RKDACţIIJNEA ŞI AOWIAJLSIRAţUAEA s r
BRAŞOVt, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA“ IESE ÎN FIECARE pi.
Pe u n ti anâ 12 fior., pe ş 6 s e luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Homânia şi străinătate:
Pe anâ 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANULU XLVIII.
SE PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIUBIL E:
O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nofranoate nu no prlmesou. — Manuscripte nu sa retrâmltu.
m 247.
Mercuri 6 (18) Noemvre.
1885.
BraşovH, 5 Noemvre 1885-
Arareori mai vedemu în foile din Yiena ar-ticull sbu corespondenţe, cari se se ocupe de Transilvania şi de relaţiunile ei. Numai din când în când cetimu câte o mică telegramă, sbu câte unu mică adausă la corespondenţe, în care se raportbză, aci că s’an opritu vreo sărbâtbre naţională, aci vreo carte română, aci că a fostu disolvată vreo societate, aci că au fostu traşi înaintea tribunalului şi arestaţi ceia şi ceia, sub cuvântă că au aţîţatu poporulu tomânu, aci că se caută după proclamaţia „irredentistă” şi se trimită trupe împărătesc! la Ighiu, la Abrudă şi la Zlatna şi aşa mai departe.
Despre aceea, că in Transilvania se află poporu, care are şi elu îndreptăţirea de a esista şi de a se des voi ta, ca ori şi ce altă poporă din monarcliiă şi a căruia drepturi ară trebui respectate celă puţină cum se respectă în Austria drepturile naţionale şi drepturile de limbă ale Sloveniloră, despre t6te acestea înzadară amă căuta să mai ceti mă câte ceva prin Ziaristica de
Idincolo de Laita.
Acesta apariţiune se esplică prin doue împrejurări. Mai întâiu foile Nemţiloră dualişti, jcari se află a(jl în oposiţiune, au părăsită causa Transilvaniei din momentulă, când partida loră Ja încheiată pactulă cu Ungurii, împărţindă su-1 premaţia asupra monarchiei între Nemţi şi Maghiari, şi astăijî aceşti Nemţi dualişti aflându-se in oposiţiune şi contândă la sprijinulă Maghiari-loră în potriva curentului federalistă se ferescă încă şi mai multă de a atinge susceptibilităţile maghiare, scormonindă cestiunea ardelenâscă.
Ce privesce pressa partideloră cari facă parte din maioritatea parlamentului austriacă, foile Ce-hilorfi, Poloniloră, precum şi organele grupuriloră conservative-clericale, aceste foi observă o reservă mare faţă cu afacerile interibre ale Ungariei, reservă dictată până la ună punctă brecare de prudenţa politică. Odinibră, pe când Cehii fâcâu politică de resistenţă passivâ, Ziare^e loră se ocupau de multe ori în modă destulă de amicabilă de sbrtea Români loră transilvăneni. Astăzi Ce-liii evită de a vorbi şi de Slovacii ungureni, necum să se mai ocupe de afacerile transilvane. „Să nu-i bruscămă pe Maghiari”, îşi Z^1* eb „căci ne potă strică; când vomă ajunge a fi destulă de tari ne vomă pută redica vocea şi în fa-vdrea naţionalităţiloră slave din Ungaria”. Ba mai multă, Dr. Rieger a călătorită, cum scimă, anume la Peşta ca să stabilbscă o înţelegere între Cehi şi Maghiari. Aşa cere politica „auto-nomiştiloră“, cari procedă după devisa: „cu în-cetulu se face oţătulă.”
Despre Poloni nici că mai trebue să vorbimă ei au avută totdbuna simpatii pentru Maghiari, fr pentru Români ne spune istoria cam ce felă de sentimente au nutrită. Foile loră nu scimă s6 fi luată vreodată în apărare causa Româniloră asupriţi.
Remâne grupulă conservatoriloră-clerioalî, în maioritate Nemţi. Organulă acestora „Vaterland“ este singurulă, care din timpă în timpă mai re-improspătâză cestiunea transilvană, care încă e de-
Iparte de a fi resolvată, şi mai ia în apărare dreptele postulate de egală îndreptăţire ale Români-loră, — amă putb Z^ce: „p°ur Thonneur du
drapeau”, căci cuvine-se ca cei ce luptă în Cis-laitania pentru principiulă egalei îndreptăţiri să ’şl mai aducă aminte măcar din Pasc! în Cră-ciună de popbrele asuprite şî maltratate din Tran-laitania.
A doua împrejurare, care face ca Z^ristica austriacă, să se ocupe aşa de puţină de noi şi de causa nbstră, este a se căuta în propria nbstră nepăsare, ca să nu Zicemh amorţâlă.
Cum amă şî putb sstepta ca lumea să se intereseze de noi şi de afacerile nbstre, dbcă stămă nemişcaţi, îndurândă numai lovirile con-trariloru, fără a face încercări de-a o paralisa printr’o luptă energică şi solidară, cu tbte mij-locele iertate, ce ne stau la disposiţiune ?
Este fbrte tristă, dbr trebue să mărturisimă, că dbcă astăZl se traetbza în pressa din Peşta şi din Yiena în modă escepţională cestiunea transilvană, acbsta nu-o avemă să-o mulţămimă atâtă stăruinţeloră nbstre energice în lupta legală pentru recâştigarea drepturiloră naţionale, câtă mai vertosă agităriloră neîntrerupte ale presei maghiare în potriva naţionalităţii nbstre, cari, de când cu cunoscuta proclamaţiă, au luată nisce dimensiuni estraorditiare. •
Nu este greu de a înţelege motivulă acestoră agitaţiuni.
E destulă a sci, că în fruntea mişcârei celei mai nouă ostile Româniloră se află Maghiari ardeleni, spre a ne esplica totulă. Minoritatea maghiară din Transilvania nu e mulţumită cu aceea, că Românii au fostă respinşi din tbte po-siţiunile vieţei publice şi că Transilvania a ajunsă a fi aZl ună districtă ală Ţării unguresc!, ea pretinde dela guvernă şi dela societatea maghiară, ca să pbrte ună răsboiu de esterminare în contra tuturoră Româniloră cu cunoscinţă de carte, ca să sugrume astfelă cu desevbrşire desvoltarea naţională în sînulă poporului română prin care îşi vede ameninţată supremaţia.
Acestoră nenorocite tendinţe avemă de a mulţumi, că astăZb după cum a mărturisită chiar o fbiă maghiară din Cluşiu, „lucrurile au ajunsă „aşa departe, că doi Români nu potu vorbi între „dânşii, ca să nu fiă suspiţiunaţl că conspiră „în contra statului.”
„Sistemulă de spionagia şi sistemulă de sus-piţiune,” celă practică paşalele din comitate şi pressa maghiară ţaţă cu Românii, au degenerată în timpulă din urmă într’o furiă nespusă de-a persecuta totă ce e românescă şi joculă acesta cu foculă a atrasă în cele din urmă atenţiunea unoră cercuri mai largi, cari numai în urma svârcoliriloră pressei maghiare au începută a se convinge, că mare trebue să fiă nemulţumirea, ce domnesce între Românii din Transilvania şi Ţâra ungurâscă.
Acâsta, se înţelege, nu pbte fi pe placulă guvernului ungurescă. Lumea aflândă chiară prin graiulă pressei maghiare despre amărăciunea, ce domnesce între Români şi Maghiari va trebui să-şl facă oideă fbrte nefavorabilă despre înţelepciunea guvernanţiloră unguri şi eată că deodată „cestiuneatransilvană,” ce-au pus’o şovinistii unguri, ia unu caracteră seriosă şi devine din ces-tiune de supremaţia maghiară o cestiune de e-gală îndreptăţire a trei milibne de Români.
D-lă Tisza, temendu-se de consecinţele agi-
taţiuniloră nebune ale pressei maghiare, a dată organeloră sale semnalulă, să se mai modereze, ca nu cumva mişcarea de maghiarisare se producă ună efectă contrară intenţiuniloră celoră ce au pornit’o.
Amu văZută cum critică foi guvernamentale â la „Magyar Polgâr” purtarea pressei maghiare. Rămase acum numai să fiă informate şi cercurile mai estinse din monarchiă, că „cestiunea Transilvaniei” a fostă redicată numai de unii matadori ai pressei maghiare şi că eseen-triţităţile acestora nu ar fi aprobate şi sprijinite de guvernulă ungurescă.
Spre scopulă acesta s’a publicată în „Neue freie Presse” din Yiena ună articulă privitoră la situaţiunea Ardblului, inspirată de guvernanţii din Pesta, in care se admonibză matadorii pressei maghiare, ca să nu se mai jbee cu foculă şi să aibă de grijă, ca nu cumva prin punerea la ordinea Zilei a cestiunei ardelene să deştepte spi-ritulă amorţită ală particularismului şi să con-tribue a pregăti şi pentru Ungaria o eră federalistă.
Eată prin urmare cum trebue să ne espli-cămă rara întâmplare că ună organă de frunte ca „Neue freie Presse” se ocupă brâşî odată de „ Transilvania. ” *)
Râsboiulu dintre Sârbi şi Bulgari.
Armata serbescă de operaţiune a intrată în Bulgaria pe două căi. Ună despărţămentă a pornită pe şo-săua Pirotă-Ţaribrodă avendă ca ţintă luarea acestei localităţi din urmă; ală doilea despărţămăntă a pornită pe drumulă Ciissura-Trn, avendă ca ţintă luarea Trnului* Telegrarm de erî ne-a comunicată, că ântâiulă despărţămentă a şi ajunsă la Ţaribrodă, unde a fostă o crâncenă luptă; er ală doilea despărţămăntă a ocupată tăte localităţile pănă aprope de Trn. Amândouă colbnele o-pereză concentrică în direcţiunea Sofiei, şi anume co-lona a doua ocupândă Trnulă, să taiă retragerea trupe-loră bulgare concentrate la Ţaribrodă şi să ocupe posi-ţiunile dela intrarea în defileulă Dragomană. unde Bulgarii îşi concentrâză tăte forţele, căci perZendă Drago-manulă, Sofia e perdută. Serbii au luată mari precau-ţiunî în marşulă loră spre Ţaribrodă, s’au servita de puternice forţe în flancuri, pentru ca să nu caZă în vr’o cursă. Luarea Trnului şi Dragomanului va costa multă sânge, fiind că suntă bine fortificate. Cele două colăne sârbesc!, care operâză, au|la disposiţiune 32,000 bmenl, 4000 cai şi 144 de tunuri, ele voră fi întărite la nevoiă prin a doua chemare. E probabilă, că armata serbescă va lua ofensiva pe totă linia graniţei şi după o telegramă de aZl au şi pornită spre Vidină, ocupândă o localitate.
Etă telegramele cele mai noul şi mai amănunţite :
Sofia, 15 Noemvre. Ieri a fostă o luptâfla Ţaribrodu între Bulgari şi Şerbi, din partea Bulgariloră era ună bitalionă din ală 4-lea regimentă, din partea Sâr-biloră erau angajate şese batalione, două baterii artileria, două escadroane. Cavaleria serbâseă voindă să facă o şarjă în contra infanteriei bulgare, care ocupa puntea dela Ţăribrodti, a fostă decimată. Bulgarii s’au retrasă în ordine după nisce întăriturl, ei au perdută 34 omeni, Sârbii au perdută peste 100. Serbii au ocupată două sate lângă îzvordă, cari au fostă apărate de miliţii. Sârbii au perdută aci 120 omeni Mâne Sârbii voră ataca posiţiunile dela Trn.
Sofia, 15 Noemvre. Debrece linia telegrafică nu mai funcţionâză cu Ţaribrodulă, e probabilă, că SSrbii Vau ocupată Nici nu era intenţiunea Bulgariloră să apere acestă locă, care nu e strategică. Grosulă trupe-
*) In numărulă viitoră vomă reproduce pasagele
de căpeteniă ale acelui articulă.	R°a
Nr. 247.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
lorii bulgare se află în direcţiunea Dragomanului ală cărui defileu bine apărată va fi pote Luni teatrulă ac-ţiunei.
Bucurescî, 15 Noemvre. In Vidinu unde e temere de unii atacă ală Sârbiloră, se lucreză la fortificaţii pro-visorii. Au sosită întăriri însemnate şi Yachtulă prinţului Alexandru a sosită asemenea eu muniţiune şi tunuri.
Calafatu, 16 Noemvre. Serbii au atacată şi au o-cupatu Cula, în direcţiunea Vidinului. Perderile Bulga-riloru suntu fârte mari.
Proclamaţiunea regelui Milantu
In (Jiua declarării resbelului, regele Milană a emisu următdrea proclamaţiune:
„Credinciosă politicei tradiţionale a Obreneviciloră în apărarea intereseloră iubitei năstre patrii, amă luată în unire cu representanţii scumpului meu poporă măsurile necesare, cari erau provocate de Bulgaria prin violarea tratateloră.
„Prin aceste măsuri voimă a arăta limpede şi lămurită, că Serbia nu pole privi cu nepăsare la sdrun cinarea echilibrului în peninsula Balcanică, mai cu semă când acâsta sdruncinare se face în lolosulă unui singură Stată, care la t6te ocasiunile a dovedită a fi ună pri-mejdiosă vecină pentru Serbia, pe ale cărei drepturi şi teritoriu nu voesce a le respecta.
»Prin regimulă vamală înfiinţată în modă nejustificata de principatulă bulgară faţă cu Serbia a nimicită tote transacţiunile comerciale între aceste două ţări. însuşirea nelegală a Bergovii şi încuragiarea şi adâpostirea rebeliloră condamnaţi de tribunalele năstre pentru crima de înaltă trădare le-amă tolerată numai, pentru ca se dau probă de moderaţiune, cum se cuvine unui Stată, care şî-a câştigată libertatea prin sângele fiilorfi săi şi care, bucurându-se de simpatiele Europei, mergea înainte pe calea civilisaţiunii, respectândă în totdeuna drepturile altora în tocmai ca şi pe ale sale.
«Maltratările, la cari au fostă espuşi supuşii noştri în Bulgaria, închiderea graniţeloră şi grămâdirea în masă a voluntariloră bulgari nedisciplinaţi la otarele Serbiei, ale căroră atacuri înarmate necurmată erau îndreptate asupra poporaţiunii dela graniţă şi chiară şi asupra armatei nostre, căreia îi este încredinţată apărarea teritoriului sărbă; tote acestea constitue nişte provocătî pe cari eu în numele sfinteloră interese ale ţării, în numele demnităţii poporului şi pentru onorea armeloră sârbe, nu le mai potă tolera. Acestea suntă motivele, pentru cari au fostă nevoiţi să decidemă ostilităţile, pe cari gu-vernulă bulgară le-a provocată şi pentru cari amă dată ordină credinciosei şi vitesei mele armate, ca să trecă în principatnlă bulgară. Dreptatea causei Sârbiei se ba-săză acum pe otărirea armeloră, pe vitejia armatei nostre şi pe sprijinulă a totă puternicului. Aducândă acesta la cunoscinţa scumpului meu poporă compteză pe iubirea lui de patriă şi devotamentulă, pe care îlă are pentru sfânta causă a Serbiei.«	Milanu.
>Să rugămă pe Dumnedeu ca să protăgă pe Bulgaria şi s’o ajute în timpi grei prin care trece.
Alexandru.
înscenarea unirei Bulgariloru.
Se scie, că Rusia a respinsă acusarea ce i s’a făcută, că ea a provocată unirea Bulgariei cu Rumelia orientală. Cu tote astea Bulgarii continuă a declara şî acum, că Rusia e înseenâtorulă unirei.
0 telegramă din Filipopolă dela 15 Noemvre n. spune, că Rusia hotărîse să proclame unirea Rumeliei şi a Bulgariei la primăvăra viităre, acesta plană fiindă cunoscuta, Bulgarii au voită să-lă dejoee şi să facă ei înşi şi unirea, pentru a avea astfelă o Bulgariâ a Bul-gariloră er nu a Ruşiloră. De aceea Rusia nu admite astăcji unirea celoră două Bulgarii. Unirea făcută de Rusia ar crea la porţile Constantiaopolului ună stată duşmană, care ar causa perderea Turciei.
Despre acestă pasă ală Rusiei, se vede, că a sciută Anglia, care negreşită ^ fostă îneunosciinţită despre elfi chiar de prinţulă Alexandru şi de guvernulă bulgară. De aceea ea a căutată să dejoee planurile Rusiei. Acesta o afirmă şi „Memorial Diplomatique** care anunţă, că cabinetulă din Londra a avută cunoscinţă despre aceea, că in Filipopolă se plănuesce o lovitură de stată. O do-j vedescă acesta numerose 'telegrame ale agentului englesă Lascelles cătră Salisbury, a căroră publicare vrea s’o cără lordulă Campbell.
SOIRILE DJLLEl.
cum şi multe alte ceşti uni, care' totodată suntă şi ces-* tiuni europene. Austro-Ungaria, ca putere semnatară a tractatului din Berlină, nu păte încuviinţa înlăturarea hotărîriloră acestuia pe căi revoluţionare, der pe dS altă parte a trecută timpulă, când câţiva diplomaţi hotărau de sortea poporeloră după placă, fără să ţină semă de dorinţele, înclinările şi treauinţele acelora. In-lăturându-se acum unirea bulgară pe căi artificiale în contra voinţii poporului, s’ar pute reinoi în curendă în împrejurări mai nefavorabile pentru noi. E de dorită să se locaîiseze cestiunea rumeliotă, der nu aşa ca numai cei ce au călcată tractatulă să tragă folosă, er cei ce l’au respectată încre^endu-se în iubirea de dreptate a puteriloră europene şi mai alesă in amiciţia monarc-hiei nostre să rămână buzaţi. Despre relaţiunile cu Rusia (jice oratorulă, că în Ungaria numai o opiniune este, şi anume, că acelă raportă de amiciţiâ numai atunci pote fi mulţămitoră, dacă monarchia năstră nu va trebui să sacrifice pentru elă ună interesă esenţială în Orientu. Totă aşa ne-ar linişti ministrulă de esterne, dacă ar repeţi şi acum, că în raportul ă nostru cu Germania nu s’a ivită nici o schimbare mai cu semă în vederea eve- , nimenteloră din Orieută. Max Falk nu se aşteptă la nici o minune dela amiciţia germană, der dacă e vorba să întreţinemă bune relaţiunî cu Germania chiar în contată unoră sacrificii materiale nensemnate, atunci să se adeverescă promisiunea ministrului de esterne: că în casă de pericule seriose putemă conta pe fidelitatea Germaniei. Vorbitorulă mai atinge cestiunea rumeliotă şi ^ice că, nerestabilindu-se status quo, să nu se trecă cu vederea dorinţele şi interesele acelora, cari de ani au pusă mare pondă pe buna înţelegere cu monarchia nostră
Proclamaţiunea prinţului Alexandru.
Prinţulti Alexandru alu Bulgariei a adresaţii la 14 Noemvre n. poporului bulgaru următdrea proclamaţiune:
«Guvernulă Sârbă, împinsă de dorinţe egoiste, şi voindă să nimicâscă sfânta causă a poporului bulgară, ne-a declarată astăzi resbelă fără nici ună pretestă dreptă sau legală, şi a ordonată armatei sale d’a năvăli în ţera nostră.
„Am aflată acăstă şcire cu cea mai mare mâhnire. In adevără, n’amă fi crezută nici odată, că acei ce suntă fraţii noştri, prin sânge şi prin credinţă, au să ridice mâna asupra nostră; că au să începă ună resbelă uci-(Jătoră de fraţi în momentele grele prin care trecă po-porele din Balcani; nici că au să se conducă într’ună modă atâtă de neînţelepţeseă şi de neomenescă cătră nisce vecini, cari fără să facă rău nimănui, lucreză şi se luptă pentru o causă dreptă, generăsă şi demnă de laude.
«Arunoândă asupra naţiunei sârbe şi asupra guvernului său totă răspunderea acestei lupte uciijâtore de fraţi şi a urmăriloră care ară pute să resulte pentru cele două state, anunţămă poporului nostru iubită, că amă primită acestă resbelă declarată de Sârbi, că dămă vi-tezeloră ndstre trupe ordină d’a începe operaţiunile în contra inimicului şi d’a apăra cu energiă pământulă, onorea şi libertatea poporului bulgară.
»Causa ndstră este sfântă şi avemă speranţă că Dumnecjeu ne va lua sub protecţiunea sa şi ne va da ajutorulă necesară pentru a învinge pe inimiciii noştri.
Suntemă convinşi, că poporulă nostru va alerga din tote părţile pentru a apăra sfânta nostră causă, şi că ori-ce bulgară în stare d’a purta armele va veni sub drapelă spre a lupta pentru ţără şi pentru libertate.
j Tribunalulă de preş să din Pesta, respective judecătorulă de instrucţia Gsery, la eererea procurorului ^ încredere în leala amiciţiă cu noi.
I supremă cu privire la confiscarea scrierei volante a d-rului Desider Szilagyi îşi esprimâ îngrijirea pentru aceea I- C. Drăgescu, a luată următorea decisiune: «Confis-' direcţiune a politicei nostre esterne, care ţintesce resla-carea scrierei volante române, apărute în Rîmnicu-Să- (bilirea statului quo ante. Corăspunde acestă politică in-rată anulă trecută: «Martirii Libertăţii* din 1784 tereseloră monarchiei nostre? 0 asemenea restabilire jde Dr. I. C. Drăgescu, R.-Sârată, tip. «Gazetei Săte- nu e temeinică, căci acesta e punctulă celă mai slabii |nului,« 1884, se ordonă prin acesta pe teritoriulă acti- ală tractatului dela Berlină, in contra căruia Rusia a ■ vităţii legii penale ungurescî pe basa ordinaţiunei mini-1 sprijinită şi a promovată agitaţiunea. In 24 de ore agi-strului de justiţiă dto 17 Mai etc , şi în privinţa esecutării taţiunea contrară ar reîncepe. In restabilirea statului procedurei se invită ministerulă de interne, debrece ti- quo ante vede votbitorulă celă mai mare periculă. Szi-păritura incriminată conţine astfelă de espresiuni in- iagyi e convinsă, că monarchia nOstră nu urmâresce o l sultâtore şi ofensătore, cari colidezâ evidentă cu §§ 158, întindere de teritoriu în peninsula balcanică, nici o poli-(172, 174 ai	codului penală, din	care causă colportagiulă	tică agresivă în contra vre-unui stată;	der	deorece Turcia
şi lăţirea ei	prin ver^are este	oprită. Ministerulă da	e totă mai multă sirimtorată, nu putemă	suferi în	ve-
' interne provocă cu rescriptulă din 13 Noemvre n. e. au-' einătatea nostră nici o formaţiune, care ne-ar pute strica;
|toritâţile administrative şi tribunalele ţării, ca în casă interesulă monarchiei ndstre cere, ca naţionalităţile din 'eventuală se procâ iă în sensulă acestei decisiunî.*	peninsula balcanică să nu se absorbă, nici să ajutămO
j	—o—	‘ noi vre-uneia a se ridica la o preponderanţâ peste vre-o
i lntr’o sală din Gluşiu se află espuse două tablouri altâ naţionalitate. Precum se scie, între noi şi Rusia ale lui Kossuth de mărime naturală. In ele se represintă, domnesce în peninsula balcanică o politică de rivalitate anteluptâtorulă maghiară aşa precum era la anulă 1838 Şi concurenţă, der e o deosebire; din partea nostră nu şeijândă pe ună scaună şi cu o căc»uliţă de|casă (ună fel 0 ameninţată Rusia acolo, pe când ea urmăresce crearea de fesă) pe capă. Cei ce voră să le vecjă, trebue să plă- state ameninţătore nouă. Noi să punemă pondă pe testă 10 cr.	pentru «Kulturegylet. * — Espusă pe frigulă	aceea, că micele state să se desvolte	in	cercurile	lord
ăsta fără focă, nu credemă să-i	facă bucuriă.	naturale şi să nu se facă dependente	de	influinţa	vre-
__0___	unei puteri streine. De aceea restabilirea statului quo
Lui «Ellenzâk* i se asigură, că comitatulă Târnavei ante e îngrijitdre, fiindă că e în interesulă Rusiei, ca s6 mici e «cuprinsă de o însufleţire generală*4 pentru ideea arate că fără ea unirea nu se pote face. de a vota suma de 10,000 fl. v. a. pe sema «Kultur- Vorbesce apoi despre relaţiunile cu Germania. Elil egylet“ului. Acestă propunere a contelui Eugen Lazar— tjice c& nu cundsce cuprinsulă alianţei, der fiecare a dice (Jiarulă coşutistă, — nu «întâmpină* oposiţiune nici luată la cunoscinţă cu bucuriă despre ea, fiindă că s’a chiară din partea Sasiloră şi Valahiloră din comitată, presupusă, că acestă alianţă se basesă pe asigurarea şi ceea ce esie îmbucurătoră, pentru că e o dovadă, că fii promovarea reciprocă a intereseloră politice. Interese acestui comitată, cari de origine suntă nemaghiari, au'opuse n’avemă cu Germania, căci interesele şi cele mai (începută a pricepe «adevărata* misiune a Kulturegylet»-i importante se află în Vestă, er ale monarchiei nostre în ului, care şi loră «numai fericire* pote să le aducă., Ostă, în peninsula balcanică. Opiniunea publică presu-Propunerea, care se va desbate în adunarea comitătensă pune ca naturală, că puterea asigurătore şi prolectore a ce se va ţine la 26 Noemvre n. atârnă aşaderă esclusivă acestei alianţe este aşadâră pentru Germania în Vestii, numai dela Maghiari, ş, a. — Sc’rea acesta merită totă' er pentru monarchia năstră în Ostă. Când s’a alăturaţii atâta cre^âmântă, mai cu semă ce p ivesce pe , Valahi* * Rusia la acestă alianţă, ne-a cuprinsă îngrijire şi o es-şF’Sasi, câtă mentă şi scirea despre omorîrea lui primă a(|î pe faţă. Germania păsfrându-şi rolulă de mij-Komaromi, «Valahii* şi Saşii se voră feri d’a fi atâtă ^ locitoră între noi şi Rusia in cestiunî orientale, va profita de .patrioţi*, încâtă să-şî impună dări de dragulă i Rusia din împăcare, 6r neisbutindă acesta, seva retrage
maghiarisârii. Asemeni aderenţi îi pole găsi «Ellenzek* în lună.
- 0—
De atjî-nopte ninge mereu în Braşovu, Stratulă de zăpadă s’a prinsă binişoră.
—0—
Vestitulă bandită Dragoşă, care înspăimântase prin tâlhăriile sale mai multe judeţe din Moldova, a fostă prinsă în comuna Matca, din judeţulă Tecuci. Se cjlce, că a fostă o luptă crâncenă între poteră şi banda lui Dragoşă. Aces'a împreună cu ună tovarăşă ală său au fostă răniţi de m6rte.
DIN DELEGAŢIUNEA UNGARĂ.
In şedinţa plenară dela 14 Noemvre n. a delega-ţiunii unguresc! s’a desbâtută bugetulă ministrului de esterne. Celă dinteiu vorbitoră a fostă raportorulă Max Falk. Elă, vorbindă despre cestiunea rumeliotă, (^ise, că nimenea nu garanteză, că mâne nu seva ivi o cestiunejşia recunoscută condiţiunile f ndamentaie ale esistenţei serbescâ, poimâne una grecescă său macedonenă, pre-'sale şi a ajunsă la pătrunderea, că prin turburam
mijlocitorulă, lăsândă pe cei doi să se răfuiâscă cum va pute. Prin urmare alianţa nostră cu Germania a slăbim, decă acesta a fostă resultatulă intrevederiloră dela Skier-nevice şi Kremsier. In privinţa raportului cu Rusia, observă, că acesta urmăresce în peninsula balcanică o politică, pe care monarchia nostră trebue s’o paraliseze. Spre ce scopă amă intrată prin urmare în alianţă cu Rusia? Delegaţiunea va sprijini în Orientă o politică, care concureză cu Rusia. Mai vorbesce de cestiunea rumeliotă şi tfice, că monarchia să caute să nu-şi perijă influinţa sa în peninsula balcanică.
Julius Horvath încă nu e pentru restabilirea statului quo ante, pentru că Rusia, la timpulă potrivită pentru ea, ar aprinde întrega peninsulă balcanică, căci ea a agitată unirea. Dorinţa pentru susţinerea păcii esistă, dintre tote statele balcanice, numai in România, despre ale cărei aspiraţiunî mai întinse nu se vorbesce nieăirl. Esplicarea o gâsesce în faptută, că România

N 247.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1885.
1 păcii nu pote decâtă să perdă. Pacea în peninsula balcanică se phte doberdi, numai dacă se voră mulţămi interesele egalii îndreptăţite ale poporeloră. Monarchia nostră trebue să câştige pentru noi poporele d’acolo. pentrn ca ele să priveseă în monarchia nostră pe pro-tectorea intereseloră loră, şi să n’o pătimă cum a păţit’o Austria cu Italia, când, în contra nisuinţeloră de unire, a luată posiţiune hotărîtă, silindă prin acesta pe singuraticele state să se unescă între ele.
Contele Apponyi e de acordă cu Szilagyi. Problema nhstră faţă cu stările din peninsula balcanică este: să asigurămă influinţa preponderantă a monarchiei nostre, der nu în contrastă cu desvoltarea naturală a aceloră popore, ci prin aceea, ca politica nostră se dovedescă ună amestecă permanentă de tăriă şi de bunăvoinţă, de tăriă, căştigându’şî poporele convingerea, că în contra voinţii şi interesului nostru nu se pote dobândi nimică ; de bunăvoinţă, că nu ne opunemă desvoltării şi inde-pendinţii loră individuale. Posiţiunea nostră este curată defensivă, şi numai într’atâta e ofensivă, în câtă nu putemă permite, ca o altă putere mare să aibă acolo o sferă de putere hotărîfore.
Ludvig Csernatony 4‘ce* că dacă e posibilă să se restabilâscă status quo, să se restabilescă, dacă nu se pote, atunci nici ofieiulă nostru de esterne nu va urmări acăsta. Elă nu consideră cestiunea rumeliotă ca orientală, ci ca o eestiune vestică. Rolulă îlă jhcă Anglia. Vedem, că acolo se opun două mari sfere de interese: cea rusă şi cea englesă, şi lângă cea rusă şi cea austro-ungară. Mai e apoi Francia, care sub orice formă de guvernă va lua parte la o mare complicaţiune europenă din causa politicei de răsbunare faţă cu Germania. Asta o scie can-celarulă imperiului germană. De aceea Germania a căutată să se împretinescă cu Rusia. Der acestă pretiniă nu pote slăbi alianţa nostră cu Germania. Totdeuns, când e vorba de mici incidente ca cele din Bulgaria, să avemă înaintea ochiloră întrega situaţiune europenă. Ce privesce conferinţa, se 4*ce> că Italia stă la o parte, respective sprijinesce propunerile Angliei şi că şi Francia e de partea acesteia. In privinţa acăsta ară fi de dorită lămuriri din partea d-lui ministru de esterne.
Referentulă Max Falk 4(ce, că status quo ante a răposată în Domnulă şi deci cu morţii să nu ne mai fa-cemă de lucru. „Milană a declarată răsboiu,44 aşa spune telegrama ce a mă primit’o în acestă momentă. Are d. I ministru cunoscinţă despre acestă critică întorsătură a I lucruriloră şi ne phle da esplicări?
I	Ladislau Szdgyeny, la însărcinarea ministrului de
I esterne şi în numele lui, răspunde, că Italia e de acordă I cu Austro-Ungaria şi că putemă conta pe siguranţa bu-I nului raportă cu Italia. Cu privire la întrebarea refe-I rentului 4‘ce> că e adevărată răsboiu şi că în acestă I momentă trupele sârbesc! deja au trecută graniţa. I (Strigăte de ,.£ljen.“ Viuă şi în-delungă mişcare). I
I	AFACERI LOCALE.
I In şedinţa Comunităţii Braşovului din 15 Noemvre I a. c. trebue să reeunhscemă, că compatriotiştii Saşi ne-au I ajutată în afacerea urgentă şi importanta a învâţăceiloră I români dela meseriii, cari in urma pasului celui mai nou I alţi guvernului, erau să rămână fără de instrucţiune, I căci ia oprită de a mai visita cursulă schlei gremiale I române, cerendă să frecventeze schia industrială comu-I nală, seu cea de stată.
I In urina rugării Asociaţiunii pentru sprijinirea în I vSţăceiloră şi Sodaliloră români meseriaşi, comisiunea I scdlei comunale industriale a făcută propunerea de-a se I înfiinţa clase paralele ca să se potă primi şi învăţăcei I români în schia comunală industrială de aici. Comu-I nitatea în contra propunerii de amânare a Magistratului 1 a luată conclusulu d’a se crea clase paralele şi pentru I şesele profesoriloru s’au preliminată optă sute florini v. a. I	Comisiunea Scolei industriale a şi publicată con-
I cursă în »Kronstâdter Zeitung* Nr. 266 pentru orele 1 necesarii în clasele paralele.
1	Deşi prevede legea, ca copii dela meserii să fiă
I îngrijiţi fără considerare la naţionalitate şi confesiune, totuşi ne simţimă îndemnaţi a aduce mulţâmirile nostre sincere On. Comunităţi a Braşovului şi deosebită On. Comtsiunî scolastice.
Totă în acăsiă şedinţă a comunităţii la care au luată parte peste 108 memhrii s’au luată mai multe con duse de mare însemnătate, anume: vinderea unora hârtii urbariale în suma de trei sute mii florini pentru a sâ plăti o datoriâ a Comunităţii. Totdeodată s’a decisă a se restitui acesta capitală puindu-se plusulă de 3000 fl. v. a., ce resultă ca profită, dâcă se va plăti datoriei, la cassa de păstrare spre fructificare, pănă ce va ajunge suma de susă. S’au mai luată alte 6 concluse pentru a se vinde unele parcele din pămentulă comunităţii la privaţi, Schimbarea live4ii „tabăra mare* cu ]0culă de verdeţuri ală presbiterului, pentru ca să se zidească ună abatoriu (locală de a se tăia carne) şi pentru ;ârgu de vite nu s’a putută decide, căci nu a fostă de faţă numerulă reglementară de membrii.
REUNIUNEA INVfîŢĂTORILORtt ÎN FĂGĂRAŞtJ.
Făgăraşă, 27 Octomvre 1885 st. v.
Onorate D-le Redactoră! Reuniunea învăţătoriloră români gr. or. di o districtulă XI Făgăraşă ş’a finită a-dunareu generală de trei 4^e anulă acesta ieri, şi astă4l membrii acestei corporaţiunî — învăţătorii gr. or. din protopresbiteratele Făgăraşă, Agnita şi Cohalmă s’au depărtată flecarele pe la ale sale. —
Pentru-ca publicuiă cetitoru să-’şî poiă face ideă întru câtă acestă corporaţiune prospereză, mă încercă între marginile miceloră mele puteri spirituale a da în liniaminte generale urmâtoriulă raportă despre activitatea reuniunei în cursulă celoră trei anî, de când ea s’a înfiinţată după proiectulă de statute emanată dela ven. consistoră archidiecesană pentru thte reuniunile din Transilvania. —
Are reuniunea acesta şi trecută mai vechia, căci pe la 1869 era cunoscută sub numirea de „reuniunea învăţătoriloră români Georgiu Lazarufi er mai târzia şi pănă în 1882 a purtată numele „reuniunea învăţătoriloră români din ţera Oltului,“ de unde se vede, că învăţătorii din părţile acestea de multă s’au nesuită să-’şî facă reuniunea pentru înaintarea loră pe terenulă cunoscinţe-loră pedagogice şi pentru înfiinţarea unui fonda în bani din cari să să ajutore ei şi pe ei la neputinţe. —
Ce succese a reportată reuniunea „George Lazar44 nu sciu, er despre sporiulă făcută de reuniunea din „Ţara Oltului4* ne vorbescă câteva acte ce le-amă aflată în archivulă scolei gr. or. din Făgăraşă între cari enu-mără: ună proiectă de statute neaprobată de organele mai înalte, ună regulamentă de casă nepusă în praxă şi câteva procese verbale, din cari celă mai vechia şi mai de folosă pentru istoriculă reuniunei lipsesce, allându-se la fostulă învăţătoră acum capelană în Sâmbăta supe-rioră Spiridonă Mardan.
Să vedemă acum ce a lucrată reuniunea cu numele „din districtulă XI Făgăraşă4' pusă în mişcare la anulă 1882, când învăţătorii din trei protopresbiterate s’au constituită în urma proiectului de statute trimise de ven. consistoră archidiecesană. Totă începutulă e greu, şi de aceea din capulă Jocului observă că numai încetă şi cu lupte întîmpinate de greutăţi au trebuita să fiă şi paşii acestei reuniuni spre ajungerea scopului ei. —
In vera anului 1882, sub fericitulă comisară consistorială Ionă Petrică, directorulă scolei capitale din Satulungă, reuniunea ş’a ţinută prima adunare generală în care s’a constituită alegendu-şî următorii funcţionari: preşedinte zelosnlă preotă Vincenţiu Grama, vicepreşedinte dirigintele şcolară Daniilă Gaboră, secretarii învăţătorii Nicolau Aronă şi Spiridonă Mardan, casară Lazară Comşa, controloră lonă Bonea, bibliotecară Petru Mar-has şi membrii în eomitetă: Iacobă Oana, lonă Popescu, Ionă Roşea şi Toma Stirbeţă. In acestă adunare reuniunea a disbătută temele: înfiinţarea caseloră de păstrare în şcolele elementari şi modulă tractărei religiunei în sco lele elementari.	Că aceste teme au fostă desvol-
tate cu zelO se vede de acolo, că membriloră reuniune* Daniilă Gaboră şi Nicolau Aronă le-au sosită mai târ-4iu laudatoriulă pentru distingerea loră la desbaterea acestoră teme din partea ven. consistoră archidiecesană.
Reuniunea s’a, împărţită în subreuniunî. Subreu-niunile constituindu-se, cea dela Făgăraşă sub presidiulă d nului Vincenţiu Grama, cea d ia Agnita sub presidiulă d-nului Nicolao Moldovană, preotă în Vărdă şi cea dela Cohalmă sub presidiulă adm. protopresbiterală Nicolae
D.	Mircea au ţinută dela 1882 şi pănă în presentă 13 adunări generale de tractă, şi anume: subreuniunea din protpbiteratulă Făgăraşului 5 adunări generale, cea din protopbteratulă Gohalmului eră 5 şi subreuniunea din protopbleratulă Agnitei 3 adunări generale. In aceste adunări s’au dinsfinsă cu elaborate pedagogico-didactice următorii membrii: 1) Daniilă Gaboră cu ună manus-criptă, „tractarea gimnasticei în schi ele poporali44 şi o disertaţiune „Şincai ca pedagogă2) Nicolau Aronă cu trei disertaţiunî: a) „meditaţiunî asupra propunerei sciin-ţeloră naturali în specială a istoriei naturale în schlele elementari,44 b) „însemnătatea, desvoltarea şi tractarea fisicei în scolele elementari,44 c) „învăţătorulă în faţa scolei ca institută de educaţiune morală, estetică şi reiigihsâ ;4‘
3)	Nicolae Traiană Popă cu o disertaţiune „înveţâmen-tulă intuitivă în schlele elementari, preferinţa lui faţă de rătăcirile din trecută;44 4) Ionă Capătă cu o disertaţiune: „originea şi problema scolei în generaiă şi în specială problema scolei nostre poporale ;44 5) Nicolae Ludu cu o disertaţiune: „din însuşirile învăţătorului relative la ţinerea unei disciplinl bune în schlă ;4i 6) Ionă Lupu cu o disertaţiune: „desvoltarea fisică a elevului în pilareiâ cu desvoltarea spirituală mens sana în corpore sano
7)	Ionă Roşea cu o disertaţiune: „sciinţa educaţiunei;4,
8)	Ihnă Bonea cu o disertaţiune: „istoria şi chiămarea scolei nostre popolare;'4 9) Filaret Deişorean cu o diser taţiune: „învăţătorulă ca educatoră în scola populară;14 10) Toma Bârsană cu o disertaţiune: limba maternă în schlele elementari;44 11) George Taflană cu ună tractată : , limba magiară în schia nhstră popolară'4 şi 12)
George Dobrină cu ună tractată: metropolitulă Sava Brancoviciu.44 Prelegeri practice sfatorite de comitetulă centrală şi desvnltate în aceste adunări a-le subreuniu-niloră au fostă: a) „tractarea N-riloră 1—10 la elevii despărţământului primă,44 b) „tractarea N-rului tl la elevii despărţământului ală doilea,44 c) „desvoltarea substantivului pe basa unei bucăţi de cetire,44 d) „tractarea noţiuniloră: corpă, spaţă eto. din Fisică,44 e) „Iacobă şi cei 12 fii ai săi din istoria biblică44 şi i) „tractarea comitatului pe a cărui terenă să află subreuniunea respectivă.44
Pre lângă adunarea generală din anulă 1882, în care reuniunea s’a constituită, s’au mai ţinută adunări generale de districtă pănă în presentă încă trei, şi a-nume: una în vera anului 1883, în care s’a desbătută condicile şcolare, alta în vera anului 1884, în care s’a desvoltată cetirea şi scrierea în schia elementară şi alta acum în Octomvre 1885, în care reuniunea a desbătută temele: disciplina şi mijlocele prin cari să phte ajunge ea în schlele elementari şi modulă tractărei sciinţeloră reali în scolele elementari, şi în care reuniunea s’a constituită din nou pe ună periodă de trei anî. —
Fondulă reuniunei în bani gata constă din 150 fl. v. a., eră biblioteca din 120 cărţi şi 9 fl. 20 cr. v. a. bani pe seina bibliotecei. — Reuniunea constituită din nou îşî are următorii funcţionari: preşedinte: parochulă gr. or. Vincenţiu Grama vicepreşedinte Iacobă Oana secretari Ionă Capătă şi Nicolae Ludu, casară Lazar Comşa, controloră George Taflană, bibliotecară Petru Marhas, şi membrii în eomitetă George Dobrină, Nicolae T. Popă, Ionă Bonea şi Ionă Roşea. — Adunarea generală districtuală din anulă viitoră se va ţine în Cuciulata. —
înaintea cu D-4eu d-lor funcţiunarî şi despre resul-tate şi mai înbucurăîore nu mă îndoescă. —
Unu fostă membru.
SCIRl TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală »Gaz. Trans/)
SOFIA, 17 Noemvre. — Eri în 16 Noemvre, după o luptă înverşunată, în care Bulgarii au opusu o cerbichsă resistenţă, trupele sârbesc! au isbutitu a încungiura Trnulu cu întăriturile sale, ocupându şoshua Trn-Breznicu.
SOFIA, 17 Noemvre. — Bulgarii au renunţată d’a mai apăra defileulă Dragomană. După o vitejescâ resistenţă, trupele bulgare s’au retrasă dincolo de defileulă Dragomanii la Slovniţa, Care localitate se crede eă a şi fostă atacată de trupele serbeseî eri nhpte. Acestă bătălia va decide asupra smiei Sofiei.
SOFIA, 17 Noemvre. — Prinţulu Alexandru ală Bulgariei cu întregu statulă său majoră a plecată asăra la hste la Slivniţa, unde se aşthptâ bătălia decisivă.
SOFIA, 16 Noemvre săra. — Ministrulă de esterne ală Bulgariei, d. Ţanov, a adresată înaltei Forte o depeşă, în care îi împărtăşesce, că armata serbescă a pătrunsă pănă aprope de Sofia. In numele prinţului Bulgariei, ministrulu rogă pe Maiestatea Sa Sultanulâ, ca se intervină cu oştirea sa, deorece guvernului princiarii nu’i compete dreptulu de a tracta directă cu inimiculă.
DIVERSE.
Uitare unei predice. — Ună preotă vorbea în biserică despre înviere. Elă îşi termină predica ast-felă: »A fostă, în timpulă acela, mare cârtâ în ceră, cine să se ducă să vestescă pe Maria. că fiulă său a înviată şi s’a suită la ceruri/4 Eu, 4isc Adamă, ar trebui să fiu însărcinată cu acâstă solie pentru că, fiindă pricina răului totă eu aşă fi datoră să vestescă vindecarea Iui. — Nu4 răspunse Christosă; ţie îţi placă merele, şi ai putea se te opreşti în drumă. Se oferi Abelă. — Nu se pote; dac’ai întâlni pe Cain, te-ară ucide. Noe veni şi elă la rândă. — Stai pe locă; îţi place să bei, şi ai face vr’o boroboţâ. Mă ducă eu, 4*se sfîntu Ionă Botezătorulă. —
Tu eşti îmbrăcată în piei, şi nu mî-ar face cinste să mă represinţî. Se oferi şi tâlharulă celă bună, care şe4use la drepta lui Christosă pe cruce. — Cum o să te duci tu; nu’ţî suntă picihrele sfărîmate? Atunci trimise ună îngeră, care începu să cânte: „Bucurăte fecioră etc.
ADMONIARE. Toţi bolnavii de plumânl şi cei ce suferă de asthma se admoniază corVra cumpărârei de »Homeriana» imitată, ce o oferă alte firme; şi mă rogă, ca on. publică să nu se lase a fi seduşi de diferitele anunciurî, cari recomandă »Homeriana,» căci veritabila plantă medicinală descoperită de mine în interiorulă Rusiei şi în urma aceea numită după numele meu ,Ho-meriana*, ală cărei efectă lecuitoră pentru bălele de mai susă s’a constatată de cătră medici şi adeverită cu mii de atestate, se pâte procura singură nvmai dala mine directă, pachetă de 60 gram. suficientă pentru 2 4'D costă 70 cr„ şi ca dovadă, că este cea veritabilă, fiecare pachetă portă facsimile ală iscăliturei mele. Broşura cu descrierea efectului lecuitoră şi a întrebuinţări plantei »Homeriana« se espedesă franco, trimiţendu-ni se 15 cr. în măre! poştale. Mă rogă ca cu întrebări şi comande să se adreseze numai la mine: Paul Homero în Triest (Austria), descoperito^ulă şi preparatorulă veritabilei plante «Homeriana*. Decorată cu medalia de aură cl I. pentru filantropia şi sciinţă. Singurulă descoperitoră şi preparatoră ală plantei veritabile >Homeriana.44
Editoră : Iacobă Mureşiann.
Redactoră responsabilă : Dr. Aurel flţnrasiaim---z_
Nr. 247.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Ctarsuln la ţmrsa do Vieaa
din 16 Noembre st. n 1885
Rentă de aurd 4°/0 . . . 97,45 Rentă de hârtia 5°/0 . . 89,75 Imprumutulti căilorh ferate
ungare................144.50
Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) . . . 96.50 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) . . . . 124 75 Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 108 75 Bonuri rurale ungare . . 103.25 Bonuri cu cl. de sortare 1C4. -Bonuri rurale Banat-Ti-
mişQ.................. 103 25
Bonuri cu cl. de sortarel04 — Bonuri rurale transilvane 102,50
Bonuri croato-slavone . . 102. — Despăgubire p. dijma de
vină ung.................97.50
Imprumutulîi cu premiu
ung....................118 20
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinuiui . 121.— Renta de hărtiă austriacă 81.95 Renta de arg. austr. . .	82 45
Renta de aurii austr. . . 109 10 Losurile din 1860	. . . 139 90
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 866 —
Act. băncel de credită ung. 285.— Act. băncel de credită austr. 280 25 Argintulă —. GalbinI
împărătesei............ 5 95
Napoleon-d’orI.............. 9.99
Mărci 100 împ. germ. . . 61.80 Londra 10 Livres sterlinge 125.95
Bursa de Biieuresei.
Cota oficiala dala 4 Noemvre st, v. 1885.
Renta română (5°0). Renta rorn. amort. (5°/0)
*	eonvert. (6°/0)
împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit	fonc.	rural	(7°/0)
•	»	»	(6°/.)
»	>	urban	(7°/0)
,	(6°/o)
(50/-
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	» Naţională
Aurii.........................
Bancnote austriace contra aură.
Cump.
86
90
86
31
101V*
85
96»/*
90 80 Va 1050 244 199l/a 12Va . 2.02
vând.
87V4 91 Va B7Va 313/4 102 Va 861/4 97Va
91
81*/*
1100
250
211
12.
2.04
Cursîdu	pieţei Braşovtf		
din 17 Noembre st. n. 1885,			
Bancnote românescî . .	. . Cump. 8 32	Vând. 8.36	
Argint românesc . . .	. . . * 8 35		8.40
Napoleon-d’ori . .	. . . * 9.96	A	10 —
Lire turcesc!		. . . . 11.30	>	11.40
Imperiali		. . . » 10.17	a	10.25
Galbeni		. . . » 5.91	»	5.96
Scrisurile fonc. «Albina*	. . » 100.50	A	101.-
Ruble Rusesc! . . . .	. . . » 122.—	»	123.—
Discontulă . . .	» 7—10 °/o pe	ană.	
Numere singuratice a 5 cr. din „ Gazeta Transilvanieiu se potu cumpăra în tutungeria lui I. GROSS.

BOLUAVII
de
plumănî, peptu, gătii (ofticoşi) şi cei ce
suferii de Astlima	§
se facă atenţi asupra efectului tamâduitoru alu plantei medicinale, 1 ce am descoperit’o în interiorulu Rusiei şi care după numele meu s’a : numită „Homerianau. De medic! aprobată şi prin mii de atestate ^ adeverită. Broşura despre acăsta se espedăză franco, decă mi se va O trimite 15 cr. v. a. în mărci poştale. Ună paclietu „Homerianau § 60 gram., suficienţii pentru 2 (}ile costă 70 cr., şi dreptu probă li pentru veritabilitate este fiecare paclietu provedută cu facsimile alu subscrisei mele. Admonieză de~a nu cumpăra nUomerianau
Cea veritabilă se pote procura numai
imitată
directă
ce o oferu alte firme. prin mine
PAUL HOMI3ILO in Triest (Austria).
Inventatorii şi preparatoru alu singurii veritabilei plante „Homeriana*.
Nru 5153ţl885.
Âdmon. pentru solvirea dârei
Conformii §. §. 59 —74 ală art. de lege XLIV din anulă 1883 se provocă seriosu toţi contribuabilii, cari au rămaşii în restauţă cu 6re care sumă din datoria lorii curentă fiă pentru impositulă pe comerţă şi industriă, tacsa militară, tacsa pentru şcoli, drumuri şi darea comunălă, ca să plătescă acăsta la oficiulă de dare orăşănescă negreşită pană la 24 Noemvre a. c. «., căci la din contra se voră incassa aceste restanţii pe calea esecuţiunii, fără respectă la personă.
Braşovă, 16 Noemvre 1885.
Oficialii de dare ovăşănescu.
Anunţămu acelorQ onoraţi cetitori ? cari voru binevoi a se abona la foia nostră de aici încolo, că avenul încă în reservă numeri dela începutulu anului 1885 prin urinare potu se aibă colecţiunea completă.
Mersulu trenurilorD
pe linia I*redealfi-Bndape»ta şi pe linsa Te I aş ii-Al rad ii- Budapesta a calei ferate orientale de stata reg. ung.
Predealtt-Budapesta
Tremi | Trena
I accelerat
ersone I
BucurescI
Predealu
Timişă
Braşovă
Feldiora
Apatia
Agostonfalva
Homorodtt
Haşfaleu
Sighişora Elisabetopole Mediaşfi Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciunelti Teiusfv Aiudtt VinţulG de susfl Ui6ra Cucerdea Ghirisft Apahida
Cluşin
Nedeşdu GhirbSu Aghirişd Stana Hoiedinfi Ciucia Bucia Bratca A6v
Mezo-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe
Oradia-niare
P. Ladâny
Szolnok
Bnda-pesta
Viena
6.22
7.01 7.33
8.01
8.45 10.10 10 29 10.39 11.19 11.54 12 12 12.56
1.30
1.45 2.11 2.55 3.17 3.21
3.31 4.09 5.36 5 56
500
Trenă
omnlbus
Trenu
omnibus
9 45 9.47 10.11 10.44
10.51 11.18 11.36
11.51 12.23
1.19
1.30
1.37
2.05
2.25
2.36
3.13
3.40
4.01
4.24
4.49
5.58
7.45
12.50
1.09
1.40
2.27
2.55
3.38
4.17
4,47
5.42
7.37
8.01
8.21
9 03 9 43 10.02
6.08 6.29 6.45 7.00 7.26 7.48 8.28 8.47 • 9.06 9.26 10 01 10.20 10.30
10.37 10.51
12.37 2.58
6 00 6.35 3.00
Nota: Orele de nopte
6.08
7.14
7.43
8 22 8.48
9,13 9.18 10.31 12.07 2.10 2.45 8 09
6.20 6.59 7.15 7.43 8.29 8.55 9.04 9 12 10 23 12,32 12.59
B udapest» —Fredeald
8.00
8.3
8.59
9.34
10.16
11.04 12 17
12.4 1.21
10.37
12 59 4.45
10.05
10.50
8.05
suntG cele dintre liniile grdse.
		Trenu	Trenu	Trenii	Trenă	Trenu
		omnibus	accelerat	omnibus	de	omnibus
					persone	
Viena		—	7.15	—		—
Budapesta		6.47	1 45	3.15	6.20	8.0 )
Szolnok		10.37	3.4 i	7.z9	9.11	11.4'
P. Ladâny		1.44	5.21	8.27	11.26	2.31
Oradea ntare		5.33	6.41	—	1.28	—
Vârad-Velencze		—	—	9.45	2.00	—
F ugyi-V âsârhely		—	—	9.59	2 11	—
Mezo-Telegd		—	7.14	10-28	2.34	—
Râv		—	7.42	11.36	3.18	—
Bratca		—	—	12.10	3.41	—
Bucia		—	—	12.48	4.01	—
Ciucia		—	8.31	1.31	4.26	—
Huiedin		—	9.01	2.56	5.08	—
Stana		—	—	3.29	5.27	—
Agniriş		—	—	4.0	550	—
GhirbSu		—	—	4.18	6.02	—
Nedeşdu		—	—	4.36	8.24	—
Cluşin	( (	.		10.0 ■	5.05	6.43	—
		12 05	10.16	—	7,03		
Apahida		12,31	—	—	7.26	—
Ghiriş		2.16	11.24	—	8.51	—
Cucerdea	( (	3.12 3 33	11.43 11.45	—	9.31 9.43	_
Ui6ra		3.41	—	—	9.51	—
Vinţulfl de sosft		350	—	—	9.0 8	—
Aiudil		4.25	12.08	—	10.24	—
îeiuşft		4.50	12.22	—	10.44	—
Crăciunelti		5.41	—	—	U 28	—
Blaşă			12.57	—	11.44	—
Micăsasa		6.40	—	—	12.18	—
(’opşa misă		7.00	1.27	—	12,36	—
Mediaş ă		—di	1.45	—	1.22	6.01
Elisabetopole			2.06	-	1.56	6.4(
Sigişdra		—	2.31	—	2.34	7.2.'
J Haşfaleu		■—	2.50	—	3.02	8.01
Homorod		—	3.48	—	4,41	10.05
Agostonfalva		—	4.19	—	5 30	11.02
Apatia		—	4.34	—	6.08	11.3
Feldiora		—	4.53	—	6.35	12.141
Braşovă ’	(	—	5.20 5 3	—	7.14	1.09 1.50
	(	—		—	-	
TimişG		—	6.07	] —	—	2.481
	( (			6 32	—	—	3.23
,1 Prodeală		—	7.30| —		—	4.56
1 BucurescI			11.35	—		9.4n| 1 1
Tipografia ALEXI, Braşovă.
TeiuşA- ■ adA-Biidapesta				Budapesta*	% radA-TeiuşA.		
	Trenă	Trenă	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibus	omnibus	persone	persdne		accelerată	omnibuf
TeiuşA	11.09	—	3.56	Viena	11.00	7.15	—
Alba-Iulia	11.46	—	4 27	Budapesta	8.0o	1.45	8(0
Vinţulft de josă	12 20	—	4.53		11.02	3.44	11.40
Şibotă	12.52	—	5.19	oZOItlOK ,	11.12	4.02	42 00
Orâşfia	1.19	—	5,41	AradA	3 37	7.53	5.25
Smeria (Piski)	1.48	—	6.08	Glogovaţfi	4.13	—	6 19
Deva	2 35	—	6.39	Gyorok	4.38	—	6.46
Branicîca	3.04	—	7.04	Paulişă	4.51	—	7.00
llia	3.36	—	7.29	Radna-Lipova	5 10	—	7.23
Gurasada	3.50	—	7.41	Gonopă	5.38	—	7.51
Zam	4 25	—	“'.12	Berzova	5.57	—	8.10
Soborşin	5.09	—	8.49	Soborşin	6.42	—	§5.58
Berzova	5.56	—	9,29	Zam	7.14	—	9.28
Gonopă	6.18	—	9.49	Gurasada	7 43	—	9.56
Radna-Lipova	6.57	6 11	10 28	llia	8 01	—	10.17
Paulijşă	7.12	6.30	1X37	Branicîca	8.21	—	10.38
Gycrok	7.2?	6.47	10.52	Deva	8.47	—	11.05
Giogovaţă	7.56	7.17	11 18	Simeria (Piski)	9 05	—	11.23
Aradâ	8 10	7.32	11.32	Orăştiă	10 10	—	12.24
S^nbinlr 1	2.39	12.00	4 5'	Şibotă	10 43	—	12.53
	3.16	12.14	5 10	Vinţulă de josă	11.04	—	1.22
	7.10	2.10	8 16	Alba-Iuba	n 19	—	1.40
Viena	—	8.00	6.05	TeiuşA	12 OS	—	2.94
Aradâ-Tlmiş^ra				Nimeri» (Pi	■iki) Pefr uşeul		
	Trenă	Trenă de	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibus	persone	persone		persone	omnibus	omnibus
AradA	6.00	12.55	8.25	nimeri»	63)	11.50	2.23
Aradulă nou	8„25	1.21	8.36	Sireiu	7 05	12.27	3.00
Nânaeth-Sâţrh	8.50	1.46	8.54	Haţegă	7 53	1.19	3.49
Viaga	7.19	2 18	9 13	Pui	8 46	2.10	4.40
Oryzuaîva	7.38	2.36	9.25	Grivadia	9.33	2.57	5.28
Merezii'aîva	7.56	253	9 36	Baniţa	10 11	3 315	6.07
TtasilşAira	8.42	3.40	10.1 6	8* etroşenl	10.43	4 04	6.39
Tin&Iş6r a- Arad ii				Fetroşeui—	Niuterfta (Piski)		
	Trenă de	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă
	persone	persone	omnibus		omnibus	omnibus	de pers.
Timişdra	6.07	12.25	5 00	i Petroşenl	6 49	9.33	5 28
Merczitalva	6.40	1.16	| 5.50	Baniţa	7 27	10.14	6.08
Qrezifalva	6.51	1.34	6.07	Grivadia	8.06	10 54	6.4
Vinga	7.08	2.04	6.32	Pui	8.50	j 1 * 97	7 35
Nămeth-Sâgh	7.23	2.25	6 53	Haţegă	9.31	12 17	8 02
Aradulă nou	7 40	2.54	7.24	Streiu	10.16	12.58	8 44
Aradă	7 50	3.10	7.40	l^lmerla	10 53	1.35	9.15