R'EOACTJ-'KIIBi EA ŞS A OSIf SISTUA/f ÎI'SÎEA t
BRAŞOVD, piaţa mare Nr. 22.
ANULO XLVIII
S£ PREHUMERA:
ia poşte, ia librării şi pe la dd. corespondenţi.
,OAZETAK IESE ÎN FIECARE Dl.
7	I
Pe unii anii 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şl străinătate:
Pe anii 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
âHUHCIURILE:
d seriă garmondO 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
SorleorT nofranoata nu se prlmpsou. — Hanutoripte nu sa rstrămitu.
Vineri 1 (13) Noemvre.
Braşovii, 31 Octomvre 1885.
Dintre tdte foile maghiare „Ellenzăk“ din Cluşiu strigă mai înverşunaţii asupra Româniloru. Acestă 4'arh a agitată în contra tinerimei române, elă a dată idea înfiinţărei Kultnregy-letului.
De aceea va fi de interesă a cundsce cu-prinsulu articlului celă mai nou, celă publică cu privire la Români în nr. deîa 11 Noemvre a. c. sub titlulă „conducătorii români.1' Eată-lă:
„Mai de demultă t6te mergău altfelă între politicii români “,
„Bărbaţi mai serioşi fâcău atunci politica. Mai de demultu ei n’au păşită pe unii tărâm u, care să fi fostă vătămătorii pentru ondrea na-ţiunei. “
„Ei trăiau în bună prieteniă cu Nemţii, de aceea, fiind-că Nemţii lucrau în contra Ma-ghiariloru şi au acaţatu de cuiu vechile aşe4ă-minte ale ţăriitt.
„Deeă cineva ar întreba pe vr’ună Română : „cum de cu Nemţii şi pe lângă drepturi mai puţine aţi trăită în bună pretiniă? şi cum de cu Maghiarii nu puteţi trăi în înţelegere nici pe lângă mai multe drepturi ?“ — acestu Ro-mânu nu credem ă, că ar pută dă ună răspunsă mulţămitoru. “
„Avut’au atunci Românii pressă liberă? Fostu-le-a ertată atunci de a păşi pe faţă în contra sistemului domnitoru ? Ore în scoli nu era dominantă limba germană? Ore la universităţi esistau catedre pentru limba şi literatura română? Fost’au mai mulţi funcţiunari atunci, ca a(Ji ? De sigură că nu.“
„Totuşi este o mare inconsecvenţă, ca atunci aceste să fi fostu bune, dr acum să declarămă de nesuferibile si stările mai bune! Ddr n’am voită să vorbimă despre ocdsta.“
„Mai de demultă, aşaddr şi sub Nemţi, fă-c6u politică Românii (olahok) mai politici.“
„Ş’au plecată capulă, s’au închinată înaintea sistemului; n’a fostă după pofta loră; dăr pentru aceea nu i s’au opusă.u
„Aceşti Români au continuată politica română şi la începerea dualismului."
N’au făcută revoluţiă, n’au compromitată naţiunea cu nici o irredentă, nu s’au aliată cu cei din afară, ca să restdrne stările interidre; au făcută programă, pronunciamentu; au trimisă deputaţiuni la Viena şi la Budapesta, ddr nepu-tendă sdruncina sistemulu — şi-au plecată capulă.
„Mai bine 4i8u au voită să şi’lă plece; căci încă nu şi l’au plecată, de drece bătrânii au fostă constrînşî să se dea îndărătu, şi înainte au păşită nisce băiăţandrii tineri, necopţi pe cari poporulă română îi numesce „fluturaşi", şi a-ceştia au începută a face politica."
„Cu admirabilă iuţelă au împinsă lucrurile înainte".
„Nici doi ani n’au trecută şi le-a succesă de-a compromite cu desăvârşire causa română; nici doi ani nu s’au împlinită şl le-a succesu a păşi pe tărdmulă revoluţionară; va să 4i°â s’au folosită de ultima armă, ca să potă face turbu-rări, să ne răstdrne stările actuale."
„Ei n’au reuşită. însăşi poporulu română s’a îngrozită de acestu pasă. In timpă de doi ani au înfiinţată irredentă şi şi-au dată te3timo-niulă, care îi face politicesce şi moralicesce pentru totdduna imposibili.
„Bătrâne Raţiu, Bariţiu şi alţii bine este aşa? Răspundeţi! Nu este compromitată poporulu română înaintea cordnei?*)
I —--------
l
I Va se 4'câ »Ellenzek“ de aceea srrigă mereu contra năstră ca ună căpiată, pentru ca se ne compromită.
L____________________________________________________
„Pană când dedeaţî voi tonulă, tdte mergeau bine, caii n’au luat’o la fugă, n’au stricată căruţa, frenele nu s’au ruptă. Acum tdte sunt periclitate! Ore conducătorii, cari n’au nume, şi cari numai prin scriiturile loca de nimica s’au făcută remarcabili, fi-voră capabili a da tonulă, şi a conduce şi pe viitoru politica română ?u
„Nu şi de o miiă de ori nu !“
„De aceea sfatulă nostru este ca bătrânii să ia frenele din mâna tineriloră şi să dirigeze drăşî denşii. Constituţiunea ndstră tolereză partida năţională patriotică, ddr nu sufere irredentă, nu urmările agitaţiunei, uciderile, tăciunăria şi răsturnarea ordinei."
„Acesta nic! poporulu română n’o tolerdză."
„Ddcă voiescă să se ia în considerare poporulu română să nu permită să ’i conducă nisce dmeni, cari ei înşişi au trebuinţă de conducere."
UNIREA BULGARILOîtU.
Telegramele cele mai nouă:
Pirotu, 10 Noemvre. Trupele bulgare dela graniţă se întărescă în fiecare 4>* Trupele din amen două părţile se află deparle de o Împuşcătură unele de altele. Fiindă <ă trupele bulgare n’au ună eomandantă superioră de graniţă, e de temută isbucnirea unui con-flictă de graniţă. In redutele bulgare deja se potă vede tunuriie.
Bucuresci, 10 Noemvre. După o telegramă din Filipopolu, o nouă agitaţiune s’a descoperită, care ţintea a face pe ţărănimea Rumeliei, ca să se lapede de prin-ţulă Alexandru. Dragomanulă consulatului rusheu e cu deosebire compromişii în acestâ afacere. — Din Vama se anunţă înfiinţarea unei tabere turcesc! de 50,000 de omeni la graniţa tesalică.
Nişă, 10 Noemvre. Seirile din Bulgaria despre prelinse neliniştiri din partea trupeloră sărbescî suntă ridicule. Guvernulă serbescă, dacă ară fi voită, ar fi putută de mai multe or! declara casus belii, deorece Bulgarii au dată ocasmne de nenumărate ori. Serbia însă aşteptă în modă leală resolvarea cestiunei din partea factoriloră chemaţi. Restabilirea statului quo (ante purii şi simplu ar mulţămi opiniunea publică în Serbia.
Parisă, 10 Noemvre. .Agenţia Havas* anunţă din Belgradâ: Se asigură, că regele a comunicată unoră cabinete, că elă se va vedea necesitată, d’a lăsa oştirea se trScâ graniţa bulgară câtă mai curândă.
Constantinopolu, 10 Noemvre. Cercurile turcesc! privescă cu nelinişte la decurgerea conferinţii din causa 'obstinatei oposiţiunî a cabinetului rusescă. Said-paşa a conferită de repeţi te or! cu împuterniciţii englesă şi rusescă. Nu e nic! o îndoială, că Porta va cere restabilirea statului quo ante, der iotă aşa de sigură e, că staturile Angliei află mai multă ascultare în cercurile turcesc! şi că Sultanulă ar preferi o resolvare nesânge-rosă or! cărei alteia. Anglia recomedă o înţelegere cu Bulgarii şi a acestora cu Sărbii.
Londra, 10 Noemvre. După cum comunică corespondentul ă din Viena ală lui .Times," conferinţa a ho-tărîtu simplu restabilirea statului quo ante, fără să se esprime cum şi prin ce să se restabiiescă. Marşulu regelui Milană eâtră Sofia, precum şi eătră Vidinu este nendoiosă.
Berlină, 10 Noemvre. Propunerea Rusiei, d’a depune pe prinţulă Bulgariei, după soirile sosite aci, a câdută, dedrece Rusia s’a convinsă, că nic! o putere nu sprijinesce propunerea. Scirea lui »Timestt, că conferinţa a hotărită restabilirea statului quo ante, se declară de organele oficiose ca fără importanţă, dedrece greutăţi se ivescă la cestiunea, cum să se esecute acestâ hotărîre.
Viena, 10 Noemvre. Imputernioitulu eslraordinară bulgară, d. Geşoff, a sosită adfdimineţă aci, venindă din Londra, respective din Parisu. A<fî după ametfî va interveni încă odată la loculă competentă şi mâne dimi-năţâ va pleca directă la Filipopolă. — 0 scrisore cătră
Elă kossutistulă âmblă să ne compromită, înaintea co ronei! Risum teneatisl	Red.
.Cori*. Pol.«, din cercuri sârbesc!, spune, că nimenea să nu se amăgescă despre aceea, că Bulgarii nu voră lucra spre a se întinde mai departe. Vecinii loră trebue să vegheze şi să fiâ destulă de tari, ca să rasiste espansiunei bulgare. Poporele balcanice suntă obligate şi silite să ceră garanţii în acestâ privinţă. — Intr’o convorbire ce a avut’o raportorulu din Atena ală „Corr. Pol.« cu amba-sadorulă serbescă, Sava dei Grnici, acesta s’a esprimată, că realisarea dorinţei Bulgariloră şi în viitoră nu va fi posibilă decâtă în înţelegere cu celelalte popore balcanice, şi anume cu înruditulă poporă sârbescă. Intre Grecia şi Serbia nu s’a încheiată nici ună tractată formală de alianţă, der că politica ambeloră state, deorece interesele loră suntă identice, deja deia tractatulă din San-Stefano se mişcă pe acelaşi terenă. Serbia se va sili ca şi în Macedonia să aducă interesele sale în acordă cu ale Greciei.
DISCURS ULU LUI RIEGER.
Bate la ochî, că oficiosulu „birou de cores« pondenţe“ n’a publicată decâtă câteva şire din discursulă ce l’a ţinută Rieger în comisiunea bugetară a delegaţiunei austriace. Foile abia acum aduc unele estrase necomplete din acel discurs. După „N. fr. Pressew Rieger ar fi 4^b între altele:
»E ciudată modulă diferită, în care se tracteză politica esterioră dincăce şi dincolo de Laita. Acolo (adecă în Ungaria) ministrulă preşedinte influinţeză asupra politicei esteriore şi vederile sale şi le face valabile şi în ! delegaţiune. La noi (în Austria) tacă toţi atâtă în Reichs-rath câtă şi în delegaţiunî, numai spre a nu da pe faţă anumitele neînţelegeri în politica esterioră. Ministrulă de esterne are o grea posiţiune, dacă voesce să ia în considerare dorinţele popăreloră Austro-Ungariei. Declară însă, că consemtă cu conducerea afaceriloră esterne. Şi cu aceea consemtă ca să susţinemă relaţiun! amicabile cu Germania, deşî cu totă acestă amiciţiă intimă Germania procede faţă cu noi fără cruţare în afacerea espul-săriloră şi în afacerile economice. Der totă aşa de în-sămnată este pentru noi amiciţia cu Rusia. Eu credă, că în încurcătura orientală, Austria n’ar trebui să spri-jinescă numai Serbia ci şi poporală bulgară în nisuin-ţele sale de unire. Spontaneitatea mişcărei bulgare do-vedesce, că ea derivă dela poporă şi dela armată. Interesele nostre nu se altereză prin unirea celoră două Bulgarii şi în Bulgaria e sădită semburele pentru ună mare stată slavă în peninsulă, ală cărui poporă originară se estinde peste graniţele Bulgariei şi posede bune însuşiri. Mă bucură, că guvernulă promite a sprijini e-lementulă ortodocsă în peninsula balcanică. N’ar trebui să ţinemu morţişu de litera tractatului de Berlin, care este o operă greşită şi a fostă menită numai pentru umilirea Rusiei. Nu esistâ echilibru în peninsula balcanică şi eu cunoscă forte bine relaţiunile etnografice de acolo. Serbii se provocă Ia nisce promisiuni şi garanţii ale guvernului austriacă, ar fi de lipsă, ca ministrulă să declare hotărită, că nu s’au făcută promisiuni Serbiei.*
Decă cetirau observările ce le face organulfl d-lui Tisza la discursulă lui Rieger, despre care 4ice, că esprimă vederile maiorităţii parlamentare din Austria, atunci vomă înţele de ce „corespon-denţaw oficidsă din Viena a dată numai în es-trasă f6rte scurtă acestă discursă. „Nemzet“ găsesce, că pretensiunea lui Rieger ca monarchia să recundscă revoluţiunea rumeliotă stă în con-tra4icere cu politica monarchiei în peninsulă, şi constată o mare deosebire între vederile maiorităţii parlamentului ungară şi a celui austriacă. Interesantă e, că totă într’ună timpă corespon-dentulă 4i&rului Cehiloră tineri „Narodni Listy“ care altădată nu prea e mulţumită cu politica şefului partidei cehe bătrâne, rădică în slavă pe d-lă Rieger din causa memoratei sale vorbiri. Elă scrie între altele:
„Forte bine a făcută Rieger, că a combătută sprijinirea Serbiei într’ună momentă, când ea se pregătesce pentr’unu răiboiu, în care să se omore fraţii unii pe alţii; forte bine a făcută, că a luată în apărare pe ur-
GAZETA TRANSI1VANIEI;
1885.
Nr.[243.
zitorii revoluţiunei bulgare, pe cari d. Kalnoky ia numita „nisce ambiţioşi.41 Şi când Rieger a declarata, că ela doresce, ca ordinea în Balcani eă se baseze’pe principiula ideii de naţionalitate şi când a îndreptată cuvinte aspre şi contra Germaniei, af esprimata curata şi neteda ideile şi sâmţemintele poporului cehica.“
In fine raportorulu lui „Narodni Listy44 (Jice, că Rieger pare a nu fi mulţumită nici de-cum cu situaţiunea politică şi că se p6te întâmpla, ca întro <}i să-şi perdă răbdarea şi să condamne tdtă politica interidră şi esteridră a mo-narchiei.
Iubileultl lui Tisza.
Să autlimă şi vocea unui diată oposiţionalu maghiară din Arddlă asupra jubileului minis-trului-preşedinte. „Ellenzâk44 din Cluşiu, sin-gurulă organă oposiţiunală ală Ungurii oră din Arddlă, scrie între altele.
„A sta în fruntea unei ţări, în fruntea puterei timpii de 4ece ani, a dispune de sortea a 15 milione de dmenî, a domni cu putere nemărginită peste ună stată, a porunci la mii şi mii de tuncţiunarl şi a împărţi graţiă la sute de mii de lingăi, — deu tote acestea suntd mare no-rocd pentru viâţa unui omd şi cine a pututd gusta dece ani din acăsta fericire are mare causâ de a se bucura de ea. — Totă aşa au causă de a se veseli la acestd jubileu toţi aceea, cari s’au putută încălzi la radele puterei şi graţiei lui Tisza. Tote acele condeiurî plătite,
tului francesd forte interesante, după cum n’au mai fostă dela 1871. După ce se voră termina tote formalităţile preliminare şi după ce se va constitui definitivă camer actuală, va cere cabinetulă votă de încredere, din causă că ministeriulă şî-a cerută dîmisiunea şi preşedintei Grevy n’a primit’o. — Monarchiştii, cari dispună în ca mera actuală, la începută voră face guvernului republi cană oposiţiune sistematică Dâcă ei s’ară pute alia cu radicalii, atunci nici ună guvernă n’ar pute guverna.
Intr’acâsta stă pentru viitor fi pericolulfi, de aceea adevăraţii şi sincerii republicani trebue să judece forte bine ce facă, că nă pasă greşită pote periclita chiar şi esistenţa republicii. Partida monarchistă va căuta tote mijlocele şi să va folosi de t6te ocasiunile, pentru ca printr’o oposiţiune sistematică să răstârne orice cabinetă de aceea republicanii radicali voră trebui să sacrifice punctele cele mai cardinale din programa loră, cum suntă revisiunea constituţiunii, cassarea preşedinţii republicii delăturarea senatului, — spre a pute salva republica de periculeie, ce o ameninţă din partea diferiteloră nuanţe monarchiste. Diferitele nuanţe republicane trebue să mergâ în tote cestiunile umără la umărfi, pentru ca să potă ţinea în freu falanga cea puternică a monar-chiştiloră.
Şi acuma ca şi în republicele anteriore voră cerca deputaţii Parisului să teroriseze pe deputaţii din provin cii, dăr tocmai terorismulu parisicnilorfi a făcută, de au căzută republicele anteriore, de aceea să voră feri re publicanii actuali, de a cădea în greşelele predecesori-loră loră.
In conferinţele prealabile ale republicanilorfi s’ă sta-
carî acum de câteva săptămâni alarmeză mărirea şi meritele neperitore ale marelui bărbată, toţi acei linguşitori ( bilită ună programă, care cuprinde licuidaţiunea politicei cari deşi nu au convingere ori şî-au vândută convinge-' coloniale, reforme fmanţiale, paşi de a despărţi biserica rea loră, totuşi fundă legaţi de celă puternică prin ore-:de stată. Cu greu se va putea câştiga o unitate în ca-
care interesă propriu seu familiară, grăbescă a se vîrîtmeră asupra acestei programe. Cestiunea Tonchingului
în seria servitoriloră cari serbătorescă, toţi acei deputaţi! va produce desbaterile cele mai înverşunate şi va pune si oficiali, carî numai cu ajutorulfi guvernului au putută j la probă majoritatea camerii. In privinţa politicei urmate ajunge la mandatulă ori oficiulă loră, — toţi aceştea j faţă de biserică încă se voră încinge discusiunile cele trebue se tragă la carulă de triumfă ală împâratorelui.* | mai înverşunate, căci preoţii au agitată din tote puterile ,Der ce şi pentru ce să serbeze poporulă ţerei un-j pentru raonarch'ştî la alegeri, descriindă monarchia cu gureşei? Pentru ce se serbeze jubileu în acestă di naţiu- colorile cele mai frumose.
nea maghiară? De ce să se ’complimenteze la jubileulă de 4ece ani a puternicului domnă independenţii, cei cu convingere curată precum şi toţi aceea, carî nu suntă legaţi, cu egoismulă intereseloră proprie de carulă triumfală?
Colornană Tisza ca politică, în totă decursulă celorfi 10 ani, n’a adusă naţiunei nici ună bine; der a aruncată sămânţa râului în măsură aşa de mare, încâtă, dâcă va încolţi vreodată, va împinge naţiunea spre o catastrofă fatală.
Consolidat’a Tisza statulă maghiară în decursulă celoră 10 ani? Cum, cu ce mijloce şi în care ţinută ? Carî fapte şi ce resultate vorbescă pentru elă ? In armată şi în afară tocmai aşa de ilusoriu este parlamen-tulă maghiară şi influinţa guvernului ungurescă, ca şi mai înainte de asta cu sute de anî. In decursă de 4ece ani, Tisza nici atâta n’a putută mijloci ca honve-(|imea să dispună baremî de unu tunu seu de o trupă de pioneri, atâta de mare e influinţa ministrului-preşedinte în armată, că nimică nu pote face fără amesteculă comandei militare din Viena.
Ori dâră a consolidată Colornană Tisza idea de stată maghiară între naţionalităţi şi faţă cu ele? Nici odată omenii n’au fostă mai araărîţi, nici odată dispo-siţia loră n’a fostă mai duşmănosă, niciodată ură mai neîmpăcată; niciodată o agitaţiune mai intensivă, şi ame-ninţătore, n’a domnită între naţionalităţi ca acum, tocmai când Colomană Tisza îşi serbâză jubileulă domniei de (Jece anî44.
După acestea se provâcă numita foie la starea financiară a statului, care pe lângă tote sacrificiile şi dările mari ale poporului, nu s’a îmbunătăţită întru nimică. Totă aşa, cjics ea, stămă cu industria, comereiulă şi economia şi întrâbă: ,,Aşa dâră pentru ce să serbeze naţiunea maghiară jubileulă de <Jece anî ală domnirei lui Colornană Tisza?*
SOIRILE PILEI.
rulă vocală. 5. a)Mezetti: ,,Bălcescu murindă44 b) Dima? .,0 nu-ţl întorce faţa ta“ de d. Nicolau Popovicî şi d,
C.	Siegl. 6. C. G. Porumbescu: ,,Erna’4 eşec. de corultl vocală. 7. a) Dima; ,,Seguidilla44 b) Cavadia; „Dorii de răsbunare44 de d. Nicolau Popovicî şi d. Siegl. 8. Sykora: „Potpourii de melodii românesc!44 — 0 parte din veni-mlă curată este destinată pentru incendiaţii nefericiţi din Oravita. — Comitetulă.
-0—
La 8 Noemvre n. s’a serbată în Cetinje nunta de arginta a prinţului Nichita şi a princesei Mile na, cu pompă estraordinară. Intre multele telegrame, principele primi din partea Ţarului o telegramă de felicitare forte cordială.
- 0—
In timpuld din urmă scrisorile din Rumelia ostică au începută a se franca cu mărci poştale bulgăresc!. Din acestă motivă biroulă poştală internaţională din Berna a încunosciinţatfi pe t6te statele uniunei poştale, prin urmare şi pe guvernulă austro-ungară, ca scrisorile din Rumelia ce voră fi francate cu alte mărci poştale decâtă cele otomane, destinate pentru Rumelia,. să se considere ca nefrancate.
—0—
Foiletonulă .Căderea lui Mihaiu Vitezulă» ’amfi reprodusă după «Voinţa Naţională,44 ce din erâre nu s’a amintită.
m
Viitorea cameră francesă.
Republica francesă a avută în tomna acesta mari lupte la alegerile dela 4 şi 18 Octomvre, de aceea totă lumea aşteptă cu mare nerăbdare deschiderea parlamentului francesă, care se întrunesce de astădată după o modalitate nouă de alegeri, (scrutiniulă) de liste. In a-câstă cameră se voră grupa de nou partidele politice. Dela ea să aşteptă mari reforme pe terâmulă politicei fmanţiale ală legislaţiunei sociale, ală contribuţiunii să aşteptă o schimbare în politica colonială şi o regulare a relaţiuniloră dintre stată şi dintre biserică, pentru că a-ceste numai potă trăi în starea acăsta ostilă şi neregulată, fără de a suferi amândouă părţile.
Feste câteva săptămâni espiră şi timpulă domnirii actualului preşedinte ală republicei. Atunci trebue să se intrunescă camera cu senatulă spre a alege unu uou preşedinte. Din acestă causă voră fi discusiunile parlamen-
Foile coşutisle spună, că sărutarea de mână a ministrului Szapary va forma în curândă obiectulă unei interpelări în dietă, ce o va face partida co-şutistă. Vomă ave aşadară o şedinţă dietală interesantă.
—0—
„Ellenzek,* care e totdâuna «bine* informată, a dată scirea, că comisarulă ministerială Jagocsy Pâ-terffy Jozsef a închisă o scolâ civilă română în Bra-şovă. Şi desminte apoi scirea şi spune, că nu civilă ci industrială Aşa o păţesce cu t6te soirile. Komaromi a fostă omorită, şi apoi desminte, că a fotă numai bătută.
Cutare omoră seu bătaiă s’a comisă de «irredenta română», âr a doua (ji desminte (Jicendă, că a fostă numai o răsbunare, ş. a. Jjiară e, ori altă dănănaiă?
—0—
Ca şi în anulă trecută, aşa şi în anulă 1886 se potă abona bilete de drumă de feră pentru liniile ungare ale statului, pe anulă întregă seu pe jumătate de ană, şi anume totă în aceleaşi condiţiunî, ca şi în anulă trecută.
—0—
Ună corespondentă ală farului „Sieb. Deutsch. Tgbltt44 nu’şl pote închipui ce scopă urmăresce transferarea unei companii militare în Ighiu, după ce constatată e, că cele patru cartuşe (patrone) de dinamită ce s’au găsită la preotulă gr. or. d’acolo erau destinate pentru pescui-tulă păstrăviloră în păriulă Ighiului, după cum se obicî-nuesee în munţi. Mai bine ar fi, {(jice corespondentulă, când autoritatea d’acolo ar repara şosâua spre Zlatna, celă puţină în locurile perieulose pentru comunicaţiune.
Der pentru bună starea poporului de acolo nu se face nimică, cjice elă. — Der atunci n’ar mai ave timpă de denunţată şi de persecutată, âr şoviniştii nu şî-ară putâ dovedi „patriotismuld.44
—Clin Murăşă-Porto moră mulţi copii de difteri t ă; totă aşa în Alba-Iulia acâstă bolă a secerată mulţi copii, fără ca să se ia măsuri d’a împedeca lăţirea ei. Se vede că acesta nu ţine de „patriotismă.44
—0—
Corulu vocalii din Biserica-Albâ arangâză cu con-cursulă binevoitoră ală d-lui Nicolau Popovicî prof. de musică, Duminecă în 3/15 Noemvre 1885, în localitatea societăţii de cânt. germ. dela »Burg« Producţiune estraordinară cu urmâtârea programă: 1. Keler: «Ouverture romantique* esecutată de capela militară a reg. c. r.
Nr. 83 din locă. 2. J. Vorobchievici: «Doină doiniţă* eşec. de corulă vocală. 3. a) Verdi: Ariă din opera „Balulă mascată* b) A. Mocsonyi: „Cântecă de iubire44 cântate de D. Nicolau Popovicî şi acomp. de C. Siegl.
4. C. G. Porumbescu: „Cântecă siciliană44 eseu. de co-{represenfaţiune teatrală.
0	representaţiune teatrală în Galaţii Făgăraşului.
De lângă Oltii, 2 Noemvre 1885.
«Mintea, mărită naţiă româ-n6scă, mintea când te vei lumina cu învăţătura, cu luminatele fapte bune te vei uni: mai alesă naţiă pe pămentfi nu va fi înaintea ta!* Chichindâlâ.
Simţă mare plăcere, D-le Redactoră, dâcă în m>j-loculă tuturoră ealamităţilorO cji^oe venite asupra bietului nostru poporă română, vă potă înregistra şi o scire îmbucurătăre. Voescă adecă să vă vorbescă ceva despre o representaţiune teatrală, arangiată erî sâra, adecă în 1 Noemvre n. a. c., de junimea română din Gălaţî, de lângă Făgăraşă, în casele birtului comunalii de acolo.
A vândă şi eu unele afaceri în Făgăraşă, Duminecă
1	Noemvre a. c., între altele, ceti pe ună afişă, că sâra se va da o representaţiune teatrală în Gălaţî. împinsă de plăcuta scire mă hotărîiu să iau şi eu parte; ceeace o şi făcui, căci interesulO ce-lă amfi faţă de ori şi ce întreprinderi culturali, m’a îndemnată la acâsta deşi nu venisemă pregătită spre acestă scopă.
Representaţiunea a constată din 2 părţi, Partea primă a fostă două poesii şi adecă: .Sila,* poesiă de C Boliacu, declamată de d-na Victoria Aronu şi „Pemâti Curcanulă,* poesiă de V. Alexandri, declamată de D 10 Axente Tuttoiu, âr partea a doua: «Cinelă-Cinelă* sâu «Duoi sunp," comediă cu cântece într’ună actă de V. Alexandri. Personele: Pitarulă Sandu, boerfi de 50 de ani: d-nu George Leaucă\ Srnărăndiţa, nep6fa lui: d-na Victoria Aronu; Tincuţa, vâra Smarandiţii: D-şora Mă-rina Stiniguţă; Florica, tânâră ţărancă ; d-şora Eufrosina Sorea şi Graură, fecioră boerescă din Moldova: d-lfl Axente Tuttoiu; dame, ţărani, ţărance, lăutari. — Ve-nitulă a fostă destinată în favorulă bisericei.
Mă abţină de astădată de a vă descrie rolulă flăcăruia în parte, ci vă voiu îrnpărtă şi despre tote maî în generală. Poezia «Sila* a fostă declamată de d-na preotâsă Victoria Aronă cu măltu entusiasmă şi cu multă presenţă de spirită; modulaţiunea plăcutei sale voci la timpulă şi loculă său a ridicată declamarea fârte multO; publiculă încă nu i-a rămasă datoră, aclamându-o frenetică.
Plăcută impresiune a făcută asupra publicului şi d-lă A. Tuttoiu prin declamarea poesiei „PeneşO Curcanulă.* Ţinuta sa a fostă marţială, vocea-i puternică şi bine modulată, A fostă viu aplaudată.
Urmâză o mică pausă. După pausă se începe representaţiunea teatrală: «Cinelă-Cinelă.* In generală trebue s’o spună, că fiă-care diletantă şî-a interpelată forte nimerită rolulă său. D-lă George Leaucâ, în rolulă Pitarului Sandu a storsă multe aplause; forte bine şi corectă a jucată rolulă Smărăndiţei d-na Victoria Aronă. Costumulfi său naţională frumosă, plăcută şi cu gustă lucrată, înfăţişarea sa veselă şi vocea-i atrăgătore a făcută asupra publicului cea mai bună impresiune.
Câtă se pdte de corectă a jucată d-lă Axente Tuttoiu rolulă lui Graură, ficioră boerescă. Mişcările sale sigure, modulaţiunea vorbirei după cerinţele rolului, au storsă vii aplause. Nu mai puţină bine şî-au jucată rolurile loră d-şora Marina Stiniguţă ca Tincuţa, vâra Smarandiţei, âr d-şora Eutrosina Sonea ca Florica, tânăra ţărancă.
Nu va fi fără interesă a vă spune, D-!e Redac-dactoră, cine suntă diletanţii, cari au jucată in acâsta
Veţi crede, că cine scie ce

Nr. 243.
GAZETA TRANSILVANIEI
(1885,
tineri studenţi ?!. . . Vă veţi mira, când ve voiu spune, că simtă juni şi june din a-eea comună, caii pe lângă puţină carte au fostă în stare să joce teatru. Conducători şi încă conducător! conştiincioşi ne trebue, şi apoi facemă minuni! . . .
Meritulă acestei răuşite este al Ci tânărului, der bravului şi zelosului preotă d-ifi Nic. Aronă şi ală soţiei sale, carele deşi încă nici nu e anulă de când ocupă acâsta parochia, şi âtă fructele muncei sale! Onore lui!
Decă considerămă, că acesta e prima încercare de felulă acesta în acestă comună; decă considerămă, cu câtă greutate se potă aduce astfelă de lucruri la înde plinire: atunci trebue s’o spunemă, că interesulu acestui preotă faţă de binele poporului, este forte mare. înainte numai, că atunci stima şi iubirea poporului i voră fi în veci asigurate! Bine ar fi când astfelă de mişcări culturali, s’ară porni în totQ loculă, fiă începutuiă câtă de minimă. Căci cine îşi eluptă viitorulă, nici când va peri ....
Domniloră preoţi şi învăţători! veghiaţi asupra poporului, ai cărui conducători sunteţi, că mare e responsabilitatea vâstră, atâta înaintea omeniloră, câtă şi a lui D-(Jeu!! . . .
După representaţiune a urmată petrecere cudanţă, care a durată pănă cătră dalba <fiu& şi carea încă a fostă forte animată. Ţărăncuţele nostre în frumosulă loră portă naţională, erau încântătore. — ’Ţî era mai mare dragulă a privi, cum pre la orele 2 după miedulă nopţii fiăcare familiă îşi întinsese mesa, avândă de acasă tdte cele de lipsă ale mâncării şi îmbiendă şi pe ospeţii străini a lua parte.... Nu e acesta o petrecere din cele mai plăcute şi totodată şi fără spese? Iată der şi pentru po-poră petreceri potrivite! Forte bună impresiune a făcută asupra publicului costumele naţionale, care de care mai atrăgătoră.
Când costumulă naţională a pătrunsă în palate, a-tunci şi noi cu fală trebue să-lă îmbrăcămă la totă oea-siunea, căci numai aşa pulemă dovedi, că petrecerea a fostă românăscă, deosebindu-se de împestriţăturile şi în-vSrgăturile străine — de altfelă destulă de pipărate şi netrainice totodată — care pe Română şi aşa nu-lă prindă mai de locu şi mai cu sămă pe Româncele nostre. Nu potă a nu aminti — însă cu permisiune — că dna preotesă Victoria Aronă, în costumulă naţională, avea o înfăţişare cu multă mai plăcută şi atrăgătore. Nu numai că-i portă strâmoşescă, der ne prinde şi de minune bine!....
Public încă a fostă alesă, chiar şi din depărtare, ăr veni-tulă, după cum audă, încă e frumuşelă, între împrejurările de astăzi. Nu înse câştigulă materială, ce-’lă trage poporulă din astfelă de petreceri culturali, este de mare preţă. Pre când pe de o parte i-se dau şi lui câteva ore plăcute de petrecere, pe de altă parte se şi cultivă nobilându-i gustulă şi purisându-i limba ; ăr pe de altă pare avendă o petrecere socială plăcută, mai lasă la o parte reua dedare, de a afla petrecere numai în cârciumă şi în rachiu, ună rău din cele mai periculose, o bălă contagiăsă, care ruineză poporulă moralminte şi materi-alminte..
Luminată însă prin bune învăţături, va fi ceea ce
(jice Cichindelă.. «maialâsă naţiă nu va fi pe pământă
înaintea ta!«
Unu ospe.
Pop6rele din Ardealfl în agricultnră, industria şi comerciu.
(studiu etnograficu-economicu de Johann Hintz) Industria.
La: l. Maghiari, respective Săcui. 2. Români. 3.
Saşii stau şi a<fi în fruntea celorlalte popăre din Ardelă pe tăremulă industriei. Să arătămă mai ântăiă gloriosulă trecută ală industriei săsesci în câteva trăsuri.
Istoria popăreîoră ne spune, cum s’au importată industria şi artele din Grecia şi Asia în Italia, de aici în Germania, Flandra, Brabantă, în Olanda şi Anglia. In Ungaria s’au importată din Germania şi Flandra, încă sub Ştefană I s’au chemată aci câţiva Germani, Flandrezi, şi Italianî.
în suta a 12-ea cruciadele în masă, care de două orî au trecută prin Ungaria, au provocată înclinarea spre migraţiunî întinse. Intr’ună locă omenii se puseră în mişcare, ca să afle o plată mai bună; într’altă locă au fostă bine primiţi, ca să uşureze lipsele ţării cu sciinţa şi putinţa loră.
In Ungaria era în suta a 12-ea mare lipsă de industriaşi şi de vinicultori şi esploatatori de mine. Ni-căeri nu înflorău aceste culturi — împreună cu oraşele şi agricultura — ca în regiunile Rinului pănă în Ţările de josă. De acolo chemară regii Ungariei şi anume regele Geiza II pe acei imigranţi, Saşii, cari veniră în ţâră, lipisită de industriă, pe la mijloculă sutei a 12-ea şi
întemeiară epoca industriei ungare şi a ordinei civice orăşeneşti.
Cu organisirea ei apucară două direcţiuni. Introduseră în oraşele şi opidele loră instituţiunea corporatiu-niloru (ţehuriloru,) adecă reuniunea meseriaşiloră, cari în acelaşi locă se ocupau cu aceeaşi meseriă, şi orga-nisară corporaţiunea cu privire la problemele răsboinice ce li se impuseră, ca freţietate de arme; mai departe organisară vechii Saşi, — cari erau obligaţi a urma armatei regelui într’ună corpă unită şi din acestă temeiă trebuiau să-şî părte administratiunea civică câtă se pute separată ei de ei, — după modelulă oraşeloră hanseatice germane unirea tuturora colonieloră industriale din Ardelă înlr’o coustituţiune deopotrivă în industriă şi comerciu.
Pe astfelă de base prosperă industriă Germaniloră din Ardeală, mai cu sămă în suta a 14-ea. Intrândfi în perioda strălucită a activităţii industriale şi comerciale săsesci, să arătămă ce a raportată atunci Ranzau, tri-misulă neapolitănă la Curtea regelui Mateiu. Elă <fice : »Ardealulă produce vinuri şi specii de cereale de laudă, omenii au multe şi escelente talente, mai cu semă dibă-ciă şi destoiniciă în ceea ce se face cu mâna. Totă ce întâmpini în regatulă Ungariei demnă şi escelentă în meserii nobile, frumose şi în aşa numitele arte mecanice, au cu toţii Ardelenii.
Din certele, despre care vorbescă vechile documente ale Sasiloră, uniţi în organisaţiune induslrială deopotrivă, din Sibiu, Cluşiu, Braşovă, Bistriţa, şi alte locuri ale Ardealului din causa vămiloră şi taxeloră de târguri, ce pe nedreptă li se luau în ţâră, resultă, că ei transportau productele loră industriale şi agronomice în tote pieţele interiore şi peste graniţele ţării în Austria şi Boemia, in Levantă pănă la Smirna, în Germania, Polonia ş. a.
In acestă periodâ de strălucire, care a durată pănă la finele sutei a 15-ea, a activităţii industriale şi comerciale săsesci în Ardeală şi în Ungaria, peste totă, se ivescă semnele caracteristice care arată tăria şi mărirea internă la Sasî. Oraşele germane din Ardeală, bogate în industriă, organisară ţehurile loră separate, de sine. Spre acestă scopă posedau organulă loră potrivită în aşa numita adunare a universităţii în Sibiu. Din tractăriie ei vedemă, că la finele sutei a 15-ea marele ţehă ală fabricanţiloră de seceri în Cisnădiă, în mai multe locuri acela ală fabricanţiloră de pusei şi de prafă de puşcă, în comuna Şeica mare ală turnătoriloră de cosit oră se asociară la celelalte ţehurî. Oraşele conducătăre Sibiu şi Braşovă posedau turnătorii de tunuri şi numeroşi lucrători dibaci de metale, cari fabricau pentru armata regelui armele şi echipamentele, ba îşi construiră fortificaţiile loră proprii provăijându-le cu armele necesare.
Saşii întrebuinţau măsuri şi pondurî deopotrivă, aşa că regele printr’o ordinaţiune din anulă 1489 stăbili, ca de aci înainte pentru tote oraşele şi opulele, fiă regesci seu alte lucruri să fiă valabile aceleşi măsuri de lungime şi de greutate, ce, se întrebuinteză în cele şepte şi două scaune ale Sasiloră şi în Ţera Bârsei (Braşovă). Dela Saşi s’a primită ordinea generală a târguriloru şi depo-siteloră pentru întrega monarchiă.
V.
In anulă 1526 perdu Ungaria lupta decisivă dela Mohaci şi Turcii supuseră stăpânirei loră partea cea mai cultivată a monarchiei ungare. Ardelulă îşi mântui pentru sine ună felă de neatârnare şi’şi alese principi. Acestă stare aduse după sine lupte de partide şi cea mai mare nesiguranţă a dreptului. Jafă, devastare, incendiare, omoră, erau la ordinea (filei de cătră armatele turcescî ce năvălâu adeseori în ţâră, aşa, că trebui să înceteze orice desvoltare industrială. Industria se ridică însă prin descoperirea căii maritime pela sudulă Africei. Comerciulă, la care îşi aveu partea loră şi Ungaria şi Ardelulă, luă direcţiunea dela Constantinopolă şi Marea Nâgră spre ţările vestice şi sudice.
Vechii Sasî şi-au dată mari silinţe să scape de perireindustria şi posiţiunea lor economică. Cei dintâi principi aleşi ai Ardeiului deteră şi ei unele ordinaţiunî în favorea industriei şi comerciului, der nu putură abate urmările stricăciose ale certeloră de partide şi ale nă-pasteloră. Cu căderea agriculturii se iviră fâmete şi pe-stilenţe. Poporaţiunea muncitdre sta în nelucrare din causa nevân^ărei. Braţele şi capitalurile se retraseră dela industriă. Nu mai era nimică de esportată în în-vecinatele provincii dunărene ; importulă însă de producte brute de valâre din aceste ţări fructifere, ce era pănă în acestă timpă în manile indigeniloră, trecu în mânile Armeniloră şi Greciloră, cari se refugiaseră în Ardeală, din patria loră, din causa crucfimeloră Turciloră, şi reîmprospătară încâtva acâstă decăzută şi sărăcită ţeră pe tărâmulă activităţii industriale.
Pentru industria ardelenă a fostă o mântuire, că acestă ţeră ajunse pela începutuiă sutei a 18-a sub scutulă Austriei. Veni liniştea şi siguranţa dreptului în ţeră. Der trecuseră timpurile, în care chiar Saşii s’ară fi mai putută ridica la înălţimea de odinioră a industriei
loră. Sub presiunea a doi secuii de grâză ei îşi per-duseră capitalurile, sîrguiuţa şi rîvna, nu mai putură ţină pasă cu desvoltarea industriei. Au fostă strîmtoraţî de importulă tuturoră fabricateloră mai cu sâmă din Viena, importă promovată acolo de atotputerniculă guvernă.
La începutuiă sutei a 19-a vedemă producţiunî a măsurate timpului numai la pălărierî fini, la lumînărari, la câţiva pelari şi postovarî. In anii 1852 pănă la 1860 libertatea făcu primii paşi în ţeră şi în anulă 1867 păşi cu cele mai estreme consecinţe ale dărniciei producţiunei industriale. Industriaşii Saşi arătară în curândă, că pentru noulă timpă îşi păstraseră ărecare spirită şi putere bânâscă. Vedemă fabrice nou înfiinţate — deşi nu numerâse; der le vedemă în mâni săsesci, şi asta’i îm-bucurătoră, fundă că se adeveresce eternulă adevără, că o poporaţiune pătrunsă de spirită industrială este o binecuvântare economică pentru ţeră.
SCIRl TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală »Gaz. Trans.*)
PESTA, 12 Noemvre. — Văduva Maria Gazdagh şi amantulu ei, fostulu locotenentă de lionve(Ji Aloys Tamar, fiindu bănuiţi, că au luatu parte la uciderea funcţionarului de catastru Eme-rich Gazdagh, comisă în năptea de 11 Aprilie, au fostu supuşi erî săra unui interegatoru mai lungă, după care au fostu puşi în arestu preventivă. Ală treilea complice se urmăresce.
VIENA, 12 Noemvre. — Comisiunea bugetară a delegaţiunei austriace desbătăndă bugetul ă Bosniei, ministrulă de finance Kallay dete lămuriri amănunţite despre situaţiunea ţăriloră ocupate şi (Jise, că stările dela Balcani n’au eser-citată nici o influinţă asupra acelora. Starea de siguranţă se îmbunătăţesce mereu. Soirea despre sosirea împăratului la graniţa bosniacă a fostă primită cu deplină bucuriă. Vorbitorulă vorbi despre raporturile confesionale, economice. In delegaţiunea ungurescă s’au repetată acelăşi de-claraţiuni.
NIŞU, 12 Noemvre. — Scirea, că regele Serbiei a arătată mai multoră cabinete, că în curăndă trupele voră trece graniţa bulgară, se declară în modă oficială de neadevărată.
SOFIA, 12 Noemvre. — O telegramă oficială a guvernului sărbescă asigură, că încălcări de graniţă din partea trupeloră sârbesci nu s’au făcută. Cabinetulă bulgară a dată ordină, ca trei sute de Şerbi, cari umblă încăce şi încolo pe teritoriu bulgară, să fiă tractaţi ca bandiţi.
DIVERSE.
Femeia din poporu în Rusia. — fiarele din Pe-tersburgă au publicată acum de curendă date emanândă dela magistraţi şi alte autorităţi din cari reese, că în nici o ţeră din lume femeia din poporă nu este mai tiranisatâ şi mai rău tratată de bărbatulă ei de câtă în Rusia. Etă o nouă probă a acestei stări de lucruri, care se datoresce în parte progreseloră ce beţia face printre masa populaţiunei din Rusia. Din cei 220 condamnaţi la transportaţiune, cari au fostă pitele acestea îmbarcaţi la Odesa pe vasulă Kostroma, se aflau 70 de femei, din cari 32 îşi omorîseră bărbaţii loră din causa cru<Jimei cu care ei le tratau.
* *
*
Testainentulft unui bucătară escentricu. — Ună bucătară vestită, Durijot, care a încetată din viaţă la Parisă în vîrstă de 75 de ani, a lăsată la duoi nepoţi vr’o 260,000 franci. In testamentulă lui însă se găsescă sciise următorele cuvinte: „Dorindă să fiu şi după morte foiositoră concetaţeniloră mei, şi găsindă, că epitafurile cari laudă virtuţile ceîoră morţi, nu servă la nici ună scopă, eu dorescă ca în loculă unui asemenea epitafă să se aşe^e o ramă de bronză, pe o colănă de marmură de d’asupra mormântului meu. Pe colonă să fiă săpată numele meu şi în fiecare (fi moştenitorii mei să aibă grijă, ca o răţetă de bucat ’, legibilă scrisă, să fiă aşetjgtă în ramă de bronză. Durijot adaogă, că elă a lăsată în-tr’o cutiâ 365 de reţşte, cari speră elă, că va pune pe visitatorii cimitirului în posiţiune să înveţe în fiecare (fi câte ceva în arta culinară. La casă, când moştenitorii voră refusa să îndeplinescă acăstă ultimă a lui dorinţă, averea lui să fiă întrebuinţată pentru caritatea publică. Se dice, că nepoţii în adevără refusă esecutarea pre-scripţiunei din testamentă şi e vorba de procesă.
* *
*
Loteriă. — Geloră cari dorescă a’şi încerca noro-culă le atragernă atenţiunea asupra anunciului »Im-prumutulă cu prime ală oraşului Barletta* de pe pagina a patra.
Editoră : lacobă Mureşianu.
Redactoră responsabilă : Dr. Aurel Mureşianu.
Nr. 243.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
yui-auîu ia. «'arsa de Vtan» din 11 Noerobre st. u. 1885.
Rentă de auvă 40/0 . . . 97,95 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 90 45 Imprumutulil căilorQ ferate ungare ....... 148, —
Âmortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ost ti ung.
(1-ma em isiune) ... 96 75 Âmortisarea datoriei căi-lord ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) . . . . 124 75 Âmortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 109.—
Bonuri rurale ungare . . 104.— Bonuri cu cl. de sortare 1C4.— Bonuri rurale Banat-Ti-
mişO..................104 —
Bonuri cu cl. de sortarel04 — Bonuri rurale transilvane 103.—
Bonuri croato-slavone . . Despăgubire p. dijma de
vină ung...............
Irnprumutulă cu premiu
ung....................
Losuriie pentru regularea Tisei şi Segedinului Renta de hărtiă austriacă Renta de arg. austr. . . Renta de aură austr. . . Losuriie din 1860	. . .
Acţiunile bănceî austro-
ungare.................
Act. bănceî de credită ung. Act. bănceî de credită austr. Argintulă —. — Galbinl
împărătesei............
Napoleon-d’ori...........
Mărci 100 împ. germ. . . Londra 10 Livres sterlinge
102. -
97.70
118 25
121.25 82 45 82.85 109 90 140 -
866 -286.85 282 30
595
9.98
61.80
125.50
'Bairaa «le Buenresei.
Cola oficială dela 29 Octornvre st, v. 1335.
Renta română (5Y).
Renta rorn. amort. (5°/0)
» convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.)
Credit, fonc. rural (7°/0 >
„	„	(5%)
»	» urban (7%)
•	* ’	.	(6°/o)
>	(5°/„)
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	» Naţională
Aura.........................
Bancnote austria ce contra aură.
Cunip,
89
92 Va 87 V. 32
101V2 86 97 Vg 91
81V.
1083
150
199l/2
12x/a . 2.02
vând
90
93
88 V2
33
102 V2
87
981/*
92
82 V, 1100 255 211 12. 2.04
autorisatfi şi garantată cu decretă regală din anulă 1870 pentru construirea unui portă nou.
#GARANŢIELE. — Aeestă împrumută oferă garanţii de primulă rangă, ş. a. 1) o hypotecâ asupra proprietăţii oraşului Barletta în valore de 20 milione; 2) o hypotecă asupra tuturoră venituriloră directe şi indirecte;
3)	unâ deposită de 350,000 lire rentă anuală pănă la răfuirea împrumutului. Fie-care obligaţiune este resplătibilă cu 100 fr. ş. a. 35 fr. ca câştigă minimală şi 65 fr. pentru preţulă emisinnei vărsată. Astfelă este garantată un câştigă de minimum 3"> fr., care se pote urca macsimum la 2 milione,
Obligaţiunile oraşului Baiettu oferă mai cu semă şanse la câştiguri mari, căci fiecare din ele, ihiar dupe ce a câştigată odată, seu de mai multe ori continueză cu participarea la toîe tragerile urrnătore ş. a. pănă la răfuirea totală a împrumutului. Fiecare obligaţiune are posibilitatea de a câştiga 30) prime cu suma până la 5 milione.
PATRU TRAGERI AMUALU
20 Februariu. — 20 Elaiu. — 20 Augustă. — 20 Noemvrie.
cu 140 mii câştiguri în suma de
-^-Treiieel milione
îutre cari diferite de 2 milione. 1 milionă 500 de mii, 250 de mii, 100 de mii, 50 de mii, 20 de mii etc.
PREŢULtf EM1S1UNEI. Obligaţiunile origina'e definitive la purtătoră, cari participă la 160 trageri proveefute cu iscălitura municipalităţi Barletta şi cu detailu-
i rile necesare în limba germană, franceză şi italiană se emită cu 65 fr.=3dfl. 50 cr, v. a. în numeraru. Se pote obţine şi cu plăţi în rate cu 90 fr.=45 fl. v. a. înce-pândă cu ună acomptă de 10 tr.==5 fi. v. a. şi restulă de 80 fr.=40 fl v. a în 16 rate luuare de 5 fr.=2 fl. 50 cr. v. a. plătibile în prima septămână a fiecărei luni cu începere dela 1 Ianuariu 1886 s. n. Cumpărătorii obligaţiuniloră în rate participă la Iote tragerile de mai susă şi la tote cele următore cu acelă dreptă ca şi când ar fi plătită întrega sumă; asemenea potă după placă a plăti una său mai multe rate anticipativă.
Fie-care cumpărâtoră primeşte ca premiu ună losă dela loteria din Anvers (tragerea 25 Noemvrie n.) cu marele câştigă de
100,000 franci
şi alte 6000 câştiguri de 50,000 20,000 etc.
Nu esistă nici în Italia, nicî în vr’o altă parte a Europei ună împrumută cu prime, care ar fi de asemănată cu aceiu dela Barletta căci acesta este unică care are unu numără atâtă de colosală de obligaţiuni şi cu atâtea şanse continue de câştigă.
Subscripţiunea rămâne deschisă până la 19 Noemvrie st. H la banca
Croce freres de fu Mario în Genua (Italia) 32 St, Piaţa Sf. George.
Pentru porio-postală este a să alătura 50 centime. Scrisori sosescă în 48 ore. -- Credită şi sconta pentru muşterii. — Trimiterea listeloră cu tragerea sorţi-loră gratistl.
Anunţăm!! acelor!! onoraţi cetitori, cari vor A binevoi a se abonâ la făia năstră de aici încolo că avem fi. încă în reservă numeri dela începutulfi anului 1885, prin urmare potfi să aibă colecţiunea întrăgâ.
Administratiunea »Gaz. Trans.»
Otelu nou în Braşov u.
0TELULU „EUROPA"
I
1
in Braşovu,
cetate, strada Vămii Nr. 11.
c3
u
n
a

fl
O
>3
Am onore a face cunoscuţii onor. publică, că am deschisă otelulă meu celti nou „Europa* aranjată cu celti mai mare comfortu modernii
în 6 Septemvre st. n. 1885.
Prin deschiderea acestui otelQ credu că am satisfăcută unei trebuinţe de multu simţite, dându-se oca-siune onor. eăletorî de a visită unu otelu situată numai şepte-decî paşi departe de piaţa mare, în mijloculă oraşului în strada cea mai de frunte şi aranjată în modulă celu mai comfortabilă şi bine îngrijită.
Odăi efiine. Şalonulă de mâncare spre giădină. 3
In legătură cu otelulu „ Europa “ am deschisă şi
BESTAUBAŢIUNEA
situată în parterre unde pe lângă alte beuturî se servesce şi
Bere bună de Dreher dela Steinbruch.
Pentru mâncări bune şi vinuri alese am îngrijită cu deosebire.
(3
fa
H

fl
fl
O
>A
O
SER¥SOIIîLIJ PROMPT^ preţurile porte EFVINE!
De vreme ce am încredinţată conducerea afacerilor!! curente ale otelului unorfi puteri probate şi eu însumi mi-am datfi t6tă silinţa a satisface tuturor!! dorinţelor!! onoratului publică sperii că m5 va onoră cu cercetarea în numâru câtă mai mare a otelului şi a Restauraţiunei mele, ce i le recomandă cu distinsă stimă
STEFANU BARTHA,
proprietară.
O
©
a s
5
U.
Otelu
nou