HEI) ACŢIUNEA ŞI ADMIN1STRAŢIUNEA :
BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22.
ANULU XLVIII.
SE PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ>I.
Pe un a aud 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. EomÂuia şi străinătate:
Pe and 40 fr., pe şâse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANUXCIURILE:
O seriă garmondd 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
Scrisori nsfrsroate isu se prlmseou. — ISanusorlpta nu se retrămllu.
m 242.
Joi 31 Oetomvre (12 Noemvre).
1885.
Braşovti, 30 Oetomvre 1885.
Se împlinesc-e o lună de când s’aştepta să se întnmăscă îu fine multă amânatulu şi necă-jitulu „congresă naţionalii biserieesoă ală Metro-poliei Româniloru greco-orientali din Transilvania şi Ungaria“; o lună se împlinesce de cându s’a putută convinge ori şi cine, că capulu Metropoliei române gr. or. nici acum după trei ani nu voiesce să convăce representanţa bisericei conformă prescrieriloră statului organică; cu t6te astea domnesce o neesplicabilă tăcere în sînulă bisericei. Nimeni, afară de presa năstră, nu şi-a reclicată pănă acum glasulu pentru de a protesta în contra acestei vădite ilegalităţi şi a cere respectarea statutului organică şi împlinirea datoriei din partea celui ce este în prima liniă chemată a păzi legea şi a veghia ca rânduiala în biserică să nu sufere stricăciune
In faţa periculului, ce ameninţă biserica constituţională a Româniloru de legea greco-orien-tală în urma neiertatei trăgănărl a convocărei representanţei sale, eramă îu dreptă a aştepta o altă atitudine din partea factoriloru constituţiunalî ai bisericei şi în specială din partea deputaţiloru aleşi pentru acestă nenorocită congresu.
Ori d6ră este ună postulată ală constituţionalismului ca obştea să tacă şi tăcendă să confirme atentatulu comisă directă său indirectă de cătră căpetenia sa în contra aşecjăminteloru sale? Este Metropolitulă singurulă factoră în viaţa constituţională bisericăscă? Nu este ăre cliiâmată fiecare fiu ală bisericei, întregă clerulă şi poporulă, de-a veghia asupra drepturiloră şi a bunei orândueli în biserică?
Căci bine să ne notămă: prin obstinata refusare a convocărei congresului naţională bi-sericescu nu este pusă numai „ceştiunea esistenţei congresului“ — cum (jich confraţii noştri din Sibiiu, — ci este pusă în cestiune încă şi esi-stenţa constituţiunei bisericescî şi a statutului organică, pe care se întemeiăză ea.
Fără congresu nu păte funcţiuna aparatulu constituţiunalu în biserică, fără congresă nu păte esista prin urmare nici constituţiunea bisericei, precum nu păte esista constituţiunea unui stată fără o representanţă legală. Congresulu naţional-bisericescu este singura garanţiă, ce-o are după lege clerulă şi poporulă română gr. or. spre a-şî pută susţine şi apăra libertatea sa religiăsă şi autonomia bisericei sale şi spre a-şî pute regula şi conduce independentă trebile sale bisericescî, şcolare şi fundaţiunale.
Dăcă ni să ia congresul ă, ni să ia prin urmare posibilitatea de-a esercita drepturile garantate prin statutulă organică în biserică, ni să ia putinţa de a ne apăra în contra volniciei şi a ilegalităţiloră. De aceea e fărte adevărată că cestiunea congresului este o cestiune naţională, căci Româniloru gr. or. li s’au garantată drepturi constituţionale in biserică, nu pentru ca, adunându-se în congresă la câte trei ani odată, să se eserciteze în arta oratorică, ci pentru ca clerulă şi poporulă să p6tă înainta mai uşoru şi mai sigură în cultură prin conducerea independentă a afaceriloru sale bisericescî şi şcolare.
Aceste trebue să le scie preoţii nu mai puţină ca şi mirenii toţi, cari au câtă de puţină
cunoscinţă de carte. Este dăr fărte regretabilă tăcerea absolută a clerului şi a poporului română greco-orientală în aceste momente grave, în faţa unei nejustificabile şi prea î idelungate trăgănărl a convocărei representanţei legale bisericescî.
Să ne închipuimu, că într’unu stată constituţională s’ar amâna timpă de trei ani convocarea parlamentului prevăcjută în pactulu fundamentală. Ore ce opiniune credeţi, şi-ar face lumea despre poporulă acestui stată, dăcă ar sta nemişcată fără a-şî redica vocea în apărarea aşe(jăminteloră sale constituţiunale ? Nu ar fi păte de opiniune, că acestă poporă nu e con-sciu de drepturile sale?
Amă (Jisu destulă spre a fi înţeleşi. între-bămă dăr încă odătă: când credă fruntaşii bise-ricei române greco-orientale, că va fi sosită mo-mentută ca să ’şi rădice vocea şi să cără cu insistenţă din tăte părţile convocarea congresului bi-sericescă ?
UNIREA BULGARILORU.
Telegramele cele mai nouă:
Constantinopolă, 9 Noemvre. Şedinţa de erî a conferinţa dură pănă la 4 ore. După o lungă discuţiune s’a acceptaţii de toţi propunerea delegaţiloră turcesci, d’a primi ca basă a negocieriloru statua quo ante. Se crede că, conferinţa va hotărî restabilirea statului quo, dăr, că cestiunea măsuriloră de forţă nu se va tracta.
Atena, 9 Noemvre. Telegrame din Creta spună, că guvernatorulă a suspendata relaţiunile cu gerantulu consulatului grecescă, a cărui revocare a cerut’o Porta. G’e-cia va refusa revocarea.
Sofia, 9 Noemvre. Erî 50 de soldaţi şerbi, cari pătrunseseră pe!a Rakita în districtulă Trn pe teritoriu bulgară, au atacaţii eu împuşcături violente pichetulă bulgară constătăloră din 12 omeni, dăr fără succesă. Bulgarii au ripostată cu câteva împuşcături şi omorîră unu Serbă. Căpitanulă bulgară a comunicată ofieeriloră şerbi, că va pune să împusce pe orice soldată serbă, care va trece graniţa. In districtulă Kustendil suntă grupaţi militari bulgari. ŞefulQ divisiunei din Isvoră, care inspecta pichetele dela graniţă, a fostă de asemenea întâmpinată cu împuşcături din partea Serbiloră, dâr n’a fostă nimenea nimeritO. De două 4*le se afl& în numerose puncte dela graniţă sentinele sirbescipe teritoriu bulgară. Se crede, că Sărbii caută ună casus belii, ca se năvălescă fără veste în Bulgaria.
Pirotă, 9 Noemvre. Secretarulă agenţiei sârbesc! din Sofia, d. Bodi, a sosită erî aci. Elu a fostă escortată cu gendarmi pană la graniţa sSrbSscă. Trupele bulgare suntă aşecjale de alungulă graniţeloră. Cele mai multe trupe suntă tăbărîte în Czaribrodă. — Din causa lipsei de nutrimentu desertâză chiar soldaţi regulaţi bulgari la Pirotă.
Filipopolu, 9 Noemvre. Intre capii mişcării rume-liote şi între persâne rusescî, între care şi d. Igelstrom, însărcinată acum cu conducerea consulatului generală rusescă, s}a ţinută o convorbire.	S’au făcută încercări,
ca să câştige pe Rumelioţî prin promisiuni; der aceştia s’au declarată hotărîtă în favorea prinţului Alexandru, renunţândă în acelaşi timpă d’a tracta mai departe în acestă punctă. Principele primesce mereu adrese, în care e rugată a apăra unirea cu armele.
DIN DELEGAŢIUNEA AUSTRIACĂ.
(Continuare.)
Ministrulă Kalnoky răspunde, că pentru pretenţiunî de compensare nu esistă terenă, câtă timpă nu se schimbă tractatulă din Berlină, şi că statele balcanice nu potă întâmpina deeâtă simpatii din partea Austriei pentru ni-suinţele loră legale, dâr Bulgarii au făcută ună pasă în desavantagiulă desvoltării loră. Intre statele balcanice
nu s’ar pute stabili sâu afla o graniţă etnografică. Undo ară duce însă, dacă raportulă etnografică pentru formarea stateloră în aceste părţi ale Europii, cum pretinde D r, Rieger pentru Bulgari, s’ar considera ca dătătore de măsură, acesta o pote «ci oricine, care eunosee referinţele d’acolo. După acâstă teoriă ară trebui, să devină în parte mare bulgare: Dobrogea, Macedonia, vilaietulă, Adrianopolă şi părţile sudice ale Serbiei. Tocmai pentru acestă împrejurare a alarmată pe celelalte state balcanice mişcarea de unire, prin urmare puterile nu puteau aproba ună asemenea actă de violenţă.
Delegatulă Dumba răspunde D-rului Rieger, care a 4isă, că pacea dela Berlină este o .operă greşită,“ fundă că nu s’a unită atunci Rumelia cu Bulgaria. Der în peninsula balcanică suntă şi alte naţiuni, care au celtt puţină acelaşă dreptă ca şi Bulgarii d’a-’şî estinde sfera loră de putere. Dacă a4î celelalte naţiuni din peninsula balcanică, precum Sârbii, Românii, Grecii, Albanezii ş. a. se ridică în contra mărirei Bulgariei, dacă nu se mărescă şi ţările lorii, acesta are înţeiesă, e de ertată şi deplină îndreptăţită. Serbia şi-a dobândită autonomia şi independenţa sa cu sângele său şi în luptele cele mai viteze fără să fi fostă sprijinită în faptă de vreo putere. Acâstă ţâră şî-a‘împlinită bucurosă datoria, ce i-a impus’o tractatulă din Berlină. De aceea merită simpatiele nostre şi e unulă din cele mai importante interese austriace d’a sprijini pe regele şi pe guvernulă său. E încă prospătă în memoriă, în ce modă eroică, admirată de totă lumea civilisată, o mână de omeni în Grecia după grele şi lungi lupte ’şî-a dobândită independenţa şi pe ruine ’şî-a întemeiată noua sa esistenţă, şi încă cu ce succesă favorabilă De sigură e încă prdspetă în memoria nostră a tuturora, cu ce vitejia demnă de admirată tânăra armată a României în momentulă decisivă a făcută fapta sa eroică la Griviţa ună mare serviciu armatei rusescî şi a promovată ast-felă în modă esenţială eliberarea Bulgariei. Decă acum nu se susţine status quo ante în peninsula balcanică, este datoria Austriei a-şî dovedi faţă cu acestă ţeră amiciţia sa, simpatiele sale prin aceea, că’i ţine parte re-presenlându-i interesele sale cele mai importante. Ne restabilindu:se status quo ante, România e şi ea în dreptă a face pretenţiunî. Regele Carolă şi acelă bărbată de stată, care conduce destinele României cu mare prevedere şi prudenţă, se potă cu dreptă cuvântă felicita pentru politica, cu care apără interesele ţării şi care a urmat’o în situaţiunea actuală. Dâr faţă cu o Bulgariă mare, România ar trebui să âsă cu pretenţiunî care să îi asigure posesiunea sa, Dobrogea, şi să pună condiţiunî, ca ameninţătorele fortăreţe ale Bulgariei, ce încă totă esistă în contra tractatului din Berlină, se se facă ne pe-riculose. România trebue să capete puncte tari şi la litoralulă de dincolo ală Dunării, căci sufere încă pentru schimbulă bogatei provincii Basarabia cu deşârta Dobrogea.
Bulgarii au fostă într’o situaţiune mai noroeosă. Libertatea şi autonomia loră le a eluptat’o Rusia prin-tr’o mare şi sângerosă luptă, şi ori câtă le-o dorescă din inimă autonomia loră, totuşi soeotescu, că mai ân-teiu de tote ară trebui ca aceea, ce au dobândită prin lupta altora, să o consolideze prin lucrare pacînică, să îngrijască de o bună administraţiune, cu ună cuvântă să caute a transforma în curândă Bulgaria într’ună stată de ordine. Dâr în locă d’a face acâsta, abia după optă ani de 4^e îşi şi aruncă privirile mai departe spre Rumelia orientală, nu se mulţămescă nici măcară cu unirea acestei ţări cu Bulgaria, ci vrâu se se estindă şi mai departe, în Macedonia şi, dacă se păte, pretulindenea uncie suntă Bulgari.
Delegatulă Dr. Rieger observă la cele 4lse de delegatulă Dumba, că elă are pentru t6te poporele din peninsula balcanică aceiâşî simpatii.
SOIRILE PILEI.
După cum anunţă ,,Szegedi Hirado“, celă multă în trei ani se va înfiinţa o a treia universitate, şi anume în Seghedină. E uşoră, când din miliănele adunate dela Nemaghiari nu se cheltuesce nici ună bană frântă pentru aceştia, ci numai pentru şcole maghiare.
—0—
Nr. 242.
GAZETA TRANSI1VANIEI;
1885.
S’au aleşii protopopi: Ionii Cândea alii Avrigului şi Teodorii Hermană alii Deşului.
-0—
Din Haţegu ni se comunică, că în acelQ ţinută mi-seria este mare, cerealele nu au nici ună preţă şi din causa lipsei de bani vitele se vândă pe ună preţă de batjocură, şi totuşi mai adeseori lipsescă cumpărătorii Esecutorii de dare îi despoiă mereu pe bieţii 6menî, er difterita continuă a-i rări încă şi acum. In o asemenea stare ne găsimă în momentulă când ministrulă Tisza îşî serbeză jubileluă de 10 anî de când ne »fericeşte.*
—0—
.Luminătorulă* din Timişora face cunoscută, că din cause neatârnătăre de redacţiune, pe care le va motiva mai târziu, va apare de aci înainte numai de două ori pe săptămână. Regretămă din sufletă acăstă schimbare.
—0—
Lui »Ellenzek« ’i se scrie din Aiudă cu data de 4 Noemvre, că nenumărate abusurî se întâmplă cu încasarea dăriloră, aruncurile de dare şi arbitriule inspee-toriloră de dare, mai vîrtosă în comitatulă Albei de josă suntă nespusă de marî. Ga dovadă corespondentulă a-duce păţania unui omă încărcată cu o mulţime de năcazuri, care arătase prin date oficiose, că nu are nici ună venită, der fiindcă colectoriloră de dare nu le-a convenită acestă protestă energică elă s’a declarată, că e gata a pune la disposiţiunea tesaurului totă averea sa imobilă, totă venitulu ce s’ar pută închipui că l’ar avea ba chiar şi creanţele sale pentru ca să încaseze după ele darea de 526 fl. cu care era datoră. Suntemă curioşi a vedâ ce răspunsă îi va da oficiulă de dare.
—0—
Ni se scrie din B e i u ş ă cu data 2 Noemvre : »De când s’a trâmbiţată de foile unguresc! deficitulă espusiţiei solgăbirăulă Beliczei a cutrierată tote comunele de sub administraţia sa şi a provocată pe jwŢ, ca vrândă nevrendă să mergă cu densulă la esposiţiă. Câţiva au ascultată şi au fostă scoşi din minţi şi 6menî, cari n’au nici o palmă de pămentă din lucrarea căruia să se hră-nescă. N’aşă fi	avută nimică de	cŞisă	în contra mergerii la esposiţiă,	dacă bieţii omeni n’ar	fi fostă	siliţi şi
s’ar găsi într’o stare mai bună, pe când cum se află a-cum, nu sciu cui să dea: esecutorului de dare, pentru es-posiţiune ori să ’şi ia o bucăţică de pane să nu moră de fome. Der mai e şi altă împrejurare, care mă face să desaprobă mergerea la esposiţiă. „Szabadsâg“ din Ora-dea-mare, <}ice, că i-au dusă pe Români la esposiţiă, ca să-i arate lumei cată de înapoiaţi suntă în cultură. Numita foiă nu’şi vede berna din ochi, că esposiţiă nu e naţională maghiară, ci germană-jidană. Der pentru paşii Româniloră, eu învinovăţescu pe inteligenţa nostră de aci, care dorme	dusă, nu sciu	pănă	când.	Dare-ar
Dumnezeu să se	deştepte odată,	căci	stămă	de totă
rău.* — p.
—0—
Totă din Beiuşu ni se comunică, că Presfinţia Sa Episcopulă Oradei-mari, Mihailă Pavelă, a dăruită 60,000 fl. pentru a se mări gimnasiulă din Beiuşă şi a se pro-vede cu tote cele necesare, precum şi 20,000 fl. în fondă. Deja se adună materială pentru nouăle clădiri.
—0—
O ordonanţă ministerială dispune, că târgulă de vite ală Braşovului să se mute de pe loculă liberă dela P6rtă afară într’ună locă situată afară din oraşă.
—0—
In comunele Sarcea şi Toracă din comit. Toron-
tală s’a dată de urma unei bande de falsificători de bi lete de bancă, ală cărei capă e ună ărecare Miklos din Verşeţă, der care locuesce în Sarcea. La elă s’au găsită 22 de bucăţi de bilete de câte 50 fl.
—0—
Deputaţii croaţi Iosifă Grzanici şi Davidă Starcevici voră fi puşi în arestă preventivă pentru scenele din şedinţa dela 8 Octomvre a dietei croate.
—0—
ţfiarele din Bueuresci spună, că esperienţele cu cupolele aduse pentru fortificaţiunile Capitalei nu se voră face decâtă la primăveră.
—o—
Sâmbătă în 26 Octomvre s’a inaugurată în comuna Ştefeştî, judeţulă Prahova, în România, prima fabrică română de ipsosă.
—0—
Serata de binefacere arangiată de comitetulă Re-uniunei femeiloră române de aici în folosulă fetiţelord sărace a întrunită Duminecă sera ună publică frumosă, der mai puţină numerosă ca în alţi ani. Aranjarea de serate în concertă-declamaţiune şi dansă nu mai era ceva nou şi Braşovenii noştri, celă puţină în materiă de petreceri, suntă forte dificili, pretindă totă lucruri nouă. Cererile suntă mari, der nu prea este ven4are. Acestă esperiinţâ au făcut’o şi amabilile dame, cari ofereau Duminecă sera bilete de tombolă, din care causă o parte din obiecte au rămasă necâşligate seu mai bine (Jisă au rămasă pe sema comitetului, neputându-se desface. Causa că nu s’au presentată mai mulţi cumpărători voescă unii să o afle în împrejurarea, că în (}iua de Sf. Dumitru, precum şi Duminecă au fostă mai multe petreceri private, nunte ş. a. Fote fi că mulţi au fostă reţinuţi în urma acestoră petreceri a lua parte la serata de Duminecă. Ne tememă însă ea principala causă a absentărei muitoru familii să nu fiă răcirea interesului pentru progresulă Reuniunei femeiloră române de aici. „Ce progresă ?“ — voră răspunde unii seu alţii, „de ună lungă şiră de ani nu mai vedemă nici ună progresă de D6mne ajută, cu tote seratele şi balurile ce s’au aranjată? — Să aibă ei ore dreptate? — Dăr aceste eesliuni nu-şî au loculă într’ună raportă despre o petrecere, ci în adunarea generală, care, precum ni se spune, se va ţine in 8 Noemvre st. v. a anului curentă.
Concertulă de Duminecă sera s’a introdusă de d-şora Octavia Russu, care a esecutată cu multă esac-titatea şi priceper „Polonesa Es-dur“ de Chopirn. D-ş6ra Russu este una din cele mai bune pianiste între diletantele nostre. In ală doilea rândă a urmată declama-ţiunea d-ş6rei Elena Dimitriu (»Călugăreni“ poesiă de Th. Alexi.) Talentulă declamatorică ală d-şorei Dimitriu este bine cunoscută şi apreţiată de publiculă nostru şi Duminecă sera î’a documentată din nou spre mulţumirea generală. D6mna Hareti Nemeşii ne-a încântată şi de astădată cu plâcula’i voce esecutândă cu multă succssă frumosă composiţiă a lui Jensen »Ş6ptele pădurii.» La cererea publicului d-na Nemeşă n’a mai re-peţită piesa de Jensen, ci a cântată ună drăgălaşă cântecă ro mânescă care a fostă multă aplaudată, fn fine d-şora Olga Gri-gorovicz ne-a preparată o plăcere deosebită prin ese-cutarea artistică cu violina a ingeniosei .legende* de Wieniawski. Publiculă a mulţămită concertantei cu viue aplause. — După tombolă a urmată dansulă, care s’a continuată cu animaţiune pănă de cătră (Jiuă- Nu pu temă încheia fără a aminti zelulă şi amabilitatea ce l’au
comitetă. Se sperămă că nobilele lorfi stăruinţi vorfli altădată mai bine recompensate.
Pop6rele din Ardealul în agricultură, industria şi comerciu.
(studiu etnograficu-economicu de Johann Hintz) Industria.
La: l Maghiari, respective Săcui. 2. Români. 3.
Sasî.
III.
Vedemă eă industria română produce mai tote ma teriile ţăsute pentru îmbrăcămintea poporului românD ce numără miîione. Cu mânile lorO pregătescă tâte vest mintele din aceste materii, ornamentele la vestminte ş t6te rufele pentru trebuinţa trupescă şi casnică. Ve<)I bine, că suntă numai articole ţărănesc! cele ce le pro ducă Românii pentru trebuinţa loră, der o industriă este in totă casulă, şi încă relativă fdrte importantă, câtft timpă poporuîă română rămâne credinciosă portului na ţională, escepţiune tăcândă acele puţine familii, care portă îmbrăcăminte de modă.
Pe când la Românii din Ardeală se observă acAstă însemnată cultivare a industriei ţăsăturei, din contră bate la ochiu şi stă în consonanţă cu aceeaşi apariţiune în regatulă României, că Românii peste totă se ocupă nespusă de puţină cu industria metaleloră. Ţigan lă fău rară este între Românii dela ţâră acela, care le face cuie de feră, atâtă de necesare loră, sape seu verige şi potcove, ce puţină le întempinămă. Chiar funăria şi butâria (butnăria) industrială lipsescă la Români.
Lucruri produse de bărbaţi români întâlnimă a<}i ici şi colo : Tăbăcăria, acâsta stă în frunte. Cu ea se ocupă în ţâră mai vertosă Românii. Făgăraşulă e loculă ei principală împreună cu câteva sate de lâi Braşovă şi Sibiiu, pe lângă alte comune sub munţi, ca Porceştii, unde tâbăcarii formeză o corporaţiune şi se o cupă şi cu argăsitoria. Fabricatele tăbăcariioră din Fă-găraşă şi Porceşti, în SScele fi peste totă în Ardeală de obiceiu numai a treia parte suntă tăbăcite. Ele se cumpără în mare cantitate da comercianţi şi se vândă în Austria, de unde se transportă mai departe, se lucreză în diferite soiuri de pele, se aducă îndărătă în prăvăiiile n6stre de pele. Mai departe vedemă productele argăsito-riei şi tăbăcăriei, care de obiceiu se întrebuinţeză ca pele de căptuşâlă. Bucăţi bine lucrate se află în comerciu din atelierele lui Slană G e v e r u din Răşinari. Dumitru Pană din Sutulungă produce bună pele de talpă. Cu argăsitoria de altmintrelea se ocupă maeştri români şi în Făgăraşă, Blaşiu, Orăştiă şi Nâsâudă. Negreşită, că productele loră nu stau pe trepta aceea pe care se află acelea ale pelariloră noştri în oraşe săsesci şi unguresc!.
Nu în aceeaşi mesură suntă lăţite între Români industriele pentru a pregăti lucruri din pele. Numai în timpulă mai nou să vădă mârturî de păpueară şi cis-mard, produse de industriaşi români şi care se află în crescere şi progresă. Der productele loră încă n’au a-junsă în coustrucţiune şi ornamentare pe acelea ale mă-estriloră noştri germani şi unguri în buna alegere a so-iuriloră de pele.
Blănarî se află mai mulţi măestri români în Braşovă, Făgăraşă, Breţcu, Blaşiu, Sibiiu şi în alte locuri. Ei pregătescă peptare şi cojoce cusute cu mătase, ornate cu flori şi diferite desemnuri, dintre care ună numără s’a văzută la esposiţiă din Sibiiu, precum şi favorite
documentată şi cu acesta ocasiune damele nostre din'căciuli.
FOILETONtT.
Căderea Iui Micliaiu Vitezultt
conferinţa ţinută la 18 Octomvre în sala Ateneului de A. I). Xenopolu.
(Urmare.)
Apoi mărinimia lui Mihaiu rămâne cu totulă neesplicabilă şi ori câtă de democrată l’am crede pe Mihaiu Vitezulă, însă nu înţelegemă ce motivă l’ar fi împinsă a da unoră ţărani fără nici o influenţă o moşiă de 40,000 de aspri înapoi şi încă pe desupra alţi 80,000. Dovada însă cea mai evidentă, că interpretarea nostră este singura cu putinţă, este faptulă, că tocmai pe atunci, când Mihaiu se afla în Alba lulia, densulă era în. o mare nevoiă de bani şi deci nu era în posiţiâ de a fi mări-nimosă ţaţă cu moşnenii. Ostaşii sei nefiindă plătiţi, Mihaiu se rogă în repeţite rîndurî cătră împăratulă Ru-dolf ca să-i trimită celă puţină 30,000 de florini ajutoră bănescă.
Ună ală treilea documentă dela Constantină Basa-rabă din 1654 întăresce familiei Buzeştiloră stăpânirea pe 128 de moşii parte moştenite, parte cumpărate. In tr’aceste se vădă vre-o 30 de cumpărături făcute de po-stelniculă Radu Bu/escu de pe la moşneni în (Ţlele lui Mihaiu Vodă. Spune documentulă. .Aceste sate au fostă knijî şi cu moşiile loră de mai înainte vreme. Apoi când au fostă în filele reposatului Mihaiu Voevodă,
leată 1594, şi vâc^ândă atâta nevoe şi greutate pentru birurile şi neavândă cu ce să se plâtăscă de greutăţile i loră, au venită la jupânulă Radu Buzescu clncerulă, j fiindă atunci velă spătară, şi de bună voia loră s’au vândută vecini şi cu toţi fii loră şi tote părţile loră de; moşiă pe bani gata.*	!
Istoria trebue s£ fiă nepârtinitOre, să spună ade- i vărulă ori care ar fi elă şi să spună totă adeverulă, J netăcendă său lăsândă în umbră părţile acele ce ar în- j tuneca o figură luminată. Ea trebue să îndeplineseă maximia cea frumosă pusă cu aprăpe 2000 de anî în urmă de părintele elocuenţeî romane: „ne auid falşi audeat, ne quid veri non audeat historia.* De aceea să nu ni se ţină de rău, deeă am ridicată acestă vălă deasupra domnii lui Mihaiu Vitezu, decă am aruncată acestă umbră pe o figură scumpă poporului română. Cercetândă meritele şi greşelile mariloră bărbaţi ai trecutului nostru, vomă învăţa se-i preţuimă în adevărata loră valdre şi totă odată vomă deprinde a-i imita în cele bune şi a ne feri de greşelile loră.
Minaiu Vitezu deci nu era ună apărâtoră ală poporului de josă contra asupririloră boerestî. Din potrivă elă ajută boeriloră a aşerbi cu totulă clasa ţărănescă, consfinţindă aşezămentulă României. Elă sporeşte apoi rîndurile acesteia arâneândă în robie ună numără însemnata de moşneni liberi, fie prin luarea că domneşti a proprietăţiloră loră, fie prin siluirea pusă în lucrare asupra loră de a căuta ei singuri o scăpare de suferinţele libertăţii în mormântul ă sclăviei. Mihaiu Vitezu nu avea de câtă forte puţini Români îu armata sa. Elă
ârtă poporului său tributulă de sânge şi îi cerea numai contribuţii băneşti. Părea, că nu mai avea conştiinţă despre vechia valore militară a Româniloră, care răspândise în vremile vecului de mijlocă reputaţia loră până la marginile Europei. Mihaiu Vitezulă credea că popo-rulă română este bună pentru a stdrce bani de la elă, nu pentru a’i cere să’şi pună în cumpănă viaţa pentru ţară şi domnă.
Mihaiu Vitezulă nu avea încredere în poporuîă română şi de aceea a căzută.
In dileîe nostre, după atâtea vecuri de restrişte, avâmă mai multă temeiu încă de câtă Mihaiu Vitezulă de a nu ne încrede în vitejia Româniloră, care părea că apusese de multă iimpO aeumă. Şi cu t6te acestea memorabilele asalturi de la Griviţa dădură de minciună temerile năstre şi admiraţia Europei înîregă justifică pe deplină încrederea pusă în curajulu şi bărbăţia încercată a ţăranului română.
Acestă faptă prea însemnată pentru stabilirea adevărului istorică asupra eroului română, neîncrederea «a în elementulă românescă, se adevăreşte din purtarea lui faţă eu Românii din Ardelă.
Când poporuîă românescă de neste munţi, celă apăsată şî schingiuită în modulă celă mai barbară de naţiunile domnitore ală Transilvaniei, simţi că ună domnă română se eoboră biruitoră din creştetulă Carpaţiloră, ei alergară eu grămada în armata sa şi, dândă totodată avântă dorului loră de răsbunare, începură a măcelări pe nobilii unguri. Mai multe documente atestă acestă faptă. Ună raportă ală comisarului Ungnad cătră îm-
Nr. 242.
GAZETA TRANSILVANIEI
'1885,
Mărfuri de curelăriă pentru îmbrăcăminte şi ca hamaiî de cai se producă în măsură forte mică de că-tră Români deşi obicinueseă a purta forte mulţii unele particularităţi din acâstă ramură de producţmne, anume şerparele (brîurile) cele late.
Mărfuri bune de măsăriă produce Vasilie L. Po-povidu din Braşovă, apoi Ştefană Olteanu din Turda. In producţiuni regulate din materială de lemnă este activă «Reuniunea pentru folosirea păduriîoră în Năsăudă,* din partea căreia ajungă în comerciu mai multe lemne es-celentă tăiate pentru costrucţiune şi măsart (chiar şi pentru corpulă de resonanţă ală pianeloră.)
Chlară şi fabricarea carăloră a începută, între Români. La esposiţiunea din Sibiiu în 1881 a fostă es-pusă de ună măestru din Tergu Mureşului ună cară de vânătore lustruită, fdrte frumosă. Totă acolo se aflau trei cară ale unui Română din Răşinari, care în unire cu fiulâ său esecută lucrările de căruţară (rotară), de faurft şi de vopsitoră într’ună atelieră bine întocmită şi cu deosebire esportă în România pe la Turnu-roşu cam multe cară uşăre de economiă; suntă cară de felul Q acelora ce le facă Săcuii în Trei-scaune şi lângă Braşovă şi care se esportă în mare numără pe la Ti-mişă şi Oituză pe pieţele române, unde le vândă cu câte 70 pană la 90 fl bucata.
Intempinărnă şi unele producte de căruţarî şi olari români. E cunoscută, că ei nu jocă în acestea ună rolă însemnată. Se producă şi pălării ordinare de pâslă de ună măestru din Făgăraşă. Amintescă şi luminările de ceră necesare pentru serviciulă divină şi care se producă în Ardelă, în Răşinari şi Năsăudă, ca industriă.
Dacă urmărirnă activitatea economică a bărbaţiloră români în casă, în pădure şi în câmpă, îi întelnimă ocupaţi în mare numără cu industrii, care mergă mână’n mână cu desvoltarea locuriloră loră de locuită, ce şi le-au situată in sate închise şi în munţi în ogrăzi singuratice ce se întindă departe jură împrejură, mână în mână cu ordinea loră de păşuniiă şi cu lucrarea câmpului, şi care formâză o întregire a vieţii economice a Saşilovă şi Unguri loră în oraşe şi la ţâră.
crătorl şi vânzători de icone sfinte şi sticlari (cei ce pună sticla la ferestre.) Ei producă şi vendă lemne de tăiată din pădurile ce le posedă ei, scânduri, tăraşî (scânduri grose), şindili, cărbuni ş. a. De asemenea vară arsă, petri sparte, petri pentru ape şi năsipă. Femeile şi copii loră pretutindenea adună şi vândă în pieţe producte secundare din păduri, ca: buruenî, totă felulă de fructe (fragi, smeurâ, mure, afine ş. a.) şi bureţi.
Românii suntă forte desă măcelari, cârcîumarî, pescari, căruţaşi şi cărăuşi. Ei facă şi vândă coşuri de cară din nuele de salciă. Ei suntă îngrijitori de grădini şi de câmpă în comunele săsesci. Ei suntă cei mai numeroşi lucrători în mine peste totă, şi suntă lucrători de încredere şi întrebuinţaţi bicurosă la păduri, pământă şi apă. Se află încă multe lucrări semi-industriale, care în Ardelă, considerândă raporturile caracteristice poporale şi divisiunea pământului cadă, în urmare naturală, în partea Românului, care posede multă mai puţină pământă, decâtă Sasulă şi Ungurulă (Sâcuiulă). Tradiţiunea şi desvoltarea sa naţională l’au introdusă mai puţină în induslriă timpă îndelungată închisă încă şi prin ţe-huri. Românulă, chiar decă ar fi posedată mai multă înclinare spre industria, a fostă avisată, în lungulă timpă câtă a fostă strîmtorată di a tote locurile prin popore cuceritdre, în viâţa economică din Ardâlă, respective din ţârile unguresc!, mai cu sâmă numai la rămăşiţe, ţinândă în lipsă loculă altuia.
CONVOCARE.
Membrii »Despărţământului VI" ală Asociaţiunei Transilvane, precum şi toţi aceia, cari se intereseză de înaintarea scopului Asociaţiunei nostre, suntă invitaţi a se întruni în adunarea generală, ce va avâ locă în opidulă Deva la 21 Novemvre 1885 st. n. a. e. la 10 ore a. m. în localităţile casinei române.
Deva la 9 Noemvre 18?5.
Franciscu Hosszu Longinu m. p. Ioan Papiu m. p. actuariu.	directoră
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală »Gaz, Trans.*)
Românii îşi construescă ei însuşi în satele loră şi îq suburbiele depărtate, cu ajutorulă veciniloră mai eser-citaţî, edificiile loră de locuiiă şi economice din lemnă, instrumentele pentru grajdă, curte şi economiă, ca: plugă, grapă, greblă ş. a., totă aşa ulucile (stoborulă) seu gar-dulă, pârta, instrumentele de trasă pentru boi. Ei îşi construescă morile loră de măcinată, pressele de uleiu, piuele (veltorile) ş. a. Pentru tote astea, fărîma de lucru de feră li-o dă Ţiganulă faură. Românii îşi urmâză ocupaţiunea în numitele aşezăminte de apă, negreşită fârte primitive; ei producă făina, mai cu semă făina de cucuruză, scândurile, tăraşii (scânduri grose) şi uleiurile comune, forte favorite, ş. a.
Românii, mai cu sâmă în satele mari, sub munţi, suntă topitori de seu şi de unsdre de porcă, fabricanţi de urînză de oi, curăţiturî de maţe, şi facă totă ce stă in legătură cu păşunitulă oiloră, cu care Românii se ocupă cu predilecţiune naţională, şî cu economiă speculativă. Cu t6te productele acestei economii, ca: brân(Jă, lapte, lână, piei, came ş. a., facă unii singuratici co-mereiu ca semimeseriă. Totă aşa cu pome şi anume cu pome sîmburose dinăuntrulă ţării şi cu fructe petrdse ce se aducă din România, şi cu producte de grădinărită, în a cărora producere Românii şi Româncele din suburbii adeseori suntă bine esercitaţî. In locurile mai însemnate române îşi au croitorii şi vănZătorii loră de opinci, lu-
VIENA, 11 Noemvre — Comisiunea bugetară a delegaţiunei austriace, continuându’şl des-baterea asupra preliminariului oficiului de esterne, ministrulă de esterne a declarată, râspun(Jândă la întrebările delegaţiloru Czerkavski şi Hausner cu privire la espulsările din Prusia, că acestea au lovită mai multă pe supuşii ruşi. Numerulă supuşiloru austriac! espulsaţi se urcă la 29 de singuratici şi 30 de familii, şi încă şi aceştia, fiindă că din partea interpelantului s’a accentuată naţionalita tea politică, suntă mai cu sâmă, Israeliţi din Ga-liţia cu nume germane. In privinţa reclamării la cabinetulă prusiană, Kalnoky s’a esprimatu în acordă cu TaafFe.
PARIS, 11 Noemvre. — Camera ş’a alesă preşedinte pe Floquet, vicepreşedinţi pe Dela-forze şi Blanc.
MADRIDtl, 11 Noemvre. — Corabia spaniolă „Aragon“ a aflată bandiera germană înălţată în insulele Pelene din Marea sudică (între Caroline ţi Moluce).
Di VERBE.
Grdiiiulă Jaretierei. — Regina Engîiterei a conferită ordinulă Jaretierei ducelui de Northumberland. £că
pSratulă, din 6 Noemvre 1599, spune: „Omulă de rîndă dintre ţărani începu pretutindeni a ucide pe nobili* şi altă documenta din 7 Noemvre acelaşi ană adaugă: «aici în armată suntă o mulţime de rustici, cari năvâ-lescă casele nobililoră şi le ardă, pe acei prinşi dintre nobili îi ucidă şi facă deosebite prădăciuni.* După spusa unui autoră contimporană Wolfgang Belhlen acestă mişcare a ţăraniloră români luase proporţiuniie unei re-voluţiunî. Elă spune: »După ce se lăţi faima despre nefericita luptă dela Sibiiu şi care ca ună fulgeră străbătu repede totă ţara, Românii din Transilvania făcură conspirăţiuni, se uniră cu străinii de aceeaşi ginte şi începură a cutreera ţara năvăleau în casele nobililoră, le jăfuiau averile.* Şi aceste sălbatice răsbunărî nu erau decâtă drepta răsplată a suterinţeloră îndurate, j căci acelaşi autoră esplică astfelă causa acestora răscole: «Românii din Transilvania, în credinţa că au să capete ună domnă de ginta loră, erau cu atâta mai crânceni, cu câtă mai nainte erau de regulă condamnaţi la cele mai grele pedepse. Nici odată furcile, temniţele, securile, cârligele, strungurile şi colţurile stinciloră n’au omo • rîtă mai mulţi criminali ca Românii."
Aşa dâr Românii transcarpatini erau gata să por-nescă în contra asupritoriloră loră, sperândă a avea ună
felă jertfeşte aici nobililoră maghiari pe iobagulă română, sperândă a câştiga prin acesta supunerea şi ascultarea loră.
Să admitemă însă, că bine a făcută Mihaiu de a împedecată răscola Româniloră, şi a protejată clasa influentă a nobililoră maghiari, întru câtă elă speră prin acesta să pună mai uşoră mâna pe Transilvania. Dâr când vede, că încercările sale de împăciuire a nobililoră suntă zadarnice, că ei totă să răscdlă în contra lui, şi atunci a trebuită elă să ţină în frău întări tata ţărănime ? Nu trebuia elă atunci să deslănţuiascâ contra revoluţiei nobililoră, revoluţia ţărănească? Şi dacă n’ar fi isbutită la altceva, cela putină [ar fi aprinsă ună rugă pe mor-mentulă seu, care ar fi răspândită multă mai departe groaza numelui său după morte de cum fusese în viaţă.
Mihaiu Viteazulă alergă la tâte mijlocele, rugăminţi, promisiuni, umiliri şi la acestă mijlocă atâtă de energică ală constrângerei sub voinţa lui, nu se gândesce nici ună momentă. Elă uitase pe Români şi nu era decâtă forte dreptă dacă şi Românii îlă uitaseră pe elă.
Intr’ună cuvântă Mihaiu Vitâzulă nn se baseză pe armata naţională pentru a cuceri Ardealulă, nu se ba-domnă din naţiunea loră. In loeă ca Mihaiu sâ’i sprigine i	sgză pe elementuiă naţională	pentru a	menţine	această
în acestă tendinţă elă îi opresce, căci spune acelaşi Ung-:	cucerire, ci jertfesce dincoce	şi dincolo	de munţi clasa
nad în raportulă său, că .Mihaiu a pusă in curendă ună'	cea numerosă a poporului de	josă unei	mâni de	privile-
capâtă unoră asemenea neorîndueli.* Mihaiu din po-1	giaţî. Aceste mari greşeli	esplică, pentru ce	elă a
trivă ţine şi aici ca şi în Muntenia cu clasa superioră a eăZută.
societăţei şi precum jertfea în Muntenia pe şerbulă ro- j	------------
mână clasei boereşti pentru a împedica răscoala, ast-
o anecdotă în acestă privinţă: Ducele de Northumberland, tatălă noului cavaleră ală Jaretierei, era altă dată unulă dintre cei mai devotaţi şi mai credincioşi curtesanî ai junei şi graţiâsei sale suverane, regina Victoria. Leulă monumentală, care se află la casa sa, dreptă, mândru^ cu coma în aeră, eu coda drâptă şi ridicată, avea atunci privirea ţintită spre palatulă regală. Der, într’una din	se întâmplă o certă între ducele şi regina,
amânduoi îmbătrâniţi. Gentilomulă încetâ de a mai merge la curte, şi pentru a-şî arăta mânia, îşi întârse
leulă cu câda spre palatulă regală.
*
* *
Cortuln împărătesei Elisabeta. — In Z*lele trecute preumblându se împărătâsa Elisabeta prin parculă castelului dela Miramare numai singură, deodată îucepă a ploua atâta de tare, de gândeai, că varsă cu bota. La începută împărătâsa nu bagă în sâmă pl6ia în urmă să refugiâ într’o grotă, ca să fiă scutită de pl<5iă, şi din întâmplare împerătesa îşi căuta adapostă, tocmai în grata aceea, unde să refugiase o fetiţă de şcolă, ca să fiă scutită de ploiă. Sărmana copilă, vâcjândă pe împărătâsa la începută a voită să se ascundă de ea der ve^endă câtă de trumosă îi vorbesce, îndată prinse curagiu şi ’i să deslâgă limba. împărătâsa întră cu mica copilă în vorbă şi îndată află dela dânsa tâte reiaţi uni le ei familiare. Copila vă^endă, că ploia nu vrea să mai înceteze Zise, că ar fi bine, ca să se ducă a casă, ca părinţi să nu fiă îngrijaţî pentru densa. Ai dreptate, fata mea Zis® împărătesa, că nu e bine să pricinuescî grija părinţii loră şi fiindcă tu ai fostă forte de trâbă, te voiu petrece cu cortulă meu pănă acasă. Astfelă împărătâsa o petrecu prin ploia cea mare pănă acasă la gară, în a căreia apropiare locuia copila. Aici se despărţi împărătâsa de copilă şi îi dete cortulă cu următorele cuvinte: »Aşa, ţine cortulă acesta ca pentru orice casă să aibî ună cortă, că nu dai totă deuna peste âmenî, cari să te în-soţâscă pănă acasă. * Prâfericită alerga copila la părinţi a casă şi le spuse cele ce i sau întâmplată. Părinţii alergară la gară, ca să mulţămâscă acelei domne necunoscute. D’ară domna aceea să şi dusese, şi amploiaţii dela gară spuseră, că aceea domnia au fostă împărătâsa. Cortulă acestd îlă ţine acâsta familia ca o relicviă scumpă.
* *
*
Mine de aură în Ungaria. — Sub acestă titlu a-flămă în .Neue freie Presse« următorea notiţă: Pre lângă Vestulă Stateloră-Unite, Australia şi Rusia-asiatică, Ungaria e cea mai bogată ţâră în aură de pământă. In faptă preste totă se lucră 130 de mine de aură. Pro-ducţiunea nu stă încă în raportă cu bogăţia petriloră, deorece minele se explotâză mai multă numai cu unelte neperfecte. In aproprierea mineloră mari de feră şi oţelă ale societăţii austriace de căi ferate din Bănată s’au aflată şi esaminată de directorulă acestei societăţi Iulia Bauer nisce mine de aură nouă între Bogşia şi Dag-nacica, în Ungaria-sudică. Acesta pune nouăle mine în ală cincilea locă între cele mai bogate producţiuni ale lumii întregi. Intre apele Caraşiu şi Berzava ce curgă dela Ostă cătră Vestă trece o costă de dâltt în direcţiune dela Sudă cătră Nordă, în a câroră composiţiă silurică se află sienitu care e a-se privi în Ungaria de Sudă ca pur-tătorulă principală ală aurului. Acâstă composiţă de sie-nită se estinde dela 6—8 chilometri în valea Berzavei pănă în valea Poganişiu. In colinele sudice ale dâlului se află găuri în sienită, cari conţină petri cu aură şi erau în parte cunoscute chiar în timpurile antice că conţină aură. E sigură că deja Romanii lucrau aceste mine de aură. Despre acesta dovedesce numele colinei, care se păstrâză încă şi aZU Cracu cu aură. In acestă ţinută suntă cunoscute deja şâse canale ce conţină aură şi cari după părerea specialistului numită ar oferi o baiă mare. Trei din aceste găuri suntă însă închise de pă-răulă Grosa mică.
Satinu merveilleux negru (de totă din mătase)
H.	1.15 metrulu pănă fl. 8.60 în 16 diferite calităţi tră-mite pentru câte o roche sâu cu bucata fără taxă vamală la casele musteriiloră depositulă fabricei de mătase a lui 6r. Henneberg (liferantă ală curţii regale) în Zurich. Mostre se trămită imediată. Scrisorile pentru Elveţia costă 10 cr.
Cisrsutu pieţei Braşovă din li Noembre st. n. 1885.
Bancnote românesc* . .	. . Cump. 8 70	Vând.	8.75
Argint românesc . . . .	. . * 8.62	k	8.65
Napoleon-d’orî		. , » 9.92	*	9.96
Lire turcesci		. . * 11.24	>	11.34
imperiali		 .	. . » 10.15		10.20
Galbeni .......	. . » 5.88	»	5 92
Scrisurile fonc, «Albina*	. . * 100.50	i	101.—
Ruble Rusesci		. . > 122.—	»	123.—
Oiscontulă. . . .	» 7—10 °/0 pe	ană.	
Editoră : lacobti Mureşianu. Redactoră responsabilă : I)r. Aurel Mureşianu.
Nr. 242.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
ţfturrală la bursa As Vîe&»
din 10 Noerobre st. n. 1885.
Rentă de aură 4°/0 . • • 97.95 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 90 45 ImprumutulO căiloru ferate
ungare............... . 148.—
Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) . . . 86 75 Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostâ ung.
(2-a emisiune) . . . . 124 75 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostă ung.
(3-a emisiune) .... 109, — Bonuri rurale ungare . . 104.— Bonuri cu cl. de sortare 1C4,— Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă..................104.—
Bonuri cu cl. de sortarel04 — Bonuri rurale transilvane 103.—
Bonuri croato-slavone . . 102.--Despăgubire p. dijma de
vinii ung..............97.70
ImprumutulO cu premiu
ung....................118 25
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 121.25 Renta de hărtiă austriacă 82.45 Renta de arg. austr. . .	82,85
Renta de aurii austr. . . 109 90 Losurile din 1860	. . . 140 —
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 866 —
Act. băncel de credită ung. 286.85 Act. băncel de creditii austr. 282 30 Argintuld —. — GalbinI
împărătesei............ 5.95
Napoleon-d’orî............ 9.98
Mărci 100 împ. germ. . . 61.80 Londra 10 Livres sterlmge 125.50
	Bursa de	Buenresci.	
	Cota oficială dela 29 Octomvre st. v.		1885.
		Guinp.	vend.
Renta	română (5%). . .	89	90
Renta	rom. amort. (5°/0) .	92V.	93
»	convert. (6°/0)	87 V.	88 Va
îrnpr.	oraş. Buc. (20 fr.) .	32	33
Credit	fonc. rural (7%) .	1011/a	102‘/j
»	„ » (5°/„) .	86	87
»	» urban (7%) .	97 V*	98 Va
1	. (6°/.) •	91	92
»	* (5»/o) .	81Va	82*/,
Banca naţională a României		1083	1100
Ac. de	asig. Dacia-Rom.	150	255
« *	» Naţională	199l/a	211
Aură .		• ■ 12Va	12.
Bancnote austria ce contra aură. . 2.02			2.04
Câştigă rentabilă! *	>3
Persone din orice clasă slatomice, cari ari)	□> «M
dori să se ocupe cu vAndarea în rate a losuri-	</> «0 o
lorft de Stată şi cu prime autorizate prin lege,	o
se angajază cu coudiţiuni fArtc bune; pe lângă pu-	o
ţină activitate se pote aştepta la	o M
— îTwtfr PH-nFumfo —	1
—		 UAl w A AVVA Jh* w		O
dela fl. 100 până la 200 pe lună	o tp:
Ofertele cu arătarea ocupaţiunei de pănă a-	<0
cuma sunt ii a se adresa:	c 3
La Rudolf Mosse, Wien, sub „E. 1001“.	o o.
Corespondenţe numai în limba germană.	
PROFIT ti RE^TABlLt!	
AVXSU. ”
Aţe de cusută pentru maşine, depănate pe rotiţe, lungimea firului 275 metri, productu Austriacă, propria fabricaţiune a vestitei firme „Math. Salcher & Sohne“ în Viena, apărate prin registrata marcă de „le-bede“ la c. r. tribunalulă pentru comerţă în Viena, care concurăză aţii cu cualitatea supremă câtă şi în costă cu ori ce asemenea productă en-glesescă, încâtu totă mai tare ocupă terenu consumărei.
Depositulă acestei aţe unde se consumă după preţulă originalii se află pentru urbiulă Braşovului şi alu comitatului esclusivă numai la
Szent Ivânyi Soma.
Strada Vâmei, 564.
Anunciurî în pagina a IV-a		linia de 30 litere garmond fl. — cr. 6.	
Pentru inserţiuni şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10.			
Pentru repeţiri se acbrdă următdrele rabate:			
Pentru i	•epeţirl de- 3— 4	ori 		lO'l.
n	„ i> 5- 8	,, ......	151.
ii	„ „ 9-11	ii ......	20*1.
ii	„ „ 12-15	,, ......	30”!.
u	„ n 16-20	,i ......	m
Dela 20	de repeţiri în susti			501.
Pentru	anunciurî ce se publică pe mai multe luni se facă		în-
voiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susă.
Anunţămu acelortl onoraţi cetitori ?
cari vorti binevoi a se abona la f6ia nostră de aici încolo,
că avemă încă în reservă numeri dela începutulu anului 1885 prin urinare pottl s$ aibă colecţiunea completă.
Mersultl trenurilor!!
pe linia PredeaM-Biidapesta şi pe linia Tei uşă-Arailă-Budapesta a tei ferate orientale de stată reg. ung.
Predealu-Budapesta
Budapesta—Predeală
Bucurescî Predeală	|
Timişă
BraşovA	j
Feldi6ra
Apatia
Agostonfalva
Homorodtt
Haşfaleu
Sigbiş6ra	j
Elisabetopole
Mediaşă
Copsa mică
Micăsasa
Blaşiu
Crăciunelfl
Teiuşă
Aiudă
Vinţulă de sustt
Uiora
Cncerdea
Ghirisft
Apahida
(
Cluşia
Nedeşdu GhirbSu
Aghirişă Stana Huiediatt Ciuda Bucte Rraica R6v
Mezd-Telegd Fugyi-Vâsârheîy Vărad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladăny Szolnok Buda-pesta
Viena
Trenă
de
ersăne
6.22
7.01 7.33
8.01
8.45 10.10 10.29 10.39 11.19 11.54 12.12 12.56
1.30
1.45 2.11 2.55 3.17 3.21
3.31 4.09 5.36 5.58
6.08
6.29
6.45
7.00
7.26 7, 8.28 8.47 9.06
9.26 10 01 10.20 10.30
10.37 10.51
12.37 2.58
Trenă
accelerat
500
9 45 9.47 10.11 10.44
10.51 11.18 11.36
11.51 12.23
1.19
1.30
1.37
2.05
2.25
2.36
3.13
3.40
4.01
4.24
4.49
5.58
6.00 6.35 3.00
Nota: Orele de nopte
6.08
7.14
7.43
8 22 8.48
9.13 9.18 10.31 12.07 2.10 2.45 8 00
Trenă
omnibus
7.45
12.50
1.09
1.40
2.27
2.55
3.38
4.17
4.47
5.42
Trenă
omnibus
7.37 8.01 8.21 9 05 9 4»j 10.02
6.20 6.59 7.15 7.43 8.29 8.55 9.04 9 12 10.23 12.32 12.59
10.37
12 59 4.45
8.00
8.34 8.59
9.34 10.16 11.04 12 17 12.47
1.21
2.05
3.08
3.39
3.55
4.03
8.22
10.30
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare Vârad-Velencze F ugy i-Vâsârhely Mezb-Telegd R6v Bratca Buda Ciucia Huiedin Stana Aghiriş GhirbSu Nedeşdu
Cluşin
Apahida Ohiriş
Cncerdea
Ui6ra Vinţulfi de susti A iudă Teinşă Grăciunelă BlaşQ Micăsasa Copşa mică Mediaş S Elisabetopole 8igiş6ra Haşfaleu Horaorod Agostonfalva Apatia Feldiora
BraşovA
Timiştt
Predeală
Bucurescî
10.05 1050 6.05
suntti cele dintre liniile grose.
Tipografia ALEXI, Braşovă.
TeiuşA- l^adă-Budapesta				Budapesta- IradA-TeiuşA.			
	Trenă	Trenă	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibus	omnibus	persone		persdne	acceleraţi	omnibuc
Teiuşă	11.09	—	3.56	Viena	11.00	7.15	—
Âlba-lulia	11.46	—	4 .2?	Budapesta	8.05	1.45	8 00
Vinţulă de joşii	12.20	—	4.53	/ $7Al»«rtlr ^	11.02	3.44	11.40|
Şibotă	12.52	—	5.19	uSvlfiwlt |	11 12	4.02	|12 00]
Orăştia	1.19	—	5.41	Aradilk	3 37	7.53	5.25!
Srneria (Piski)	1.48	—	6.08	| Glogovaţă	4.13	—	6 19
Deva	2 35	—	6.39	Gyorok	4.38	—	6.46
Branielca	3.04	—	7.04	Paulişă	4.51	—	7.00
lila.	3.36	—	7.29	Radna-Lipova	5.10	—	7.23|
Gurasada	350	—	7.41	Conopă	5.38	—	7.51
Zam	4.25	—	8.12	Berzova	5.57	—	8.10
Soborşin	5,09	—	8.49	Soborşin	6 42	—	5.58
Berzova	5.56	—	9.29	Zam	7.14	—	9.28
Conopă	6.18	—	9.49	Gurasada	7.43	—	9.56
Radna-Lipova	6.57	6,14	10.23	Ilia	8.01	—	10.17
Paulişti	7.12	6.30	10.37	Branicîea	8.21	—	10.38
Gyorok	7.27	6.47	10.52	Deva	8.47	—	11.05
Glogovaţă	7.56	7.17	11.18	Simeria (Piski)	9.05	—	11.23
Aradă	8.10	7.32	11.32	Orăştiă	10.10		12.24
	2.39	12.00	4 5*	Şibotil	10.43		12.53
vju VJUk ^	3.16	12.14	5.10	Vinţulă de joşii	11.04	—	1.22
Budapesta	7.10	2.10	8.16	Alba-Iulia	11.19	—	1.40
Viena	- 1	8.00	6.05	Tel uşii	12 05	—	2.24
Aradăt-Tijuiş^ra				Siras«ria (Piski) Petroşeul			
	Trenă	Trenă de	Trenă de		Trenă de	Tresă	Trenă
	omnibus	percăne	persdne		persdne	omnibrr.	omnibus
Aradă	6.00	12.55	8.25	îMiaaerl.»	6 30	11.50	2.23!
Aradulă nou	6.25	1.21	8.36	Strein	705	12.27	3.00
N6meth~Sâgh	6.50	1.46	8.54	Haţegă	7.53	1.19	3.49
Vînga	7.19	2.18	9.13	Pui	8.46	2.10	4.40
Qrczixaiva	7.38	2.36	9.25	Grivadia	9.33	2.57	5.28
Merczifalva	7.56	2.53	9 36	Baniţa	10.11	3.35	6.07
Timlşdra	8.42	3.40	10.06	P etroşeni	10.43	4 04	6.’i9
Tiuiişăra-Aratl ă				Petroşenft—Miuneria (Piski)			
	Trenă de	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă
	persdne	persone	omnibus		omnibus	omnibus	de pers.
Tiuaiş&ra	6.07	12.25	5.00	Petroşeui	6 49	9.33	5 28
Merczifalva	6.40	1.16	5.50	Baniţa	7,27	10.14	6.08
Orczifalva	6.51	1.34	6.07	Grivadia	8.06	10 54	6.4
Vinga	7.08	2.04	6.32	Pui	8.50	V 37	7.35
NAmeth-Sâgh	7.23	2.25	6.53	Haţegă	9.31	12 17	8 02
A radulă nou	7.40	2.54	7.24	Streiu	10.16	12.58	8 44
Amdă	7.50	310	7.40		10 53	1.35	9.15
L