GAZETA TRANSILVANIEI. H E W A t,'Ş\I UN Jfi A ŞI A 1>>*INÎSTKAŢIUNKA : BRAŞOV LI, piaţa mare Nr. 22. ,UAZETA“ IESE ÎN FIECARE pi. Pe uiifl anâ 12 fior., ps ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe and 40 fr., pe şese luni 20 fr.. pe trei luni 10 franci. m 249. ANULU XLVIII. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUHCIUR1LE: O seriă garmondd 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori no francate nu te primeaoâ. — Bsnucoripte nu se retrsmltu. Vineri 8 (20) Noemvre. ISS5. Din causa S-tei sărbători de mâne, 4iarulunu va a luată conferenţa din Constantinopolu dicisiunea apare până Sâmbătă sera. .... . , „ m principiu, ca să-şi continue lucrările fără considerare la răsboiulu sârbo-bulgaru. Cele mai mari dificultăţi le-a făcută în con-ferenţă representantulă Angliei şi în viitoră se pdte aşteptă o şi mai mare oposiţiune din parte-i. Bătălia dela Slivniţa a agravată după părerea năstră situaţiunea în peninsula balcanică şi speranţa unoră puteri d’a se localisâ răsboiulO se totă micşorezi. Cine scie prin câte fase va mai trece cestiunea Orientului pănă ce se va termina campania serbo-bulgară. Braşov7 Noemvre 1885. Telegramele din urmă ne spuneau că se aşteptă la Slivniţa o bătăliă decisivă. După succesele trupeloră serbescl, câştigate cu atâta uşurinţă pe tdtă linia, dela Trn pănă la Vidină, se credea, că armata bulgară nu va mai fi în stare a opune o resistenţă seridsă oşţirei regelui Mi-lană în mersulă ei victoriosă spre Sofia. Se părea ună momentă în adevără, că Bulgarii înşişi au perdută speranţa de-a mai pută opri în cale pe răsboiniculă Milană. Dela Sofia se respândiseră faimele cele mai alarmatdre despre grozavulă atacă ală diviziiloră sârbesc!, prinţulă iţi ministrulu de esterne Ţanov cereau ajutoră Sultanului şi situaţiunea Bulgariloră apăru într’o RSsboiulti dintre Şerbi şi Bulgari. Operaţiunile armatei sârbesc! au fostă încununate de suceesă pănă la Slivniţa. Amă comunicată erî, că din acâstă localitate s’a făcută o a doua Plevnă şi lumină fărte tristă, aşa ca unii partisanî înfo-jac®st^ sc’re sa adeverită, căci o telegramă de mai caţî ai Serbiloră începură a lua în rîsu fuga „eroiloru“ bulgari dinaintea bataliăneloră serbescl. josă ne spune, că Sârbii au fostă bătuţi şi urmăriţi o bună distanţă. Prin urmare Serbii voră ave la Slivniţa multă de lucru. E probabilă, că după ce Serbiloră le Intr aceea sosi (jiua „bătăliei decisive“ şi J voră sosi tunurile de asediu voră lua, după grele opin-se întâmplă lucrulă neaşteptat.u ca din acestă itirl şi mari perderi, şi acestă nouă Plevnă; der încă nici bătăliă crâncenă să iâsă victoriăsă oştirea prin-!atund nu au înlăturata pedecile, d’a lua Sofia. Aci ţului Alexandru. Bulgarii s’au revanşată. In momentului celui mai mare pcriculu, când era ameninţată ar- voră întâmpina o resistenţă şi mai desperată, pentru că armata bulgară în casă de înfrângere la Slivniţa, se va retrage în Sofia, care se fortifică mereu şi chiară acum e apârată de ridicăturî de pământii şi de şanţuri. Der mata loru cu totala distrugere, s’au reculesă, s’au chiară Sofia decă ar fi luată, Bulgarii suntă hotărî ţi se luptată vitejesce şi au respinsă ataculă combinată lupte mai departe; se voră retrage şi se voră organisa au făcută în ţinutulă Vidinului 150 de prisonierî sârbi. Sofia, 17 Noemvre. Până acum au sosită în Sofia pede 15.000 omeni venindă din Rumeiia şi din diferite oraşe ale principatului; trupele îndată ce sosescă simtă îndreptate spre Slivniţa, unde se va decide bătaia dintre Serbî şi Bulgari. In sofia domnesce o activitate extraordinară; soldaţii plecă în marşă forţată; se organiseză ambulanţe şi spitalurî chiar în case particulare ; lucrările de apărare a Sofiei se activeză cu o energiă deosebită Serbii bombardeză întăriturile deia Slivniţa; acestă bom-bardamentă nu p6te face mari stricăciuni de vreme ce Sârbii n’au de câtă tunuri de câmpu ; tunurile loră de asediu n’au sosită încă. Din Sofia se aude mereu canonada. — In spre Vidină s’au întâmplată mai multe lupte între Bulgari şi Serbî. Sârbii au făcută prisonierî 1 batalionă regulată bulgârescă. Scirî positive n’au sosită încă. Slivniţa, 17 Noemvre. Serbii au atăeată astă-dfl posiţiunile dela Slivniţa prin două părţi, după o bombardare de mai muite ore. Lupta a fostă din cele mai crâncene. Se crede, că Serbii dispuneau aci de 18,000 omeni. Sârbii au fostă respinşi suferindă perderi mari. Armata bulgară i-a urmărită până la o distanţă de 6 kilometri. Entusiasmulă Bulgariloră e mare. Sosescă mereu trupe din Sofia. Puterea de resistenţă a Bulgari-loră devine din ce în ce mai mare. Perderile Bulgarilor u se urcă la 1000 morţi si răniţi. alu Serbiloră, bătendă totală aripa stângă ser- la Ternova seu în altă localitate. b6scă, ce venea dela Ţaribrodă, precum şi aripa sc“’^e am§nunţ*te despre mişcările şi luptele dr6ptă, care urmărise, pe la Clisura si Trn, trupele ^In Ur?!ă’ ,T _ ... r w w . i Pirotu, 17 Noemvre. Cuarfierulă principală sa bu gare până a S îvmţa. ^ I strâmutat(j ]a Ţaribrodă. Eri dimineţă Sârbii au luată Serbii au cretjută fără îndoială, că voru j Trnulă, bătândă complectă pe inimică. Sârbii au fă- pută lua Slivniţa cu tunurile loru de câmpă şi j cută mulţi prisonierî şi au luată doue tunuri. Bataliâne cu asaltu, d5r s’au înşelată. Pe înălţimile din întregi bulgare au depusu armele. La Timocu unu ba- J nindă în Europa sudică sfântă operă a liberării fraţiloră dăretulă rîului Slivniţa Bulgarii au redicată \n .\talionu bulgară de voluntari a depusu armele. j slavi a’acolo. Totodată hotărî reuniunea să roge pe îm- & Calafatu, 17 Noemvre. Comandantulă fortăreţii1 peratulă, ca să încuviinţeze a se face colecte în tdtă Vidinului dete poporaţiunei ordină, ca noptea casele să Busia pentru nenorociţii Bulgari şi Serbî. Ţarulă Rusiei a permisă fabriceloră rusesc! să tri-metă în Bulgaria şi Rumeiia ostică prafă de puşcă. In acelaşi timpă, directorulă fabricei de cartuşe din Tuia a primită ordină, să trimetâ neîntârziată 10 milione de cartuşe pentru puscile Berdan. Reuniunea slavă din Petersburgă a hotărîtă să tri-metâ Ţarului o adresă, în care să’lă roge ca să pună câtă mai curendă capătă luptei omorîtore de fraţi, care e o batjocură şi insultă pentru întregulă slavismă şi lo-vesce în sfânta causă a unirii slave; prin urmare Ţarulă să iee sub scutulă seu pe martirulă poporă bulgară în conlra numeroşiloră săi inimici interni şiesternî, îndepli- tărituri pasagere, car! se estindă patru cliilo-metre pe amândouă părţile ale şoselei. Despre redutele de aici Ţicea o f6iă englesă, că suntă construite după modelulu celoră dela Plevnă şi Administraţiunea militară bulgară a comandată în Rusia 10,000 de mantale şi în Auslro-Ungaria erăşî 10,000. fiă luminate. Panica poporaţiunfi Vidinului cresce. Co-lonelulă Giucnicî a susţinută grele lupte înainte de luarea Adliei-Culei. Bulgarii au apărată vitejesce întăriturile.10 parte din comandele făcute în Rusia, între care ună suntu înarmate la ambele aripi ale posiţiunei cu Serbii au avută 100 de morţi, între car! locotenentă j mare numără de şele pentru artileriă, a sosită deja în câte 12 tunurî \Stokici, între răniţi suntă mulţi oficerî, între cari loc.- J Bulgaria ; se mai aşteptă în fiecare momentă îmbrăcă- . a .v 'colonelă sanitară Lazarevici, precum şi maiorulă Sturo, minte pentru 15,000 de omeni. De laptu aceste întaritun şi curagiulu, cu , . , . . sen., Prusianu de nascere şi favonlă ală regelui Milană.' —•— --------- care sau luptată Bulgar.., au scăpata Shvmţa go/ifli 17 Noemvr*. In Hfta dela Negotină Bul. şi Sofia de pericululu d a fi luate de trupele ser- garjj au fa^uto prisonierî 180 de Serbî, perderile din bescî. Battenbergulu a dovedită din nou ne- partea Bulgariloră s’au urcata la 200 6menX. In totalu ' ţfiarulâ militară din Roma^ „E ser ci ţi o contestabilulă talentă militară ală prinţiloră pru- au perdmă Bulgarii pănfi acum aprdpe 1000 âmeni l,u6''Cil articula despre Orientă, în care fianî. Elfl merse în capulă osteniloră s6i, morfi şi răniţi; perderile Sirbiloru, cartau s6|auntu espnmate temerile ş, dor,nţele Ital.en.loră. îmbărbătând,j-i la luptă. ’ |luple in conlra unora positiuni !n,ărl,e se urcS®« j bine de 1500. Acţiunea Sârbiloră este împedecată din Trupele serbescl au fostă urmărite de ar-. causa mulţimei de răniţi, mata bulgară până la o distanţă de mai mulţi! liusciucă, 17 Noemvre. Ună numără ITALIA ŞI AUSTRO-UNGARIA. iee: «Problema libertăţii nostre maritime dela sudă încă nu e resolvată şi etă, că se nasce o altă problemă. La de 300 litoralulă ostică ală Mârei adriatice se arată semnele cliilometri, de unde se vede, că Serbii au fostu dmenî au plecată la Palanka; Mâne sosescă din Varna unei furtune, care indică viitorea înmulţire a puterei daţi afară din posiţiunile loră. Ei voră trebui'600 jauslriace de-alungulă Mărei adriatice. Deja Bosnia şi ît-şl concentreze din nou tfite forţele, s6 aşteptej Bel^aM’ 17 Noemvre- ,n luPta deIa Trnti’ oare | Herţegovina au întări,fi aefistfi puiere, legăndă Dalma- sosirea tunuriloru loru de asediu şi după aceea1 să procădă sistematicii la încunjurarea şi bombardarea Slivniţei. Astfeliu se deschide perspectiva unei lung! •a durată 14 ore, câpitanulă Bahici, prin atitudinea sa! ţia cu Ungaria de sudă ; linii de drumă de feru şi crearea cu deosebire vitejescă, a decisă cu compania sa în mo-! unui portă militară Sebenico suntă cele dinteiu urmări mentală critică lupta. Pe câmpulă de luptă fu numită ! strategice ale acestei acvisiţiunî. Ungaria s’a împăcată maioră de Regele. Bucuresd, 17 Noemvre. Legătura dintre Lom-Pa- campanie, după ce aşteptările sanguinice, că res- lanca §i Sofia se află deja în mânile Sârbiloră. boiulă se va termina în câteva Ţile, nu s’au împlinită. Este aprdpe de mintea omului, că cu câtă r&sboiulu serbo-bulgară va dura mai multă, cu atâtă mai mare este pericululă, că se voră nasce în urma lui complicaţiunî grave ameninţătdre. Puterile cari au ţinută şi pănă acum parte Bulgariloră, voră fi încuragiate în procederea loru prin ultima victoria bulgară. Cu mare greu Calafatu, 17 Noemvre. De e oprită tuturoră a intra în Vidină, şi eşirea e permisă numai femeiloră. Numeroşi răniţi sosescă în Vidină pentru cari numai ună medică se află. In Calafatu sosescă în massă fugari bulgari. Sofia, 17 Noemvre. Sute de voluntari, cari sosescă din Macedonia şi Munienegru s’au trimisă la graniţa turcescă. Poporaţiunea se adresezâ cătră Ţarulă cu rugarea, ca să-i scape de grâua situaţiune. Perderile bulgare de până acŞi se urcă la 800 morţi şi răniţi, perderile Serbiloră suntă mai mari. Se dice, că Bulgarii cu idea d’a se înmulţi gintea slavică în monarchiâ, dealtmintrelea estinderea Austriei spre sudostă ar aduce imperiului mai multe elemente albanese eîenice decâtă slavice. Der, decă Ungurii conserntă, Italia nu pote se tacă. Dâcă domnirea Austriei pănă la Salonieă nu ar condiţiona estinderea ei dealungulă Adriei, s’ar mai pute aştepta încă, ca Italia să stea indiferentă, în legătura alianţei sale, în care pare a fi subordinată; der este clară, că chiar şî numai ocuparea Macedoniei de susă ar sili pe Austria de a trage Albania în sfera ei de putere. O Alb miă liberă ar face ca drumulă Austr ei spre Salonieă se fiă ună defileu între Muntenegru, Serbia, Bulgaria şi Grecia, pe câud posedândă Albania şi-ar du- Nr. 249. GAZETA TRANSI1VANIEI 1885. plică basa de operaţiune, er Muntenegrulă ar fi degradaţii la o republica â la San-Marino. Austria nu perde timpii. Călătorii spună, că consulatulă austriacă in Albania este centrulă unei mişcări austrofile. Sprijinită din partea Vaticanului, Austria a câştigată clerulă albanesă, şi ginţile catolice, cele mai belicose, orbite de luciulă aurului, care e fărte rară p’acolo, dorescă de multă domnirea austriacă. Inchipuiţi-vă acum Austria dom-nindă la Adria dela Grado pănă la Corfu, cu Trientulă ca ună ică în inima italiană, cu o pdrtă deschisă spre a năvăli asupra Italiei pe la Isonzo, cu porturi de răs-boiu în Foia, Seberico şi Vallona şi întrebaţi-ne, dacă nu trebue să strigămă guvernului italiană: înlârceţî privirea spre Orientă!“ La 16 Noemvre n. a apăruta în Roma o broşură politică sub titlulu: Speranţele Italiei. Autorulu se ce lumea, trebue să lucreze din t6te puterile pentru restabilirea unităţii sale naţionale. Elă nu mai pote renunţa la o idee de ună Stată sârbă naţională. Sârbia întregă, respun4endă la apelulă regelui, se găsesce sub arme. Vai de aceia, cari voră cuteza a provoca patrio-tismulă înflăcărată ală Serbiloră. In poporă s’a deşteptată consciinţa politică a Serbiei şi puternica idee de Stată sârbă. Această redeşteptare a consciinţei naţionale, e uniculă şi celă mai bună aliată a Serbiei. Po-porulă cu bucuriă aleargă sub stâgulă vulturului albă, seibă, desfăşurată de regele Milană. „Videlo,44 între altele 4^ce> câ formele seci ale diplomaţiei pentru nâbuşirea pocituriloră politice născute nu o pote mulţumi pe Serbia. De aceea ea trebue ca cu arma în mână să-şi asigure acum când e timpulă drepturile şi interesele sale naţionale. FOILETON O. CURIERU LITERARO. (Colecţiunea documentelorO Hurmuzaki; volumuld V acum apărută; documente dintre anii 16">0 1(599. — Dintr’aceste docu- mente: politica lui Şerbanu Cantacuzenti, Domnuld Ţdrii-Romănescl: diplomaţia română şi diplomaţia imperială a Austriei. Călugării diplomaţi. Indoelile Domnitorii şi boerilord români.) * Istoria Ţerit-Românesc! dintre anii 1650 şi 1699 e cuprinsă, chiar şi în operile istorice cele mai desvoltaîe, în 20 seu celă multă în 30 pagine. Cele ce se potă spune în aceste pagine, istoricii români le-au spusă; problemele ce născeau la fiă ce pasă în calea istoriciloră noştri de până mai acum 10—15 anî remâneu numai indicate, nimeni n’ar fi putută spera, cu isvorele ce sei posedau pe arunci, a loră sciintifică soiuţiune, seu decă unii se încum etau a presinta vr’una din aceste probleme cu deslegarea ei, acestă deslegare numai pe adevărate documenie nu se întemeia, numai pe cale critică nu era urmărită şi ajunsă. A stă 41, cestiunile istorice suntă altfeiă considerate âr mijldcele de cari dispunemă pentru a le studia suntă multă mai numerose şi mai bogate prin ele însele. Afară de cronici, în cari — se nu se uite! — suntă de tote, der unele şi cele mai multe abia eflorate, afară de ceva bătrâne documente, istoricii noştrii n’aveu alte de consultată. Şi decă pentru istoria internă a ţeriloră române se mai gâsia p’icî pe colea câte ceva, pentru istoria es ternă lipsa era completă; nimicu, seu aprdpe nimicu. In colecţiunile, cari au începută şi continuă darea la lumină a documenteloră istorice, privitore la relaţiu* nile nostre cu puterile străine, şi în specie cu Apusulâ, de sigură, că cea mai folositore şi mai bogată prin nu- mărulă şi însemnătatea elementeloră ce conţine, este colecţiunea răposatului întru fericire Eudoxiu de Hurmuzaki, colecţtune publicată de Ministerială Instrucţiunei publice sub auspicieie Academiei române. Ală cincelea voi urnă (partea L din a estă eolec-ţinne se o cupă to un ai de epora de care vorbeam mai susă, conţine documentele datate din anii 1650 — 1699, şi anume anii, cari, din punctulă de vedere ală activităţii diplomatice române, suntă anii cei mai plini şi mai curioşi pentru cercetătorulă pasionată ca şi pentru diletantele de totă mâna. A .«stă voluină a apărută acum. Râsfoindu-lă, orî-cine se va pute lesne convinge, că şi elă, ca şi celelalte cinci deja apărute, e o comoră de amănunte, de destăinuiri, de lămuriri, cari tdte, cu egală putere, aruncă asupra istoriei, seu scheletului de istoriă ce posedemă deja, lumina seu mei bine luminele cele mai vii. Câtă vieţă şi, decă aşă puie 4,re> (âtă espresivitate nu câştigă domnia lui Şerbană Cantacuzenă, bunăorâ în partea ei diplomatică, din documentele acestui ală cincelea voia mă din Colecţiunea Hurmuzaki. Ceea ce puţină apărea — şi lucrulă se esplieâ lesne — pentru diplomaţia lui Şarbană Cantacuzenă din documentele fran-cese ale Colecţiunei Odobescu, şi din publicaţiumle contimporane ce aveamă odinioră oeasiune de a le consulta la biblioteca naţională din Parisă, apară cu cele mai interesante amănunte din documentele acestui volutnă. Noi pănă acum nicăerî n’amă cetită mai multe şi mai elocinte probe de modulă cu care Ş rbană Cantacuzenă voia să scape de Turci, să se unescă, fără a-şi ji ni întru nimică drepturile (erei. cu imperială Austriei, să găseseâ ună felă de lin â. aorope c i neputinţă de găsită şi atunci ca şi mai în urmă, pe care mergândă să rămână la egală distanţă de Turci, de Nemţi şi de toţi bunii săi vecini. In multe din documentele acestui volumă şi ma-cu semă în „Instrucţiunile4- seu mai propriu în respun-surile dale la 16 Aprilie 1687 sulului trimisă Ja Bucui rescl de împăratulă Leopold I., se vede bine şi lămuri'<1 dibueiele Domnului, care se ostenesee cu mintea şi cu trupulă a găsi acestă negăsibilâ liniă. Şi totuşi, pe nesimţite, cu tote precauţiunile sulL-tulul său celui bănuiloră, cu tăte gândurile în cari cădea şi din cir! vai de acela ce l’ară fi scosă , Şerbatiă întră din ce în ce mai afundă în făgaşuiă politicei imperiale, părăsia firulă tradiţională ală politicei române, reîncepea greşelile lui Mihaiu Vitezulă şi lui Radu Şerbantl Basarabă, uita temerile şi justele bănueli ale lui Mateiu Basarabă, şi imprima diplomaţiei Ţărei-românescI mişcarea cea puternică spre Viena, pe care Brâncovenu şi sistemu i de continuă şi nefolositore oscilaţiune abia putură — nu totdeuna — s’o oprescă seu celă puţină s’o micşoreze. Pentru punctulă acesta, documentele Hurmuzaki, ilustrate cu puţinele documente mai dinainte publicate în diferite vechi colecţiuni — mi-aducă aminte pe cele din rnagasinulă istorică, facă pe cercetătorii să vedă miş-cându-se înainte-i tote iţele diplomaţiei imperiale, prin ţesătura cărora apare firulă celă grosă der dreptă, imagine a sincentaţei, a iubirei de ţerâ şi a bunului simţii strămoşeseă, firulă cu care începeau înainte d’a imita pe Nemţi, toţi Domnii ţărei românesci negociaţiunile lord. Călugării catolici, emisari fideli, deştepţi, tortuoşî ai diplomaţiei imperiale, facă potecă între Viena şi Bucuresci, voră să scie de Iote, vinii mereu pentru a citi pănă in adâneulă sufletului de Domuâ aiă lui Şei bană, amână şi prelungescă negociaţiunile şi ca tot-deuna, fără escep- GAZETA TRANSILVANIEI. 1885. Nr. 249. SOIRILE PILEI. Din Voi la ni se scrie dela 17 Noemvre n.: „Ac|i dimineţă a început* a ninge şi pe la noi pe Ţera Oltului. E drept*, tomna a fost.0 lungă; dar bieţii 6menî ar li dorita să fiă câta de lungă, căci lipsa e de totQ mare, er nutreţâ pentru vite încă e de fota Ipuţin*. Nu 'mi aducfl aminte, ca să mai fi aşteptata cândva dmenii erna cu asa mari îngrijiri, ca în ăsta ana. Esecutorii de dare ii ,fericesc* ‘ mereu; pe unde treca ei pare că trec* lo-custek». —0— Unele foi vieneze au adusa soirea, că se vor* face schimbări în ministerulu ungureseu. ,Nemzet" desminte acestă scire. —0— Miniştrii ungnresci se află în Viena spre a se înţelege cu miniştrii Austriac! în privinţa încheierii noului pact*. D-la Tisza stăruesce ca pactula să se reînoiescă până la finea anului viitor*, înainte de ce se sosesc* lerminula de denunţare. Voma vede cnm se vor* iavoi. —0— Se afirmă * Românului,® că mai nainte ca guver-Dulâ româna să ia vre-o disposiţiune militară mai însemnată faţă de evenimentele de peste Dunăre, dânsul* aşfeptă să vadă ce vora face celelalte puteri europene şi mai cu sem* Rusia şi Austria. —0— .Naţiunea" de Mercurî scrie: »Erî circula în Bu-curesci scirea, că bateria serbescă dela Timok ar fi bombardata o şalupă românescâ «Grănicerul*.* După informaţinnile ce avem* din sorgintă sigură, sgomolele erau adevărate. GuvernulO româna cerând a explicări insă, Sârbii au declarata, că ataeulQ a fosta comandata din erore, luându-se şalupa românescă drepta una vasa bulgărescO. De altcum, nicljşalupa, nici echipagiula ei n’au avuta a suferi nici o pagubă. —0— Duminecă s’a oficiata în Curtea de Argeşa ceremonia desgropărei osămintelorD fundatorilor* mânăstirei, Heagoe Voevoda şi d-na Ruxandra. Serviciula divinfi a bsiO oficiata de Episcopula Ghenadie alu Argeşului, înconjurata de tota derula. Osămintele au fosta depuse iDtr’o criptă aşezată chiar în biserică. —0— »L’Indep. roumaine* spune, că a sosita una transportă de 30,000 de pusei pentru Bulgaria. Furnisorula insă nu vrea să le predea, pănă ce nu le va plăti guvernul* bulgara; acesta însă n’are bani. —0— Studenţii Şerbi din Viena au felicitata pe ambasadorul serbescă de acolo pentru succesula armelor* serbesci şi l’au rugata să stărueseă ca se flâ primiţi ca voluntari în armată. Ambasadorul Bogicevici le-a răspunsă, că deocamdată nu crede, că studenţii vora fi Minaţi sub stegfi. In 48 de ore se va decide, decă va ide lipsă a-i chiama şi pe ei. Se pare că acum, după respingerea trupelorfi sârbesc! la Slivniţa s’a ivita acâstă eventualitate. A mai fosta Ia numitula ambasadora şi deputaţiă de Sârbi croaţi, cerânda să fiă înrolaţi ca voluntari în armata sârbescă. —0— «L’Univers» din ParisQ aduce următorea notiţă: •Una din ultimele şedinţe ale Academiei spaniole s’a june, cu acele ademeniri veninâse — arsenicula diplo-natieă ala Habsburgilor* — cari zăpăceau pe Domnii iibl de ângerî, ^iceau şi lui Şerban* cum ^isesei ă — Iotă călugării imperiali — lui Mthaiu-VilezulO, lui Radu jerbană, lui Constantina Cârnul* şi chiara lui Mateiu fcaraba, care îi pricepuse şi nu se imitase din loca: icepe lupta contra Turcilor*; rupe ultimele legături ce te mai ţină legata de dânşii; invită alte popore din cele creştine, cari gemă sub Turci, să se răscole, er noi imperialii vă voma ajuta. Ast-fela in tocmai vorbiseră, — documentele alianţei proiectate în fimpula lui Mateiu Basaraba prin Par-cevici, episcopula de Martianopol* întăresc*, cele ce spu-oema — ast-fela în tocmai vorbiseră călugării diplomaţi [utaroră Domnilora români, cu cari începuseră negociaţii; ast-fela cjliseră şi lui Şerbana Cantacuzena. Acesta însă avea multa mai multă pătrundere di-ilomatică da câta predecesorii săi în relaţiunile româno mstriace. Şerbana era mai diplomata, mai prevăzător* ji mai rece în combinaţiunile sâle de câta Mihaiu-Vitâ-tilfl, şi afară de aceste ale lui însuşiri mai avea şi alt-m ce din nefericire Găpitanula nemuritor* ala Roma «lorii nu avusese: ŞerbanO avea lângă ela una sfetnic* l'o deşteptăciune, d’una şiretlica şi d’o bogâţiă de espe lente cum nu se vede cam desa în istoriile tuturora ţopdrelorO: acesta sfetmea era fratele său cela mare, Stolnicul^ Constantina Cantacuzena, omuia cela învăţata, mblalfl şi citita ala cărui nume nu se pote să nu a-pară în mai tote documentele privitdre la istoria acestei ipoce, care a făcuta de tâte în viâţă... până şi cărţi fografice şi care, că şi marele exapontQ dela Constan-inopole, Alexandru Mavrocordata, răpia pe străini cu ţitula şi cunoseinţele sâle. (V. în acest. V voi., una fin scrisorile comitelui de Marsigli). Gfion. (* Român.') caracterisata printr’un* incidenţa interesanta. Academia . se ocupă momentana c u o nouă ediţiune a dicţionarului j spaniola. La cuvăntula «Akaţianfi41 s’a propusa următorea defmiţiune: indigena din Alsaţia, o fâşiă de pă-mănta ce se ţine de imperiuia germana. Drr la propunerea unora membri ai Academiei s’a ştersa partea a doua a acestei proposiţiuni, funda că, după cum observă d. Casfelar, ar trebui să se respingă consacrarea academică a unei stări, ce s’a creata în moda violenta în urma unei certe, în care ultimula cuvânta încă nu s’a pronunţata.» Se scie că Spaniolii suntO amărîţi pe Germani din causa conflictului încă neaplanata pentru insulele Caroline; asta a fosta prin urmare o demonstraţia academică în contra Germaniei. —0— Iona Popescu, membru ord. ala comit. . . fi. 25 Simeona Popescu, supl. ord. ala comit. . . fl. 100 Dr. Uariona Puşcaru, membru ord. ala comit. fl. 25 I. V. Rusu, membru ord. ala comit. . fl. 50 Constantina Stezariu, membru ord. alo comit. fl. 50 Davida Br Ursa, membru ord. ala comit. . fl. 100 Suma . . . fl. 2615 Aducându-se mulţămită marinimoşilorfi contribuitori, se amintesce, că ofrandele se pot a adresa deadreptula subscrisului comiteta seu colectorilora speciala provâduţî cu liste originale de contribuire. Comitetulu »Associaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română.« SCIRl TELEGRAFICE. Guvernuîa germana aîegânda pe Papa Leo XIII ca arbitru în ceşti unea Carolinelorfi, care provocase eunoscutuia conflicta între Spania şi Germania, se asigură că decisiunea finală a Papei în acâstă cestiune se va espedâ la Berlina şi la MadridO înainte de 25 No emvre şi se va publica câteva Z>k după aceea. Se (ţice că Papa recunosce drepturile istorice ale Spaniei asupra Carolinelora, în schimba însă Spania să ofere Germaniei orecari privilegii în Archipelaga. ELLE^ZEKIME. (Serv. part. ala «Gaz. Trans.*) CALAFAT0, 19 Noemvre. — Sârbii au 1 u a t u V i d i u u 1 u erl după amâtjî. Scirea însă trebue confirmată. SOFIA, 17 Noemvre, 11 6re săra. — Lupta de a^î va avea ca urmare degagearea (eliberarea) Slivniţei şi înlăturarea periculului ce ameninţa Sofia. Aripa stângă a Şerbilor* a fost* total* bătută ia Slivniţa. Sârbii n’au atacată frontul* Bulgarilor*. Săra ’şi-au aşedat* Bulgarii tabăra, după ce au urmărit* pe Sârbi „EUenzâk“ se încârcă a răspunde la obser-jrespingându’i îndărăt*, la 17 chilometri spre vările năstre din nr. 244 alu „Gazetei.“ Nu [ stânga de Slivniţa. Nici aripa stângă a inimi-voiesce foia cluşianâ să ne capaciteze pe n< i ceşti jcului n a t°st* mai norocbsă. dâr n’a fost* ur-dela „Gazetă44 ceea ce atâta ar însemna — (^ice: mărită. Prinţul* a înflăcărat* trupele, care au ea. cât* a arunca mazăre pe părete; de aceea se (pornit* entusiasmate în conrta inimicului. Per-adreseză „Ellenzâk44 cătră cetitorii lui ro- derile Bulgarilor* sunt* mici. mâni pentru a-i apăra de atâtea cutezanţe mi- DI VERSE. serabile ale Românilor* ultraişţî,u scriind*: Tinerii politici români au să înveţe încă multe, au să înveţe pănă când vor* sci, că ţâra acesta estej Cununia. — Georgina Popa şi Iuliu Lupanu teol. ţeră maghiară, cu constituţiune şi cu tip* maghiar*. I abs. anunţă serbarea Cununiei Lor*, carea va avâ loc* Pănă când nu vor* ajunge la cunoscinţa acestora, noi 'ţn s. biserică catedrală gr. catolică din Blaşiu, în 22 n. îi vom* numi şi denunţa ca agitatori, revoluţionari şi C- ja 4 £re după amâtjO. irredentiştî. | * afe zeta44 dela Maghiari, ca conducătorii poporului român* să! Inelul* de logodnă în superstiţiune. Pretutm-le potă da mâna? De bună-sâmă aceea, ca să renunţăm* denea cu inelul* de logodnă sunt* împreunate păreri şi la tote; să facem* în Viena Reichsrath şi să mergem* °b*ceturî superstiţiâse, care în parte sunt* împrăştiate în la prânzurile, ce le-ar da Sehmerling* deputaţilor* Europa. Nu numai în cântecul* german* se Zice: imperiali. Fericită lume ar mai fi atunci! Insă noi nu »^a ‘^”a c^cat& credinţa, inelul* sa rupt* în două.» vom* urma aceea politică seriosă, pentru că nici în tre-’^r0 rusâseă încă Zice miresa: »Dacă vr odată cui* nu am* urmat’o şi apoi cu atât* mai puţin* vom*, vo,u Sândi la o altă iubire, să se rupă inelul* de face o astfel* de politică, jaurfl ’ dacă tu vei urma altei fete, să caZă diaman- In astfel* de împrejurări aşa se vede, eă noi nici jd>n inel*. Nu numai în Tirol* si în Hessa se odată nu ne vom* împăca cu acei politici băieţandrii, j credc> că rupându-să uu* inel* de logodnă, în curând* der nici nu vrem* să ne împăcăm*. Noi vrem* cu to-! m®re nnul* dintre respectivii căsătoriţi, şi tot* aşa esistă tul* altceva. Vrem* să câştigăm* pe partea nostră — j P^rereai °ă e nenorocită căsătoria*, dacă la cununiă îi în simţăminte — pe poporul* român* şi înteliginţa lui | cad® m*resei inelul* jos*, ci şi mai departe decât* nu-seriâsă. Voim* ca acâstă inteliginţă seriosă să se con-lm^erman>a nordică e împrăştiată acestă credinţă. vingă, că politicii băieţandri nu represintă interesele poporului român* din patriă; ei urmăresc* cu totul* alte interese politice. Nouă poporul* ne trebuesce, din partea nostră pe toţi acei irrendentiştî îi pote lua dracul*, căci noi în nici un* cas* nu-i vom* reclama. Se-i reclame în locul* nostru „Gazeta,“ care numai pănă atunci va pute esista, pănă când va ave împrejurul* său asemeni hăbăuci. Gentileţa foiei maghiare n’are margini, precum n’are margini nici îngrijirea ei pentru „cetitorii săi români. “ Dâcă în aceşti cetitori ai sei îşîbasâză „El-lenzâk“ speranţa de a câştiga poporalii românii pentru nebuniile, estraorganţele şi bădărăniile sale „patriotice/4 atunci e slabă trâbă, stămu rău cu politica „seridsă44 ungurâscă. SCOLA SUPERIORA DE FETIŢE DIN SIBIU. La apelul* comitetului »Associaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului român*" de a contribui mijioce bănescî întru înfiinţarea şi susţinerea scălei superiore de fetiţe cu internat*, au răspuns* : Reuniunea femeilor* române din Sibiiu . . fl. 1000 „Albina,* institut* de credit* şi economii Sibiiu fl. 500 Prin lista Nr. 1 (Colector* Eugen* Brote, cas-sarul* associaţiunei) următorii domni funcţionari şi membrii ai comitetului Associaţiunei: Timoteiu C ipariu, preşedinte..................fl Iacob* Rologa, v -preşedinte...................fl Georgiu Bariţiu, secretar* prim*...............fl Dr. D. P. Barcianfl, secretar* Il-lea . . . fl Eugen* Brote, cassar*..........................fl Iosif* St. Şuluţ*, controlor*..................fl Dr. I. CrişanQ, bibliotecar*...................fl Zacharia Boiu, membru ord. al* comit. . . fl. Partenie Cosma, membru ord. al* comit. . . fl. Pavel* Danca, membru ord. al* comit. . . fl. Nicanor* Frateş*, supl. ord. al* comit. . . fl. Bas. P. HarşianO, membru ord. al* comit. . fl. Elia Măcelariu, membru ord. al* comit. . . fl. 150 100 50 25 50 100 10 25 100 50 25 50 30 Ruperea unui inel* de logodnă o consideră femeile în unele ţinuturi ale Angliei încă şi acum a semn* sigur*4 că soţia în curând* va rămânea văduvă. In Essex fii omo-rît* acum câţiva ani un* bărbat* şi văduva sa Z*cea: „Mî-am gândit* eu, că în curând* îl* voiu perde, fiindă că deunăZi mi s’a rupt* inelul* de logodnă; şi sora mea şi-a perdut* bărbatul*, când i s’a întâmplat* astfelă. Este un* semn*, care nu te înşelă... In unele ţinuturi ale Germaniei, şi tot* aşa în Anglia şi Francia, se consideră ca cel* mai bun* mijloc* pentru a face să’ţî trecă un* urcior* (un* fel* de sgrâbunţă dela ochiu), dacă ’l* vei treca cu un* inel* de logodnă de aur*, şi acesta trebue să se tacă în Germania de trei ori, în Anglia de nouă ori, şi anume tăcând*. In Germania, ămenii săraci, cari nu’şi pot* cumpăra inele de logodnă de aur*, îşi fac* şi de argint*, ba la nevoiă pot* înlocui inelele prin două bucăţi de monedă. Din contră, între ţăranii din Irlanda esistă în multe părţi credinţa, că o cununiă, la care nu se întrebuinţeză inel* de aur*, n’are valore. De aceea sunt* omeni, cari le împrumută astfel* de inele pentru o mică recempensă, şi în unele locuri a făcut* comuna un* inel* de logodnă ce se întrebuinţeză la ceremonia cununiei, îl* păstreză preotul* şi-l* aduce de câte-orî e trebuinţă de el*. Cursiflu pieţei Braşovii din 19 Noembre st. n. 1885. Bancnote românesc! . . . . Cump. 8 40 Vând. 8 45 Argint românesc .... , . » 8.35 » 8.40 Napoleon-d’ori . . , . . . . » 9.96 10.— ire turcesc! . . > 11.32 A 11.42 Imperiali . . » 10.17 A 10.25 Galbeni . . » 5.91 » 5 96 Scrisurile fonc. »Albina» . . » 100.50 101.— Ruble Rusesc! . . * 121.— » 122.— Hscontul* . . . » 7—10 °/0 pe an*. Editor* : Iacobfi Muresianu. Redactorii responsabil* : Dr. AnreJ Mureşianu. Nr. 249. GAZETA TRANSILVANIEI i 885. Oanmln la bursa de Vlena din 18 Noerobre st. n 1885 Rentă de aurfi 4% ... 97 30 Rentă de hârtiă 5% •' • 89 85 împrumutul^ căilorG ferate ungare...............148 25 Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostil ung. (1-ma em isiune) ... 96 70 Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostd ung. (2-a emisiune) .... 124 — Amortisarea datoriei căilor 0 ferate de ostd ung. (3-a emisiune) .... 108.75 Bonuri rurale ungare . . 103. -Bonuri cu cl. de sortare 1C2 75 Bonuri rurale Banat-Ti- mişQ..................103.— Bonuri cu cl. de sortarelOS -Bonuri rurale transilvane 102 50 Bonuri croato-slavone . . 102.— Despăgubire p. dijma de vină ung.................97. împrumutul 0 cu premiu ung......................118 Losux-ile pentru regularea Tisei şi Segedinului .121, Renta de hărtiă austriacă 81, Renta de arg. austr. . . 82 Renta de aură austr. . . 108 Losurile din 1860 . . . 139 Acţiunile băncel austro- ungare...................861 | Act. băncel de credită ung. 286, Act. băncel de credită austr. 281 Argintulă —. — Galbinl I împărătesei ..... 5 ; Napoleon-d’orî.............10 | Mărci 100 împ. germ. . . 61, [ Londra 10 Livres sterîinge 125, Bursa de Bneuresel. Cofa oficială dela 6 Noemvre st. v. H85. Renta română (5°0). Renta rom. amort. (5°/0) » convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 Ir.) Credit fonc. rural (7%) * >» (5°/o) » » urban (7%) » (6°/0) > (6°/0) - Banca naţională a României Ac, de asig. Daeia-Rom. « » > Naţională Aură.......................... Bancnote austriace contra aură. Cump. 84- 87V, 81 29 98 82 92 76 1000 18 2.02 v£nd. 85 88 V3 84 31 100 83 94 78 1040 2.04 *■ Câştiga rentabilul •» Persone 3 > O OTELU LU „E U R 0 P A“ in BraşovQ, cetate, strada Vămii Nr. 11. > 0 cS u n 3 B O a >B Am onhre a face cunoscuta onor. publicfi, că am deschisă oteluiu meu celu nou „Europa* aranjată cu celă mai mare comfărtă modernă în 6 Soptemvre st. n. 1885. Prin deschiderea acestui otelu credft că am satisfăcuţii unei trebuinţe de multu simtite, dându-se oca-siune onor* căletori de a visitâ unu otelu situatu numai şepte-decî paşi departe de piaţa mare, în mijloculti oraşului în strada cea mai de frunte şi aranjată în modulă celu mai comfortabilti şi bine îngrijită. ^ (§dăi eftine. (Balonulu de mâncare spre grădină. ™ In legătură cu oteluiu „Europa“ am deschisă şi BESTAUBAŢIBNEA situată în parterre unde pe lângă alte beuturî se servesce şi Bere bonă de Dreher dela Steinbruch. Pentru mâncări bune şi vinuri alese am îngrijită cu deosebire. (3 u n a «N 2 0 a >0 O O SERVICSULU PROMPŢII, PRETURILE FORTE EFTINE! De vreme ce am încredinţată conducerea afaceriloră curente ale otelului unor* puteri probate şi eu însumi mi-am dată totă silinţa a satisface tuturoră dorinţelor* onoratului publică speră că mă va onoră cu cercetarea în numără câtă mai mare a otelului şi a Restauraţiunei mele, ce i le recomandă cu distinsă stimă ŞTEFANII BARTHA, proprietară. o 0 Otelu nou în Braşov u. 5 Tipografia ALEXI, Braşov*.