REMCţirNEA $1 AI>MIJ«riSTKA'ţ’IUJtfEA 8
BRAŞOVIJ, piaţa mare Nr. 22.
ANULU XLVIII.
SC PREHUMERA:
ia poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
,<JrAZETA“ IESE ÎN FIECARE ţ)l.
Pe unâ anQ 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şl străinătate:
Pe anfl 40 fr., pe şâse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANUNC1UB1LE:
O seria garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
Scrisori nei'r&noate nu so prlmesofl. — Hsiussoripte nu se rotrămltu.
Joi 7 (19) Noemvre.
1885.
Braşovti, 6 Noemvre 1885.
„Sârbii înaintâză iute şi bine“, dice în modu caracteristicii o f6iă oficiosă a ministerului de esterne din Viena în introducerea cronicei sale de răsboiu. „Serbii suntu pe t6tâ linia victorioşi se mai pâte adauge acuma.
In adevărti, Bulgarii nici n’au fostu pregătiţi pentru unu asemenea răsboiu, nici nu dis-punu de o armată, care să sepâtă măsura cu armata Serbiei. Probabilă, că, în momentulu când scriemu, colonele conduse de Regele Milanu voru fi delăturatu piedecile principale, ce li se opunea în drumulu loiu spre Sofia.
Sofia şi Vidinulu suntu deocamdată ţinta operaţiunilor!! armatei sârbesc! şi se Ţice că Regele Milanu se va mulţumi cu ocuparea aeestoru! două puncte, cari să-i servâscă ca garanţă pentru | teritoriulă ce’lu pretinde dela Bulgari: ţinutulu Trnului până aprâpe de Sofia, ţinutulu Vidinu-lui şi Bercovaţului, în totală cinci judeţe bulgare situate t6te la graniţa răsăritenă a Sârbiei.
Ce se va întâmplă după ce Sârbiloră le va succede a luă Sofia şi a încunjura Vidinulă?
încurcătura e aşa de mare încâtă mai în fiecare fâiă găsimu alte combinaţii în privinţa a-câsta. Nu se scie încă ce decişiune va luâ Sul-tanulă, dâcă va voi să sară întru ajutoră Bul-gariloră, ori se va teme de a întreprinde acestă pasă din pricina Greciloru.
Dâr nu este decisivă ceea ce voru întreprinde statele din peninsula balnică, ci hotărîtâre va fi pentru viitârea desvoltare a lucruriloru atitudinea mariloru puteri şi în specială a Rusiei şi a Aus-tro-Ungariei.
Ruşii suntă fârte mâniaţi pe Sârbi şi 4^a" rele loru condamnă unanimă procederea Regelui Milanu, care a provocată unu răsboiu „aven-turiosu“ şi „ucidătoră de fraţi.“ însuşi oficiosulă „Journal de Saint-Petersburg“ face imputările cele mai grave Serbiei, pentru că n’a solicitată mai întâiu mijlocirea puteriloru şi a declarată răsboiu unui vasală, care n’are dreptulu de a de cide despre pace şi resbelu.
Pe când opiniunea publică rusâscă se pronunţă aşa de catogorică în contra Sârbiloră, j fiarele germane şi maghiare din Austro-Ungaria j acompanâză cu simpatii vădite mersulă victorioşii j alu oştiriloru Regelui Milanu. Scirea despre declararea răsboiului din partea Sârbiei a fostă salutată în delegaţiunea ungară cu strigări de „eljen“ demonstrative şi se (Jice, că ambasadorii a doue puteri mari aru fi interpelată pe şefulu de secţiune Szbgyenyi despre acâsta demonstraţiune.
In faţa aeestoru antipatii şi simpatii şi in faţa răsboiului este de cea mai mare însemnătate a se sci, dâcă esistă între Rusia şi Austro-Ungaria o înţelegere secretă cu privire la ţările din peninsula balcanică sâu nu, căci numai în casulu dintăiu se pâte spera, că aceste două împărăţii nu se voru desbina din causa Sârbiloră şi a Bulgariloru.
Dâr nu numai în Rusia, ci şiînFrancia şi In Anglia s’a pronunţată opiniunea publică în defa-vârea Sârbiloră. Numai Germania observă o re-servă mare, pressa ei încă nu s’a pronunţată, or-ganulă Ini Bismark a esprimatu numai speranţa că răsboiulu sârbo-bulgaru „nu va răsturnă programa acţiunei diplomatice a puteriloru.u
Una din foile maghiare îşi esprimă temerea, ca nu cumva prietenia austro-rusă încheiată de dinastii să fia mai tare decâtu curentulu opini-niunei publice în cele două împărăţii. In casulă acesta delegaţii unguri s’aru fi prea pripită cu „âljen“-urile loră, căci răsboiulă ar lua o altă culâre, elă ar contribui numai să se împlinâscă dorinţa Ţarului de-a depune pe prinţulu Bulgariei şi de a da o lecţiune Bulgariloră.
Cu multă mai logică şi mai naturală pare a fi însă părerea acelora, cari susţină, că în urma răsboiului serbo-bulgaru conflictulă între Rusia şi Austro-Ungaria este neînlăturabilă.
Râsboiulti dintre Sârbi şi Bulgari.
Despre mersulă operaţiunilor!! armatei sârbesc! nu se comunică nimica din partea Sârbilorâ. Totă ce scimâ pănă acum, le-amO aflata din telegramele trimise din Sofia, şi anume, că Serbii au luata Ţaribrodula, au în-cunjuratQ TrnulO şi că se pregătescQ să pătrundă dincolo de defileulQ DragomanO. Bulgarii aşteptă să se dea lupta decisivă la SiivniţO, din care ingineri prusienî au făcuta o nouă Plevnă. In adevărâ, Sliviţa este cheia întregului platou balcanico şi părt.a capitalei bulgare. Armata bulgară de vesta — cea rumeliotă e de ostO — se crede a număra 68,000 pănă la 70,000 de omeni şi se împarte în corpulă de nordO şi corpulG de sudO. Cor-pulO de nordO, de vr’o 35,000 de âmenî, apără linia VidinO-Cula-BelgradcicO, ala cărei punctă tare e Vidinulu. O telegramă de erî ne-a comunicata luarea Culei de cătră Sârbi, prin urmare rămâne să se ia Vidinulu, pe care Bulgarii suntâ hotărâţi a nu lâ da cu nici ună preţO. Armata de suda de vr’o 33,000 de Omen! e aşe (fată în cvadratulO Ţaribrodu-Slivniţa-BrnicG-Trn. Răulâ e, că nu totă acestă armată e instruită şi înarmată, prin urmare o mare parte din ea se va mărginii la lucrări de fortificaţia ş, a
£tă amănuntele ce ni le dau telegramele despre operaţiunile şi mişcările tiupelorO:
Sofia, 16 Noemvre, In cursula (filei de erî s’au au(fita aci bubuituri de tunuri. Numerbse trupe sârbesc! au eşita erî dimineţă din Ţaribroda şi au luata posiţiune înaintea Dragomanului. S’a deschisa una violenta foca de artileriă în contra poriţiunilorO bulgare la. care s’a ripostată energică. Sera au încetată focurile. Pe când Serbii esecutară dinspre Ţaribroda una ataca în frontO, una alta corpâ sârbescO s’a încercată sâ îm-presore Dragomanulă, der inimicula a fosta reţinuta în acâstă mişcare. Pe partea dinspre Trn încă a fostâ o luptă, der amănuntele lipsescâ. Bulgarii se încercă să împedece împreunarea celorO două colone sârbescî.
Slivniţa, 16 Noemvre. Principele Alexandru a sosita în Siivniţa; armata bulgară are de luptată în contra unui duşmana de trei ori mai numerosa ; Bulgarii au perdută în lupta de eri 8 tunuri. Astăcfî sau mâne lupta va reîncepe. Bulgarii suntO siguri, că vorO învinge.
Filipopolu, 16 Noemvre. UnO numără de 20,000 omen! au plecată din Rumelia spre Sofia; a plecatO de asemenea şi legiunea studenţilorO precum şi divisiunile scoliloră înalte din Tirnova, Gabrovo, Slivno.
Belgradu, 16 Noemvre. Trupele sârbesc! înainteză pretutindeni. ColonelulO Benizki a luata 4 redute şi a făcuta 200 prisonierî. Armata Timocului a trecuta frontiera şi a scosă pe Bulgar! din întariturî, după o viuă împotrivire; s’a luată localitatea Adlia şi 150 prisonierî. Sârbii au perdută 200 omen! răniţi şi 50 morţi din cari 1 ofiţer0.
Sofia, 16 Noemvre. Trupele din VidinO au trecută TimokulD şi au atacata Negotinulă. Sârbii caută se taiă la Bucino comunicaţia între Sofia şi Lom-Palanca. Sârbii din RusciukO au fostâ somaţi să părăsescă oraşulâ; ei vori! pleca la Giurgiu.
Sofia, 17 Noembre. Se aude bubuita de tunuri în apropiere de Sofia. Serbii din Şiştovă au fosta espul-saţî; ei vorO pleca la Zîmnicea.
RESBOIULU ŞI MARELE PUTERI.
Acum, că răsboiulâ a începută, să urmărimO părerile şi acţiunea mareloră puteri, precum şi mersulă conferinţei.
Foile rusescî dătătâre de tonă condamnă declara-ţiunea de răsboiu din partea Sârbiei, ca o întreprindere aventurosă, în care se ucidă fraţii. »Novoje Vremja« vede în ea o călcare a tractatului din Berlină, care întrece chiarâ şi procederea prinţului Bulgariei, d’a stabili unirea. »Novosti.‘ şi „Petersburger Zeitung* suntâ de părere, că Rusia nu pote vede nicidecum liniştită, cum se sfâşiă Bulgaria liberată de ea şi Serbia înrudită, Serbia, <jice diarulâ din urmă, şî-a călcata cu sfruntare promisiunile date de repeţite ori, că va sta liniştită pănă la hotărîrea conferinţei »St. Petersb. Vjedomosti“ dice, că declaraţiunea de răsboiu e productulă lui Salisbury şi adauge, că în Sofia s’a observata deja deosebirea între amiciţia liberatorului rusâ şi între simpatia platonică a cabinetului englesO. »Journal de St. PetersburgO* îşi esprima părerea de rău, că Serbia, care are a mulţămi Rusiei independenţa sa, a declara răsboiu Bulgariei, care are a mulţămi Rusiei autonomia sa, fără ‘să’şi fi luată mai anteiu refugiulG la mediaţiunea puterilorO. Pe lângă acestă procedere incorectă, dice numitulă (jiarâ, mai e şi aceea, că Serbia a declarata răsboiu unui principe vasala, şi se nasce întrebarea, că ore scopulO răsboiului este â combate pe sozeranula, ori a aduce pe vasalulu rebelă la supunere. Acesta casO fără precedenţă arată, că dreptate a avuta Rusia sâ cerâ restabilirea statului quo. „Journal de St. Petersbourg“ declară, că Rusia nu va suferi să deaîndărăta nicî unâ stata balcanica. Apoi întrebă, că ore acum mai e posibilă restabilirea statului qua? Ce va face Grecia şi Turcia, elO nu scie; spune însă cu durere, că acestă luptă s’ar fi pututâ încunjura.
»Montags-Revue* află, că îndată după declararea de răsboiu marele puteri au începută tractărî şi cele mai multe s’au unita într’atâta, ca pe câtâ va fi cu putinţă să loealiseze răsboiulâ sârbo-bulgarâ, să continue lucrările conferinţei şi în speciala reforma statului ostru-meliota.
Ambasadorii păstrâză celâ mai mare secreta în conferinţă; ei au declarata colegilorO lora diplomaţi că gravitatea situaţiei le impune şi o mai msre reservă. Cu tote aceste, se scie că s’a adoptata o sonmţiune ce se va adresa principelui Alexandru; sij White a adoptata redacţiunea cu condiţiunea ad referendum. Se crede că Englitera va părăsi conferinţa dacă maioritatea va re-solva invasia Rumeliei de Turci fără a garanta continuarea domniei lui Batenberg şi o âre-care satisfacere sentimentutui naţionala bulgara. Rusia insistă ca Turcia să restabilescă statuia quo. Turcii credo că, dacă Sârbii şi Bulgarii se iau la luptă, Rusia şi Austria vord interveni numai decâtâ; neactivitatea Turciei însă ar provoca neapărata unâ conflictO între Rusia şi Austria. Rusia va adresa unO ultimatum Porţei invitându-o să restabilescă statuia quo; în casO de a nu voi acesta, Buşii vorO ocupa Bulgaria. In acesta casO Turcia se va adresa Austriei arătându-i că e silită să ocupe Serbia.
»Times« şi alte foi englesescî se esprimă forte aspru în contra procederei Serbiei; se teme, că declaraţiunea de răsboiu sârbescă va provoca nouă cestiunî periculbse.
In Berlina se crede ca apropiată eventualitatea unei întrărî a Turcilor0 în Rumelia orientală. Germania nu se va opune acestei intrări. »Post« e de părere, că Austro-Ungaria va ave problema, d’a aduce la linişte pe Serbia. Acestă problemă negreşita că e neplăcută, dar nimeni al‘uhi nu va pută să o ia asupră’şî; şi ceea ce e şi mai râu: Rusia ar pute intra în Bulgaria, în ca-sulâ când Anstro-Ungaria ar intra în Serbia.
In Parisu se aşteptă cu viuă nelinisce desfăşurarea lucrărilorO în Orienta. CabinetulO francesD ar sprijini orî-ce silinţă d’a se localisa conflictulă. Representanţii Franciei şi Rusiei din Constantinopolâ au fostâ încu-nosciinţaţl, îndată după declararea de răsboiu, că nu se va face nicî o oposiţiune în contra unei întrevenirî a Turciei fiă în contra oricărui stata balcanica. Se <fice că şi Anglia ar fi data asemenea instrucţiuni ambasadorului său.
Nr. 248.
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
ÎNARMĂRILE.
Pregătirile de răsboiă ale Turciei au luată o dimensiune, care a surprinsă pe toţi; suntă cu multă mai însemnate, decum ară pretinde eventualele operaţiuni în Rumelia ostică şi în acelaşi timpă chiar şi încontra Serbiei, Greciei şi Muntenegrului. Sultanulă vrea să dove-dâscă, că Turcia e destulă de tare să se apere contra inimiciloră. Vestea intrărei Serbiloră în Bulgaria a produsă o mare scădere la bursă; 4’arele turcesc! publică liste lung! de persone, cari au dăruită cai său bani pen-ţru armată. Pregătirile continuă. • Flota e gata în orice momentă să întreprindă o acţiune. Se vorbesce că Porta ar voi să blocheze Varna, pănă ce prinţulă Alexandru va fi evacuată Rumelia orientală.
In Atena a produsă mare ferbere scirea despre is-bucnirea răsboiului. Pregătirile se continuă cu o deosebită rîvnă.
Guvernulă sârbescă a provocată telegrafică direcţiunea fabricei de pusei Gcckeril dm Seraing lângă Lut tich, ca să grăbescă a preda cele 20,000 de pusei comandate acum trei săptemânî.
0 notă a Bulgariei.
Guvernulă bulgarii a adresată următdrea circulară agenţiloru diplomatici din Sofia:
.Guvernulă a tostă informată, că armata sârbescă a încălcată a4l dimineţă teritoriulă bulgară prin şoseua, care duce dela Pirotă la Zaribrodă. Surprinsă de acestă năvălire subită, ministrulă afaceriloră străine d. Ţanoff a întrebată acjî-dimineţâ la dece ore şi jumătate, pe d. Rangabe, agentă diplomatică ală Greciei şi însărcinată cu afacerile Serbiei, dăcă are cunoscinţă de acestă gravă evenimentă.
„In urma acestui demersă, d. Rangabă dădu îndată, la amădî, d -lui Ţanoff comunicarea oficiăsă şi oficială a textului depeşei pe care însărcinatulă cu afacerile Serbiei o primise a4I*dimineţă dela d. Garaşanin la patru ore şi jumătate, şi ală cărei cuprinsă este următorul ă :
«Comandantulă primei divisiuni şi autorităţile de pe fruntariă anunţă în acelaşi timpă, că Bulgarii au atacată a4î 1 (13) Noemvre la şepte ore şi jumătate dimineţă posiţiunile ocupate de ună batalionă din pri-mulă regimentă de infanteriă, în împrejurimile Vlasinei, pe teritoriulă sârbă.
»Guvernulă regală consideră acestă agresiune nemotivată ca o declaraţiune de răsboiu. Eiă vă r6gă să notificaţi în numele său d-lui Ţannoff, ministrulă afaceriloră străine ală Bulgariei, că Serbia, acceptândă urmările acestui atacă, se va considera în stare de răsboiu cu principatulă Bulgariei cu începere de mâne, Sâmbătă 2 (14) Noemvre la şese 6re de dimineţă.*
Guvernulă princiară protestă energică în contra aserţiuniloră conţinute în acestă depeşă şi declară susă şi tare, că trupele bulgare n’au atacată de locă posiţiunile ocupate de forţele sârbesc! pe teritoriulă sărbă prin împrejurimile Vlasinei.
In faţa gravei acusaţiunî îndreptată în contra lui, guvernulă princiară ţine de onorea sa de a stabili faptele astfelă cum s’au produsă. (Urmeză istoriculă atacului unei patrule bulgare de cătră trupele serbescl, la Rogiţa, după cum s’au descrisă în o telegramă precedentă.)
Guvernulă bulgară afirmă, că agresiunea a venită de faptă din partea trupeloră serbescl; că trupele bulgare s’au ţinută totdeuna în defensivă şi că ele păstrâză şi astă4I aceeaşi atitudine.
In urma acestei agresiuni, a cărei întregă respun-
dere cade asupra trupeloră sale şi asupra ei însăşi, Sârbia declară, că e datoria ei să segeonsidere în stare de răsboiu cu principatulă, pe când din potrivă guver-nulă princiară e în dreptă a considera ca o declaraţiune de răsboiu decisiunea luată de Sărbia de a năvăli pe te-ritorulă bulgară fără nici o notificare prealabilă.
Guvernulă bulgară primesce cu liniştea, pe care o dă consciinţa datoriei împlinite, consecinţele unui răsboiu pe care nu l’a provocată şi a cărui responsabilitate nu va avă s’o p6rt.e în faţa Europei
Guvernulă princiar dovedesce apoi, că n’a întreprinsă nimică ostilă nici agresivă împotriva Serbiei. Toţi sciu — 4ice elă — că pe frontieră de cătră Serbia nu se afla nici ună soldată acum o lună, şi că nu s’au trimisă trupe spre acestă frontieră decâtă atunci cândă era deja dovedită şi cunoscută, că Serbia, în locă să ameninţă directa imperiulă otomană, şî-a schimbată fără veste pla-nulă, îndreptându-se spre frontiera bulgară. Toţi sciu, de asemenea, că trupele bulgare se află chiar astă4î la o depărtare de 5,10 şi 25 kilometri dela graniţă şi că lucrările de fortificaţiă abia s’au începută la porţile capitalei.
Aceste măsuri nu suntă ore o dovadă incontestabilă de disposiţiunî de prudenţă şi de moderaţiune? Gu-vertiulă bulgară, departe de a voi să provoce o acţiune ofensivă, s’a silită, din contra, a înlătura cu orl-ce preţă, ună conflictă şi s’a închisă în o atitudine absolută defensivă,
In acestă situatiune, guvernulă bulgară face apelă la înalta imparţialitate şi la judecata echitabilă a pute’ riloră străine, pentru ca ele să aprecieze caracterulă şi însemnătatea declaraţiunei de răsboiu a Serbiei.
Aparţine Europei a judeca cine a luată iniţiativa acestui răsboiu şi a decide în ce parte se află buna dreptate. *
SOIRILE DILEI.
Cunoscutulă notară Szanto dîn Bârcea mică, împreună cu ună representată ală bisericei reformate d’acolo, au publicată în «Ellenzek44 ună apelă cătră „patrioţii binesimţiiorî,“ ca să !e dea ajutoră pentru a didi acolo o biserică reformată şi o casă parochială, în firma speranţă, că nu peste multă timpă voră pute converti la religiunea reformată pe toţi cei 260 Români din Bârcea mică după ce pe 28 i-au convertită. Szanto stă se întrecâ şi pe Hunfalvy (Hundsdorfer) ca istorică, 4‘-cendă că acei Români suntă Săcui colonisaţî acolo de Huniădescî primindă religiunea gr. or. a acestora. — Trecemă cu vederea asemenea flecuri istorice, şi atragem ă numai atenţiunea autorităţii nostre bisericesc! competente, să fiă cu ochii în patru, âr Românii din Bârcea să nu’şl batjocurescă religiunea părinţiloră loră, căci cu greu păcală îşi încarcă sufletulă.
—0—
Suhprocurorulă din Alba-Iulia, Or. Teodoră Mânu a fostă transferată de ministrulă de justiţiă la Do-briţină.
—0—
Ministrulă instrucţiunii a concesă scolei comerciale superiOre din Cluşiu |se porte de aci înainte titlulă de Academia comercială.
—0—
Pănă la 1 Noemvre n., reuniunea de maghiari-sare din Cluşiu avea bani gata 79.908 fi. şi deocamdată s’au depusă la casse de economii. Peste totă s’a subscrisă o sumă mai mare, der numai în cursă de
şâse ani se va plăti. — Pe românesce se 4ice^ pasce murgule erbă verde. dacă ai de unde.
—0—
Ministrulă lucrăriloră publice şi comunicaţiunei a concesă pentru ună ană deputatului Iuliu Hor-vath a face lucrările pregătitore pentru linia ferată secundară cu cale ordinară dela PetroşenI prin Livaţen», Forbatenii de jo3ă-Vulcană, Paroşeni, LupenI, Forbatenii de susă, Uricanî şi Hobiţanl pănă la Nyakmezo.
—0—
Din Biserica-Albă ni se scrie dela 16 Noemvre n.: „Concertulă şi petrecerea arangiată din partea corului vocală română de aici, care s’a dată erî sera a suc^esă forte bine. Atâtă c-orulă câtă şi d-lă prof. Popoviciu au cântată f6rte bine şi precisă. Potpouriurile românesc! bine alese şi esecutate din partea capelei militare din locă încă au fostă primite cu vii aplause. Vocea artistică a d-lui Popoviciu a storsă admiraţiunea publicului. Nume-rulu publicului de faţă a trecută preste 300 de persăne. Venitulă curată nu va fi mare, der cu atâtă mai mare este resultatulă morală câştigată. Petrecerea a durată pănă după 2 ore din nopte. Ună raportă mai detaiată veţi primi pres’e câte-va 4^e-*	Aeli-us.
—0—
In Ttrăţcău şi Vermeşă, comit. Bistriţa-Nă-săudă, grasâză între vite boia de gură si de piciore.
—0—
Cetimă în „Românulă:*4 „Se 4*ce — şi dâmă a-cestă scire sub tOlă reserva — că puterile europene, după propunerea Germaniei, au să dea mandată Rusiei şi României pentru stabilirea ordinei şi liniştei în Peninsula Balcanică. Se mai adaogă, că d-lui I. C. Bră-tianu i s’a făcută deja cunoscută acesta, cu ocasiunea călătoriei sale din urmă la Berlin. Acestă scire are as-tă4î — faţă cu începerea ostiiităţiloră dintre Serbia şi Bulgaria — însemnătatea ei.u
—0—
Cetimă în ,,România“: „Se vorbesce de trimiterea unui corpă de observaţiâ pe linia Dunăre». Pe de altă par e ni se spune că garnisonă din Tirgovişte se va întări cu două baterii, şi cea din Calafată cu două regimente de infanteriă.
—0—
Luni dimineţă, prinţulă Urusoff, ministrulă Rusiei la Bucurescî, a trimisă d-lui 1. Brătianu, la Florica, o lungă depeşă, spune „L’Indăpendance roumaine.“
—0—
0 telegramă din Lom-Palanca dela 15 Noemvre spune, că esistă temerea, ca nu cumva Românii să intenţioneze a ocupa Vidinuld.
TRANSILVANIA.
Amă vorbită despre unii articulă, ce a a părută sub acestă titlu în „Neue freie Press e“ dela 14 Noemvre. Elă este scrisă la inspiraţia d-lui Tisza şi de aceea estragemă dintr’însulă ur-mătdrele:
„Frumdsa ţeră romantică, marele principată Transilvania de odinioră, este de ună timpă încoce obiectulă îngrijiriloră pressei maghiare. Aci se descriu jurstârile de acolo cu culorile cele mai negre, dicându-se, că acestă sublimă ţărişoră este Irlanda statului ungară; aci se îndreptă cele mai înfuriate ameninţări în contra propagandei naţionale de acolo şi voiescă să o sugrume cu-o singură lovitură de picioră a statului atotputinte. Astă4I se apeleză la ,,societate“ ca să scape pe Săcui din îmbrăţişările mortale ale romanisărei, mâne se cere dela
FOILETON tX
Contesa Dora d’Istria
(După „Le Peuple Roumaine44)
Cunoscută în lumea literată sub acestă pseudonimă pe care ea l’a ilustrată, princesa Kolzow-Masza’ski. născută princesa Ghica, nepdta defunctului principe domnitoră Alexandru Gnica, este de sigură una din cele mai curiose şi mai originale figuri ale acestui seculă.
Contesa Dora d’Istria — îi păstrămă numele ei ca literală — prin caracterulă său mare, prin spiritulă său înaltă, prin cunoseinţele sale întinse şi varii, prin nu-mărosele şi remarcabilele opuri eşite din păna sa, este una din acele individualităţi, de cari orice ţeră ar fi mândră. Ea este o ilustraţîune a României, o celebritate în lumea literată.
Vr’o şese4sici de studii eelă puţină, atingendă ces-tiunl politice, religiose, sociale, istorice, etnografice, publicate (în limba francesă) în principalele reviste său 4iare din Europa, precum în «La Revue des Deux Mon-des,« »La Revue Suisse,« «Le Droit* (din Turină,) „L’Illuslration,* ,La Revue Internationale44 (din Viena) «La Revue d’Orient,« »Le Courrier d’Athenes,* «L’Ob-servateur Belge* ş. a. dau mărturiă de rară fecunditate a acestei scriitore dotate cu aptitudini universale.
Dintre producţiunile sale cele mai însemnate ci-tărnă: «Vieţa mânăstirescă din biserica orientală,* opă
publicată la Bruxela în 1855, la Parisă şi la Geneva în 1858; > Despre femei de o femeiă,44 la Parisă şi la Bruxela în 1865; „Femeile în Orientă,44 2 voi. publicate la Zărich şi traduse mai în urmă în grecesce şi în ru-sesce; .Femeile în Occidentă,* opă tradusă în grecesce de pe manuscrisă; .Elveţia italiană,* »Elveţia germană44 şi «Ascensiunea Moenchului,* opă, care trece de autoritate şi care a fostă tradusă în englesesce de Hume Greenfield; „Escursiune în Rumelia şi în Morea*, 2 voi. ş. a.
Dintre romanele sale însemnămă: «Proscrisulă din Biberstein,44 publicată în «Le Courrier de Paris;* Eleo-nora de Harltigen,* amintiri dela Curtea din Dresda, şi „Guistaine,* publicate amândouă în »La Revue des Deux Mondes,* ş. a.
Opurile contesei Dora d’Istria ar constitui singure o bibliotecă şi nomenclatura loră ar trece multă peste cadrulă în care acestă artieulă e silită să se res-trîngă.
Ca să complectămă însă idea ce căutămă s’o dămă aci despre varietatea lucrăriloră sale, citămă încă, din întâmplare, următărele: „Naţionalităţile,* elenă-română-j sârbâ-bulgară-albanesă, «după cântecile poporale;44 celă j din urmă din aceste cinci studii, a cărui ediţiune s’a | trecută repede, a fostă retipărită de prinţulă Ludovică I Luciană Bonaparte; »România şi biserica ortodoxă;* '*Românii şi papismulă,* «Scrisori cătră ună filosofă
ateniană;44 Despre fraternitatea poporeloră latine; „Ve-chiulă guvernamentă şi Revoluţiunea în Sicilia;* «Scriitorii albanezi;* »Tescinulă;« »Preumblări în Toscana;* «Prodigiele lui Marcu ;tt «Carnevalulă din Veneţia;44 «Scene din vieţa sârbescă; «Orientalii în Parisă.44 Acâstă din urmă lucrare face parte din Paris Guide (Călăuza Parisului), ş. a.
Inimică de morte a trândăviei şi dotată cu acâstă fecunditate, care este unulă din caracterele esenţiale ale geniului, contesa Dora d’Istria continuă a scote nouă producţiunî din creerulă său fecundă; acum avemă înaintea ochiloră «Golfuiă dela Spezzia,* care în întregulă său ocupă o fasciculă din .Ocolulă lumii,* publicaţiune de cele mai de preţă.
O erudiţiune surprin4ătore, ună stila curată şi uşoră, instrumentulă unei cugetări substanţiale, vederi nouă, inspiraţiunl genero.se, tendinţe liberale îndrăsneţe — ereditate a familiei — astfelă suntă principalele caractere ale producţiuniloră contesei Dora d’Istria.
Regretămă fărte multă, că nu putemă studia aci separată opurile sale, care. pentru ca să fiă convenabilă apreciate, ar trebui o analisă specială pentru fiecare. In totă casulă, recomandămă între altele cetitoriloră, curioşi d’a cundsce amenunte fOrte interesante, cele două volume consacrate «Femeiloră în Orientă.*
Acestă opă este precedată de ună portretă ală autorei. Este o femeiă blondă, de o frumseţe remarcabilă. Dulceţa şi o mândriă calmă distinge trăsurile ar-
N 248.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1885.
5	statei se fortifice păsurile ardelene. Totdeuna însă se e^agerâză lucrulă. Decă amă luâ în seriosă aceste es-pectoraţiunî unoră patrioţi, cari se aprindă prea uşoră, atunci amă trebui în adevără să credi mă , că deodată peste nopte s’a întunecată orisontulă politică ală Ungariei şi se ridică ună noră ameninţătorii, care se va descărca în forma unei cestiunî ardelene. Simtă destule ces-tiunT delicate în acestă stată şi ar trebui să se fereseă Ungurii de a-le înmulţi fără de nici o necesitate. Matadorii pressei, pe cari îi înţelegemă aici, şi cari se jâcă de ună ană de dile ca copii cu foculă, făcăndă pe lângă politică oficială de stată şi politică de „societate/4 ară trebui să se gândescâ, că prin punerea la ordinea ijiîei a unei cestiunî ardelene deştăptă spiritulă adormită ală particularismului şi ajută ca să se pregătescă şi în Ungaria reîntorcerea la individualităţile istorice-po litice.44
După acăsia introducere se silesce omulti, înformatu de d. Tisza, d’a arăta, că adecă Transilvania a<}! nici nu mai esistă decâtti numai după nume. Elii amintesce fusiunea Transilvaniei cu Ungaria, una dîn cele dintâi fapte ale comitelui Andrassy, spune, că p’atunc! încă au fost cruţate privilegiele săsesc!, dăr a venită d-lti i Tisza şi prin art. de lege XII din 1876 a desfiinţată t6te privilegiele şi a încorporată districtele fundului regin cu comitatele. Cu tote, că numai esistă o Transilvania nici în inţelesă politică, nici după dreptulă publică — se vorbesce a<j! multă de ea.
.Prilegiulă esterioră l’a dată la acesta — continuă „N. fr. Presse“ — apariţiunea proclamaţiunei, care s’a aruncată între masse sub firma unei «Românie irredente,* păn’atuncî necunoscute. Acestă miserabilă scriitură s’a condamnată ea pe sine... Cu tăte acestea pressa maghiară s’a repezită contra ei cu-o furiă şi indignare, care uşoră putea fi esplicală ea slăbiciune, şi sub presiunea cea mare a opiniei publice se făcură şi paşi diplomatici. Guvernulă română a dovedită în acesta afacere o lealitate, ce se aştepta cu atâtă mai puţină, cu câtă relaţiu-nile comerciale politice se inăsprescă torte multă tocmai prin
mai câtă se gena a se preumbla golă în <}iua mare. Se • cietăţile în care s’au mişcată şi deci nu e rău a le face
provocară la esemplulă Angliei, dâr au uitată : ântâiu că societatea englesă e altfelă organizată şi are alte forţe ca cea maghiară, şi că lucrarea ei produce în adevără minuni pe teremulă uman'tară, der evită politica şi se feresce de a crea dificultăţi politicei oficiale, seu chiar de a*i strica. Oposiţiunalii unguri se alăturară asemenea la mişcarea aceea, spre a nu apără mai puţină patriotici, începură să liciteze patriotismulă sub forma, ce o numiră: «Kulturegylet.44
„N. fr. Presse“ arată apoi, că guvernulu ungureseti, temându-se de-o contra-acţiune a na-ţionalitâţilorti, ar fi esprimată dorinţa ca să nu se unifice societăţile de maghiarisare, cum era plănuiţi, şi că a mai datti o dovadă de inţelep-ciune cassândti hotărîrea comitatului Sătmarti privitdre la darea de l°/o pentru „Kulturegylet.*4 Apoi urmăză aşa:
„Intr’ună stată poliglotă s’ar pretinde mai multă precauţiune şi tactă. Numai înainte cu câteva (file a~ păru escelentă operă a profesorului şi deputatului Ludo-vică Lang asupra „statisticei poporaţiunei Ungariei44 şi în limba germană. De aici se vede, că în 74 comitate sunt numai 10. in cari locuitorii maghiari facă ma^ multă de 90 percente; sunt însă 14 comitate, în carţ naţionalitatea domnitdre n’a adus’o nici pănâ la 10 percente. Instructive sunt şi datele privitore la Ardelă. Intre comitatele ardelene numai două au o poporaţiune maghiară de 80 percente; în celelalte proporţiune scade cumplită şi ajunge în comitatulă Sibiului numai la 2.18 percente Maghiari. De altă parte locuesce în două comitate peste 90 percente Români, în trei mai mulă de 70 percente, în trei mai multă de 60 ş. a.
mai bine cunoscute.
Dra Zsoszân — aşa se subscrie d-sa — e în-văţâtoresă în Zamă, mai nainte a fostă în Bretea română, a forte diligentă pentru maghiarisare. Faptele do-vedescă: după ce ’şi-a maghiarisată simţămintele, şî a părăsită în Bretea română religiunea părinţiloră, pri-mindă pe cea reformată, remânândă proveroială în cer-culă pretorială ală Chitidului. Causa pentru ce n’o mai spună, destulă că s’a văzută păcălită. Ca română n’a dată nici ună semnă de vieţă, dăr ca „patriotă44 în sensul ă „Kulturegyet“-ului a dată, ’şî-o fi (fisă, că deşi cu cei 5 fl. ar fi putută încălţa orî îmbra ună copilă română săracă, nu e însă „patriotică44 acestă faptă- Limba de conversaţiă îi este —ca în genere în familia d-sale— cea maghiară, a uitată, că a suptă lapte românescă, a adoptată datinele maghiare, simte unguresce, ca studentă chiar totdeuna s’a separată de societăţile românesel, şi apoi dreptă vorbindă „Română reformată44 nu esistă pe faţa pământului e ună nonsens. Câtă pentru preten-ţiunea, ca s’o „imitămă,44 îi răspundă, că: „Apa trece, petrile rămână.44
Ce se atinge de d-şorăGila, sciu, că fostă crescută românesce şi pănă acum n’am nici o bănuială, că ar fi pe cale d’a imita „patriotismulă44 colegei sale. Vieţa sa ca Româncă nu e pătată, simte românesce, şi convingerea mea e, că nu va uita c’a suptă la sînă românescă şi că a fostă legănată în cântece românesc!.
Deveanulu.
INSCIINŢARE.
Adunarea generală a acţionariloră cassei de economii ce se va înfiinţa aici în locă, ţinută la 29/10 a. c., Asemeni jusstărî Impună precauţiune, mai alesă ja hotărită unanimă înfiinţarea aceleia, sub numele de
într’ună timpă când mişcarea naţională p6te să fiă răpită de nisce complicaţiunl esteriâre, producăndă aceste Kulturegyleturî o reacţiune teribilă la graniţă sudică a imperiului, unde s’a adunată atâta materia esplosibilă. D-lâ Tisza trebue numai să voiască şi nu se va nasce o cestiune ardelenă. Aceia, cărora Tisza le este încă pre puţină naţională, nu suntă destoinici pentru politică, măsurile luate de guvernulă maghiară. Urmă espulsa- j aceştia în timpuri aşa de grele trebue să fiă simpla-rea Ardeleniloră, cari, — nu scimă decă cu dreptă seu mente delăturaţ!.44 cu nedreptă — fură suspiţiunaţl că au luată parte la
uneltirile României irredente... Nici acesta n’a fostă de ajunsă spre a linişti spiritele. Foile maghiare erau înţesate de scirl alarmătore. Eri se dicea că Românii voră
Valea Haţegului, 10 Noemvre 1885, Domnule Redactoră! In Nr. 219 ală «Gazetei
da focă unui tergă maghiară, astăzi s’a găsită la ună Transilvaniei* se amintesce între scirile dilei, într’o co-
preotă dinamită, mâne aveau să se adune Românii de colo şi de colo, ca să facă eserciţii pentru tdte eventualităţile...* Scirile se desminţeau in (fiua urrnătăre , der ! neodihna crescea. In fine îngrijirile se măriră când se |juiji, că s’au trimisă câteva companii de infanteria în [comitatulă Albei de josă şi s’au întărită posturile de jendarmî în unele ţinuturi ardelene. Acestă măsură este singurulă simptomă seriosă, că în Ardelă se îngrăşă lucrurile şi că Românii aţîţaţî de popii loră, erau gata a comite o prostiă. Din acestă posibilitate d’a comite o luebuniă s’a făcută o afacere arifătore politică... De doi Itnî s’a introdusă o modă, care pote deveni fatală, cu |tote că guvernulă nu a sprijinit’o(?)
Scriitori şi de putaţî mai tineri, cari dealtmintrelea ser-Irescfl causa d-lui Tisza, lăţiră de câtva timpă parola, că (consolidarea statului în sensă curată maghiară nu se ||bte face numai cu ajutorulă politicei oficiale a guver-ai, ci trebue să ajute şi societatea. Sub acâstă firmă h ascundea şovinismulă celă mai neruşinată, care nn-
respondenţă din Valea Haţegului, că fosta învăţătoresâ grăniţărescă în Voila, d-ra Sofia G i 1 a, va plăti scumpă favdrea inspectorului şcolară Rheti, care a numit’o ca învăţătoresâ la scola de stată din Livadia, trecăndă mai târdhu în câta ,patrioţi!oră* ca şi d-ş6ra Zsoszân Zsofi, care s’a maghiarisată.
„Mureşiana4* totodată a hotărită ca 10°/0 a acţieloră subscrise să se solvească pănâ la 1 Ianuariu er alte 10% pănâ la 20 Februarie 1886 st. n.
Deeî sumă provocaţi şi pănă la trâmiterea statute-loră, care se află sub ţipară, îu sensulă § 6 a acelora, toţi p. t. domni acţionari, ca aceste 20 percente să le trimită negreşită până la terminele amintite la adresa: D. Patriciu Barbu, advocată în locă, ca societatea se’şi potă începe activitatea condiţionată dela sol-virea aceloră 30 percente.
Reghinulă săsescă, 4 Noemvre 1885.
Direcţiunea societăţii „ Mureşiana. 44 Basiliu Bătu,	Patriciu P. Barbu,
membrugDirecţiunei	Director esecutiv.
SCIRl TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală «Gaz. Trans.*)
BELGRADtr, 18 Noemvre. Generalulu Les-janin a datu erî grosului corpului bulgară o bătaiă se-
Am aşteptată să vădă vr’ună răspunsă în vi’oTÎosă între Cula şi Vidinu. Bulgarii au fugită lăsândă foiâ românescă, când ce vădă? In «Hunyad* din Deva, urma loră mulţi morţi şi răniţi. 0 miă de prisonierî
Nr, 45 din 7 Noemvre, citescă o corespondenţă a d-şorei Zsoszân, prin care, vrândă a linişti pe scriitorulă
au căţjută în mânile Serbiloră.
CALAFATtJ, 18 Noemvre. După cum
scirei de mai susă, laudă «sinceritatea44 şi ,stima« ce o! anunţă „Pester Lloyd,44 Bulgarii au aşezaţii are inspectorulă Rethi fală cu învăţătorii si învăţătore-! t o r p i 1 e în Dunăre, din care cauşă comu-sele de naţiune română. Şi ca sâ’şî dovedescă * patrio- J ni câţi u nea pe fluviu s’a întrerupţii, tismulă* trimite redactorului 5 fl. pentru a o înscrie ca Comandantulu fortăreţii Vidinului a internişti co-membră a ,.Kulturegylet“-uîui, re* omândândă a fi „imi jrăbiele de pe Dunăre d’a trece pe la Vidinu. tată44 pasulă său. D<n partea d-şorei Gila nu vădă nicî Scirea încă nu e confirmată, ună răspunsă nieăirî, pdte, că ’şt-o fi cugetată, că:
„Tăcerea ca mierea.44 Eu le cunoscă pe amândouă încă din copilăriă, sciu şi de educaţiunea ce au primită şi so-
lioni6.se ale profilului curată — în adevără demnă de ună sucesă, care a câştigată unuia din tablourile sale
lnumismatică — care rearnintesce trăsurile unei alte regine |icugetării: Georges Sand în strălucirea graţiei sale juvenile.
Fără s’o fi apreciată în opurile ei. ună fisionomistă Isperimentată ar constata de sigură în trăsurile acestea, In totă graţiositatea ce-i tempereză forţa, soliditatea ■mei raţiuni aşezate, vigărea spiritului, o firmitate reso-|iită şi, pote, o generdsă combativitate, dealtmintrelea cu în raportă cu purtarea şi faptele acestei nobile
premială âmâiu la Academia din Petersburgă.
In fine ca ultima trăsură dămă, vedi bine ca cu-rioshate biografică numai, aceea ce ni se asigură, că ea ar ave măestria d’a trimite ună glonţă într’o piesă de cinci franci aruncată în aeră.
Dacă s’ar forma o galeriă de femeile celebre ale primei jumătăţi a acestui seculă, ilustra personă de care
vorbimă . ar trebui cu dreptă să figureze în prima ers6ne, care, în timpulă răsboiului Crimei, la ună prânijă | alături cu Georges Sand, cu contesa d’Agout (Da-care avea ca âspeţî mai multe personage mari ale n*e^ Stern) cu d-na Emile de Girardin, cu d-na Ratazzi
şi cu princesa de Belgiojoso.
După părerea nâstră, nu este o mediocră ontire pentru România, d’a fi dată vieţă uneia din acestea mari individualităţi femenine, atâtă de rari în orice se-
rasiei, avu
dar nu nepedepsită — magnifica cute-nţâ a toasta pentru succesele armatei anglo-francese 1 Se înţelege că o femeiă de o astfelă de însuşire, ’esândil urgia oricărui despotismă, a refusată a se su-
me instituţiuniloră moscovite. Cu t6tă afecţiunea pentru cu^ Şi în orice ţeră. In adevără, fiă diu causa unui tinţulă, bărbatulă său, a trebuită să renunţe a trăi It’o ţ6ră unde-i lipsea aerulă şi să caute aiurea o biosferă morală mai potrivită aspiraţiuniloră sale.
Viâţa sa activă şi românescă ar constitui, să diee, naraţiune din cele mai atrăgătore. Membră a Aca-smiei din Atena, a Societăţii geogrefice din Francia şi mai multoră alte societăţi savante, contesa Dora d’Istria tranescecugraţieleferneeitotâ seriositatea calităţilor virile,
Ca să complectămă acâstă interesantă fisionomiă. tagemfl, că ea, posedândă cele mai multe limbi euro-
organismă particulară, fiă din causa unei educaţiunî care nu permite femeei tâtă desvoltarea ce ar suferi-o aptitudinile sale, fiă din altă causă, marele femei suntă multă mai puţină comune decâtă bărbaţii mari.
Dar educaţiunea şi instrucţiunea mai multă seu mai puţină defectuosă, dar prejudiţele, piedecile de totă felulă rămână neputinciose în faţa vocaţiunei şi avântului acestoră individualităţi în adeveră escepţionale, ală că-roră «creeră de feră, după cum 4'ce Shakespeare, nu produce decâtă bărbaţi,« şi care rupendă orice formă de
iî, fiindă musicantă desăvîrşită, cultivă şi pictura cu convenţiunî se înalţă la destinulă loră.
DIVERSE.
Templulti crematorii în Milană. — Ună nou şi colosală cimitiră s’a deschisă de câtă va vreme în Milană. Dintr’o descriere amănunţită ce-o face ună corespondenta ală (fierului „l’Independance belge* estragemă următorele privitdre la templulă crematoră din acestă necropolă. «In fundulâ arenuţei principale, şi lipită de zidulă înconjură» oră, se află templulă crematoră, dela forte populată cu urne şi receptacule murale în cari se păstrezâ cenuşa adepţiloră ,credinţei* celei nouă. Petre comemorative şi medalidne artistice reamintescă numele hine-făcătoriloră şi propagatoriloră operei: Keller, — creatorulă, ală cărui monumentă mâreţu se ridică în mijloculu cimitirului protestantă — Gorini efc. Cuptdrele perfecţionate funcţionezâ acum fdrte adesea, şi noulă sistemă de ardere prin gază, care se instaleză acuma, promite o şi mai mare reducere de timp şi o incinerare mai perfectă. Milanulă a începută mişcarea şi acum ună mare numără de oraşe din Italia îşi au societăţile şi aparatele loră de cremaţiune.*
Gurstjiu pieţei Braşovo
din 18 Noembre st. n. 1885
Bancnote românesc! . .	. . Gump. 8 30	Vând,	, 8.34
Argint românesc ....	825	♦	8.30
Napoleon-d’orî . .	. . « 9.96	•	10 —
Lire turcesc! ......	. . » 11.30		11.40
Imperiali		. . » 10.17	•	10.25
Galbeni		. . » 5 91	»	5.96
Scrisurile fonc. «Albina*	. . » 100.50		101.—
Ruble Rusesc!		. . « 122.—	#	123.—
Discontulă . . .	« 7—10 ®/0 pi	î ană.	
Editoră: lacobti Mureşianu. Redactoră responsabilă : Dr. Aurel Marc
Nr. 248.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Cursul n la bursa de Vlena
din 17 Noembre st. n. 1885
Bursa de Bumiresei.
Cota oficiaSă dela 5 Noemvre st v. 1885.
Anunciu.
Rentă de aurâ 4°/o • • • 96 90 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 89 60 Imprumutuld căilord ferate
ungare...............144,50
Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) . . . 86,50 Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) .... 124 — Amortisarea datoriei căilor d ferate de ostd ung.
(3-a emisiune) .... 108 75 Bonuri rurale ungare . . 102.75 Bonuri cu cl. de sortare 1C3.75 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişd ................. 102 50
Bonuri cu cl. de sortarelOS 50 ! Bonuri rurale transilvane 102 50
Bonuri croato-slavone . . 102. — i Despăgubire p. dijma de
vină ung...............97.’0
Imprumutuld cu premiu
ung.....................118	-
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului , 121.— ! , Renta de hărtiă austriacă 81.30 Renta de arg. austr. . .	8180
Renta de aurd austr. . . 108 45 | Losurile din 1860	. . . 139 60
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 858	—
i Act. băncel de credită ung. 284.75 ' Act. băncel de credită austr. 280 25 Argintulă —. — Galbinl
împărătesc!.............. 5	97
Napoleon-d’orl..............10	00
Mărci 100 împ. germ. . . 61.80 Londra 10 Livres sterlinge 125.88 |
Renta română (5°0).	.	.	.
Renta rom. amort. (5°/0) .	.
» convert. (6°/0)	.	.
împr. oraş. Buc. (20 fr.) .	.
Credit fonc. rural (7°/0) .	.
*	»	(5°/o) •
»	» urban (7%) .	.
, (6%) - .
•	(5%) • ■
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	» Naţională
Aură .	.	.	.'............
Bancnote austria ce contra aură.
Oump.
85
87V.
80
29
98
82
94
76 V2 1000
16
2.02
vend.
86 88 V. 81 31 99 83 95
77»/,
1040
17. V*
2.04
Unu. t§n6rft neînsuratft, care a absolvatu agronomia în institutulG de agronomia r. ung. din Cluşiu-Manaşturft în anulă 1876, şi de atunci practizându ca conducătorii de economia 9 ani, să recomandă ca conducătorii de economia în 6re-care dominiu.
A să adresa la Administraţia acestui (Jiară.
MST* Numere singuratice ă 5 cr. din „Gazeta Transilvanieiu se potH cumpăra în tutungeria lui L GROSS.
	T0TE CULORILE: MARABUTS-CHEN. Şl VOLANE DE PENE	
	GRAND MAGAZIN	
	PENTRU	
O 0. UJ	DAME, DE MODE ŞI COHTECŢIUNE	fc - A
CO- UI o 55-	Kovâsznai & Keresztesy,	e ■
UI z	Brasovu 5	'S H
co- <	recomandă depositulu lorii bine asortaţii de	N <
s UJ o	Mărfuri de modă şi de manufactură	n >
O co	indigene şi streine„	
o a. UI	Exposiţiune de haine gaia pentru Domne	UJ s
	(Toillet) şi Mantale cu preturi	< o
	câtă se poie de ieftine. ’	UI
	COLECŢIUNI DE MOSTRE SE TRIMIT GRATIS.	o
	ASORTIMENT MARE DE STOFE PENTRU HAINE	
Nru 5156/1885.
Publicatinne.
9
Cu privire la publicaţiunea făcută în 10 Septemvre a c. sub Nru. 3793/1885, se provdcă din nou cu t,6tă seriositatea toţi acei contribuabili, în a cărorft c61â de dare nu se află încă indusă suma dârei ce da-torescfl pe anu 1885, ca să se înfăţişeze cu oblele de dare în decursă de 8 4ile ş. a. pană Ia 25 1. c. n. la oficiulu de dare orăşănescft spre a li se înscrie datoria curentă a dâiei, şi cu atâtu mai vertosft, căcî la din contră cei negligenţi se vorfl. pedepsi fără de cruţare cu o amendă dela 1—5 fl.
BraşovG, 16 Noemvre 1885.
Oficiulu de dare orăşănescu.
„ALBINA4* institutu de creditu şi economii în Sibiiu.
Publicatiune.
7
in sensulm art. de lege XXXVI din anulu 1876 § 29.
1.	Suma scrisuriloră fon ci a re în circulaţiune cu cliua de310<ă. 1885 face tl. 961 800.—
2.	Prelensiunile institutului de împrumute hipotecare, care servescO de
acoperire acestora scrisuri funciare sunt de.fl. 962,605.43
3.	Valorea hipoteceloră luate de basa Ig susnumitele împr. hip. este de fl. 4,271,789.—
4.	In sensulă § 97 din statute »fondulă specială pentru asigurarea scris.
tone este de.................................fl. 218,383.42
acesta e indus în contă separată şi este plasată în efecte publice.
Sibiiu în 1 Noemvre 1885.	DirGCţiunGft.
Mersulu trenurilor!}
pe linia Predeaia-BinlapeAta şi pe linia TeiiiAtt-Apailil-BuiIapeHta a calei ferate orientale de statil reg. ung.
PredealA-BudapeHta
Trenă
de
ersone
Trenă I Trenă Trenă
BucurescI
Predealu
Timişd
Braşovft
Feldiâra
Apatia
Agostonfalva
Homorodd
Haşfaieu
Sighişora
Elisabetopole
Mediaş ii
Copsa mică
Micăsasa
Blaşiu
Crăciuneld
Teinşft
Aiudd
Ui6ra
Cncerdea
Ghirisă
Apahida
Cluşiu
Nedeşdu
Ghirbfiu
Aghirişd
Stana
Huiedind
Ciucia
Bucia
Bratca
R6v
Mezd-Telegd
Vârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladăny
Szolnok
Buda-pesta
Viena
	1 5001 7.45	
( -	9 45	12.50
( -	9.47	1.09
	10.11	1.40
( —	10.44	2.27
( 6.22	10.51	2.55
7.01	11.18	3.38
7.33	11.36	4.17
8.01	11.51	4.47
8.45	12.23	5.42
10.W	1.19	7.37
( 10.29	1.30	8.01
( 10.39	1.37	8.21
11.19	2.05	9 05
11.54	2.25	9 43
12.12	2.36	10.02
12.56	—	6.20
1.30	3.13	6.59
1.45	—	7.15
2.11	3.40	7.43
2.55	4.01	8.29
a 3.17	—	8.55
3.24	—	9.04
3.31	4.24	9 12
4.09	4.49	10 23
5.36	—	12.32
( 5.56	5.58	12.59
( 6.08	6.08	—
6.29	—	—
6.45	—	—
7.00	—	
7.26	—	—
7.48	7.14	—
8.28	7.43	—
8.47	—	—
9.06	—	—
9.26	8 22	—
10 01	8.48	—
f 10.20	.—	—
10.30	—	—
10.37	9.13	—
f 10.51	9.18	10.37
12.37	10.31	12 5 J
2.58	12.07	4.45
6 00|	2.10	10.05
6.35|	2.45	10.50
8.31
9.34 10.16 11.04 12 17 12.47 1.21 2.05 3.08 3.39 3.55
8.22
10.30
3.00J 8 03|—âd5| —
Nota: Orele de n6pte suntdi cete dintre liniile grdse.
Budapesta—Predealâ					
	Trenă	1 Trenă	Trenă	Trenă	Trenă
3	omnibus | accelerat 1		omnibu	s de persone	omnibus
Viena	—	7.15	—	1 1 ~	—
Budapesta	6.47	1.45	3.15	6.20	8.0 )
Szolnok	10,37	3.4*	7.Z5-	9.11	11.44-
P. Ladâny	1.44	5.21	1 8.27	11.26	2.31
Oradea mare	5.83	6,4i	—	1.28	_
Vărad-Velencze	—	—	9.45	2.00	—
Fugyi-Vdsârhely		—	9.59	211	—
Mezo-Telegd	—	7.14	10.28	2.3 i	—
R6v	—	7.42	11.36	3.18	—
Bratca	—	—	12.i(	3.41	—
Bucia	—	—	12.43	4.01	—
Ciucia	—	8.3!	1.31	4.26	—
Huiedin	—	9.01	2.56	5.08	—
Stana	—	—	3.29	5.27	—
Aghiriş	—	—	4.0	5.50	—
Ghirbău	—		4.18	6.02	—
Nedeşdu	—	—	4.36	6.24	—
Clnşin )	—	10.0	5.05	6.43	—
	12 0 >	10.16	—	7.03	—
Apahida	12.31	—	—	7.26	—
Ghiriş	2.16	11.24	—	8.51	—
Cocerdea |	3.12	'11.43	—	9.31	—
	8.31	11.45	—	9.43	—
Ui6ra	3.41	—	—	9.51	—
Vinţulfl de susd	3.50	—	—	9.58	—
Aiudtt	4.25	12.08	—	10.24	—
Teiaşă	450	12.22	—	10.44	—
| Grăciucelfi	5.41	—	—	11.28	—
Blaşfi	6.0?	12 57	—	11.44	—
Micăsasa	6.40	—	—	12.18	—
Gopşa mică	7.00	1.27	—	12.36	—
Mediaşă	_	1.45	—	1.22	6.01
Elisabetopole	—	2.06		1.56	6.44
Sigişilra	—	2.31	—	2.34	7.2-
Haşfaieu	—	2.50	—	3.02	8.01
Honîorod	—	3.48	—	4.41	10.05
Agostonfaiva	—	4.19	—	5 30	11.0?
Apatia	—	4.34	—	6.03	11.3
Feldiora	—	4.53	—	6.35	12.14
Braşovti ^	—	5.20 53	—	7.14 -	1.09 1.50
Timişfl	—	6.07	—		2.48
Predealâ ( Bucuresc! 1 1	—	6-32			- - .	3.23
	—	7.30	—	—	4.56
		11.35			9.4«-
Teiuşft- - radft-Budapettfa
Trenă
omnibus
Trenă
omnibus
josă
Teiuşft
Alba-Iulia
Vinţuîă de Şibotă Orăşria
Siineria (Piski) Deva Branicîca Ilia
Gurasada
Zam
Soborşin
Bărzova
Conoptt
Radna-Lipova
Paulişă
Gyorok
Glogovaţă
Aradft
11.09 11.46 12 20 12.52
1	19 1.48
2	35 3.04 3.36
3	50
4	25
5.09 5.56
Trenă de persone
3.56 427 4.53 5.19 * 4*1
Szolnok
Budapesta
Viena
6.18 6.57 7.12 727 7.56 8 10 2.39 3.16
7.10
6 14 6.30 6.47 7.17 7.32 12.00 12.14 2.10
8.01
6.08
6.39
7.04 7-29 7.41 *.1 2
8.49 9.29
9.49 10 23 P>37 10.52 11.18 11.32
4 5 * 5.10 8.16
6.05
Budapesta- fcradft-Teliişft.
Trenă de persăne
Trenă
accelerată
Trenă
omnibus
Aradft-Tlmlşftra
	Trenă omnibns	Trenă de perodne	Trenă de persone		Trenă de persone	Trenă omnibns	Trenil omnibm
Aradft	6.00	12,55	8.25	Mmeri»	63 )	11.60	2.23
Aradulă nou	6.25	1.21	8.36	Strei u	7 05	12.27	3.00i
N6raeth-Sâgh	6.50	1.46	8.54	Haţegă	7 53	1.19	3.49
Vraga	7.19	2 18	9.13	Pui	8 16	2.10	4.40
Orczifalva	7.38	2.36	9 25	Grivadia	9.33	2.57	5.28
Merczifalva	7.56	2.53	9 36	Baniţa	10 11	3.35	6.07
Tluatsftra	8.42	8.40	104.6	P etroşenl	10.41	4 04	6.89
Viena
Budapesta
Szolnok
Aradft
Glogovaţă
Gyorok
Paulişă
Radna-Lipova
Conopă
Bârzova
Soborşin
Zam
Gurasada
Ilia
Branicîca
Deva
Simeria (Piski)
Orăştiă
Şibotă
Vinţulă de josă
Alba-Iulia
Teinşft
11.00
7.15
1.45
3.44
4.02
7 63
8 • 0
11.4Q 12 00
.V?5I
ol9i,
6.46j 7.00, 7.
7.5	lf 8.1
5.5 9.28; 9.56'
10.1
10.3
11.01 11.23J
12.2 12.53
1.22
1.40
2.24
Hftaaerl»
PetroşenI
Tini işftr a-Aradft
Timişftra
Merczifalva
Orczifalva
Vsnga
N6meth-Sâgh Aradulă nou
A »«nal A
Trenă de persăne
Trenă de persone
Trenă
omnibus
IPetrosenl—Simeria (Piski)
Trenă Trenă | Trenfl omnibus omnibus I de pers.j
6.0'	1 12.25	1 5 00	Petroşenl	6 49	9.33	5 28
6.40	1.16	5.50	Baniţa	7.27	IO.I4	6.08
6.51	1.34	6.07	Grivadia	8.06	10 54	6.4'
7.03	2.04	6.32	Pui	8.50	r -7	735
7.23	2.25	6 53	Haţegă	9.31	12 17	802
740	2.54	7.24	Streiu	10.16	12.58	844
7 RO	3 IO	7 40	NlntAHa	10 53	1.35	9.15