, coră miest. 2. ,,Trei cântece poporale44 de Men-delssohn B. coră miest. 3. „Sentinella Română44 de V. Alexandri (l)eclamaţiune). 4 „Rămasă bună codrului'1 de Mendelssohn B. coră miest. 5. „lată hora se por-nesce44 de G. Dima, cu acompaniare de piano coră miest. După esecutarea programului urmeză danţă. Inceputnli) la 7Va ore sera. —0— In Mâieruşu graseză între copii de scâlă tuşea mă- I gărescă. Peste 60 de copii suntă bolnavi, din care eausâ I autoritatea a închisă atâtă scola gr, orientală câtă şi cea H evangelică. D —0— 1 Nr. 250. GAZETA TRANSILVANIEI. 1885. ’ Circulă sgomotu’ă — înregistrată şi de »)’Indepen-dance roumaine* * — că guvernulă română ar fi adresată o notă ministri’oră săi în străinătate pentru a explica conduita ce se crede obligată a adopta faţă do evenimentele da peste Dunăre. Acestă notă ar avea de scopă să asigure pe puteri, în casulă când guvernulă regală s’ar vedea silită a lua dre-carî măsuri militare. —0— „Voinţa Mehedinţului'4 dela 4 Noemvre dă urmă-forele amănunte despre incidentulă cu şalupa română: „Ieri şalupa ,,Grănicerulă“ viindă dela Calafată în susulă Dunărei, în dreptulă Timocului, a fostă bombardată de artileria serbă, care a trasă 3 obuse asupră’i. D. sub-locotenentă Bildirescu, oficerulă şalupei, ca s’o scape, a adăpostit’o în dreptulă unui pichetă după ţărmulă română. D. căpitanii Bernescu, comandantulă punctului Gruia, luândă cunoscinţă, pe d’oparte a comunicată casulă d-lui ministru de răsboiu, er pe de alta se 4*ce> că întrândă in relaţiunî cu autorităţile respective din Raduje-vatz, acestea au întrebată pe şefulă bateriei, care a răspunsă, că din erăre a trasă asăpra acelei şalupe, cre-(Jendă, că esfe vasă bulgară.“ Informaţiele particulare ce avemă în acăstă privinţă ne autorisă să comimicămă lec-toriloră noştrii, că comandantulă trupeloră serbe îndată ce s’a convinsă de greşala loră s’a grăbită a cere scuze şi în momentulă când şalupa „Grănicerulă“ porni spre a’şî urma drumulă, trupele serbe se înşirară pe marginea Dunărei şi presentară arma. —0— Adunarea conferenţiariloră Ateneului din Bucuresc! a decisă a se ţine o seriă de conferinţe, în diverse oraşe ale ţării, în folosulă lotăriei organisate în folosulă clădirii edificiului Ateneului. Programa ce s’a întocmită este următorea: V. A. U r e c h i ă la Ploiesc!: »Mironă Costin; “ G. Mariană, Graiova: »Rolulă Ateneului;* G. C. Do-brescu, Ploiescî: „Stăruinţa Romaniloră în Dacia;» Ştefană Velescu, Tergovişte: „Arta de a tâce;« Ionescu Gionă, Craiova: .Ronsard şi Banulă Mărăcine,* şi la Pi*escl: *Viele Brâncovenescî;« C. C. A ri on ă , Focşani: .Ideile falseD. Mihăescă-Porumbaru, Slatina: »Crearea industriei naţionale;* Tache Ionescu, Focşani: J,femeia în Occidentă;' Nic Ath. Popovicî, Galaţi:, Crisa monetară;“ G. Pa la di, Berladă: „Rolulă femeei în democraţiă.“ -0— In Dobrogea şi mai alesă la Constanţa, Marea Neagră aruncă la mală felurite obiecte din adâncimele ei, între altele şi monete antice. Până la încorporarea Do-brogei cu România şi chiar câţî-va anî după acesta mai mulţi Turci, ^ice »România Liberă,* strângeau monetele şi alte antichităţi şi le dădeau la amatori, câte ună pumnă plină pentru ună francă. In timpulă din urmă însă găsindu-se mai mulţi amatori, s’au ivită speculanţi şi precupeţi şi pentru acele monete antice, cari astăzi deja se vendă pe preţuri destulă de urcate. Printre monete se gâsescă piese de aramă şi de argintă, dela Nerva-Traianfl alţi împăraţi Romani, precum şi lămpi, chei antice ş. a. —0— In 17 Noemvre n. de dimineţă s’a esecutată în Wehlheiden sentinţa de m<5rte pronunţată în contra lui Lieske, omorîtorulă consiliarului poliţienescă Rumpf. {Lieske pănă în momentulă din urmă a susţinută, că nu e vinovată. CONCERTĂ ŞI PETRECERE IN BISERICA-ALBA. Biserica-Albă, 18 Noemvre n. 1885. Domnule Redactorii! Goncertulă şi danţulă aran-giatO aici în săra de 3/15 Noemvre c. din partea corului vocală română cu programa, care la timpulă său vi s’a comunicată, polă 4‘c8 cu deplină satisfacţiune, că araă-surată scurţimei timpului de pregătire, de abia două săptămâni, şi amăsurată împrejurâriloră de aici, a succesă destulă de bine şi frumosă. Producţiunea s’a începută săra punctă la 8 ore cu o Ouverturâ romantică de Keller, esecutată de întrega capelă militară din locă cu o precisiune destulă de rară. Melodia întru adevără a avută ună colorită aşa de romantică, încâtă a causată multă plăcere publicului as-cultătoră. Au urmată apoi producţiunile corului vocală pe rondate cu cele ale cunoscutului nostru cântâreţă Ni-colau Popoviciu, prof. de cântă şi musică în Caran-sebeşă Corulă vocală a cântată mai ânteiu Devisa sa (motto) ariă de Kodrasz, poesiă de Strembein, după care a urmată immediată punctulă ală doilea din programă >Doină doiniţă,« ariă de Vorobchievioiu şi poesiă de Alexandri. Alte două puncte din programă esecutate din partea corului vocală au fostă; „Oântecă Sicilian« şi ambele composiţiunî de G. G. Porumbescu dintre cari cea dânteiu cu tecstă de Alexandri, ăr a doua de Xenopolă. Producţiunile corului vocală au succesă f6rte bine şi au secerată aplause frenetice, cari aplause cu atâta suntO mai măgulitore cu câtă acelea au venită dela maioritatea neromână a publicului şi mai cu semă dela publiculă germană, care în acestă comună urbană, nu numai după proporţiunea sa numerică — fiindă aici 6644=70% Germani între 9845 locuitori, — ci şi după cultura, averea şi posiţiuuea sa socială se ţine a fi celă mai superioră. Publiculă ascultătorii a fostă forte surprinsă de fruinosulă progresă ce l’a făuită gi la dovedită corulă vocală română de aici, aşă îiuâtă persone competente mi-au decbiarată, că nici corulă germană de aici n’ar fi putută cânta cu mai multă precisiune, sigu-ritate şi acuratăţă. Tote modulaţiunile melodieloră: tactă, ritmă ete, au fostă forte strictă observate. Altcum melodiele bucăţiloră cântate încă au avută ună co-lontă forte plăcută şi pătrunijetoră. Ca părţi culminante din bucăţile cântate amintescă: Solo cântată de tenoristulă Const. Novacescu în »Doina doiniţăPoesiă încă este frumosă, dâr cântarea şi mai fru-mâsă şi mai împunătăre, putemă (Jice sublimă. La acestă sublimitate a răspunsă publiculă cu aplause prelungite. Totă ca părţi culminante am să amintescă modulaţiunile de „piano,* »pianissimo* şi »partă« din »Cânteoulă sicii ian ă«, esecutate cu o precisiune rară, prin ceea ce s’a dovedită în modulă celă mai splendidă, de ce este capace şi ce păte produce diliginţa de feră a Românului. Totă aşa de frumosă a fostă şi partea a doua din cânteculă »£rna«. On6re! de trei ori onore corului vocală română din Biserica-Albă, care şî-a schiţă deslega problema în modă atâta de splendidă! Ondrea şi lauda, ce o merită acestă coră, este cu atâtă mai mare, eu câtă conside-rămă, că numai 14 membrii activi are. Ce se ţine de cele şese bucăţi din programă cântate de d. prof. N. Popovicî, credă, că d-sa ca ună forte bună cântăreţă, este cu multă mai cunoscută în-naintea publicului, decâtă să fiă trebuinţă d’a me ocupa mai cu deamăruntulă de cântarea d-sale. Gu f6te că, răcindu se pe cale, n’a fostă pre dispusă d’a cânta, er d’altă parte bucăţile alese şi cântate cu o voce dramatică măiestrită au fostă mai multă pentru publiculă pricepătorii de musică, totuşi din partea publicului a fostă forte bine primită şi viu aplaudată de repeţite ori. Partea ultimă, din u'tima bucată, care a cântat’o, »D o r ă de resbunare* de Cavadia, a produsă efectul ă celă mai mare. Ultimulă punctă ală programei, care a durată şi | mai multă decâtă celelalte, l’au ocupată Potpouriu-j rjile de melodii românesc!, compuse de d. Sykora dirigintele capelei militare de aicî. Aceste melodii, cari conţină o eolecţiune seu varieţiune din mai multe — preste 15 — arii frumose românesc!, asemenea au fostă esecutate de intriga capelă militară, cu o precisiune deosebită. Composiţiunea d-lui Sykora este forte nimerită. Originalulă arieloră este păstrată în întrega sa puritate; variaţiune numai acolo este, unde es'e de lipsă pentru a trece dintr’o ariă ori melodiâ iutr’alta. Gu t6te aceste totalitatea face impresiunea întregului, fâcendu-ne cunoscuţi totodată şi cu farmeculă dulce, râpitoră ală melodieloră nostre românesc!. .Hora păcurarului«| este culmea sublimă şi petrundătore a acestei composi-1 ţiunî, pe lângă care se grupeză tote celelalte melodii. j Potă 4'ce» acestă puuetă ală programei, ca ună ce mai specială românescă, a fostă primită cu însufleţirea cea-mai mare, cu aplausele cele mai frenetice, aşa încâtă j —■ ceea ce este rară — capela a fostă silită a repeta. I Concertulă s’a terminată pre la 9x/3 ore şi d. Syhora încă a fostă felicitată de mai multe părţi pentru trumosa s sa composiţiune şi pentru precisa esecutare a ca-! pelei. i După concertă s’a începută danţulă cu »Hora«l după care conformă programei s’a continuată mai de-1 parte danţându-se şi .Ardei ena« de două ori. j Intre acestea publiculă s’a adunată de a mai îm-j plută sala cea nouă dela Burg. Puţine locuri au rămasă j gole. Numărulă celoră de ţaţă a trecută preste 300 , Publiculă în genere a fostă forte alesă. Am avută însă şi câţl-va ţărani români dela sate de pre aici din giură. Inteliginţa nostră îusă de aici din giură — abstracţiune fâcendă dela unele escepţiunî forte onorabile — n’a fostă representată în numără suficientă. Adevărată, că din causa arangiârei grabnice au rămasă mulţi neîn-vitatî. Der dintre cei învitaţî se puteau presenta şi mai mulţi. Din ţinuturi mai îndepărtate — afară de d. Po-Î poviciu — a fostă de ţaţă şi d. Paleriu Barceanu, dis- j tinsulă colaboratoră dela .Luminătoriulă* din Timişdra. j Intre dame numai două au fostă în costumă naţională i f * românescă, dintre cari una a fostă amabila soţiă a comerciantului din Cuchiciu şi a bravului română d. Georgiu Nodaşianu jun. Cadrilulă l’au jucată mai multă decâtă 50 de părechi. Nici Germanii, când au ţinută festivitatea deschiderei salei celei nouă înainte de acesta cu vr’o două luni, n’au avută atâta publică, câtă amă avută noi Românii. Mai amintescă aci încă, că în sera precedentă a avută petrecere şi »târsas kor«-ulă de aici, dăr publică aşa de puţină a avută, încâtă Cadrilulă l’au jucată abia 14 părechi. Vreau să ^ică adecă, că concertulă şi petrecerea românescă — deşi pregătirile s’au făcută în timpă scurtă de abia 14 — a fostă cercetată şi a succesă destulă de bine şi frumosă. Danţulă a durată pănă dimineţă după 2Va bre, când a începută a se depărta pubiiculă duceudă cu sine suve-nirile cele mai plăcute ale unei desfătări şi petreceri animate. Pausă nici nu s’a ţinută, ci s’a danţată în continuu. Intre danţurî corulă vocală s’a produsă câte cu o cântare nouă, ca „Tâtarulă,* »Marşulă cântâreţiloră,* »Se renada* etc. spre delectarea publicului, care şedea la mesele situate în sală, giură împrejură în afară de bariera ce incongiura centrulă de danţă. Resultatulă celă frumosă, care l’amă câştigată noi Romanii de aici pe terenulă culturală şi socială cu acestă ocasiune este d’a se mulţămi în partea cea mai mare: preşedintelui corului Ionă Micu Roşiu advocată dirigentului corului Sehiimichen alias Simonescu, industria, şului covrigară Constantină Palen, şi tineriloră comercianţi de mare speranţa: Demetriu Bâlânescu şi Andreiu Bobaroni. Onore loră! Nu potă trece însă cu vedere nici aceea, că la re-uşire şi respective la cercetarea numerosă a contribuită în mare parte şi presenţa cântăreţului nostru cu bună renume a d-nului prof. N. Popoviciu, pentru ceea ce eoni 11 vocală îi este şi mulţămitoră. Resultatulă materială ală acestei petreceri încă nu a rămasă îndărătă. Venitulă brută ordinară face 187 fl. 50 er., suprasolvirl 7 fl. 80., tatală: 195 fl. 30 cr.; spese 129 fl. 28 cr. (din cari onorariulă d-nului Popoviciu şi aia capelei militare face cam 85 fl.); venită curată: 66 fl. 02 cr., din care sumă trimiţăndu-se comitetului din Oraviţa pentru incendiaţi 25 fl., remane pentru eassa corului 41 fl. 02 cr. v. a. Oferte banale pentru coră din provinciă până acum au sosită numai dela d. adv. Calciunariu din Orşova în sumă de 1 fl. v. a. Vă potă asigura, D-nule Redactoră, că între împrejurările actuale sunlemă fdrte mândri şi pre îndestuliţl cu reuşita concertului şi a petrecerei. In 4^el8 urmă-tore totă oraşulă vorbea despre „succesulu splendidă ală Românilor),Celoră, ce n’au luată parte Ie-a părută rău, că s’au lipsită de o desfătare atâtă de nobilă şi animată. Corosp. ord SCIRl TELEGRAFICE. (Serv. part. ală »Gaz. Trans.*) BERLIN0, 20 Noem.—Discursulu tronului prin care s’a deschisă Reichstagulă germană a-mintesee mai multe reforme ale dăriloru, estin-derea asigurărei pentru caşuri de nenorocire asupra lucrăriloră economiei rurale şi forestiere şi asupra funcţionarilor!! şi soldaţiloru; esprimă speranţa, că în curându se va aplanâ cestiunea Ca-rolineloru şi se voru regula relaţiunile colonieloru. Discursul!! se finesce cu următdrele cuvinte: „Imperiulu germană se bucură de nişte re-laţiuni pacinice şi amicabile cu t6te guvernele din afară. Impăratulu sper^zâ cu tăriă, că luptele stateloră balcanice între sine nu voră conturba pacea puterilorU europene şi că puterilor!!, cari înainte cu şăpte ani au încheiaţii pacea, le va succede a asigura acestoru tractate respectul!! pop<5-reloru independente din peninsula balcanică. împăratul!! e însufleţită de încrederea, că-i va succede susţinerea păcii europene şi în viitorii.14 BELGRADtJ, 21 Noemvre. — Desastrulu ce l’au suferită trupele sârbesc! la 18 Noemvre la Slivniţa se pune îd contulu întârdiatei sosiri a trupeloru colonelului Topalovici pe câmpul!! luptei. Circulă faima, că Regele Milanu a permutată cuartirulă generală dela Ţaribrod la Pirot. Gene-ralulă Leşianină a primită ordinulă de a porni cu trupele sale la Slivniţa, unde se aşteptă în curendu o a doua bătâliâ. SOFIA, 21 Noemvre. — Agenţia Havas) Prinţuîu Bulgariei a telegrafatu Sultanului, că elfi şi poporul!! bulgară i se supună lui şi că trupele bulgare au evacuată Rumelia. Sultănulu mulţumită de acestă răspunsă a conchiematu imediată unu consiliu de miniştri. SOFIA, 21 Noemvre. — In urma telegramei prinţului Alexandru cătră Sultănulu se crede, că e posibilă ca puterile să someze pe regele Milanu d’a se retrage cu trupele sale din Bulgaria. DIVERSE. Cununiă. — Duminecă în 10 (22) Noemvre se va celebra în biserica Sf. Treimi din Viziră, lângă Brăila, cununia d-lui D-r. Iancu tMeţianu, fiulă P. S. S. Episcopului din Aradă, cu D-şora Elena Grossu, fiica d-lui lonă N. Grossu, mare proprietară în Viziră. Adresămă tinerei părechi cele mai sincere, felicitări! * * CONCERTfJ. — Atragemă atenţiunea publicului nostr la concertulă ce ’lă va da renumitulă cântăreţă dela opera curţii din Viena, d. Gustav Walter Luni sera în sala Hotelului Nr. 1. * * * Ruşii la muntele Athosă. — Se scie, că pravoslavnicii din Rusia au multă simpatiă cătră locuri sfinte; mai alesă mănăstirile muntelui Athos au câştigată sim-patiele loră. Profitandă de ocasiune, mulţimea de şarlatani, înşală lumea incultă în Rusia, aducăndă din susă numitele mănăstiri felă de feluri de lucruri 4’se sfinte, cari le vendă cu mari preţuri. „Nu e destulă, lucrurile acestea fabricate chiar în Rusia, sunt răspândite chiar pănă la graniţele Chinei. Fugari din temniţe, din ocne, desertorl din armată gâsescă trai bună şi ospitalitate la sfintulă munte, acolo întrândă în rîndurile monachiloră ascun4ândă sub potcapiu capulă rasă de hoţă, se rein-toi’că din nou în patriă şi sub nume de palomnicl cu-treeră ţera întregă făcendă negoţă cu „sfintele cruciu-liţe“ din lemnulă „Athos ală Domnului,u cu laerâmile sfintei Barbara şi cu alte sfinte lucruri. Aşa înşelândă lumea aceşti palomnicl strîngă sume considerabile şi so-sindă din nou la Athos cumpără acolo chilii, case şi vii. Mulţi din ei avândă bani făcuţi prin înşelăciune, nu voescă să între pe deplină la mănăstire, unde ustavurile suntă cam aspre şi sub nume de fraţi potă trăi admirabilă. Guvernulă rusă a luată deja măsuri contra acestoră va-gabun4î. Editoră : Iacobă Muresianu. * Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşiauu. 1 Nr. 250. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. CftirseUf. la bursa de "{Tiaua din 18 Noembre st. n 1885 Bursa d« Biiruresci. Cola oficială dela 6 Noemvre st v. 1885. Ammciu. Rentă de aură 4°/0 ... 97 30 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 89 85 Imprumutulii căiloră ferate ungare................148 25 Amortisarea datoriei căi-lortl ferate de ostă ung. (1-ma emisiune) . . . 96.70 Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostO ung. (2-a emisiune) .... 124 — Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostO ung. (3-a emisiune) .... 108 75 Bonuri rurale ungare . . 103. -Bonuri cu cl. de sortare 1C2.75 Bonuri rurale Banat-Ti-mişfi...................103.— Bonuri cu cl. de sortarel03 -Bonuri rurale transilvane 102.50 Bonuri croato-slavone . . 102. — Despăgubire p. dijma de vină ung...............97.'0 împrumutul!! cu premiu ung....................118 25 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 121.10 Renta de hărtiă austriacă 81.60 Renta de arg. austr. . . 82 80 Renta de aurft austr. . . 108 25 Losurile din 1860 . . . 139 40 Acţiunile băncel austro- ungare.................861.- Act. băncel de credită ung. 286.25 Act. băncel de credită austr. 281 60 Argintulă —. — GalbinI împărătesei............ 5 90 Napoleon-d’orî............10.00 Mărci 100 împ. germ. . . 61.87 Londra 10 Livres sterlinge 125.80 Renta română (5°0). . . . Renta rom. amort. (5°/0) . • » convert. (6°/0) . . împr. oraş. Buc. (20 fr.) . Credit fonc. rural (7°/0) . . » „ (5%) • • » » urban (7%) . . * (6°/o) . • » (5°/o) ; • Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. « » * Naţională Aură......................... Bancnote austriace contra aură. Cu mp. 81 87l/s 81 29 98 82 92 76 1000 18 . 2.02 vend 85 88V3 84 31 100 83 94 78 1040 2.04 Untl tSn&rtt neînsnratfi, care a absolvatfl agronomia în institutulă de agronomia r. ung. din Cluşiu-Manaştură în anulă 1876, şi de atunci practizându ca conducătorii de economiă 9 ani, se recomandă ca conducătorii de economiă în 6re-care dominiu. A să adresa la Administraţia acestui (Jiaru. Numere singuratice ă 5 cr. din „Gazeta Transilvanieiu se potit cumpăra în tutungeria lui I. GROSS. NES TRĂBĂ T TOR U CONTRA FRIGULUI SI UMEDELEI j » Numai 1 ti. 85 cr. Nou inventata, celă mai bunii, bine ţesută câl-durosii şi eleganţii vestmîntă este aşa numitulă ltB8BGEBu-JAGKE Nu se află nimicu mai bună, durabilă, eftină şi comodă ca aceste nou inventatele „Burger*4 Jacken practice pentru bărbaţi şi dame, pentru băeţî şi fete, care se află în colorile sură, cafeniu, drapO, civitu închisă şi negru, — şi recunoscute de cătră persone cu autoritate pentru 1. „Elasticitatea pe fiecare corpii44 2. „Conservarea tenoperatnrei egale a corpului.44 3. „Erouomia altoriî liaiaie scumpe.44 4. „Eltiiui, durabilii, fasoini frumoşii modernii.66 Care posede unii „Biirger“ Jacke, este în timpii de ernă celă mai bine apărată în contra frigului, pentru aceea să nu cruţe nimeni acestă mică sumă, care o datoresce pentru conservarea sănătăţii. Mai departe să desfacă: 1200 bucăţi jlaneU de ernă căldurose din Merino pentru bărbaţi, dame, băeţî şi fetiţe â 1 fl. 20 cr 800 bucăţi ismene de ernă din Merino fină pentru bărbaţi şi dame â 1 fl. 30 cr. 800 bucăţi fuste pentru dame, forte pompose, căldurose, împletite (tricotate) din lână cu 3—5 rânduri de bordura şi cu aplicaţiune franţuzeseă, suficientă ca haină de ârnă, a costată mai nainte 5 fl., acuma bucata cu 1 fl. 80 cr. Singurulă looă pentru vendarea şi espedarea cu rambursă (Nachnahme) numai la ULIUS FEKETE, Versendungs-Haus Wien7 Hundsthurmerstrasse 18L* TOTE CULORILE: MARABUTS-CHEN. SI VOLANE DE PENE 6RAND MAGAZIN PENTRU DAME, DE MODE SI CONTECTIUITE 7 f I Kovâsznai & Keresztesy, Braşovu 5 recomandă depositulu loru bine asortată de Mărfuri de modă şi de manufactură indigene şi streine. Exposiţiune de baiue gata pentru Domne (Toillet) şi Mantale on preţuri câtă se pete de ieftine. COLECŢIUNI DE MOSTRE SE TRIMIT GRATIS. ASORTIMENT MARE DE STOFE PENTRU HAINE Publicafiune. Comisiunea pentru conscrierea viriliştiloră în representanţa comunală a oraşului Braşovă pro 1886 — în înţelesulă §-lui 35 Art. de lege XVIII din 1871 — va ţine şedinţă publică în sala cea mare a casei sfatului Joi în 14 (26) Noemvre a. c. la 3 6re p. m. Se atrage atenţiunea celoră interesaţi asupra acestei şedinţe. Braşovă în 9 (21) Noemvre 1885. loanii Lengeni. preşedintele comisiunei. De 87 ani înfiinţată c, r.x brevetata Fabrică de pături şi strae a lui vorm. Lich tenaner's W-we & Sohne espedăză prin depositulu ei din Viena Pături de cai 190 cenliin. lungi, 130 centirn. late, de calitate forte durabilă, cu câtnpulă de colâre închisă şi bordurele în colori deschise bucata cu fl. 1.65 cr. incluşive împachetare, astfelă fără de alte cheltuelî. Numai prin fabricaţlunea în cantităţi mari şi în urma vendârei oo- ___ losale sunt ernă in stare a da aceste Pături ile cai in atâtă de calitate burei şi cu preţulă aşa de eftină. a*- SE SE OBSERVE BINE ADRESA: ~ac Haupt-Niederlage, Silberstem, Wien, I., Rothenthurmer-strasse 14. OO- BOLIT A VII de plămâni, peplu, gătii (ofticoşi) şi cei ce suferii de Astlima se facă atenţi asupra efectului tămăduitorii ală plantei medicinale, ce am descoperit’o în interiorulă Rusiei şi care după numele meu s’a numită „Homerianau. De medici aprobată şi prin mii de atestate adeverită. Broşura despre aedsta se espedeză franco, ddcă mi se va trimite 15 cr. v. a. în mărci poştale. Unu pachetă „Homerianali 60 gram., suficientă pentru 2 (Jile costă 70 cr., şi dreptă probă pentru veritabilitate este fiecare pachetă provădută eu facsimile ală subscrisei mele. Admoniezu de-a nu cumpăra „IIomerianaLl imitată ce o oferă alte firme. Cea veritabilă se pâte procura numai directă prin mine PAUL HOMEBO in Triest (Austria). Inventatorii şi preparatorii ahi singură veritabilei plante „Homeriana*. ....... oo N CO tt u 8) O Eestanraţlimea ZEH1EE Subsemnatulă amu ondre a încunosciinţa pe on. publică, că dela St. Mihaiu m’amă mutată cu Restauraţiunea în Uliţa îfdgră, vis-â-vls de Casarmă, unde se află şi o Mice Delira n d Ca şi pănă acuma ’mi voi da tdtă silinţa, ca să sus-ţiu negoţulă în bunulu seu renume, oferindă onor. dspeţî Beuturi bune, mâncări gustâse si eftine, la cari în vită cu tdtă stima Zehner, Birtaşu. e popice pentru ernă Tipografia ALEXI, Braşovu.