KK.a>A€‘fIUSf£A Şl AiNTKA fll'NEA i BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22. jOAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ>I. Pe unii an fi 12 fior,, pe ş6se luni 6 fior., pe trei l^nl 3 fior. Eostâmia şi Htr&tatăiate: I luni 20 fr., pe trei luni IC SE PRENUW1ERÂ: !a poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANULU XLVIII. ANUHOIUB1LE: 0 seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Pe a n fi 40 fr., pe ş 6 s e 10 franci. Scrisori nefrano&ts nu ss primesou. — (Banucorlpte nu «e retrămltu. Mfft 246. Lani, Marţi o (17) Noemvre. Braşovti, 4 Noemvre 1885. Abia s’a întrunită conferenţa puteriloră în Constau tino j>olu şi ătă că răsboiulă a şi isbucnitu în peninsula balcanică. Serbii năvălescu asupra Bulgariloră şi Dumnezeu scie pănă unde se va lăţi flacăra rcsboiului odată aprinsă şi câtă stricăciune va face. Până mai eri se sfătuiau rcpresentanţii ma-riloru puteri cum să localiseze cestiunea bulgară-rumeliotă, astă4î s’a schimbată situaţiunea cu to-tulu şi ar mai pută fi vorba celu multă de lo-calisarea răsboiului sârbo-bulgaru. Regele Milană a mobilisată armata serbăscă înainte cu vr’o şăpte săptămâni si de atunci a totă ţinut’o concentrată la graniţă, aşteptândă se sosăscă momentulu, când să-o pună în acţiune. Acestă momentă a sosită în fine după îndelungă aşteptare şi se nasce acum întrebarea, că 6re Regele Milană lucră de capulă lui şi pe propriulă său risică. ori este esecutorulă planuriloră se- in aceste puţine cuvinte este esprimată t6tă seriositatea situaţiunei create prin răsboiulă sârbo-bulgărescă. Bine, că Ţarul fi a desaprobată în modă eclatantă purtarea prinţului Alexandru, nu trebue însă să dămu u■iărei câtă sânge a vărsată Rusia, pentru ca să înfiinţeze o Bulgariâ la Balcani. Cum s’ar pute admite aşadăr că Ţarulă va privi cu nepăsare la victoriile eventuale ale Sărbiloră? Totă mai multă se adeveresce, că evene-minteîe actuale din peninsula balcanică nu sunt decătă preludiulă unui teribilă conflictu între Rusia şi Austro-Ungaria, ce pare a fi aprăpe neevitabil ti. Acum este pusă înţelegerea dintre cele trei împărăţii nordice la o grea probă şi se va vede dăcâ ceea ce s’a stabilită la Skiernievice şi la Kremsier păte se suporte şi răsboiulă sâr-bo-bulgaru cu t6te consencenţele lui, cum a suportată revoluţiunea nesângerdsă din Rumelia orientală. , . In ceea ce privesce atitudinea Turciei, este crete ale uneia seu alteia dintre marile puteri, , A , r , , e* . .- !de mare însemnătate raptuiu, ce m se telegranaza cari în conferenţă se arată a fi cu mtentiunileI A i ■, . . y aqi, că:.adeca prmţulu Bulgariei a cerutu, deşi nu tocmai directă, intervenţiuuea armată a Tur- cele mai pacînice. Ministrulu nostru de esterne, corniţele Kal-noky, declarase (jilGe aceste, că Regele Milană este încă decisă a demobilisa, dăcă se va restitui ciei in favărea Bulgariloru. Serbia ameninţă adi în adevăru integritatea Turciei şi prinţul â Alexandru îi aduce aminte Sultanului de dato- status quo ante. Nu scimă ce l'o fi îndemnată,, . 0 v , , . . ^ . .’jria ce-o are ca ouzeranu alu Bulgariei, ca să-i ca acum deodată să declare răsbom Bulgariei, i w A . „ . . Ţ jsara in ajutoru. Pdte că nu peste multă timpu vomă sci dăca a j Suntemă curioşi să vedemă ce hotărîre va lucrată de capulă lui, ori nu. Deocamdată însă. jua Turcia. Timpu multă nu are de pierdută putemă fi siguri despre aceea, că lucrările con- i C£Cţ a(jj mâne se va pune în mişcare şi ăstea ferenţei din Constantiuopolă suntă zădărnicite Q.recjej atunci se va dovedi că este în jocă prin pasulă întieprinsu de Regele Milană. în adevgrft integritatea imperiului otomană, se va Diviziile serbesci dela iSişu, Pirotă şi ^es~ j dovedi pdte, că între cabinetele dîn Belgradă şi covaţu se află deja pe pămentă bulgărescă şi au ^|-eria esistă unu tractată de alianţă, pornită, după o bătaia crâncenă la ^aribrodu, < Totă astăfji primirămă din Bucuresci scirea unde au rămasă învingătdre, spie pasulă dela, importantă, că guvernulă română are intenţiunea Dragomană. Aici se concentrăză trupele bulgare de_a acţresa c&tră marile puteri o notă circulară şi probabilă, că aici va fi batălia decisivă. Dăcâ cergndfl ca sg se esecute punctulu acela din le va succede Serbiloră a lua îedutele dela tmetatulii deîa Berlină, care prevede dărîmarea Dragomanii, armata serbăscă pdte ocupa în câ-Jfortareţe]orfl buîg.are pe maluiu dreptu aIti teva (jile capitala Bulgariei. 'Dunării In faţa acestei situaţiuni lucrările conferen- Avemă causă a crede, că guvernulă română ţei şi-au pierdută totă importanţa şi nimeni nu şi„a şi esecutată întenţiunea, luândă prin acăsta ’şi va mai pierde timpulă discutândă despre mo-1 p0siţiune faţă cu evenemintele cele mai nouă. dalităţile restabilirei statului quo. j Dăr ore fi-va destulă cu-o notă în aceste îrnpre- Alte cestiuni multă mai momentdse decâtă jurări, nu va fi dre necesară ca România să în-restabilirea statului quo în Rumelia orientală, treprindâ paşi mai serioşi pentru a-şi asigura quo m voru preocupa acum lumea politică şi diplomatică. Ce se va întâmpla dăcă voră învinge Serbii şi dăcă regele Milană va intra ca biruitorii în Sofia şi ce va fi ddcă din contră trupele bulgare aru fi în stare să respingă ataculă sârbescu ? Mai departe se nasce întrebarea, ddcă Turcia va privi în tăcere la lupta dintre Şerbi şi Bulgari şi ddcă Grecia, care asemenea a mobilizată de multă oştirea sa, nu va afla momentulu oportună de a năvăli în Albania şi în Tesalia? In fine este de cea mai mare importanţă a se sci ce atitudine va lua România în faţa i r&sboiului sârbo-bulgaru ? Câtă privesce întrebarea dinteiu atragemă atenţiunea cetitoriloră noştri asupra următdrei apreţiărî ce-o face o fdiă de frunte vienesă: „Austria are oelă mai mare interesă, ca ,Serbia să iasă învingătdre din răsboiulă de faţă „pre când Rusia trebue să dordscâ de a vedd pe „Bulgari triumfându.“ interesele sale la maluiu dreptă alu Dunării ? încurcătura e mare şi pdte că ne aflâmă cliiar în ajunulu multă temutei conflagraţiunî o-rientale. RESBOIULtJ DINTRE SERBIA ŞI BULGrARÎA. Amă anunţată în numărulâ trecută, că Serbia a răspunsă la reclamările guvernului bulgară cu deelaraţiunea de răsboiu formală. In mie^ă de ndpte regele Milană a plecată la armată, care a şi intrată pe teritoriu bulgară. Din acestă momentă cestiunea unirii Bulgariloru a intrată în altă faşă şi definitiva ei soluţiune se face dependentă de o parte de succesulă ar* meloru dintre beligeranţi, de altă parte de noua constelaţiune, ce va fi creată între marele puteri prin mersulu evenimenteloră, despre care nu să pdte prevede ce direcţiune voru mai lua, fiindu posibilă să intre şi Grecia şi Turcia în acţiune şi astfelă conflagraţiunea se devină generală. Etă scirile cele mai importante privitdre la începerea răsboiului dintre Şerbi şi Bulgari. Nişîl, 14 Noemvre. Ministrulu serbescă de esterne d. Garaşanin, a însărcinată telegrafică pe representanţii şerbi să comunice eabineteloră puteriloră următorea de-cîaraţiune: »ln urma năvălirii arbitrare a trupeloră bulgare asupra posiţiuniloră ocupate pe teriloriu serbescă în fciţa Bulgariei, de cătrâ divisiunea serbescă a Moraviei M. Sa regele a luată comanda supremă peste armata re-pală.“ — In acelaşi timpă a trimisă erî ministrului de esterne bulgară următdrea telegramă: „D-lui Rhangabe, So/la. Comandanţii divisiunei l-iu şi autorităţile dela graniţă arată, că trupele bulgare au atacată a ^posite de ingineri, mineri şi trupe de drumfi pe picioră. de ^ră, colone de irenă, de sanitari, de postă şi provi- Petersburgu, 13 Noemvre Deodată cu escluderea an6^* Organisaţia ei este basată pe-o armată perma- prinţului Alexandau din Armată, ojiciulă rentei imperiului ue,dă destulă de însemnată, care în casu de mobnisare fu a visată, se nu-i mai plătescă subvenţiunea de 150.000 ^orna^ză cadrele pentru armata acdvă seu pentru prima de ruble, ce i se plătise în fiăcare ană până acum. ehiămare Garlsruhe, 14 Noemvre. Prinţulă Franciscă Iosifu In campania din anii 1876, 1877 şi 1878 contra de Battenberg, pănâ acum sublocotenentă în garda pru- Turciei ofieerii serbescî au câştigată drecare esperienţâ siană, a intrată acum in armata bulgară cu consimţe- răsboinică. Armata de operaţiune săibescă preste a-mentulă împăratului Wilhelm. cesta prin linia ferată deschisă de curendă dela Belgradă Londra, 14 Noemvre. Intre mai multe cabinete P&nă la Nişă este pusă în legătură cu o icidentuiă Eu-se facă trădări canădenţiale cu privire la eventualitatea ropei, de unde îşî pote aduce rnuniţiunile de răsboiu pe unei întervenin rusesci în Bulgaria. drumulă celu mai soartă. Ce privesce în fine înarmarea Viena, 14 Noemvre. Membrii societăţii studenţiloră armatei sârbesc!, infanteria este armată cu puşcă siste-sârbi de aci, ,Zora,« au hotărîtă în adunarea de erî să mulă Mauser şi artileria parte cu tunuri Krupp, parte cu intre în armata serbescă. Câţiva au şi plecată îndată tunuri La Hitte (sistemă veehiu, cari se încarcă pe dina- după declararea de răsboiu. inte). Tunurile Bange, comandate în Franeia voră Berlină, 14 Noemvre. »Nordd. Allg. Zeitung» speră, sosi în Sârbia abia pe la finea anului curentă, că declaraţiunea sârbescă de resboiu nu va distruge pro- Armata bulgară constă din 24 batalione , 2 regi- gramulă aeţiunei diplomatice; e posibilă că resboiulă va mente de cavaleriă şi 96 tunuri, în totală cu 36.000 fi locală. Mesagiulă împăratului germană va cuprinde şi 6menî. Afară de acesta se potă arma în casă de răsună pasagiu despre cestiunea orientului. — Raporte din boiu 16 batalione dintre cari 8 re servă, care se voră fi Atena pună în cea mai apropiată perspectivă hotărîrî mobilisată deja. Miliţia ost-rumelieă formeză 12 batali- categorice şi de acolo. one de prima, 12 de a doua şi 12 de a treia ehiămare. Bucurescî, 14 Noemvre. In faţa declaraţiunii sâr- Din aceste trupe însă anevoiă se voră pute pune în bescl de răsboiu agio aurului s’a suită la 18 procente— câmpă mai multe decâtă batalionele primei chiămări. In cercurile politice şi comerciale doranesce convingerea, Bulgaria întră şi altmintrelea în resboiu între nisce îm-câ guvemulu va ţine strînsă la neutralitatea urmată cu prejurări nu prea favorabile. Cele două armate, de lealitate pănă acum şi că România va rămâne cruţată cari pote dispune Bulgaria spre a se apăra contra Sâr-la graniţele sale de reacţiunile vătămătore ale eventua- ^ biloră, suntă două creaţiunî deosebite organisatorice, cari leloră încurcături răsboiniee. (şi-au perdută singurulă factoră, ce putea să le ţină ------------ laolaltă într’o acţiune comună, pe ofiţerii ruşi. Nici ar- Muntenegru şi Turcia. mata bulgară, nici miliţia ostrumelicâ n'au primită pân’- TT „ tv j ,w 7■ , - n î n acum botezulă de focă. Afară de aceea se află în a- Ună raportă adresată diarulm »Pol. Corr.« cu-, , „ , A * , , , j. , mândouă armatele o mulţime de Greci şi Mohamedanî, prinde interesante amănunte despre relatiunite dintre \ ’ ,, . . m , ,, , . . _ , 0 v cori voră urma numai de silă stegului prinţului Muntenegru şi Turcia. Raportulă e trimisă la 6 Noemvre & ' urma numai Alexandru. Miliţia ostrumelicâ singură numără în sînuiă său vreo 19 procente Turci şi 7.5 procente Greci. Inar- dm Scutari şi comunică următoreîe: „Tendinţa MurUenegrului, d’a intra în relaţiunî. . . amicale cu Porta, n’a fostă niciodată seriosă. Prinţulă marea armatei bulgare e mixtă deorece ea are puşci Neculae urmărea scopuri, pentru ajungerea cărora Porta, Berdan, Crnca şi pusei turces:;! Mastini. Artileria este nu-i putea întinde mâna. Suntă semne, că în Cetinje se tolă înarmată cu tunuri Krupp, ce le-au fostă cucerită cugeta cu rîvnăi şi în stilă mare la o căpetuire a prin- R,,şjj ^e]a Turci. tutui Carageorgevici. Suntă în memoriă încă sgomo’eie, ce se iviseră despre candidatura ginerelui prinţului Ne culae pentru postulă de guvernatoră ală Rumeliei orientale şi aceste sgomote pote ca numai într’atâta n’au tostă cu totulă justificate, întru câtă se pare, că în Ce tinje se urmăresc,ă scopuri mai înalte. S’a ivită înlr’ună momentă o constelaţiune, care făcea să nu pară ajun gerea acestoră ţînte, care atingă ore care ideale pansla-vistice, ca o absolută imposibilitate. Der precum s’a (|isă, Porta n’a fostă în posiţiune d’a aplana terenulă pentru ridicarea lui Carageorgevici în domnia vre-unei ţări balcanice. Interesulă Turciei se mişca mai curendă în direcţiune opusă. încetă, der mereu se întărea în Cetinje convingerea, că speranţele ce s’au pusă în Yildiz Kiosk, nu se puteau împlini. Se scie, că consideraţiunî După cum spună telegramele ante-garda trupeloră sârbesc! au intrată în Bulgaria pe şoseaua dela Ţaribrodă. Ante-garda bulgară s’a retrasă. Cea dintâiu resistenţâ seriosă o voră întâmpina Serbii pe înălţimea pasului Dragomană, unde Bulgarii au făcută şanţuri, după planurile prinţului, în întindere de vr’o 4 ehilometrii de a-mândouă părţile şoselei. Redutele acestei posiţiunî suntă construite după sistemulă celoră dela Plevna şi de fiecare parte flancate de câte o bateriă de 12 tunuri. In fronlă este acoperită posiţiunea de rîulă Halcali. Coman-dantulă posiţiunei dela Slivniţa este căpitanulă Binderov, ună fostă oficeră prusiană de cavaleriă, anume Binder. După raportele martoriloră oculari, numita posiţiune bulgară este în frontă f6rte tare, der se p6te uşoră încun-giura în flancuri din causă, că muntele e în genere practicabilă. Speranţa Sârbiloră, că Dumineca viitore voră întră deja în Sofia, se pote forte uşoră împlini în astfelu de împrejurări. SOIRILE DILEI. In noptea de 5 spre 6 Noemvre n., (Jiua târgului de tomna în Gherla, s’a petrecută o faptă' criminală pe hotarulă comunei Ghireu, în nemijlocita vecinătate a Gherlei, la o cârciumă, despre care ni se 'scrie următo-rele: Duoi fraţi unguri neaoşi se apucară la certă cu ună Română, fiindă tustrei cam trăiţi. In cele din urmă ajunge lucrulă la bătaiâ. Românulu. ună băi bată ca de 30 arii, scapă afară la largă, rând cei doi trnţî, ajutaţi de alţi doi tolă unguri, prindându-lă îlă baturăşî — lucru curiosă — de atunci nu se mai află nicâirî, dispărândă fără urmă Românu’tă. Tote încercările şi cercetările bătrânului său părinte şi ale soţiei sale de a-lă găsi au fostă şi suntă deşerte. In noptea aceea târziu, cei doi unguri bătăuşi — mergândă după »bravura» sevărşită acasă şi luându-şl câte ună cală, călări umblară cu lumini aprinse pe loculă unde se întâmplă păruiala: De aci se născu prepusulu, că respectivii îlă omorîrâ şi ca să nu’i se dea de urmă, îlă ascunseră undeva. Nu cumva şi aci a lucrată vr’ună „irredentistă“ valah?! potu intre ba vitejii dela ,.EIIenzek.“ Destulă, că respectivii bănuiţi s’au şi prinsă în duia următore şi adusă liberi, nelegaţi prin gendarmî la Gherla, unde suntă deţinuţi şi astăzi la judecătoria cercuală. Faima spune, că, în lipsa de doveijî şi martori oculari, cei doi viteji unguri voră fi eliberaţi. Ore nu-i destuiâ dovedâ, că Românulă acuma de 10 c^ile nu-i nicăirî, şi că din sera cea fatală, când mai mulţi l’au văc|ută bătură şi huiduită de consătenii săi unguri, a dispăruta dintre cei vii?! Nu mai să nu se adevereseă şi aci mărturisirea lui Bela Grunwald, că atâtă administraţiunea câtă .şi justiţia un-gurescâ în Ardelă este faţă de Români cum n’ar trebui «•ă fia. Ce va eşi la lumină, ve voiu răporla la timpuiă ^ă t. Judele închişii oră e ună Română, ce rară vorbesce românesee. —0— S’a dată ordină, că ună batalionă de infanteriă din armata comună să ţină garnisonâ permanentă în Abrudu, cu tote că poporaţiunea e liniştită, după cum spună chiar foile unguresc!. —0- Pioiectulă textului viitorului tractată vamală şi comercială cu România, ce se va propune de Ungaria, e aprope terminată în minislerulă de comerciu şi numai încă in orecare puncte privitore la unele ramuri industriale se mai aşteptă inlormaţiunî nemijlocite, spre care scopă ministrulă de comerciu a trimisă la Braşovă pe consiliat ulă financiară superioră Adolt Turoey, fiindă ţi-nutulă eelă mai nemijlocită atinsă de noulă tractată comercială. —0 — Spre a se evita nenorocirile pe căile ferate, ministrulă de interne a ordonată să se aviseqle proprietariloră, ea să îngrijescă de vitele din apropiarea căiloră ferate sub greutatea celei mai aspre pedepse, de orece in tim-pulă din urmă s’au ivită forte multe treceri de trenuri preste vite, ce se aflau pe şine. -0- Se vorbesce, că cercurile datătore de tonă din Festa se gândescă seriosă la introducerea dării holteiloru. Cei ce nu se voră însura până la o anumită etate voră fi supuşi acestei dări. — Nici voi bă, că fetele se voră bucura; întrebarea e, că ce voră preferi holteii: darea ori însurătorea? —0 — Din Putna primimă din partea d-lui Arseniu ur-mătorea declaraţiune: „Prin corespondenţele dm Bucovina ale d-lui Câlătorescu, am cădită suspectă, cumcă eu aşă fi scriitorulă seu cnmunicătorulă mijlocită ale scrieriloră d-sale din care causă am suferită prin alu-siune ună afrontă nesuportabilă, fără să fiu câtuşi de puţină vinovată. Nefiindă dedată a umbla pe căi ascunse şi cunoscendă în casă de trebuinţă deregătoriile seu per-sonele la care aşă ave se mă adreseijă, n’atn nevoiâ de scrieri anonime seu pseudonime. Declară deci prin acesta, cumcă în acestă aficere nu sunt în atingere cu nimenea şi nici n’amă nevoiâ, căci în caşuri de aceste sunt in stare a mă suplini insurnă.* — In »Telegrafulă Romântb din Sibiu, dela 24 Octomvre N-r. 113 declară »Călâto* rescu' că se nurnesce G. Vasiliu, proprietară în Botoşani, der, care visitesâ desă Bucovina. Declaramă şi noi, că aşa se numesce, şi rău facă cei ce suspiţioneză pe alţii. —0— I). Bettelheim, unulă dintre espulsaţii israeliţl dn România, a fostă Sâmbătă în Braşovă, de unde a pfc* cată a doua di la Viena. N 246. GAZETA TRANSILVANIEI 1885, Valea-Borgoului, 10 Noemvre st. n. 1885. „ Vai luniei de smintelă, der mai vai aceluia prin care vine smintelă.—" In primă vera anului acestuia cetisemă în preţuita toiă »Gazeta Transilvaniei* câte-va corespondenţe de pe Valea Borgoului, relativQ la stările materiale şi sociale. De atunci n’a apucată nimeni condeiulă, deşi era necesitatea. S’ar înşela însă publieulă decă din atestă tăcere ar ti sâ deducă, că noi de atunci şi până acuma — în acestă vale romantică — ne allărnă ca şi în sî-nulă lui Avramă. 1q realitate, eonsiderândă în generala, poporală română de pe aici decade din 4' în 4b — mai vertosă în cele materiale. Spre lămurire servescă câte-va caşuri con»-rete. La acestă poporă mijlocuio principală pentru câştigarea traiului de Iote 4>l«le au fostă pădurile. De când însă aceste s’au pusă sub secvestru isvorulă principală de câştigă a sâcată. Der nu a fostă destulă numai seevestrarea păduriloră, ci prin influinţa unoră ne-românî şi a unoră Români, cari n’au pricepută tolosulă, s’a arendată pe mat mulţi ani tofă terenulu de pe acestă vale, — în cele ale vânatului — unoră magnaţi unguri. In parantesă voiu să arătă decursulă celei d’intâiu venătdre întreprinse de aceşti magnaţi. Ea tu norocăsă, căci au împuşcată: 13 urşi, 2 lupi, vulpi etc. N’au a-junsă însă pănă a pune coronă sfârşitului, căci să ivi între magnaţi mai înainte o scenă tragi-comică. Pe când erau la vânată se născu adecă certă între doi magnaţi. Unulă fimd mai sangvinieă, măsură celuialaltu câteva bastone pe spate. Celu ce a primită bastonele a provocată pe celalaltă Ia duelă cu pistole. Ga locă unde se se facă duelulă, să alese Tergu-Mureşului şi astfelă în dimineţa următdre toţi magnaţii călătoriră la Tergu- ei este: că dupăee învălătoresa A. Valenţă va ti sala-1 sulă, când pe pia(a Goethe şi în stradele în cari se risată dela stată cu 300 fl v. a. limba de propunere * in scolă să fîă în modă păritetioă maghiară şi germană. Regretă, că d-iă Dr. N. Hângănuţă, deşi nu are copile de scolă, şi deşi starea sa materială l’ar fi ajutată ca după ce-i voră cresee copilele să la dea educaţia pe spesele-i proprii: totuşi a subscrisă ună astfelă de actă, unde de limba română nu e nici pomană. De primarulu D. Purceilă nici ru amintescă. Destulă, că după ce de-claraţiunea a ajunsă la Inaltulă Ministru de culte şi instrucţiunea publică, resultatulă a fostă, că învăţâto-resei A. Valenţă i s’a aplacidată nu 300 fl., ci 500 fl. pe lângă depunerea jurământului, că este mvăţătoresâ la scola de stată de fetiţe din B. Piundă. Deci şi sa-iarulă conformă normeloru statului. S’a instituită şi ună comitetă îngrijitorQ pentru aceea scolă. Membrii suntă G. Vokalek, ca preşedinte, de naţiune boemă C. G. Hal-trich, A. Vaehsmann, ambii Sasî, Davidă Şajoviciu, is-raelitu şi Dr. N. Hângănuţă »Română verde ca ste-jarulu' — Amă regretată şi erăşî regretă, că d-lă Dr. N. Hângănuţă, pe când studia în Viena, a primitu ajutoră de colecte dela Românii borgovenî, s’a îndulcită de stipendiu din fondulu şcolară centrală grăniţărescă din Năsâudă, a împrumutată din acelaşi tondă 400 fl şi împrumuiulă i s’a relacsată, er după câştigarea diplomei, — deşi nu a avută pracsa de 2 ani — totă prin sprijinulă Rotnâniloră borgovenî a fostă alesă medică de cercă şi totuşi de presentă este membra ală »gondnokş»gului« . . . ,Hic niger est . . .« După cum sunt informală din isvoră sigură peste 15 4‘le învăţătorii noştrii, cu discipulii loru au se fia espulsaţî din edificiulă des îi menţionată, ca s$ facă locu scâlei de stată pentru fetiţe. După espulsare Ve voiu comunica decursulă tragediei!! P. S. Tocmai în acestă momentă au sosită dela Bistriţă pentru aceea scolă: bance, scrine ş. a., t6te din Argus. line târgul0 de cepe, o casă şT-a schimbală proprietarulă, vecinii să agaţe o balanţă la casă, în noptea care precede deschiderea tîrgului. Noulă proprietară, astfelă invitată, dă o masă veciniloră, amiciloră şi rudeloră sale. Anulă acesta, balanţa cu cepe era atârnată la trei case de pe piaţă, între altele chiară la casa lui Goethe, care a trecută, prin mărtea d-lui Walter de Goete, în stăpî-nirea statului. Ducele de Saxa-Weimar află de acesta şi ceru se fiă informată cu deamenuntulă despre ve-chiulu obiceiu; elă îşi esprimâ dorinţa de a representa pe noulă proprietară, pe care bugetulă nu-lă autorisa să intervină. Vecinii îi făcură cunoscută în versuri bine învârtite, aceea ce-lă interesa, şi ducele le trimise suma necesară pentru a bă în sănătatea proprietarului, ceea ce se făcu, cu ore-care solemnitate, într’ună hotelă din Weimar. * * * SCIRl TELEGRAFICE. (Serv. part. ală »Gaz. Trans/) BUCURESCl, 16 Noemvre. — Camerele Mureşului. Până acum nu scimă resuliatulă duelului. Destuiă a»âta, că poporului i-s’a subtrasă şi câş- j nou făcute, tigulă, ce provenea din vânată. Din agricultură puţine] producte; pentru că terenuiă fiindă muntosă, este sterilă. Din economia de vite şi mai puţină, pentru că preţulu viteloră a scâ4ută forte tare. Orî unde te întorci găsesc! numai cri să de bani! La acestea se mai adaugă şi alte rele ce isvorescă din ura de rasă. Românii si delâturâ. RuieR sci prin cine! In preturaj8untu «şocate in şedmţa ordinara pe o influinţă asupra pictorului, pentru că loca- adminîstrătore’de fondula scol. centrala grăniţărescă din ,s!iune; S6 se 'nlocuescâ cu-intele acestea cu: Sunt'Inia este închiriata. Rota ei constringe pe pictora sS’şt Năsâudă. Astfelă cuget amă noi, că învăţătorii noştri se voră încuraja şi mai tare în cele didactice, în acelă locală întru tăte corespurufâtoră de-o sc61ă. De patru ani pănă în finea lui luliu a. c. esistase în Borgo-Prundă o scolă privată de fetiţe, susţinută de câteva familii, Saşi, Nemţi, Evrei, ună Boemă, ună Un-gură şi câţiva Români. Scola se susţinea cu spese fărte puţine. Se plătia abia 2 fl. pe lună pentru o elevă, er limba de propunere era cea germană. Ca obiecte se propuneau şi limba română şi maghiară. Deşi edificiulă dm cestiune era deja ocupată de scăla normală gr. or,, totuşi, după cum voiu demonstra in următorele, deducă, câ străinii îşi puseseră deja oehiulQ pe elă. Neromânii de diferite naţionalităţi — din acestă vale, — în trunte cu d-lă G. Vokalek, magistru poştală, şi ginerele său A. Vaehsmann, apotecară ^farmacistă), la cari se aliase şi Rornânulă Dr. Nieolau Hângănuţă, apoi pretinsulă românu Dauielă Purceilă, primară în B. Fraudă, suplicară la inspectoratul^ reg. ung. de scole ală comitatului Bistriţa-NâsăudO,ea invăţătoresei Aranka Vâleot Inaltulă ministeră de culte şi instrucţiune publică să-i încuviinţeze ună salară anuală ie 300 fl. v. a. din cassa statului*. Şi că localulă ie scolă şi celelalte inter enţii le voră oferi părinţii solariloră. Io. urma acesta d-lă subinspectoră scol. reg. ung. all comitatului Bistriţa-Năsâudă Dr. Havas a eşită în Icansa subversantă în cancelaria comunei opidane Borgo-Prundă. Petenţii subscriseră o declaraţiune. Sensulă neşte adevăraţi tâlhari.“ * * * Unii câne arestaţii. — Iată-ne reîntorşî la ciudatele obiceiuri d«n evulă mediu, scriu 4’are^e parisiane. O sentinţă a tribunalului Beauvais condamnă, în secolulă ală XV-lea, pe o scrdfă sâ fiă spân4urată, pentru că mâncase duoi copii. Iiilele trecute ună câne fu condusă la poliţia din Parisă, pentru că fu găsită pe o stradă cu o căpăţînă de omă, împodobită încă cu ună peră negru Ună agentă de poliţ;e îlă înhăţă de gâtă, cu totă resis-tenţa desperată a dobitocului, şi’lă tîrî la postulă celă mai apropiată. Comisarulă de poliţie proceda la ună interogatoră sumară; der eu totă iscusinţa agentului, prevenitulu păstra cea mai adâncă tăcere. Totă felulă de sgomote se răspândiră cu privire la acestă faptă, când după o cercetare minuţidsă se constată, că craniulă umană nu era de câtă o căpăţînă de berbecă. Multă sgomotă pentru nimică. * * * Gloria cepeloră. — In fiecare ană, pela sfârşitulă lunei O.tomvre, se ţine la Weimar ună tergă de cepe. Pe piaţa Goethe şi în stradele Schiller şi la Frauenthor, precupeţii întindă grăme4î de cepe, cari ară face deli-ciulă unui Serbă. Ună vechiu obiceiu vrea că, _în ca- iae tabloulă ? E cam îndoelnieă, chiar în Austria, unde religiunea se bucură de orecare imunităţi, cari o tacă o adevărată religiune de stată. Insă în cercurile catolice se vorbesce de întrebuinţarea unoră măsuri rigurose. In orice casă pictorulă nu va ceda decâtă prin violenţă, pentru că elă a declarată, că decă „familia sfântă« la care ţine forte multă va fi luată dm exposiţiă, elă va lăsa loculă golă. Cadrulă astfelă golă va fi o protestare elocventă contra intoleranţei teologiloră.“ Cursubj pieţei Braşovu din 16 Noembre st. n. 1885. Bancnote româneseî . . . . Cump. 8.40 Vând 8.45 Argint românesc . . . , t , * 8.35 * 8.40 Napoleon-d’orî . . . . 9.96 » 10 — Lire turcesc! • . * 11.30 > 11.40 Imperiali * 10.17 % 10.25 Galbeni 1 5 91 » 5 96 Scrisurile fonc. »Albina* » 100.50 k 101.— Ruble Rusesc! . 122.— * 123.— Discontulă . . . » 7— 10 °/0 pe ană. Editoră: Iacobă Mureşianu. Redactorii responsabilă : Dr. Aure r ] Jffr. 246. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. «gforatsift ia bursa 4# din 14 Noerohre st. n 1885 Rentă de aură 4% ... 97 45 Rentă de hârtia 5% . . 89 75 împrumutul^ căi lorii ferate ungare ....... 14450 Amortisarea datoriei căi* lord ferate de ostil ung. (1-ma em isiune) ... 96 50 Amortisarea datoriei căilor ti ferate de ostti ung. (2-a emisiune) .... 124 75 Amortisarea datoriei căi-1 orii ferate de ostti ung. (3-a emisiune) .... 108 75 Bonuri rurale ungare . . 103 25 Bonuri cu cl. de sortare 1C4. — Bonuri rurale Banat-Ti- rmşti.................. 103 25 Bonuri cu cl. de sortarel04 — Bonuri rurale transilvane 102 50 Bonuri croato-slavone . . Despăgubire p. dijma de I vină ung................ Imprumutuiti cu premiu I ung..................... 1 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului I Renta de hărtiâ austriacă j Renta de arg. austr. . . Renta de aură austr. . . Losurile din 1860 . . . I Acţiunile băncel austro- ! ungare ................. Act. băncel de credită ung. Act. băncel de credită austr. f Argintată —. — Galbinî ! împărătesei............. , Napoîeon-d’orI ..... I Mărci 100 împ. germ. . . | Londra 10 Livres steriinge Bursa fie Biieuresei. Cota oficială dela 2 Noemvre st. v. 1 *185 102. - 97.c0lt, , t Renta romană (5°„). 118 20 J Renta corn. amorl. (5%) » eon veri. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit tone. rural (7°/0) • „ o (5°/o) » » urban (7 °/0) 121 -8195 82 45 109 10 139 90 866 ~ 285.— 280 2b 5 95 9 99 61.80 125.95 (6%) * (5°/o) Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. « » » Naţională Aură......................... Bancnote austriace contra aură. «IlUSp. vend 86 8 ’ Vi i 90 91*/. i 86 87Va > 31 313/i I 101 Va 1020'a 85 861/4 j 96*/, 97 Va 90 H ! 80V, 813/* 1050 1100 244 250 j 199Va 211 j 12 */a 12. 2.02 2 04 | hioristica ilm cea mai mare, plăcută, elegantă, bogată colorată şi ilustrată f<5iă săptămânală ofere la represen-tanţi de încredere pentru procurarea de abonamente, câştigă rentabilă. — Oferte a se a-dresa la : Administration des Wiener-Witzblattes Wien, II., Obere Donaustrasse 103. M * t 1 'it±&4ck£±±± ±±±±±±±±±±±±±±3c±±±&±. * . ~~ 5 Totu feliulă de haine barbatesci elegantei şi solidă lucate confecţionăm!! în magasiuulu nostru după comandă şi după jurnalele cele mai nou6. Totodată recomandăm marele nostru depositu de stofe indigene şi streine pentru rocuri, pantaloni şi giletci cu preţurile cele mai eftine şi rugămă onor. publică a ne onora cu comande câtă mai numerbse. Cu distinsă stimu A. Sclnvarze & Bartlia. Uliţa Vămei Nr. 11. se potu face cu începerea dela 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşorii prin mandate poştale. Adresele ne rugămă a ni se trimite esactă arătându - se şi posta ultimă. PREŢULtJ ABONAMENTULUI ESTE: Pentru Austr o-Ungaria: pe trei luni............. .........................3 fl. — săse luni...................... 6 fl. — ună ană . 12 a. Pentru România şi străinătate. pe trei luni .............................10 franci „ şese luni.............................20 ,, ,, ună ană.............................40 ,, Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei.' Mersul u trenuri lord pe linia Predeală-Bndapesta şi pe linia Tei Budapesta a calei te rate orientale de stată reg. ung. PredealA-Budapesta Trenă de ersfine Trenu accelerat BucurescI Predealu Timişti Braşovd Feldiora Apatia Agostonfalva Homorodti Haşfaleu Trenu omnibus Trenfi omnibus Sighişora Elisabetopole Mediaşti Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciuuelti Teiasft Aiudti Vinţulti de susil Uiora Caeerdea Uhirisfi Apahida Claşiot Nedeşdu GhirbSu Aghirişti Stana Huiedinti Giucta Bucîa Bratca R£v Mezd-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe 6.22 7.01 7.33 8.01 8.45 10.10 10 29 10.39 11.19 11.54 12.12 12.56 1.30 1.45 2.11 2.55 3.17 3.24 3.31 4.09 5.36 5.56 5 00 9 45 9.47 10.11 10.44 10.51 11.18 11.36 11.51 12.23 1.19 1.80 1.37 2,05 2.25 2.36 3.18 3.40 4.01 4.24 4.49 Oratlia-mare P. Ladâny Szolnok Buda-pesta Viena 6.08 6.29 6.45 7.00 7.26 7.48 8.28 8.47 9.06 9 26 10 01 10.20 10.30 10.37 10.51 12.37 7.45 12.50; 1.09 1.40 2.27 2.55 3.38 4.17 4,47 5.42 7.37 8.01 8.21 9 05 9 4. 10.02 6.20 6.59 7.15 7.43 8 29 8.5ri 9.04 9 1*2 10 23 12.32 12.59 7.14 7.43 8 22 8.48 9.13 9.18 10.31 2.58 12.0 6 001 2.10 6.351 2.45 3.001 8,0;> Budapesta—Predeală Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny Oradea mare V Arad-V elencze Fugyi-Vdsârhely Mezo-Telegd R6v Bratca Bucia Giucia Huiedin Stana Agliiriş Ghirbtiu Kedeşdu Oiuşin | Apahida (jliiriş „ . ( Caeerdea : Trenu omnibns Trenu accelerat Trenfi omnibus Trenfi de persfine Trenfi omnibus 6.47 10.37 i.44 5.33 7„lr 145 3.4 5.21 345 l.'ăr 8.27 10.37 12 5* 4.45 10.05 10.50 8.00 8.3*1 8.59 9.34 10.16 11.04 1217 12.47 1.21 2.05 3.08 3.39 3.55 4.06 Uiora Vinţulti de susti Aiudti feiîsşd Cr&ciunelti Blaşfi Mieăsasa mică Mediaşti Elisabetopole Slgişdra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldiora 12 0 î 123! 2 16 3.12 8 3; 3.41 3.50 4.2- 4.50 5.41 6.40 7.00 'ii i 8.22 10.30 6.05j Braşovă Timişti BucurescI Nota: Orele de ntipte snntti cele dintre liniile grdse 6.41 7.14 7.4 8.3! 9.0! 10.01 10.16 11.24 11.43 11.45 12.08 12.22 12 57 9.45 9.59 10.18 11.36 12J..I 12.45 1.81 2.5b 3,29 4.0 4.1b 4.3b 5.05 6.20 9.11 11.26 1.28 2.00 2 11 2.31 3.18 3.41 4.0! 4.2-5.08 5.27 5.50 8.0) 11.V 2.31 1.27 1.45 2.06 2.31 2.50 ;l A< 4.19 4.34 4.5 3 5.20 5 3 6.07 6 32 7.30 11,85 6.02 6.24 6.43 7.0'4 7.26 8.51 9.31 9.43 9.51 9.58 10.2* 10.44 11.28 S 1.44 12.18 12 36 1.22 1.56 2,34 3.02 4,41 5 30 6.03 6.35 7 14 6.0! 6.4( 7.2 8.01 10.05 11.02 11.3 12.14 1.09 1.50 2.48 3.23 4.56 9.4 Teinşft- •- r «idii-Budapesta & ra — k*Vc 2 Berzova 5.57 — 8.10 Boborşin 5.09 — 8.49 Soborşm 8.42 — 15.58 Bărzova 5.56 — 9.29 9.49 Z&m 7 14 — 9.28 Conopă 6.18 — (xurasada 7 43 — 9.56 RadnaLipova 6.57 6 14 10 21 llia 8 01 — 10.17 Paulişă 7.12 6.30 1V37 Branidca 8.2! — 10.39 Gvorok 7.21 6.47 10.52 Deva 8.47 — 11.05 ClogovatO 7.56 7 17 11 18 Simeria (Piski) 9 05 — 11.23 Aradăt 8 10 7.32 11.33 Orăştiă 10 10 — 12.24 Szolnok i 2.89 12.00 4 5 5 Bibotti 10.43 — 12.5 3 3.16 12.14 5 10 Vinţuiă de josă Alba-lalia 11.04 — 1.22 7.10 2.10 8.16 11.19 — 1.40 Viena — 8.0 » 6.9‘) Telsisiă 12 0) — 2.V 4 Aradb-’I'tmlşdr» Wfmerila (Piski) Trenfi Trenfi de Trenfi de Trenfi de Trenfi Trenu omnibns persbiie persone persone omnfbus omnibus fMioaeritt 6 31 11.50 A ra 9! TiisiişAra-Arad ft g^etroşenli— Sinxerla (Piski) Trenu do Trenu de Trenfi Trenfi Trenfi Trenfi ! peraone persone omnibus omnibus omnibus de pwrs.i, Timişdra 6.0' 12.25 5 00 Fetroşfînl 6 49 9.33 52 Merczifalva 6.40 1.16 5.50 Baniţa 7.27 8.06 10.14 10.54 t-.utj Orczifalva 6.51 1.34 6.07 Crivadia OA li ,r. Vmga 7.03 2.04 6.32 Pui 8.50 1V‘ 7 7 3» Nămeth-Sâgh 7.23 2.25 6 53 Haţegă 9.31 12 17 8 0! Aradulâ nou 7 40 2 54 7.24 Streiu 10.16 12.58 8 4 iradft 760 310 7.40 Nimeria 10.53 1,35 9.1! < 4 d si a« m, esl îm pa I tel lor