KEDAC'ţ'IUKEA ŞI ADMINISTRAŢII! NEA > BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE Dl. 7 f Pe u n â and 12 fior., pe ş 6 s e luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Kom&nia şi străinătate: Pe and 40 fr., pe şâse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. SE PRENUMERĂ: ANULU XLVIII. la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIUBILE: O seriă garmondtî 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlsorT nefranoate nu «e prlmesoQ. — Manuscripte nu se retrămltD. Sâmbătă 2 (14) Noemvre. 1885. BraşovH, 1 Noemvre 1885. Nu putemu lăsa făr’ de răspunsă articululu lui „Ellenzâk”, ce 1’aaHi publicatu în numărulu de eri. Dâcă amu tăcâ, fâia cluşianâ ar avâ o-brazulu a afirma, că n’amu fostă în stare a’i răspunde şi că şuchiatele ei espectorări ară fi basate pe adevărulă curată şi ner-sturnabilă. ,.De ce au trăită Românii cu Nemţii în bună prieteniă şi de ce cu Maghiarii nu se potă nici decum înţelege ?u — Acâstă este prima întrebare ce-o atinge memoratulă articolă. A desfăşura aici istoria periodului, când a domnită în Transilvania absolutismulă nemţescă austriacă, ar fi o ostenelă cu totulă zadarnică, Scie „Ellenzâk44 şi scimă cu toţii fârte bine ce a fostă şi cum a fostă atunci. Remâne dâr a se cerceta, care e causa că Românii se înţelegâu mai bine cu Nemţii, ca acji cu Maghiarii. „Ellenzâk44 găsesce că conducătorii mai tineri români suntă causa acestei durerâse apari-ţiuni în viaţa nâstră publică, căci denşii în anii din urmă ară fi păşită pe tărâmulă revoluţionară şi ară fi compromitată poporulă română înaintea tronului. Să ne permită nedumeriţii romanofagl dela „Ellenzâk” a trage la îndoială esactitatea acestei păreri şi ai asigura că nimeni nu-o înpărtăşesce, nici chiar dânşii. Colânele fâiei nâstre de ună şiră lungă de ani sunt înţesate de articuli reproduşi din foile maghiare şi în deosebi din „Ellenzâk,” în cari sunt declaraţi de „agitatori,” de „revoluţiunari periculoşi şi de trădători de patria” toţi preoţii, învăţătorii, Ziariştii, advocaţii, comercianţii, proprietarii români, c’ună cuventă toţi Românii cu carte, bătreni şi tineri, cari se ocupă de afacerile naţionale române. Trcbue să surprindă prin urmare afirmarea cea mai nouă a lui „Ellenzâk,” că conducătorii bătrâni ai Româniloră au observată o atitudine corectă şi numai conducătorii cei tineri suntă „duşmanii statului.” Dâcă este aşa atunci ni se pare, că ar fi fostă fârte uşoră ca Maghiarii să se înţeleagă cu Românii, pe când — după „Ellenzâk” — „făceau politica bărbaţi români mai politici şi mai serioşi.” In casulă acesta e naturală, că n’ar fi mai putută succede unoră „băiăţandrii să „dă la o parte pe bătrâni şi să mâne ei ca-rulă naţională spre prăpastiă.” pice „Ellenzâk,” că betrânii politici români „au făcută programă , pronunciamentă şi au trimisă deputaţiunî la Viena şi la Budapesta.“ De ce n’au luată în considerare Maghiarii pretensiu-nile loră, de ce le-au făcută procesă pentru pronunciamentă şi au lăsată să se întârcă deputa-ţiunile loră acasă făr’ de nici ună resultată ? Eată dâr, că nn aceşti „băiăţandrii” suntă causa, că Maghiarii nu s’au putută împrieteni cu Românii nici măcară în măsura aceea, în care erau prieteni cu Nemţii absolutişti. Dâcă cei dela „Ellenzâk” — cari se pare, că în cele din urmă s’au înspăimântată ei înşişi de consecenţele, ce le pâte avâ atitudinea loră plină de duşmăniă faţă cu poporulă română — dâcă, (Jicemu, voiescă să se informeze mai esactă despre adevăratele cause, ce au pricinuită neînţelegerea şi ura dintre Maghiari şi Români, să binevoiâscă a receti cu atenţiune ar-ticulii publicaţi de curândă în pressa maghiară din Budapeşta de distinsulă deputată ungură Bela Griinwald, care a venită anume în Ardâlă ca să studieze relaţiunile d*_ aci. Din aceşti articuli ei voră afla că nu conducătorii români, nici cei bătrâni nici cei tineri, au causată periculele ameninţâtâre, ci conducătorii Maghiariloră ardeleni şi guvernanţii unguri. Ori dâră voiescă cei dela ,,Ellezâk“ se facă răs-ponsabili totă pe „băiăţandrii44 români şi pentru „râua administraţia şi justiţiă44 şi pentru „corup-ţiunea44 ce domneşce în Ardâlă şi pentru „vol-niciele44 âmeniloră dela putere şi pentru „păcatele proprietariloră de pământă maghiari faţă cu ţă-ranulă românău — ce le-a constatată tâte d. Grunwald ? Afirmarea, că „băiăţandrii,” cari facă „politică neseriâsă” ară fi toţi „irredentişti” încarnaţi e prea ridicolă, decâtă ca se merite ună răspunsă. înainte de a da Româniloră sfaturi, ce nu le ceru şi nu le aştâptă, „Ellenzâk,,-iştii ară face mai bine să înveţe a se conduce ei înşişi cum se cade, se nu lase frânele prea largi ce-loră ce scriu în foiă-le, căci atunci nu voră mai fi siliţi a desminţi regulată a doua (Ji totă ce au scrisă în (}iua întâi împotriva Româniloră. Acestă sfată l’amă da noi lui „Ellenzâk” şi dâcă cumva acâstă fâiă a crecjfută, că prin articlulă său va băgă zizaniă între conducătorii româui bătrâni şi tineri, s’a înşelată amară. Dâcă vă place mai bine politicii noştrii bătrâni n’aveţi decâtă să o declaraţi pe faţă în dietă şi să vă împăcaţi cu ei şi vă asigurămă că toţi „băiăţandrii” se voră da delăturî, când Maghiarii ară voi să facă odată „politică seriâsă” şi să se împrietinâscă cu Românii, celă puţină pe atâtă, pe câtă se împriete-ni-se cu eî Nemţii pe când domnea ună sistemă, care asemenea „nu era după gustulă conducătoriloră români.” UNIREA ‘ BULGARILORU. Telegramele cele mai nouă: Sofia, 11 Noemvre. Se esecută fortificaţiunî pro-visorie în mare măsură. Tâte înălţimile de pe terito-riulQ dintre Serbia şi Sofia au să fiă întărite. Din fie care sată se face o fortârăţă şi se înconjâră cu şanţuri, aşa, că o armată inimică nu pote pătrunde nicăerî fără resistenţă. Guvernulă întărită mereu poporulă în contra Sărbiloră, aşa, că isbucnindă răsboiulă nu numai armatele se voră lupta cu înverşunare, ci şi poporaţiunea bărbă-tâscă a celoră două state. — Se admite cu hotărîre, că isbucnirea inimiciţieloră serbo bulgare esta iminentă. E temere, că pacea va fi compromisă înainte de finirea conferinţei. Totă erî s’a ivită încă ună incidenţă la graniţa serbăscă, causată de marea apropiare a celoră două armate. Patrulele sârbe şi bulgare împuşcară una asupra celeilalte, der n’a fostă nimenea rănită. In urma ciocnirei duoră patrule erî lângă Trn, vr’o 300 de Şerbi încercară să’nconjore 25 de Bulgari. Aceştia retrâgen-du-se, fură urmăriţi de Serbî vr’o 2 chilometri pe teritoriu bulgară. înainte d’a se da ordină de înaintare trupeloră bulgare, ca se isgonescă pe Serbî, se aşteptă scirile dela graniţă, că ore s’au întorsă Serbii pe teri-toriulă loră. Deeă nu, se aşteptă în fiecare momentă lovirea seriosă. Atena, 11 Noemvre. Diferenţa turco-grecă cu privire la agentulă grecă din Canea s’a înăsprită. Pârta a împuternicită pe guvernatorulă din Canea să rupă orice relaţiă cu agentulă şi să ia şi alte măsuri, în casă când agentulă nu va fi revocată. Delyannis respinge cererea Porţii ca neîndreptăţită. Londra, 11 Noemvre. La banchetulă lordmaio-riloră, Salisbury a declarată, că insurecţiunea rumeliotă a fostă o mişcare spontană a poporului şi de aceea po-poraţiunea de acolo a manifestată unanimă modulă cum vrea să fiă guvernată. Elă nutresoe cea. mai deplină convingere, că orice combinaţiune politică, care stă în contradicere cu voinţa poporaţiunii d’acolo, n’ar pute avea lungă durată. Salisbury vorbi hotărîtă în contra cereriloră de compensare a Serbiei şi Greciei. — Am-basadorulă rusă Nelidojf declară în şedinţa de luni a conferinţa, că Rusia numai sub controlu internaţională ar permite o inlervenire armată a Turciei în Rumelia ostică pentrn restabilirea statului quo ante. — Vederile englese în cestiunea bulgară încă totă se deosebescă în modă esenţială de ale celoră trei puteri imperiale. Re-presentantulă englesă White a subscrisă, ce’i dreptă, protocolulă conferinţii, care recomandă restabilirea statului quo ante, dăr în acelaşi timpă ceti o declaraţiune, că decă guvernulă englesă consideră teoretică status^quo ante ca cea mai simplă resolvare, în praxă o consideră ca imposibilă. Protocolele conferinţii nu au prin urmare mai multă valbre practică, decâtă nota circulară cătră Serbia şi Grecia. — Foile de aci anunţă, că admini-straţiunea militară rusă lucreză cu mare zelă la fortificarea Batumului. încă în Maiu se lucra la ea 41 şi nopte. E probabilă, că în Janulă viitoră va fi gata. Munţii din dosulă Batumului şi văile, precum şi rîulă Iştocă se întărescă prin forturi. 0 nouă cale ferată strategică se construesce împrejurulă oraşului. In acelaşi timpă se construesce ună mare arsenală în împre-rurime. Acestă proeedere e în contra tractatului de Berlină, unde a declarată Ţarulă, că Batumulă va fi portă liberă pentru comerţă, şi e batătoră la ochi că pe când în Asia nu vrea să scie de tractată, în peninsula balcanică stăruesce pentru susţinerea lui. Fitipopolu, 11 Noemvre. Armata bulgară rumeliotă ce se află la graniţă a dispusă din nou jurămentă, când prinţulă a fostă acolo acnm în urmă, şi anume după formula de jurământă: »D’a rămâne credincioşi stegului Bulgariei unite.* Se vorbesce că nouă înrolări se facă în ţeră, afară de acesta se înfiinţeză biurourî de înrolare. Constantinopolu, 11 Noemvre, Şedinţa de eri a conferinţii ambasadoriloră a durată 4 ore. Diverginţa | între părerile celoră trei puteri imperiale şi între Anglia s’a arătată în modă marcată. La ordinea t^ilei a fostă propunerea Porţii, ca conferinţa să provoce pe prinţulă Alexandru da!şi retrage trupele din Rumelia. Cele trei puteri imperiale şi Italia au sprijinită propunerea. Im-j puternicitulă englesă White contestă conferinţei compe-tinţa pentru ună asemenea actă, (Jicândă, că acesta pri-vesce pe Turcia. Imputernicitulă francesă, deşi a stată reservată, părea, că s’apropiă mai multă de părerile Angliei. Ce hotărîre a luată conferinţa în acâstă cestiune nu se scie. Imediată după şedinţa conferinţii, ambasadorii celoră trei puteri imperiale s’au dusă în palatulă ambasadei austro-ungare şi se consultară acolo trei ore. După acesta, ambasadorulă austro-ungară br. Calice primi pe trimisulă serbă. Paris, 11 Noemvre. In şedinţa de luni a conferinţii, representantulă englesă a propusă să se numâscă o subcomisiune, spre a audi dorinţa Rumelioţiloră. Petersburgă, LI Noemvre. Resultatulă conferinţii pare aci cu atâtă mai indoiosă, cu câtă Rusia nu’şi schimbă părerile. Cercurile politice aecentuiază, că de restabilirea statului quo fără promisiuni din partea cabinetului rusescă aternă, dacă Rusia îşi redobândesce autoritatea de mai nainte în Bulgaria. Pressa rusă declară unanimă, că sub status quo se înţelege nu numai susţinerea separării celoră două Bulgarii ci şi asigurarea influinţei ruse în Bulgaria, precum şi aceea ca poporulă bulgară să rămână în sfera puterii Rusiei şi să nu fiă apucată de alte curente în dauna întereseloră generale slave. Unu memoriu albanezii. „Tagespost” din Graz publică următârea orespondenţă a profesorului Gustav Mayer dela 6 Noemvre a. c. Nr. 244. GAZETA TRANSI1YANIEI 1885. »Acum câteva dile mi s’a trimişii din Albania ună memorandum, redactaţii şi semnate de mai mulţi fruntaşi albanesi, în care se esprimă dorinţa, ca Albania să fiă alipită la Austria. In raporturile mele personale cu Albanezi în călătoriile, ce le-amii întreprinsă mai multu cu scopuri linguistice, n’amii putute evita de tote convorbiri politice, der se înţelege, că m’amă abţinute dela orice agitaţiuni politice; deci împrejurarea, că mi s’a adresată aceste acte, este numai o dovadă a încredere! onorifice, ce-mi arată Albanesii, sciinde, că mă înteresezO de limba şi istoria îorO. Acestă documente nu e lipsite de interesă pentru situaţia actuală din peninsula balcanică şi da aceea îlă dau aci în următorea traducere : ,Luându-se în semă starea actuală politică şi intelectuală a Albanesi ÎorO şi mai alesă caracterulă ÎorO năprasnică şi răsboinică, ei cu greu se potă administra înşi-şî cu succesă. Dacă Albania, care, după cum arată istoria, a avută în vechime ca şi în timpurile mai noî individualităţi forte marcante, cu numerulă locuitoriloră săi ca de trei milidne suflete ară primi nişte condiţiuni politice regulate, ară pute deveni forte folositbre pentru! ristică. progresă umanităţii în Europa şi în specială în totă Orientulă. Căci Albanesii au adusă servieie însemnate Romaniloră, apoi în timpurile mai recente Turciioră; şi statului, ca să aviseze procuraturile statului din districtele judecătoresc! mărginaşe cu România d’a face propuneri pentru trimiterea de judecători de instrucţiune, cari să deschidă scrisorile suspecte şi să le cerceteze Astfelă, au şi fostă provocate vr’o 26 de procuraturi să facă asemenea propuneri, der efectulă a fostă forte remarcabile. Dintre tdte tribunalele numai 11 au acceptată aceste propuneri ale procuroriloră loră, 12 au luate ho-tărîrî ce se abată dela propunerile procuroriloră loră cendă, că numai atunci ară fi aplecate a primi propunerea, dacă în casă specială ar fi acestă necesitate. Procurorulă din Becaşă fBekes-Gyula) n’a făcută nici o propunere, fiind că aflase înainte, că tribunalulă va re-fusa o asemenea propunere. Tribunalulă din Lugoşă respinse propunerea procurorului şi refusă a trimite ună judecătoră de instrueţiă în astfelă de scopă. Procurorulă a apelată în contra acestei ho(ăriri la Tabla regescă, der instanţa superioră aprobă hotărîrea tribunalului. Precum se vorbesce, tribunaluld supremă va cere acestuia actele, ca să ia o decisiune principală în acestă cestiune importantă din punctulă de vedere politică şi ju- —0— Ministrulă de comunicaţiune ungurescă a dată concesiune prealabilă pe durata de ună ană contelui la libertatea Greciei la 1821 Albanesi creştini au con- Oabrielă Bethlen pentru construirea unei căi ferate de tribuită în măsură considerabilă; e de regretată însă, că istoriografia greacă amestecă pe eroi, nefăeendă deosebire între Greci şi Albanesi. Albania s’a supusă năvălirii Otomaniloră, cea din urmă dintre tote poporele balcanice, şi a putută să scape pe trei unghiuri ca locă de refugiu ală libertăţii: ţera Miridiţiloră, Sale şi Chi-mara, fără să pomenimă şi de Mani, unde deasemenea clasa ântâiu dela Reghinulă Săsescă prin pasulă Tul-gheşă pănă la graniţa ungară-română. —0— 0 nouă dovadă de maghiarisare ne dă „Ellenzek „Despre ună frumosă lucru raportăză ună amică ală foiei nostre din comifatulă Şomoghî; pdte servi ca esem-plu demnă de imitată pentru membrii preoţimei nostre, locuescă mai mulţi Albanesi decată Greci. In afară de J care locuescă în ţinuturi nemeghiare. Preotulă Szalay . Albania propriu 4's& elementulu albanesă e aşa de nu- Istvan, când a primită parochia, a găsită în comuna mărosă în Grecia, Epiru de sudă, Macedonia şi aiurea, încâtă limba de a4î a Greciloră nu e deeâtă o curată traducere a fraseloră albanese.* »Albania a fostă supusă ca ună poporă compactă Szomajom-ulă germană o poporaţiune şvabă grea de capă. Preotulă ’şi-a propusă s’o maghiariseze. Era o grea lucrare, trebuia o muncă de mulţi ani, transformarea gradată a instrucţiunii în scolâ în cea maghiară, şi deja cuceritorii turcă destinase pe Skenderbey de rege J traclarea plină de tactă a părinţiloră, jertfe materiale, ală Albaniei. Dacă acum diplomaţia are de gândă să o îmbucăţăscă, dândă fiăcărei puteri învecinate o bucată, continue silinţe în interesulă ţintei, t6te acestea merită recu-noscinţă. Comuna Szomajom-ulă germana4îseu mâne se pole nu numai că acestă politică ară fi ună ce neiertată, dar j numi cu îndrăsnelă Szomajom-ulă maghiară, generaţiunea acesta s’a luată ună protocolă d’o cola şi s’a subscrisii* er după aceaa comedia s’a finită. După mine lucrulă este de totă tragi-comică, der şi absurdă disposiţiunea acesta, prin care se calcă secretulă epistoleioră şi se împedecă libertatea de comunicaţiune. Pănă când va dura acâsfă modă, nu sciu, der se vede că este de totă înţeleptă şi forte ducălore la scopă.« —0— Ciupercile au s’o păţescă câtă de bună, în curendil le voră întrece cu numărată filialele reuniunei de maghiarisare ardelene. Aşa în comitatulă A'bei de josă sunlă 4 filiale şi se mai aşteptă să răsară şi altele, de asemenea au se mai răsară, pe lângă cele înfiinţate în comitatele Ciucă, Cojocna, Trei-Scaune, Mureşă-Turda, Solnocă Dobeca, Turda-Arieşă, Oderheiu, Hunedorâ, Fă-găraşă, Ternava-mare, Braşovă, Sibiiu. Cine mai credea să aibă ciupercile o aşa năprasnică concurenţă ! —0— Sâmbăta trecută în sera 4'*e' de *4- Dumitru, dis-tinsulă şi simpaticulă comerciantă de aici d-lă Miha-ilă G. Stănescu, a întrunită la masa sa ospitalâ unii frumosă numără de ospeţî din tote clasele societăţii braşovene, între cari mai mulţi representanţi ai comerciului şi industriei, de tote naţionalităţile. Cu ocasiunea a-căsta serbându-se inaugurarea noului edificiu ală d-lui M. G. Stănescu din strada Funariloră, care edificiu face ondre mâestrului ce a condusă c’ădirea lui, s’au rostită ună şiră de toasturi frumdse în onorea proprietarului casei şi a amabilei sale soţii în onorea numerosei şi respectatei familie Stănescu, pentru proferarea corner-ciului şi a industriei în Braşovă şi pentru frăţesca înţelegere şi solidaritate între muncitori. ,,Bomba“ scrie următorele: „De vr’o 3 săptămâni în portulă Brăila se simte o mare activitate, mulţime de vapăre se încarcă, se dice chiar, că în curendă vorO mai sosi încă peste 60 de vapăre engleze, care voră es-porta cereale, ceea ce este de remarcată, este că nu numai în cursulă verei, der nici chiar acum ună anii, nu s’a văndută cu o aşa mare activitate, preţurile deşi nu suntă tocmai avantagidse, toluşî însă suntâ favorabile. —0— pilele acestea spune »Bomba* din Brăiia, 150 de arO crea o împreunare monstruosă, curo cjiee unO proverbe, I cea nouă e dejahotăriia maghiară, şi numai Utrenii vor-,fami|ji israeljle an sosilj) din Moldova si s>au imbarca|6 făcândă pe ţapă păzitorulă leului, de unde ară resulta1 bescă limba germană. Preoţi ai patriei mele! Vedeţi pentru ună timpă anarchiă şi caosă, cum arată exemple din timpulă mai recenta." frumosulă esemplu, urmaţi-lă!u — Etă unde duce lipsa de conducători, seu dacă suntă, nepăsarea loră. De altă »Mijloculă mai potrivită pentru desvoltarea Alba- parte e o obrâsniciă şovinistică a mai nega „patrioţii'* niei nordice şi sudice unite ară fi protectoratulă Austriei. Guvernulă expertă şi vigurosă ală acestui stată, după tradiţiile sistemului său, n’ară tinde să desnaţionaliseze Albania, ci înainte de tote ară întemeia, pretutindeni în ţâră scoli în limba naţională spre a o cultiva şi ci-vilisa deplină şi lesne. Apoi Austria ară fi în stare se ridice agricultura, industria şi comercială, încâtă acestă ţeră prea fertilă ce şi altfelă are mulţime de culităţî naturale, sub ună guvernă bună şi tare ară deveni nnă ală doilea raiu. Afară d’asta acestă mijlocă ară restabili şi echilibrulă adevărată [între poporele balcanice şi ară forma ună bulevardă minunată contra panslavismului. Acesta e părerea multoră Albanezi prevă4&torî, moderaţi şi independenţi.* tendinţa de maghiarisare. Preoţi ai patriei nostre, băgaţi bine de sema cum apăraţi poporulă, să nu-lă inusce de inimă şarpele maghiarisării! —0— Institutulă de credită şi economii »Timişiana« din j Timişdră progreseză vă4endă cu ochii, scrie »Lumină-torulă.* Se bucură de ună căldurosă sprijină din partea publicului. pe uuă vaporă englesă eu destinaţiune pentru insula Cipru. —0— „Voinţa Naţională* scrie, că în curendă se va înfiinţa în România o fabrică de conserva alimentare, sub direcţia d-lui dr. Meinert Bunau, cu ună capitală de 1.500,000 lei. Acestă fauricâ este vorba de a se înfiinţa în Craiova seu în Turnu-Severină. —0— „Românulă“ spune, că Luni sera trenulă, care venea dela Craiova la Bucurescî, a lovită şi aruncată de- Depunerile în luna trecută au fostă de peste! parte, fără grave răniri, pe ună Ţigană beată, care c-ântâ 10.500 fi., şi banii fuctifică toţi. Consislorulă din Aradă ! pe şme bătându’şi jocă de locomotivă. Accidentală s’a Ministrultl Conrad despre limba maternă. Intr’ună numără recentă ală foiei nostre amă comunicată, că ministrulă culteloră şi instrucţiunii din Austria, baronulă Conrad şî-a dată demisiunea. Despăr-ţindu-se de funcţionarii din ministeră, le-a adresată ună discursă, în care, între altele, vorbi şi despre limbă, ca acelă momentă, care formeză adevărata causă a cestiunii naţionalităţiloră. Br. Conrad nu numai că află esplieabilă, ca fiă-care se tină mortisă la limba sa maternă, ci declară chiar, că fiecărui omă îi este înăscută iubirea cătră limba maternă. Acela, care şi-aru abnega limba maternă, aru fi unu laşii politică. Elă recunosce dară, că fiecare limbă e îndreptăţită a se cultiva şi îngriji, precum şi aceea, că fiecare singuratică are îndreptăţirea d’a fi instruită, pe câtă e cu putinţă, în tote sciinţele şi cunoscinţele spiritului omenescă, în limba sa maternă. Nu-i vorbă, individulă are şi îndatorirea, ca ceea ce a învăţată să o întrebuinţeze şi în respectivele limbi ale patriei. Recomandămă acestă discursă »patrioţiloră,“ cari nu voră să sciă de alte limbi, deeâtă numai de cea maghiară. SOIRILE PILEI. Din Pesta ’i se telegrafiază c|iarulai ,,Neue freie Presse“ : „Deunădile s’a anunţată, că cunoscuta pro-clamaţiune a „României irredente“ s’a trimesă Ro-mândoră din ‘ţările ungare sub cuvertă. De aceea ministrulă dete o ordinaţiune cătră procuratura supremă a a depusă din fondurile sale câteva mii la »Timi.şiana« spre fructificare şi va mai depune încă. —0— Case eftine ca în Seghedină nici nu s’au mai pomenită. Acum câteva 4de, o casă lungă de 12 metri, lată de 5 metri s’a vândută prin licitaţiune cu cinci florini. Casa a fostă a unui Emerich Berta şi nu era îngreuiată prin împrumutulă de stată. —0— ' Sub titlulă »Groznică îngrijre* scrie „Luminătorulă* următorele: »Gine va ceti acestă notiţă, să nu cre4ă că e minciună ori glumă, căci adevără e şi lucru seriosă e. Decă însă cetitorulă toluşî va rîde, atunci eu scusată să fiu, căci nu eu sunt ceiă ce tace ridiculă pe cineva, ci altulă e care se face ridiculă pe sine însuşi. A fostă în Dumineca trecută, în 8 ale c. n. Cam la 6ra 9 înainte de m. ună servit,oră dela on. tribunalulă regescă din Tirnişora intra în cancelaria redactorului acestei foi, pre carele aflându-lă scriindă, îi 4ice: D. jude învestigatoră V. vă poftesce să veniţi cât mai curendă la dânsulă. Redactorulă câtră ora 10 ajunge la tribunală — Judele: Vi suntă cunoscute disposiţiunile ministeriale cu privire la epistole ce vină din ţări străine? — Redactorulă: din jurnale numai. — Judele : £tă o epistolă din Bucurescî adresată la redacţiunea „Luminătorului*, să bine voiescî a o deschide în presenţa mea — Redact. : Cunoscă scrisorea de pe plică, este a unui tânără ce de curendă a trecută în România, şi carele mi a promisă, neprovocată de mine, că-mi va descrie călătoria sa; te asigură d-le jude, că nu e nimica periculosă în ea. — Judele: Totă una, te rogă să o deschi4i şi să-mî arăţi cuprin-sulă ei. — Redact.: Decă poftescî, îţi facă acestă serviciu, der observă că eu încă nu am primită acestă epistolă, deci dorinţa d’a o deschide este a aceluia, ce a luat’o dela postă. — Judele: Epistola dela postă a venită dreptă aici. — Redact.: Desehi4ândă epistola, arată judelui că aşa e euprinsulă, precum l’a descoperită preventivă: »Impressiuni de călăi oriă* de A. Cas.—Despre întâmplată între Pitesei .şi Golescî, Bietulă Ţigană când s’o fi tre4iiă, de sigură, că şî-o fi adusă aminte de ideala ţîgănescă: „Dacă ne n’ai puterinţă, la ce mai chichire4i gâlceava/4 —0— Liceulă din Botoşani a luată numirea de liceulfl »Lauriană.* —0— In săptămâna acesta a că4ută zăpadă în mai multe localităţi din România. —0— Se raporteză lui »Ellenzek* din Sâmbăta inferioră, comitatulă Făgăraşului, următorele: .Economulă domeniului de stată de acolo, cu numele Borso Lajos, eşindi din grădina scolei de stată, mai mulţi Români au sărită asupra lui, l’au bătută şi i-au spartă capulă în mai multe locuri. Nefericitulă zace în spitalulă din Făgăraşi) inconsciu de sine, e puţină speranţă de viâţă. E vestea că elă ar fi cădută jertfă a răsbunării. Nu se scie, ce paşi au îotreprinsă autorităţile competente în causa acâsta.' Afaceri locale. In şedinţa dela 30 Octomvre (11 Noemvre) a comunităţii Braşovului s’au făcută două interpelaţiunî, una de d. adv. Schnell pentru regularea locului dinaintea »In-stitutului pensionară* şi alta de d. preotă Baiulescu. Interpelaţiunea din urmă, privindă instrucţiunea învăţă-ceiloră români dela meserii, o comunieămă aşa precum ni s’a raportată. Onorată Comun tate! Legea industrială din 1884 prescrie în § 80: In comune, unde nu s’ară afla uni) cursă anume pentru învăţăceii dela meserii, comuna est» îndatorată a îngriji de instrucţiunea loră, înfiinţânflă uni) cursă deosebită. Pentru învăţăceii români dela meserii, de optu ani pănă a4î a esistată ună asemenea cursă cu trei despâr-ţăminte la scola gremială română de sera. In 5 Noemvre n. c., d. comisară ministerială Pi- i Nr. 244. f mxtfi, venindQ anume în Braşovă pentru acostă scopă itos'si ia scolele române însoţiţii de d. senatorii Schnell, pa rej'resentantO ală diregeloriei industriale, şi de d. inspectorii r. de scole, învitându-ne şi pe noi cei în-’ăr cinaţi a îngriji şi instrui pe învăţăceii români dela meserii. D. comisarii ministerialii ne-a cel iţii o ordinaţiune ministerială, prin care porţile scdlei gremiale se închidă pentru învăţăceii român! meseriaşi, Totdeodată ne-a comunicaţii, că învăţăceii meseriaşi in sensulă legii industriale trebuescă să cerceteze schia comunală pentru elevii dela meserii. A îndatorată apoi direcţiunea scolei gremiale se nu mai primeseă elevii dela meserii şi să dea diregătoriei industriale o consemnare despre aceştia. Aşadară acji ună numără de 80 de învăţăcei dela meserii au rămasă fără cursă de instrucţiune, căci numai 17 dintre ei au putută primi direcţiunea şcolei industriale comunale, eră pe ceilalţi nu i-a primită din motivă, că n’are încăperi; alţi câţiva s’au dusă la scola de stată. Cei mai mulţi prin urmare au rămasă fără cursă de instrucţiune. In faţa acestei împrejurări triste, îmi iau voiă a adresa on. d. p-imară următorea interpelaţiune: 1. Primit-a on. magistrată, ca diregătoriă- industrială, vre o ordinaţiune dela ministrulă de comerţă cu privire la schia română gremialâ ? 2. Este aplecată d. primară a interveni pe lângă GAZETA TRANSILVANIEI 1885, ca să nu întrerupă instru ţiunea mi-am pusă suplenţi pe învăţătorii Constantină Pică din Riuşoră şi Vasiliu Popă din Calboră. cărora le-am plătită din busunariulă meu mai multă deeâtă mi se cuvenia mie din lefâ pentru g«izu şi uupi aşumuu-stj, sau apriusu iiameie ei ci , . . . u , , , .. , acesta e penculosă. Ca să nu li se impute acesta, caţi-va & v ^ puse la ordinea dilei, intre altele: sau decorată patru x . ,. . . ’. v larsă cu totală. In nootea de 21 Octomvre copila H m q iv» nlma h Hin U arrînoon opqHinomei Lumini r . y ’ .. , . _ , . . ,. , , d nî amploiaţi din Făgăraşă, credincioşi sfintei cause, pompieri cu medalii de argintă, pentrn serviciulă de dece ’ ratată d>n v ată .... . ..... - i x , •,* ce urmărescă scolele de stată din Făgăraşă, îşî trimită '* ’ am ca membru ai societăţii pompienloră; s a oprită , p Y i . , . . . .. , . j, .'copiii în scolele ungurescî si astlelă rămână credincioşii v&ndarea in oraşă a cărnii de vită tăiată la sate, decă: ° x mai mariloră, dela cari aşteptă totă darea şi totă binele i Arsă de gază. — In noptea de 20 Octomvre curentă, copila Cantinoa lui V. Hutanu din comuna Heleş-tien*, judeţulă Romană în Moldova în etate ca de 18 anî. umblândă pe afară cu o lampă pentru de a prinde o găină, spre a nu se stinge de văntulă ce bătea, a în-dosită acea lampă cu polele fustei cu care era îmbrăcată dăr lumina lămpei înăduşindu-se a plesnită sticla cu gază şi împrâştiindu-se, s’au aprinsă hainele ei care au a în- * * * du se dovedesce prin certificată veterinară, că vita a fostă sănăthsă; s’a desbătută ună stătută pentru curăţirea latrineloră, care se va modifica după observările făcute de ministeră ş. a. Galaţi, 30 Octomvre 1885 st. v. Onorate D-le Redactoră ! Viaţă Inngă. — »L’Italie« scrie, că in oraşulă 'săvârşită, ca să vorbescă cu scriptura. | Bobbio trăesee o văduvă, anrme Giuseppa Franciosa, în | Scola română gr. or. din Făgăraşă acum numai j vârstă de 102 anî, care şî-a păstrată atâtă de bine sim-(are neajunse, eu nu mai suntă învăţdtorulă ei, ca să res- j ţurile şi se bucură de o sănătate aşa de bună, incâtă j pingă prin negligenţa mea pe copiii de domnă să o eer-jlucreză fără ochelari. Ea avu optă copii, din car! celă ■ ceteze, şi totuşi numai schlele ungurescî suntă cercetate. d’ală treilea este deja de 80 anî. Acestă femee a vă-jşi în anulă acesta de copiii d-niloră amploiaţi. deja a patra generaţiă şi decă n’ar fi în miseriă, Ai rea trebue căutată buba d-le parochiene, că! de sigură ară pute să vatjă şi pe a cincea. Ea trăesee E rea lumea de adî, şi lumea fiindă rea ori se cualifică de râu şi acela căre’i doresce binele. în neajunsnlfi slăbiciune! mele Astfelă esclamfi eu când cetescă corespondenţa d-to Făgăraşă, 18 Octomvre a. c. st. n. din Nr. 241 a preţuitei, .Gazete* subscrisă de ună parochiană ortodocsă din această comună. de multe C0P'* d-loră din Făgăraşă mergă la schle străine, er nu ca şi copiii ei din munca mâniloră sale. Ceea ce este Nieolau Aronu. A P E L tr. Cătră p. t. domni membrii ai Asociaţiunei tran- si Neajunsurile de cari sufere lumea română din I1 â- silvane pentru literatura şi cultura poporului românii găraşă suntă- multe, şi între acestea şi acela, că unii despârţământulu alu II-lea (comitatulu Făgăraşului!) domni români de aicea, cu deosebire amploiaţi, îşî dau . pe ^asa însărcinârei primite dela on. comitetă ală copii din leagănă aşa ^icândă la scole unguresci în lot?& despărţământului ală II Iea din şedinţa sa ţinută la 9 ^"i dea la sehlă românescă {după cum cere natura In- aje jimej curen(;e> r0gQ pe stimaţii domni membrii din crului. I acestă despărţământă ai Asociaţiunei transilvane, carî Acestă neajunsă parochianulă din Făgăraşă, fără ţn(ă maj restgză cu orî şj ce (eiQ de tacsă de membru nicî o reservă îlă atribue neînsemnatei mele pershne ^ binevoiescâ a trimite acele restanţii subscrisului ca-(jicăndă, că negligenţa mea în postulă meu de învă i gar^ în păgăraşă, celă multă pănă la finea lunei cu-ţătoră la schia română gr. or. din Făgăraşă a îndemnată (renfe> ca aşa gg ge p6ta 8ub.?terne de bună vreme la cuviosă la acestă femeeă este, că culcându-se, se apro-visioneză de pâne pe care o mănâncă în timpulă nopţii. Ea are numai duoi dinţi, cei-au eşită dupâ împlinirea a 10J de, anî. pe d-nii amploiaţi din Făgăraşă să facă păcat ă. loculă destinaţiunei loră. BIBLIOGRAFIA. Au apărută urmâtorele publicaţiunî ale Academiei Române şi se află de vânzare la librăriile Socecă et C-o. în Bucurescî, W. Krafft în Sibiu: 1. Documente privitore la Istoria Româniloră de Eudoxiu de Harmuzaki. — Volumulă V. partea I. 1650—1699. Cu portretulă lui Gheorghe Ştefană Voevodă. — Volumă în 4°, de XXII şi 547 pagine. — Preţulă 40 lei. — 2. Codicele Voroneţean cu ună Vocabulară şi Studiu asupra lui de Ionă ală lui G. Sbiera. Cu dhuă ta- »Să ne ocupâmă numai de invăţătoriulă din urmă, Onoraţiorii şi alţi bărbaţi d votaţi causei din acestă i bele şi două facsimile heliografice. — Ună volumă în 4° de d-nulă Nieolau Aronă, căci sub acesta s a întâmplată despărţământă suntă rugaţi să binevoiescâ a aduna fie-]de VI şi 354 pagine. — Preţulă 10 lei. 3. Eudoxiu de Harmuzachi. „Fragmente zur Ge-sehichie der Rumânen.“ Tomulă IV. voi. în 8° de X şi 395 pagine. Cuprintjândă studii asupra stării orientului Europei după păcea de Carlovitz. Preţulă 6 lei. 4. — El- Porcius. „Flora din fostulă districtă românescă ală Năsăudalui în Transilvania.*4 Discursă de Recepţiune urmată de Respunsulă D-lui P. S. Aureliană. — Volumă în 4° de 140 pagine. Preţulă 1 leu 50 bani, — 5. — A. Papadopcltî-Calimahii. — „Cuvântă despre espediţia lui Igor Sveatoslavici, principele Novgorodului nordică contra Polovţiloră sau Cumaniloră.“ — Voi. în 4° de 29 pagine. — Preţulă 40 bani. 4. — Ep. Melchisedecu. Inscripţiunea dela Mănăstirea Răsboienî, Judeţulă Neamţului. Comentată. Vo-lumă în 4° de 35 pagine. — Preţulă 50 bani. .leajunsulO. Mai acum trei ani scola era plină de cop.. (Mre CBronW connmicaiiunei sale, subscrieri de ,nem-,to|i copiii romani mergeau ia scola română, căci d-nnltt brji pra|ânga !ncfmrea tac3elora pre3Crise s6u a „jlU6_ •Hronă atunci în adevârfl şi-a împlinilfl chiemarea, a-'re|or# „ferite şi consemnaţinnea snbecrierilora, dimpreună doi anI a ara'at0 resultale mal slâbu'e' ară in cu tacsele şi ajutdreie încasate, să binevoiescă a o tri-,inală trecuta de tota slabe........• mjle aici tota în terminula arâtaia mai susQ, Decă slăbiciunea mea, neîmplinirea chiemărei mele de învăţătorii au făcută pe d-nii amploiaţi din Făgăraşă | se nu-şî dea copiii la scolă românescă, mă simţă prin ‘ aceasta prea fericită şi lasă să credă publicuIO cetitoră, j că aşa o fi, şi eră decă astfelă mi să măsură resplata1 csteneleloră mele de cinci anî ca înveţătoră la scola gr. Făgăraşă în 10 Noemvre 1885. I. Turcu, casară. DIVERSE. 0 idea originară. — In Edimbourg se voră în-or. din Făgăraşă de ună parochiană tăgărăşană, care fiinţa omnibusuri pentru personele burtoase. Ele voră fi să-mi fiă permisă ală numi eorbă albă între cei negri, de mărimea ordinară şi în totulă asemenea celorlalte voră apoi fiă, căci cei cari mă cunoseă in chiemarea mea de diferi însă numai în acâsta : despărţirile care suntă între iDvSţătoră sciu că nu voră dice ca parochianulă, care’i locuri voră pute fi ridicate după voinţă şi astfelă două decă nu mă înşelă de cei cu musca pe căciulă, apoi în locuri voră pută face numai ună. Cu chipulă acesta cei consciinţa mea sunt liniştită. [afectaţi de obesitate voră putea sta mai comodă în om- „Căci schia s’a începută târziu, d-nulă inveţătoră nibus, plătindă însă îndoită preţă. „a fostă fhrte multă absentă dela sehlă, a substituită în. * * * „loculă său în două rânduri alţi individ!, copiii au fostă j Disciplina în armata germană. — La Siegnitz, ună „multă timpă lăsaţi de capulă loră larmă şi disordine în, voluntară de ună ană din regimentulă de Grenadirî ală „sehlă nemaipomenită.“ Nisce frase reutăciose aceste, căci scola am început’o la timpă conformă legei. Cronica şcolară o documenteză acesta. In prima Octomvre cal. vechiu consciu de chiemarea mea m’am aflată pe catedra schîei elementare gr. or. din Făgăraşă primindă copilaşi în sinulă ei. De aci încolo fără întrerupere mi-amă înplinită chiemare şi încă într’ună modă mai multă deeâtă pretindea legea, căci în filele dela l-a Noemvre a. tr. până în 15 ale aceleaşi pănă când m’am căsătorită şi am fostă sfinţită de preotă, — doue cause regelui Prusiei, refusândă de a se scălda sub cuvântă, că apa e prea rece, a fostă, după raportulă ofiţerului de serviciu, transferată mai ântâiu ca simplu soldată în altă corpă, apoi condamnată de cătră consiliulă de râsboiu la şepte luni de fortăreţă, pentru nesupunere. * * * Florile în Englitera. — Pănă şi cu florile facă en-glesii luxă. In această ţeră a contrasteloră, se găsescă omeni atâtă de pasionaţi pentru flori, în câtă trimetă. botanici în regiunile cele mai depărtate ale lumei, pentru acestea pentru carî legea dă concediu învâţătoriului, — ca să aducă plante noi, nevăzute pănă atunci în ţera Cursulu pieţei Braşovu din 13 Noembre st. n. 1885. Bancnote românesc! . . . . Cump. 8 64 Vând 8.69 Argint românesc .... . . * 8 60 k 8.65 Napoleon-d’orî . . » 9.94 * 9 99 Lire turcesc! ...... . . » 11.26 > 11.38 Imperiali . . * 10.16 » 10.24 Galbeni ....... . . * 5 90 > 5 94 Scrisurile fonc. * Albina* . . » 100.50 » 101.— Ruble Rusesci . . » 122.— » 123.— Discontulă . . . » 7—10 % pe ană. Editoră: lacobfi Mureşianu. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşiann. Nr. 244. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Cursul ti I& bursa, de Viena din 12 Noembre st. n. 1885 Bursa de Bucur esei. Cota oficială dela 30 Oetomvre st. v. 1885. Axranciu. Rentă de aură 4% ... 97 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 90 Imprumutuîd căilorfl ferate ungare..............148 Amortisarea datoriei căilor fi ferate de ostii ung. (1-ma emisiune) ... 97 Amortisarea datoriei câi-lorfi ferate de ostil ung. (2-a emisiune) .... 124 Amortisarea datoriei căi- ] 1 ord ferate de ostd ung. (3-a emisiune) .... 109 - | Bonuri rurale ungare . . 103,80 i Bonuri cu cl. de sortare 1C3,80 i Bonuri rurale Banat-Ti- i mişd ........ 103 80 Bonuri cu cl. de sortarelOS 801 Bonuri rurale transilvane 102 50 [ 95 50 30 75 Bonuri croato-slavone . . 102. — Despăgubire p. dijma de vină ung..............97.'0 Imprumutulă cu premiu ung...................118 50 Losurile pentru regutarea Tisei şi Segedmului . 121.20 Renta de hărtiă austriacă 82.20 Renta de arg. austr. . . 82.55 Renta de aură austr. . . 109 25 Losurile din 1860 . . . 140 — Acţiunile băncel austro- ungare ............... 866 — Act. băncel de credită ung. 287.— Act. băncel de credită austr. 282 60 Argintulă —. — GalbinI împărătesei ..... 5.90 Napoleon-ciori........... 9.98 Mărci 100 împ. germ. . . 61.75 Londra 10 Livres sterlinge 125.60 Renta română (5°0). Renta rom. amort, (5°/0) » convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7°/o) * » » ip°lo) » » urban (7°/0) * (6°/o) * (5°/o) Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. « » » Naţională Aură........................... Bancnote austriace contra aură. Cump. vend. 86 871/4 90 91V. 86 87V. 31 31 Vă lOD/a 102 Va 85 861/4 96»/. 97V, 90 91 80‘/, 813/ă 1050 1100 244 250 1997a 211 12 Va 12. . 2.02 2.04 Untt tânărtl neînsaratft, care a absolvi agronomia în institutulă de agronomia r. ung, din Cluşiu-Manaştură în anulă 1876, şi de atunci practizândă ca conducătorii de economia 9 ani, să recomandă ca conducători de economiă în ore-care dominiu. A să adresa la Administraţia acestui <}iari Numere singuratice ă 5 cr. din „ Gază Transilvanieiu se potu cumpăra în tutungeria lui I. GROSS. ROMANII ISTORICO de Theochar Alexi. A apăruţii completă în 34 broşuri â 20 cr. Ori ce libraru, colportorii, legătoru de cărţi etc. este gata a procura aceste broşuri franco, duse la casele onor. cetitorii. Acâstă scriere este unică în totă literatura română, căci în adevără nu posedămă nici unu romanii originală coprint^ândă peste 1000 de pagini din care, nici una nu este lipsită de interesă pentru ori ce cetitoră. O variaţiuue bogată, precum nu oferă nici unulă din romanele traduse, apoi interesuîu ce ni să excită pentru faptele istorice, preface lec- tura acestui romană în o adevărată plăcere, în ună bogată isvoru nu numai de distracţiune ci şi de instrucţiune. Textulu romanului este însoţită de ilustra-ţiunî, care şi aceste sunt originale, compuse de unu artistă anume pentru acăstă scriere. Ea cuprinde istoria României, începândă cu fanariotulă Caragea, trecândă la revoluţiunea eterii grecescî şi a lui Tudoră Vladimirescu, a cărui viâţă, fapte şi m6rte tragică sunt cu de amănuntulă descrise, atinge revoluţiunea dela 18*48, tracteză pe largă Domnia lui Cuza, dândă unu tablou amenunţitu despre acea epocă şi încheiă cu alegerea lui Ca-rolă de Hohenzollern, Firulă, pe care să înşiră aceste tablouri istorice, să compune din ună sujetu sensaţională în t6tă puterea cuvântului. — Ună tată, per^ându zestrea fiicei sale, într’o scenă, unde acâsta o reclamă dela elu, îşî ese din fire şi o lovesce de morte. Pentru a scăpa de pedepsa legii, o tâ- resce în grădină, unde îi taie capulă îngropân-du-lă, pentru a face să crâtjă lumea, că cadavrul ă fără capă, este alu altei persfine. Cu tdti astea să vede silită a mărturisi faptulă şi eşti condamnată la muncă silnică. După câtva timpi să descoperă că ... . dar cine voiesce a sci ces« descoperă, citescă romanulu, unde va găsi cu ce să-şi aţîţe, ş’apoi cu ce să-şi astâmpere curioşi-tatea. Cine-şi procură intregulu opit de-a-dreptulH dâ tipografia editore plătindu-lu de~o dată înainte, i va profita de economisirea portului adică va ava să trimeţă numai câte 15 crucerî de broşură sA pentru 34 broşuri 5 fiorini. Tipografia Alexi, BKAŞOVt. T6te administraţîunile (fiareloră românescl suntl rugite a ne face ofertă pentru publicarea acestui anunţi Anuntămti aceloră onoraţi cetitori, J 5 ' cari voriî binevoi a se abona la foia nostră de aici încolo, că avemil încă în reservă numeri dela începutulă anului 1885 prin urmare potă se aibă colecţiunea compleţi Mersulu trermrilorti pe linia Predeafil-Budapesta şi pe linia Teiuşft-Arîidii-Iludapesta a calei ferate orientale de stattl reg. ung. Teiuşft- A s- ud â-B u dapesl a Budapesta* tradft-Tefuşrt. Trenă Trend Trenii de Trend de Trend Trenă 1 omnibus omnibus persone persone acceleratd omnibtu Teinşâ 11.09 — 3.56 Viena 11.00 7.15 _ Alba-Inlia 11.46 — 4.2? Budapesta 8.0b 1.45 8bu| Vinţuia de josă 12.20 — 4.53 11.02 3.44 ii d Şibotă 12.52 5.19 Szolnok 11.12 4.02 ;i2oq Orăştia 1.19 — 5.41 Ari&dft 3 37 7.53 6.26! Sîiaieria (Piski) 1.48 — 6.08 Glogovaţii 4.13 — 619 Deva 2 35 — 6.39 Gyorok 4.38 — 6.46 Branicica 3.04 — 7.04 Paulişâ 4.51 — 7.00 îlia 3.36 — 7.29 Radna-Lipova 5.10 — 7.23 Gurasada 3.50 — 7.41 Gonopă 5.38 — 7.51 Zam 4 25 — *.12 Berzova 5.57 — 8.10 Soborşin 5.09 — 8.49 Soborşin 6.42 — 5.58 Bărzova 5.56 — 9.29 Zam 7.14 — 9.28 Gonopă 6.18 — 9.49 Gurasada 7.43 — 9.56 Radna-Lipova 6.57 6.14 1023 Uia 8.01 — 10.17 Paulişă 7.12 6.30 1^.37 Branicica 8 21 — 10.38 Gyorok 7.2.7 6.47 10.52 Deva 8.47 — 11.05 Glogovaţă 7.56 7.17 11.18 Simeria (Piski) 9.05 — 11.23 Aradâ 8 10 7.32 11.32 Orăştiă 10.10 — 12.24 Szolnok ^ 2.39 12.00 4 51 Şibotă 1.0.43 — 12.53 3.16 12.14 5.10 Vinţulă de josă 11.04 — 1.22 Budapesta 7.10 2.10 8.16 Alba-Iulia 11.19 — 1.40 Viena — | 8.09 6.05 Teiraşfft 12 05 — 2.24 Ar a Mimerla (Piski) Fetroşenl Trenă Trenii de Trenii de Trend de Trend Trenă omnibus persdne persdne persone omnibus omnibuf Aradft 8.00 12.55 8.25 ftlmeria 63) 11.50 2.23j Aradulă nou 8.25 1.21 8.36 Strein 7 03 12.27 3.00 Nâmeth-Sâgb 8,50 1.46 8.54 Haţegă 7.53 1.19 3.4SI Vinga 7.19 2.18 9.13 Pd 8.16 2.10 4.40 Orczifalva 7.38 2.36 9.25 Grivadia 9.33 2.57 5.28 Merczifalva 7.56 2.53 9 36 Baniţa 10.11 3.35 6.07 TtisiIş^riA 8.42 S.40 10.06 P etroşeni 10.43 4.04 6.39| TImfşdra-Arad A Petroşenl—Simeria (Piski) Trenu de Trenu de Trenti Trend Trend Trenă persoue persone omnibus omnibus omnibus de pers, Timişdra 6.07 12.25 5.00 PetroşenX 6.49 9.33 5.28| Merczifalva 6.40 1.16 5.50 Baniţa 7.27 10.14 6.08 Orczifalva 6.51 1.34 6.07 Grivadia 8.06 10.54 6.4' Vinga 7.08 2.04 6.32 Pui 8.50 11.87 7.35 Nemeth-Sâgh 7.23 2.25 6 53 Haţegă 9.31 12 17 8 02 Aradulă nou 7.40 2.54 7.24 Strein 10.16 12.58 8 44 ÂradA 7.50 3.10 7.40 Si isteria 10.53 1.35 9.15 IPrcdealfl-Budapesta BucurescI — Predeaiu Timişfi Brasovfi Feldiora Apatia Agostonfalva Homorodfi Haşfaleu SigMşora Eiisabetopole Mediaşfi Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciunelfi Teinşft Aiudfi Vinţulfi de susfi Uiora Cncerdca Ghirisă Apahida Oaşia Budapesta—Predeald Trend omnibus Trenu accelerat Trend Trend omnibus de | persone Trenu omnibus Nedeşdu GhirbSu A*fhmş& Stana Haicdină Ciuda Bucii Grafea R6v Mezd-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe Oradia-mare P. Ladâny Szolnok Bnda-pesta Viena ( ( ( 6.08 6.08 — 8.00 6.29 — — 8.34 6.45 — — 8.59 7.00 — 9.34 7.26 — — 10.16 7.48 7.14 — ii.04 8.28 7,43 — 12 17 8.47 — — 12.47 9.06 — — 1.21 9.26 8 22 — 2.05 10 01 8.48 — 3.08 10.20 ,— — 3.39 10.30 — — 3.55 10.37 9.13 — 4.05 10.51 9.18 10.37 —. 12.37 10.31 12 59 — 2.58 12.07 4.45 8.22 6.00 2.10 10.05 10.30 6.35 2.45 10.50 — 3.00 8 05 6.05 — Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny Oradea mare Yârad-Velencze Fugyi-Văsârhely Mezo-Telegd R6v Bratca Bucia Giucia Huiedin Stana Aghiriş GhirbSu Nedeşdu Clnşiu Apahida Ghiriş Cueerdea 6.47 10,37 1.44 5.33 7.15 1.45 3.4* 5.21 3.15 7.Z9 8.27 6.4 i 7.14 7.42 Uiora Vinţulfi de susa Aiudfi (I Nota: Orele de nopte suntfi cele dintre liniile gr6se. Crăciunelfi Blaşfi Micăsasa l-opşa mieă Mediaş fi FJ.isabeî,opole $igiş4ra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldiora Braşovft Timişfi Prsdoală BucurescI 12 o 12.3 i 2.16 3.12 3,32 3.41 8.50 4.25 4.50 5.41 6.0? 6.40 7.00 —3* 8.31 9.01 10.01 10.16 11.24 11.43 \ 1.45 12.08 12.22 12 57 1.27 1.45 2.06 2.31 2,50 3.48 4.19 4.84 4.53 5.20 5 3 6.07 8,32 7.30 11.85 9.45 9.59 10.28 11.36 12.K 12.48 1.31 2.58 3.29 4.05 4.18 14.38 % 5.05 6.20 9.11 11.26 1.2» 2.00 2 11 2.31 8.18 3.41 4.01 4.26 5.08 5.27 5.50 6.02 6.24 6.43 7.03 7.26 8.51 9.31 9.48 9.51 9.58 10.21 10.44 11.28 11.44 12.18 12.36 1.22 1.56 2,34 3.02 4.41 5 30 6.03 6.35 7.14 8.0 J 11.45 2.31 6.0! 6.41 7.20 8.01 10.05 11.0? 11.3 12.14 1.09 1.50 2.48 3.23 4.56 9.4( Tipografia ALEXI, Braşovă.