REDAOŢIUSiEA ŞI ADMINISTRAŢI UNEA t BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I. Pe un fi an fi 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe anfi 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULO XLVIII. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIURILE: 0 seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefranoate nu ae prlmesofl. — Manusorlpte nu «e retrămltO. N® 241. Mercur) 30 Octomvre (11 Noemvre). 1885. Braşovft, 29 Octomvre 1885. Din Sofia sosesce scirea, că la graniţa Bulgariei s’au şi întâmplată mici loviri între ante-posturile bulgare şi sârbe. Bulgarii credă că Serbii caută cu totadinsulu prilegiulă d’a năvăli cu armata loru pe pământu bulgărescu. Intr’aceea speranţa întrunii resultatu pacinică şi mulţumitoru ală lucrăriloru conferenţei din Con-stantinopolu se micşorâză pe (Ji ce merge. Stă-ruinţeloru înaltei P6rte, cari au fostu sprijinite de Germania, este a se mulţumi, că marile puteri au acceptată în cele din urmă în principiu oportunitatea restituirei stărei de mai înainte în Rumelia orientală. Mai multă de atât, se asigură, nu s’a putut dobândi. Punerea în praxă a principiului respectărei tractatului întîmpină greutăţi fdrte mari, din causă mai alesă, că cabinetulă anglesă nu se unesce nicidecum cu părerile cabinete-loră celoră trei împerăţii şi nu aprobă nicidecum mijlâcele, ce le propună aceste cu privire la esecutarsa decisiuniloră conferenţii. în faţa acestei situaţium ameninţătore este de cea mai mare importanţă a cundsce părerile, de cari se conducă maiorităţile parlamentare de dincâce şi de dincolo de Laita în ceea ce pri-vesce politica esteridră a monarchiei. Din nenorocire dualismulă, pe basa căruia este a(}l organisată monarchiă sej) manifesta printr’o deosebire de vederi eclatantă nu numai pe târâmulă politicei interidre, ci şi pe acela ală politicei esteridrc a monarchiei. Tocmai acum ni se oferă ocasiunea d’a cu-n6sce din discusiunile în sînulă celoră două de-legaţiuni direcţiunea ideiloră, şi din ceea ce s’a vorbită pană acum asupra politicei comitelui Kalnoky, putemă să o distingemă destulă de bine. înainte de tdte se esprimă în raportulă co-misiuneî pentru afacerile esterne a delegaţiunei nngare spiritulă politicei dominante maghiare. Maghiariloră nu le place intimitatea cu Rusia, ceea ce dorescă ei este, ca politica orientală a monarchiei să fiă şi pe viitoră dependentă de Germania şi să conserve tendinţa ei pronunţată antirusâscă. In consecinţă ei se declară în fa-vdrea Sârbiei, în presupunerea că cu ajutorulă acestui mică stată, protegiată din partea Austro-Ungariei, se va putâ mai uşoră împedeca constituirea unei mari Bulgarii. Pre când în delegaţiunea ungară numai cu-rentulă de idei maghiară se p6te manifestă, se observă în delegaţiunea austriacă mai multe cu-renturl. Aici sunt Nemţii austriacl. Aceştia consimtă cu Maghiarii In punctulă esenţială ală alipirei nestrămutate de Germania; de Ruşi nu 8e temă aşa de tare ca Maghiarii, dâr părtinescă politica d’a combate influinţa rusâscă în peninsula balcanică. După Nemţi vină Cehii, Polonii si conservativii de diferite nuanţe. Vederile acestoră partide se unescă numai într’ună singură punctă şi acesta este: nisuinţa d’a emancipa Austria de sub tutela Germaniei şi d’a paralisa astfelă nea-junsele create de dualismă politicei esteriăre a monarchiei. Presiunea Germaniei, ce se ratjimă in amicii ei dualiştî, împiedecă acţiunea liberă a monarchiei în Orientd, îi lâgă mânile comitelui Kalnoky. De aceea maioritatea din Reichsrath părtinesce politica bunei înţelegeri cu Rusia, ca să scape Austria de sub presiunea Germană. Cehii în specială s’au 'b -ilarată în favdrea unirei Bulgariloră şi în contra sprijinirei preten-siuniloră Sârbiei. D-r. Rieger a dată espresiune în vorbirea sa din delegaţiuni acestoră vederi, esprimându-şi deplina s’a mulţămire cu politica comitelui Kalnoky. E o urmare naturală, ca tocmai ceea ce mulţămesce pe Rieger în procederea comitelui Kalnoky, Jsă nemulţămâscă pe Maghiari, cari vădă cu îngrijire, că politica dualistă-germanofilă de pân’acum a începută a fi înlocuită de-o direcţiune federalistă-slavofilă. De aceea comisiunea pentru afacerile esterne a delegaţiunei ungare esprimă de astădată încrederea ei numai faţă cu persdna, nu şi faţă cu direcţiunea politicei comitelui Kalnoky. UNIREA BULGARILORU. Telegramele cele mai nouă: Gonstantinopolă, 7 Noemvre. Tocmai începe a doua şedinţă a conferinţa, în care Turcia are să-şi pre-ciseze dorinţele sale în modulă următoră : 1. Conferinţa se provâce pe prinţulă Bulgariei a evacua Rumelia, 2. Opunându-se Bulgaria, Turciei s8 i se recunâscă dreptulu d’a intra în ea. 3. Defileurile Balcaniloră s$ se ocupe de trupe turcescl. 4, Plătirea tributului se se garanteze. Sofia, 7 Noemvre. Caravelov a plecată la Filipo-polă fiindă chematei de prinţulă. Chemarea se atribue sciriloră contraijicătore ce au sosită aratîmpitulăa. I -o- j Concertă. Distinsa pianistă boemă d-şora Matilda j Ilusak va da ala doilea concerta anunţata mâne, Mereu rî în 11 Noemvre st. n., cu concursula d-şorei Maria S Schmid şi a d-lui concertistâ M. Krause. D-ş6ra Husak j va esecuta una şira de piese nou forte alese din bo-I gatuîa d-sale repertoriu. Atragemfl atenţiunea damelor-a j nostre asupra acestei escelente pianiste, care intru ade-vără merită a fi sprijinită. apere, — faţă cu nisce învinuiri atâta de cutezătărâ1 insă d-lfl —n— să aducă caşuri speciale, decă scie, spre a-şî pute căpăta răspunsuia meritata.. D-le —n—, de ce te înhaţî de amploiaţii români, ce ai cu ei? Nu fi pătimaşa! Vedemă, că sub sistemulii de a<}î, amploiaţii români în proporţiune suntQ aşa de rari, ca şi corbii cei albi, d ta însă ca după închipuirea d-tale să apari ună buna româna, nu încapi nici de aceştia, însă numai te faci ridicula înaintea celorfl ce cunosed adevărata stare a lucrurilcrO. Ce-i drepta, să aşteptămă dela amploiaţii români să facă şi ei ce sunta datori cătră biserica şi şcăla n6stră, ceea ce amO vădută că are voe a face ori şi ^are însă să nu-i înstrăinămă dela noi, să nu ne depărtăm!! de inteligenţa nostră... Nu vecjî d-le —n— că cele întâmplate în urma sfaturiloră d-tale au adusa lucruli acolo de bărbaţii mai fruntaşi de aici, neguţători, amploiaţi, şi alţi inteligenţi toţi ca unuia, nu mai îndrăsnescil să cerceteze biserica ca mai înainte, pentru ca să no mai fiă ca de atâtea orî martori la scandale şi certări în biserică.*) Pretindema dela orî-ce Româna, să fiă Românii SOIRILE DILEI. Ni se comunică, că Tabla regescă din Târgu-Mure-şului a aprobata hotărîrea tribunalului din Turda, prin care v. protopopulu Indolului e pusa în stare de acusă, însă cu aceea modificare, că după a sa părere causa să se judece şi pertraeteze după §. 174 şi următorii, er nu după §, 172 puncta 2. Aeusatula a făcuta recursă. Fâgăraşu, 18 Octomvre st. n. 1885. Stimate D-le Redaetora! In N rii 221 şi 222 ai preţuitei ,,Gazete'4 a apăruta o corespondenţă din Fâgă-raşa subscrisă de ,,mititelula —n—“ ca reflexiUne la cele scrise în Nr. 198 ala „Gazetei14, în causa decadinţei biserieilora şi şcoleloră române din Făgâraşa. La acâstă corespondenţă, în interesula adevărului şi ala bunei armonii, ce este atâta de dorita a se susţine în biserica nostră română, voesca şi eu a face următdrele observări : D-la corespondenta se ocupă în deosebi cu biserica şi şcola română gr. or. din Făgăraşă şi arătânda că prelaţii şi învăţătorii şi cu deosebire ultimula învă-ţătora, care de presentă este capelanii în Galaţi, şî-au împlinita cu atâta zelă şi devotamenta chemarea lora cătră biserică şi şcdlâ, în frase generale 4*°^ amploiaţii români şi cu deosebire cei dela administraţia ar fi causa decăderei şcdlei şi a bisericei, ei, cari ara desconsidera totă ce este românesca, biserică şi şcolă şi totu. Nu voesca a lua în apărare pe nimeni, căci d-nii amploiaţi, de vora afla de lipsă, vora sci cum să se adevărata, să fiă patriota adevărata, căci acesta este caracteristica Romanului, aşa au fosta moşii şi strămoşii noştri. Preotula să fiă preotfl, amploiatula amploiată, ca să ne putema făli cu ela, tota aşa şi neguţătorul!), economula şi meseriaşuia să-şî împlinescă fiecare datoria acolo unde este pusa şi apoi nu voma mai ave de-a ne plânge nici de decădinţa bisericelorQ şi şcoleloră române din Făgăraşa. Este vorba de adevăratele cause ale decadinţei bisericei şi şcdlei din Făgăraşa şi anume acum despre a celei cu învăţătorii lăudaţi, a celei gr. or. Ga unuii care sunt pote cela mai competenta şî încă de mulţii eunosca pe deplina lucrurile acestei biserici şi şcole, sciu că dela anula 1846 şi pănă a<}î, adecă de când funcţionâză actualuia parocha, şcola şi biserica gr. or. de aici escepţionânda scurta durată a şcblei „Radu Negru“ totdâuna a fosta în decădinţă, biserica şi şcola n’a avuta nimica şi învăţătorii au fosta plătiţi ca vai de ei, deşi poporaţiunea a fosta pote cu mulio mai cu dare de mână ca acjl. Der după cum una grădinara priceputa scie să inbogăţâscă şi să infrumseţeze grădina sa aşa face şi preotula cu biserica şi şcola sa. Vă spună curatuia şi obiectivulQ adevără d-le redactorii, că dela anula 1846 şi pănă aeji neavându parocha care să fi fosta la înălţimea chiămârei sale a4I suntemâ cu şcola şi biserica acolo unde suntem, — resultatula vor-besce, — şi fiţi siguri şi fiă încredinţată orî şi cine, oi pănă când nu va lua în mână trâba parochiei una preolu harnica, care să scie să unescă şi să folosâscă tote puterile în interesula şc6îei şi ala bisericei, voma ajunge şi mai rău de cum stămQ acjL Când va fi însă parochi harnica celelalte vora urma de sine, atunci lucrurile se vora îndrepta. Este adevăratu, că cu deosebire în anula trecuti mai mulţi inteligenţi proprietari şi amploiaţi constrâşî de împrejurări şi-au data copii şi la şcoli streine, — şi si vedema pentru ce? — Să ne ocupăma numai de învă-ţătorula din urmă de d-la Nicolau Arona, căci sul acesta s’a întâmplata neajunsuia. Mai acum trei ani şcola era plină de copii, toţi copiii români mergeau şcola română, căci d-la Aronă atunci în adevărO şi-s împlinita chemarea, acum doi ani a arătata resultate slăbuţe, âră în anula trecuta de tota slabe şi anume: i *) Voima să scima ce feia de scandaluri şi certe au fosta aceste. — Red. FOILETON C. Căderea lui Micliaiu Yitezulil conferinţă ţinută la 18 Octomvre în sala Ateneului de A. D. Xenopolu. (Urmare.) II. Mihaiu fu una domnitora răsboinicO în totă puterea cuvântului. De la suirea lui în scaună până la mortea Iui ela nu se odihni o singură 4* liniştita în patula seu, şi când chiar corpula său gusta repaosuia, mintea lui croia necontenita nouă planuri de isbândă. In zadară căuta o partidă de boerî să mai slăvilescă acestă pornire răsboinică a domnului loră; în zadară lupta chiar soţia lui Stanca, rugându-Ifl în genunchi să părăsescă cucerirea Transilvaniei, în care instinctula ei de femee îi prevestea nenorocirea. Mihaiu, atrasă ele puterea fatală a destinului, rămâne surdă ia tote aceste prevestiri şi păşeşte înainte pe calea însemnată lui de sorte. Pentru a duce însă atâtea răsboe, cu Turcii, Tătarii, Moldovenii, Polonii, Ungurii şi Nemţii, trebuia armate. De unde ’şî forma Mihaiu Vitezulă oştirile sale — etâ tema interesantă, care ne va destăinui în mare parte pricina căderei finale a domnului română. Armata lui Mahaiu era în marea ei maioritate compusă din mercenari, soldaţi străini plătiţi cu leafă, puşi sub conducerea unoră căpitani, parte ei înşii străini precum Kiraly, Albert, Baba Novak, George Mako, parte Români, precum fraţii Buzescî sau Ranulă Mihalcea. Oştirea lui română era redusă numai la câte-va corpuri de călăreţi.*) Aceşti ostaşi streini nu ascultau deci de Mihai ca supuşii sei, ci numai ca slugile sale, adică până întru câtă elă îi plătea şi ’i muîţumia, şi totdeuna curajulă şi foculă loră la luptă era condiţionată de suma de bani oferită sau promisă. De aicea se esplică vecînica nevoie de bani cu care Mihaiu Vitezulă lupta în totă decursulă domniei lui. Când nu avea bani cu ce se ’şî plătâscă armata, acesta se rescula în contra Iui, îlă insulta şi ’lă făcea să sufere tote năcazurile, fără a putea să ’i pedep-sescă de ore-ce elă nu avea asupra ei altă autoritate de câtă aceea pe care banulă ’i o putea da. De aceea ve-demă pe Mihaiu, cerendă în atâtea rânduri şi cu atâta stăruinţă bani de la împăratulă Rudolf, oare, vă4endă *) Bălcescu descrie ast-felu alcătuirea ostei lui Mihaiu Vi-tezulu în lupta de lângă Sibiu; »ln stânga lui puse pe Baba Novak. vestită generală pe acele vremi, cu cătanele şi haiducii sei; la drâpta era călări mea serbescă, o câtă de Cazaci şi alta de Moldoveni. La centru erau Ungurii avendă capă mai mare pe George Mako, iar capii cohorteloru erau Francisc LugaşI Dumitru celă Mare, George Horwath, Mihailă Gyulai, Lupulă Noak şi alţii cari comandau batalione sau companii. In dosulă loră erau Polonii cu o sumă număvosă de Cazaci şi călărimea românescă. In sfârşită venia Mihaiu cu fălanga sa, o trupă de 8000 de Săcui împreună cu boerii şi miliţile loră.» Raportulă lui Malaspina asupra acelecaşl lupte din 1597 spune că în armata lui Mihaiu erau şi Albaneşî, Sârbi, Unguri, Cazaci, şi Valahi. Ună altă raportă ală lui Ungnad din 5 Aprilie 1600 arată că Mihaiu ar avea în armata lui 24,000 de mercenari. , însă câtă de puţină semă ţinea Mihaiu de ordinele sale, restrângea fotă mai multă ajutorele trimise lui Mihaiu, în câtă îlă punea pe acesta fără încetare în poliţie critică, faţă, mai alesă, cu măreţele planuri pe caii voia s® le îndeplinescă. Acestă nespusă nevoiă de bani a lui Mihaiu ilti împinse la o împilare forte pronunţată a ţăranilorQ din Muntenia, cari au suferită şi sub acestă luceafără aii domnitoră Români mari asupriri ca şi pe timpulă Inain-taşiloră săi. Pe boeri trebuia să-i cruţe, căci elă. hindi * adeseori dusă din Muntenia, avea trebuinţă a-i mănţme în credinţă cătră elă, pentru a nu-şî spori greutăţile prin o răscdlă a boeriloră. De aceea şi vedemti pe Mihaiu întărindă şi consfmţindă aşe4ământulă şerbirei ţăranului, dispunândă prin ună hrisovă ală său ca ori cine va fi română adică şerbă să rămână veclnicfl ie acestă stare, care pe unde se va afla. Astfelă aceşti mare militară, în locă de a îndrepta starea poporului de josă, de a ridica condiţia economică a ţăranului, de ai ajuta să-şi recapete sau celă puţină să-şî păstreze proprietatea sa, pune pe şerbirea lui de faptă pecetia dreptului şi-şi tae astfelă elă singură sprijinulă de sub pi-ciore, îndepărtândă din armata lui tocmai acele elemente cari făcură mărirea ţăriloră române pe timpulă lui Sie-fană celă mare, Viadă Ţepeşă şi Mircea celă bătrânii — clasa proprietariloră miel — adevărata temelia şi patere a unui Stată. Der putea elă să facă altfelă? Tun-pulă îiă grăbea şi nu-i lăsa lăsgazifă reformeloră, chiar când ar fi avută de gândă să le îndeplinescă. De aceea în istoriă să nu tragemă atâta la judecată pe omeni I pentru faptele loră, câtă să căutămă a le înţelege. ► Nr. 241. GAZETA TRANSILVANIEI 1885* Şc6la s’a începui ii tâ-cjiu, d-lii învăţătorii a fostă fărte multă absentă dela şcdlâ, a substituită în lo ulă său în două rânduri alţi indivizi, copiii au fostă multă timpă lăsaţi de capulă loră, larmă şi disordine în şeălă nemaj pomenită. — D-lă învătătoră mai târziu s’a făcută ş capelană în Galaţi, — posiţia a devenită şi mai dificilă şcdla şi mai neglesă, — în absenţa sa. două tinere întreţineau copiii cu felă de felă de maimuţării, la biserică în timpulă din urmă, copiii nici nu mai veneau regulată căci învăţâtorulă nu-i putea aduce ocupată fundă ca parochă în Galaţi. T6te acestea s’au întâmplată sub memoratulă învăţătoră şi tote acestea au fostă causa de dintre copiii români unii au trebuită să cerceteze şeole streine, nepulendă perde vremea înzădară de dragulă acelui învăţătoră. D-le ia-o mai cu incetişiorulă nu te pripi, nu te sui prea susă, — vetji lucrurile aşa după eumă sunlă în fapta şi ca ună începătoră făţî şi d-ta datoria d-tale acolo unde eşti pusă, — şi nu căuta a ascunde adevăratele tause ale reului în locă de a-le descoperi... Unu parochianu. Poporele din Ardealâ îu agricultură, industriă si comerciu. 9 (studiu etnograficu-economicil de Johann Hintz) Industria. La: 1 Maghiari, respective Săcui. 2. Români. 3. Saşi. II. Românii din Ardeală au rămasă şi mai multă de-câtă Săeuii în starea industriei de casă. In puţine locuri şi în puţine ramuri industriale au primită dela Saşi confecţionarea şi organisarea. Numai în şi lângă Braşovă, în Făgâraşă şi Sălişte aflămă reuniţi în corporaţiunî (ţehurî) măcelari, tăbăcari (argăsitorî), blănarî şi cismarî români. De altmintrelea în timpulă măi nou se află ici şi colo rotari (căruţarî), măsarî, lumînărarî, dulgheri (tes-larî), didari de naţionalitate română, d. e. în Boiţa nu departe de Turnu-roşu şi în Sălişte, în Făgăraşă şi tăbăcari fini. Der măreţe suntă caracteristicele industriei de casă, ce se confecţionâză de Români din timpuri vechi şi necurmată pănă adi Cu unelte primitive producă ei ţăsături ordinare din lână de <$iă şi de capră, cu pără scurtă seu lungă, pâslăse pe o parte seu pe amândouă, întrebuinţându-le ei, precum şi ţărănimea Săcuiloră şi Sasiloră, pentru îmbrăcăminte şi pentru alte trebuinţe în casă şi în economiă. Ei producă peste totă, pentru propria-le trebuinţă şi pentrupieţe totă ce se p6te face pe o trâptă mai mică de desvoltare din carne, din grăsime şi pele, din lapte şi lâna oiei şi a caprii, din grăsimea şi carnea porcului, pe care Româ-nulă dela graniţă şi-le procură din România. E caracteristică, cum se împartă şi la ei sexurile în producţiunile industriei casnice. Cele mai lăţite industrii de casă suntă lăsate pe seina femeiloră, aşa, că chiar la cele mai importante şi forte bine desvoltate pro-ducţiun: de pănuri ordinare în Săcele şi în Brană lângă Braşovă, t6te lucrările începândă dela spâlatulă lânei, torsă ţăsută şi pănă la terminarea definitivă a pănuri-loră suntă în mânile femeiloră cu copii loră ce se află acasă şi numai de baterea în piuă (la dârstă seu vultdre) a pănuriloră îngrijescă bărbaţii. Der îndatăce se ocupă Români, ici şi colo, cu vr’o industriă propriă, acesta nu se află nici odată în mânile unei femei. Industria română poporală în esenţă se înfăţişeză în producerea în casa şi ea lucru femeiescă. Acesta s’a şi putută recunâsce cu deosebire la esposiţiunea loră naţională în Sibiiu, 27 Augustă pănă la 6 Seplomvre 1881. Industria română, câtă s’a desvoltată ea pănă astădî în Ardeală şi în Ungaria din relaţiunile şi trebuinţele interne ale acestui poporă, se deoscbesce de fe-lulă şi modulă industrială vesteuropenă. Ea a rămasă, ca şi economia câmpului română, mai credincidsă origi-ginei semiorienlale. La poporulă nostru română forte separată pănă acum şi încă şi adi în viaţa socială şi bisericescă, în portă, în tote trebuinţele trupesc! şi spirituale, s’a păstrată şi s’a desvoltată continuu o produc-ţiune casnică, puternica, mare — mai cu semă în ţă-sutulă lânei de âiă şi în pregătirea îmbrăcămintei şi ru-fcloră lui caracteristice — aşa, că acestă poporaţiune prin acesta chiar şi ac^î încă îşi îndestulesee aprope tote trebuinţele sale. Aci nu voiu trece cu vederea acele articole dela esposiţiunea din Sibiiu, care se ţină de industria propriă, anume de producţiunea permanentă în ateliere pentru vânzare. Acolo se aflau ele în esemplare demne de laudă. Der se aflau numai in o astfelă de măsură, pe lângă marele industrii de casă, în care atji Români totă mai cultivaţi au adoptată portulă şi modulă de viaţă vesteuropână, ridicându-se cu acesta peste vechiulă felă j de îmbrăcăminte şi întocmire casnică română Acestei j pături de familii române a datorită esposiţiunea nemijlocită doue feluri de articole: a) obiecte de luxă mai fine, ce le lucrezâ de plăcere femeile în casă, şi b) acele lucruri ale scoleloră superiore de fete, de care în timpulă din urmă Românii au înfiinţată mai multe în Ardeală şi încă şi mai multe în România. Rrivindă dela acestă esposiţiâ la starea industriei române de a(ji în mare şi în mică, să relevămă aci încă câteva trăsuri cu deosebire caracteristice ale acestui tablou. Amă văzută şi vedemă în pieţe acele modele de pănură ţârăneseă albă, tare bine lucrată, la Braşovă se numesce dimiă şi în alte ţinuturi altfelă, mai alesă în localităţile cele mari muntâse ce aducă multă lână dela oile loră din România, aceea o torcă şi ţesă femeile române din lână mai fină (ţigaiă, amestecată eu lână de mielă) şi apoi o ticluescă în piuă. Din acestă pănură cumpără şi se îmbracă cu cioreci cu zăbune, cu zechi glugi întrega poporaţiune ţârănâscă a Româniloră, ba chiar şi mulţi dintre Săcui şi Saşi. O parte din ea se duce în România, ba mai cu semă din eseelenta materiă ce sciu să o producă femeile din Săcele şi Brană lângă Braşovă. Acestă pănură — dimiă este aceeaşi producă ţiune, ce ese în multe locuri din atelierele ţăsătoriloră saşi, numai câtă ea este multă mai ângustă, decât-frumosa şi lata marfă a ţăsătoriloră noştri, cari din causa acesta are şi alţi cumpărători. Aceeaşi producţiune română, ce o întâlnimă în mare măsură în Săcele lângă Braşovă, suntă acele pănuri ordinare, închise de uufi castaniu naturală, din care ei pregătescă mari şi mici mantale, cusute cu şinore, pentru ţăranii mai avuţi. Poporaţiunea română îu genere ţese acestă materiă fdrte ordinară din lâna nostră ţurcană de oi, mai adeseori amestecată cu pără de vacă, înfăţişând’o în colore castaniă seu sură. Din ea pregă tescă ei în mare mulţime haine de ărnă (ţundre) pentru bărbaţi şi femei din clasa mai săracă în totă ţera. In Brană facă pănuri împestriţate mai fine pentru haine ce se îmbracă pe dedesubtă seu pe deasupra şi diferitele loră colori le sciu compune cu dibăciă şi să le ordineze la ţăsută, pe cele mai simple răsboie, forte cu gustă. Din acestea se pdrtă jachete (căputuri) şi mantale şi de domni in oraşe şi se potrivescă forte bine. Mai departe vedemă între ţesăturile din lână de oiâ şi din pără de capră şi vaci acele pături (cergă straie de Braşovă) renumite eu perulă lungă, lucrate în parte mare ărăşî de femeei şi copii, ce sciu a le ţese din cea mai ordinară lână (ţurcană şi stogomană) atâta de escelentă in fire dese, seu mai bine disă, le sciu împleti şi a le pâslă în piue (vuitori, derste) calde seu reci şi a le scdte laţe de lână regulate învârtindu-le peste împletitura de ţepe (peptenî). Ei le coloreză cu o decoc-ţiă de lemnă de colorată în colori vii durabile vânătă roşu, verde, ş. a. Păturile se întrebuinţeză ca plapome şi saltele în paturi şi pe scaune de totă felulă. — Aceiaşi materiă ordinară, numai pe o parte aspră şi pe cealaltă (internă) paslală o producă Românii noştri mai în Iote localităţile situate la polele munţiloră. Din ea pregătescă ei sarica cea lăţosâ, care egalâză blana în căldură şi densitate contra ^pei şi care se vinde şi se cumpără, ca t6te celelalte materii şi lucruri confecţionate numite pănă acum, în tote pieţele nostre pentru trebuinţa generală între poporulă română dâla ţeră. Industria naţională de ţăsătură din lână a Româniloră a fostă completă representală la esposiţiunea din .Sibiiu. Lungulă şiră de articole d’acele acestei manufacturi comune de casă, alături cu mulţimea ţăsăturiloră dm bumbacă, cânepă ş. a., care parte împodobită cu ornamente representau articole de îmbrăcăminte femeâscă şi de gătâlă (împodobire) parte se aflau în pânzeturi simple (sadea) înălbite şi neinalbite, ca rufe de totă felulă pentru bărbaţi, femei şi copii, şi prelucrate cu ornamente — vesteau gloria silitorei şi dibacei ţărance române. Da, cu totulă deosebită fâceu uacesta sutele de cârpe de capă şi de ştergare, de învălită împletiturile ca reţeua cu care se ornâză peptulă şi mânecile la cămăşi, pânzăturile de masă şi de învălită patulă, numerosele cretinţe (şurţuri ce le portă Româncele înainte şi velnicele ce le portă înapoi) lucrate din torturi, cumpărate din prăvăliâ şi colorate acasă, ce erau espuse în t6te colorile şi combina-ţiunile de Jeolori după modelulă obicinuită şi cu t6te astea atâtă de multă variată. Feluritele cârpe de capă şi ştergare de învălită suntă împodobite şi tivite cu o bogată invenţiune în totă felulă de lungimi şi lăţimi. Multele materii ţăsute în diferite modele, provă^ute cu variate cusături, din cânepă produsă chiar de Române său din ină (flosă) cumpărată dela Saşi, precum şi din torturi de bumbacă din prăvă-liă, cămăşile cusute, feţele de masă şi cerşafurile (lepe-deele), ştergarele de stersă, rochiţe ş. a. suntă cu dreptă cuvântă fala ţărancei române, care escelâză prin silinţă şi dibăciă, şi ună punctă de strălucire în industria naţională a Româniloră. Interesantele cusături, lucrate în tdte aceste obiecte de pânză, ce servescă pentru casă şi îmbrăcăminte, for-meză motive de gustă şi provenienţă vechiă-tracică, şi veifi bine că se amestecă adeseori şi cu forme ce le întâlnimă la Saşi şi la Săcuience. SORI TELEGRAFICE. (Serv. part. ală »Gaz. Trans/) PESTA, 10 Noemvre. — O scris6re a Maiestăţii Sale cătră prinţulu de corbnă Rudolfu accentueză marea însemnătate a esposiţinnii, care dă o strălucită dovadă despre progresul!! din ultimulu deceniu alU locuitorilor!! ţăriloru cor6-nei unguresc!. Scrisdrea constată viua bucuriă şi deosebita satisfacţiune a regelui pentru viul!! interesă şi zeldsa activitate a prinţului de cordnă prin care a promovată cu efectă strălucitulă suc-cesă ală esposiţiunii: încheiă cu vioi mulţămiri pentru folositdrea cooperare a prinţului de co-r6nă. — Foia oficială publică decorarea ministrului de comerciu Szechenyi cu ordinulă „Co-rdnei de feră“ classa I. SOFIA, 10 Noemvre. — Pe graniţa sârbo-bulgară au începută deja lupte mai mici. La Kustendil, Serbii au împuşcată asupra şefului divisiunii din Izvoră, care inspecta trupele bulgare fără să-lă fi rănită. In şăpte puncte se află sentinelele serbesci pe teritoriu bulgară. Se crede, că Serbii caută ună pretextă de ca sus belii, ca să năvălăscă în Bulgaria. Editoră : lacobă Muresianu. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu. Superioritatea lui Ştefană celă mare asupra lui Mihaiu Viteazuîă nu stă în geniulă militară pe care-lă aveau ambii într’ună gradă neasemânată, ci în elementele din cari se compuneau armatele loră A lui Ştefană celă mare în maioritale din moşneni de ţară, a lui Mihaiu Viteazuîă din lefegii străini. De aceea şi vedemă că silinţele lui Ştefană celă mare suntă încununate de isbândă; elfi lasă la mOrtea lui Moldova neatârnată, pe când ale lui Mihaiu dau tote de greşi şi când dânsulă dispare dintre vii, Muntenia e căzută în îndoita vasalitate a Turciloră şi a Nemţiloră. Cu câtă e mai sânâtosă po porulă cu atâta suntă mai mari generalii şi politicii sâi. Poporulă română era încă nelovită pe timpulă lui Mircea celă bătrână şi Ştefană celă mare, de aceea şi aceşti duoi domni ii scăpară onorea şi existenţa lui. Pe tim-pulă lui Mihaiu o bolă cumplită începuse a-i rode mă' runtaele sale, degradarea ţăranului, căderea lui în lanţurile robiei, care trebuia să atragă numai decâtă după densa şi aceea a ţării în care trăia. Mihaiu Vitezulă a contribuită forte multă ia căderea ţăranului română şi acestă păcală, pe care l’a recunoscută pentru prima 6ră Bâlcescu în domnia eroului română, este o pată pe care numai inima sa cea neasemănată de mare şi uriaşele sale planuri potă pănă la ună punctă să o mai ştârgă de pe figura sa. Mihaiu Vodă anume în nevoia sa de bani pentru a-’şi plăti instrumentele isbâmjiloră sale, oştirile sale mercenare, impunea adeseori sateloră răzăşeştî nişte dări pe cari acestea erau în neputinţă să le răspundă, şi Mihaiu atunci le lua satele ca domneşti reduoendă lo- cuitorii loră, liberi pănă atunci, la starea de şerbi, români', cum să <}icea pe acele vremuri. Mai multe documente constată acestă tristă şi regretabilă faptă. Astfelă în unulă dela Radu Mihnea din 1613, aflămă că Mihaiu Vitezulă, aruncendă asupra moş-neniloră din sătulă Apele-Vii o dare de 50,000 de aspri, pe care dânşii nu o putuse plăti, luase acestă sată ca domnescă fâcându-i pe moşneni vecini. Acestă sată Mihaiu Vitezulă îlă dă apoi de zestre ficei sale Florica Ia mâritarea ei cu Preda postelniculă. In timpulă însă a fugei lui Mihaiu la împăratul Rudolf, intrândă Valachia în stăpânirea lui Simionă Movilă, duşmanulă celă mai neîmpăcată ală lui Mihaiu Vitezulă, moşnenii aducă domnului bani adunaţi de ei aspru cu aspru pănă la suma de 70,000, cu care răscumpărară înapoi sătulă loră din şerbirea în care îlă aruncase Mihaiu. Postelniculă Preda reclamă însă acelă sată dela moşnenii ce-lă răscumpărase ca zestre a soţiei sale şi procesulă vine la judecată înaintea lui Radu Mihnea, care recunâsce dreptatea ţeraniloră, întru câtă, cum spune documentulă, aceştia nu puteau rămânea „şi fără de pământă şi cu aspri daţi.*1 Ună altă documentă publicată acuma de curendă arată, că Mihaiu Vitezulă ar fi cumpărată unu sată Sur-lanulă pentru suma de 40,000 de aspri dela mai mulţi răzaşî, cari rămaseră fără îndoială ca vecini p9 fosta loră moşie. La prima vedere ne loveşte împrejurarea că Mihaiu Vitezuiu, care era în toldăuna în aşa de mare nevoiă de bani, se fi întrebuinţată o sumă aşa de însemnată pentru a o imobilisa într’o moşie, şi acesta să fiă cumpărată dela nisce răzaşî. O însemnare făcută cu însuşi mâna lui Mihaiu Vitâzulă, în josulă acestui docu- mentă, deslegă însă acestă enigmă. Elă spune anume: „lo Mihailă Voivodă datam cu cărţile loră de moşii şi ale mele de s’au descumpărată dela mine sătulă Surla-nulă şi mi-a dată aspri 80,000 în Belgradă. Blestemă şi procleată să fiă dela 318 oteţi şi de mine, când va sparge pomana mea.“ Ce înţelesă pute ave acestă des-cumpărare, adecă răscumpărare a statului moşneniloră din mânile lui Mihaiu Vitezulă ? Se vede de îndată, că pretinsa cumpărare a acestui sată dela moşneni din partea lui Mihaiu Vitezulă pentru 40,000 de aspri ascundea cu totulă altă daraveră. Anume Mihaiu Vitezulă aruncândă acestă sumă de 40,000 de aspri asupra satului Surlanulă şi moşnenii neputând’o plăti, Mihaiu Vitezulă luase sătulă sub forma unei cumpărături în care preţuiă era datoria ce ei nu putuse răspunde. Moşnenii se pună însă pe adunată bani şi întâmpină pe Mihaiu îndată după ce acesta intră în Ardelă şi anume în momentulă când se afla în Alba lulia; dau acestuia suma îndoită a datoriei pentru care sătulă le fusese luată, 80,000 de aspri, şi primescă dela domnă înapoi a< tulă de cumpărătură, cu însemnarea autografă a lui Mihaiu Viteza, că moşnenii îşi rescuinpărase sătulă. D. Tociîescu înţelege altfelă acestă documentă: cetindă în lor,ă deşi mi-a dată, şi mai dată, scote înţelesulă, că Mihaiu Vodă ar fi înapoiată sătulă moşneniloră mai dându-le încă pe desupra şi ună dară mărinimosă de 80,000 de aspri. Interpretarea este învederată greşită, căci mai înfâiu deeâ admitemă, că actulă lui Mihaiu Vi-tezu era ună adevărată aetă de cumpărătură, atunci nu înţelegemă ce interesă aveau moşnenii să desfacă tocmâla încheiată. (Va urma). ! - Nr. 241. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. CînrsTîîn la bursa de ITie&â din 9 Noembre st. n 1835. Rentă de aurii 4% • • • 97.80 Rentă de hârtiă 5% . . 90 35 ImprumutulG căiloră ferate ungare................148.— Amortisarea datoriei căi-lor8 ferate de ostii ung. (1-ma emisiune) ... 9670 Amortisarea datoriei căi-lorQ ferate de ostd ung. (2-a emisiune) .... 124 75 Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 109 — Bonuri rurale ungare . . 103.75 Bonuri cu cl. de sortare 1C4,— Bonuri rurale Banat-Ti- mişQ..................103.75 Bonuri cu cl. de sortarel04 — Bonuri rurale transilvane 102,50 Bonuri croato-slavone . . 102. — Despăgubire p. dijma de vinii ung...............97,70 împrumuta Ui cu premiu ung.....................118.— Dosurile pentru regulare?. Tisei şi Segedinului . 121.— Renta de hărtiă austriacă 82.30 Renta de arg. austr. . . 82 65 Renta de aurii austr. . . 109 — Dosurile din 1860 . . . 140 — ! Acţiunile băncel austro- i ungare................... 868.— ' Act. băncel de credită ung. 284.75 1 Act. băncel de credită austr. 281 40 i Argintată —. — GalbinT i împărătesei ..... 5.96 , Napoleon-d’orI............. 9.98 Mărci 100 împ. germ. . . 61.80 Dondra 10 Divres sterlinge 125.75 Bursa de Bneuresd. Cota oficială dela 26 Ocfomvre st. v. 1885. Renta română (5°0). Renta rom. amort. (5°/0) » convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7°/0) * ?? » (5%) » » urban (7%) » (6%) * » * (5°/0) Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. « » » Naţională Aură......................... Bancnote austriaee contra aură. Gump. 87 91 87 V3 30 101V4 86 97 Vi 90V2 81 Vi 14 Vi 2.00 vând. 88 92 88V2 31 102 Vi 87 98Vi 91Va 82>/i 14. Va 2.02 ■Anunciu. Una tânăra neînsurata, care a absolvată agronomia în institutulti de agronomia r. ung. din Cluşiu-Manaştura în anulfl 1876, şi de atunci practizânda ca conducători de economiă 9 ani, s6 recomandă ca conducătorii de economiă în 6re-care dominiu. A să adresa la Administraţia acestui (Jiartit. Numere singuratice ă 5 cr. din „Gazeta Transilvanieiu se potu cumpăra în tutungeria lui I. GR OSS. l&estatiratiimea ZEHNER Subsemnatului amu onore a încunosciinţa pe on. publică, că dela St. Mihaiu m’arnu mutata cu Restauraţiunea în Uliţa Megră, vis-â-vls de Cazarma, unde se află si o m ne m iii ern Ca şi pană acuma ’mî voi da totă silinţa, ca să sus-ţiu negoţulu în bunulu său renume, oferindu onor. dspeţi Beuturi bune, mâncări gustose si eftine, la cari învitu cu t6tă stima ZdllXQVj Birtaşu. Arenă de popice pentru ernă ! i si îuniin. Anunciurî în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. — cr. 6. Pentru inserţiuni şi reclame pagina a III linia k fl. — cr 10. Pentru repeţiri se aedrdă următdrele rabate: ...............10°|. ................150|(1 ...............20°|o .................30°|o .................40°|o .................50°|o Pentru anunciurî ce se publică pe mai multe luni se facă învoiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susă. Pentru repeţiri de 3- - 4 ori n ii V 5 — 8 n n ii 11 9 —11 n ii ii 11 12 —15 ii v n 11 16 —20 ii Dela 20 de repeţiri în sustt "'*►**£» Anuntămu acelord onorat! cetitor!, car! voru binevoi a se abona la fbia nostră de aicî încolo, că avenui încă în reservă numeri dela începutultl anului 1885 prin urinare potu s6 aibă colecţiunea completă. i w Mersulu trenurilor!! pe linia l^retlealii-Bmlapesia şi pe linia Teînşă-Aradă-Bndapesta a tei terate orientale de stattl reg. ung. Predeal ti -13 iidapesta Bucurescî Fredealu Timişă Braşovă Feldiora Apatia Agostonfalva Homorodă Haşfaleu Sighişora Elisabetopole Mediaşă Cop sa mică Micăsasa Blaşiu Crăciunelă Teiusă Aiudă Vinţulă de su Uiora Cacerdea Ghirisă Apatrida Cluşia rîedeşdu Ghirbău Aghirişfl Stana Huiedină Ciuda Buci a Rratca Râv Mezd-Telegd Fugyi-Vâsârhe Yârad-Velinţe Oradia-mare P. Ladâny Szolnok Btida-peata Viena Trenă de ersone Trenă j Trenă accelerat 1 omnibus 1 Trenă omnibus _ 500 7.45 _ ( — 9 -15 12.50 — ( — 9.47 1.09 — — 10.11 1.40 — ( — 10.44 2.27 — ( 6.22 10.51 2.55 — 7.01 11.18 3.38 — 7.33 11.36 4.17 — 8.01 11.51 4.47 — 8.45 12.23 5.42 — 10.10 1.19 7.87 — ( 10.29 1.30 8.01 — ( 10.39 1.37 8.21 — 11.19 2.05 9.05 — 11.54 2.25 9 43 — 12.12 2.36 1002 — 12.56 — 6.20 — 1.30 3.13 6.59 — 1.45 — 7.15 — 2.11 3.40 7.43 — 2.55 4.01 8.29 — 3.17 — 8.55 — 3.2 ! — 9.04 — 3.31 4.24 9 12 — 4.09 4.49 10.23 — 5.36 — 12.32 — ( 5.56 5.58 12.59 — 6.08 6.C8 — 8.00 6.29 — — 8.3i 6.45 — — 8.59 7.00 — 9.34 7.26 — — 10.16 7.48 7.11 — l1.04 8.28 7.43 — 12 17 8.47 — — 12.4~ 1 9.06 — — 1.21 9.26 8 22 — 2.05 10 01 8.48 — 3.08 >ly 10.20 — — 3.39 10.30 — — 3.55 ( 10.37 9.13 — 4.0v> 10.51 9,18 10.37 — 12.37 10 31 12 5 3 — 2 oii 12.07 4.45 8.221 6.00 2.10 10.05 10.30! ( 6.36 2.45 10.501 — (1 3.00 8 0., 6,05 — B «i dapesta —Pr edealti Trenă omnibus Trenă accelerat Yiena Budapesta Szolnok P. Ladâny Oradea mare Vârad-Velencze F ugyi-V âsârhely Mezo-Telegd R6v Bratca Buria Ciuda Huiedin Stana Agliiriş GhirbSu Nedeşdu Clnsin Apahida Rhiriş Cacerdea Uiora Yiîiţuîă ds snsă Âiudă Muşii Crăci unelă Micăsasa Copşa mică Mcdiaşii Elisabetopole Bigişdra Haşfaleu Kornorod Agostonfalva Apatia Feldiora Braşovă Timiş fi Fsredsaid Bucurescî Nota: Orele de nopte suntO cele dintre liniile «rose. 6.47 10.37 1.44 5.83 1*2.03 12.31 2.16 3.12 3 32 3.41 3.50 4.25 4.50 5.41 6.0? 6,40 7.00 -m 7.15 1,45 3.44 5.21 Trenă omnibus Trenă de persone Trenă omnibus 3.15 7.29 6.41 7.14 7.42 8.31 9.0! 10.05 10.16 11.24 11.43 11.45 12.08 12.22 12.57 1.27 1.45 2.06 2.31 2.50 3.48 4.19 4.34 4.53 5.20 5 3 t 6.07 6 32 7.30 11=35 8.27 9.45 9.59 10.28 11.36 12.10 §12.43 1.31 2.56 3.29 4,09 4.18 4.36 5.05 6.20 9.11 11.26 1.28 2.00 2 11 2.34 3.18 3.41 4.01 4.26 5.08 5.27 5.50 6.02 6.24 6.43 7.03 7.26 8.51 9.31 9.43 9.51 9.58 10.24 10.44 11.28 11.44 12.18 12.36 1.22 1.56 2.34 3.02 4.41 5 30 6.03 6.35 7.14 8.00 11.40 2.31 6.01 6.40 7.20 8.01 10.05 11.02 11.3 12.14 1.09 1.50 2.48 3.23 4.56 9.40 Tipografia ALEXI, Braşovu. Teiuşd- Vradft-Budapesta Budapest a- Aradft-Tef uşft. Trenă Trenă Trenă de Trenă de l Trenă Trenă omnibus omnibus persone persdne accelerată omnibus Teiuşft 11.09 3.56 Viena 11.00 7.15 — Âlba-Iuiia 11.46 — 4.27 Budapesta 8.05 1.45 8(X)I Vinţulft de joşii 12 20 — 4.53 OTAlnnb ( 11.02 3.44 11,401 Şibotft 12.52 — 5.19 ioAvillOK 11.12 4.02 .12 00 Orăştia 1.19 — 5.41 Aradă 3.37 7.53 5.25 Sîmeria (Piski) 1.48 — 6.08 Glogovaţfi 4.13 — 619 Deva 2 35 — 6.39 Gyorok 4.38 — 6.46 Branicîca 3.04 — 7.04 Paulişă 4.51 — 7.00 Fila 3.36 — 7.29 Radna-Lipova 5.10 — 7.23 Gurasada 3.50 — 7.41 Conopfi 5.38 — 7.51 Zasn 4 25 — «.12 Bărzova 5.57 — 8.ld Soborşin 5.09 — 8.49 Soborşin 6.42 — 5.58 Bărzova 5.56 — 9.29 Zam 7.14 — 9.28 Conopă 6.18 — 9.49 Gurasada 7.43 — 9.56 Radna-Lipova 6.57 6.14 10.23 Ilia 8.01 — 10.17 Paulişă 7.12 6.30 10.37 Branicîca 8.21 — 10.38 Gyorok 7.27 6.47 10.52 Deva 8.47 — 11.05 Glogovaţu 7.56 7.17 11.18 Simeria (Piski) 9.05 — 11.23 Airadft 8.10 7.32 11.32 Orăştiă 10.10 12.24 ftznlnnk ( 2.39 12.00 4 53 Şibotă 10.43 — 12.53 ( 3.16 12.14 5.10 Vinţulâ de joşii 11.04 — 1.22 Budapesta 7.10 | 2.10 8.16 Alba-Iulia 11.19 — 1.40 Viena - 8.00 6.05 Telnşă 12.05 — 2.24 Aradd-Timişdr» Simeria (Piski) Petraşezai Trenă Trenă de Trenă de Trenă de Trenă Trenă omnibus persone persdne persone omnifctiE omnibus Aradd 6.00 12.55 8.25 Simeria 6 30 11.50 2.23 Aradulă nou 6.25 1.21 8.36 Streiu 7.05 12.27 3.00 Nămeth-Sâgh 6.50 1.46 8.54 Haţegti 7.53 1.19 3.49 Vinga 7.19 2.18 9.13 Pui 8.46 2.10 4.40 Orezifalva 7.38 2.36 9.25 Crivadia 9.33 2.57 5.28 Merczifalva 7.56 2.53 9.36 Baniţa 10.11 3.35 6.07 Timlşdra 8.42 3.40 10.06 P etroşeni 10.43 4.04 6.39 Timişdra-Aradft Petroşeni—Simeria (Piski) Trenă de Trenă de Trenă Trenă Trenă Trentt persdne persone omnibus omnibus omnibus de pers. Tîmiş^ra 6.07 12.25 5.00 Petroşeni 6.49 9,33 5 28 Merczifalva 6.40 1.16 5.50 Baniţa 7.27 10.14 6.08 Orezifalva 6.51 1.34 6.07 Crivadia 8.06 10 54 6.4e Vinga 7.08 2.04 6.32 Pui 8.50 11.?7 7.35 Nămeth-Săgh 7.23 2.25 653 Haţegft 9.31 12 17 8 02 Araduiă nou 7.40 2.54 7.24 Streiu 10.16 12.58 8 44 Aradă 7.59 3.10 7.40 Simeria 10.53 1.35 9.15