HEl»AO|irS BA m A 1>MIX ISTK.tŢIFN EA : BîtAŞOVfl, piaţa mare Nr. 22. .GAZETA11 IESE ÎN FIECARE Ş>I. Pe unii anii 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. fiomâaia şi străinătate: Pe ană 40 fr., pe şăse luni 20 fr.. pe trei luni 10 franci. TRANSILVANIEI. ' SE PRENUMERĂ: ANULU XLVIII. la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNOIUBILB: *^>seriă garmondO 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a, pentru fiecare publicare j -------------- • Serjuri «lefranoato nu te prlmesou. — Banusorlpte nu te retr&mltu. mK- 240, Luni, Marţi 29 Octomvre (10 Noemvre). 1885. flraşovă, 28 Octomvre 1885. Conferinţa din Constantinopolu s’a constituiţii în cele din urmă, deşi cum se asigură, nu fără greutate. Turcia se fi causa tă amănarea întru-nirei conferinţei şi acesta să o fi făcuţii la in-demnulu Germaniei. Acum puterile să fi conveniţii t6te în principiu, ca să se restabil^scă status qno ante. Despre Italia se 4ice? că s’a apropiaţii din nou de cele trei împărăţii luându unu rolă de mijlocitdre între aceste şi între pu-terile occidentale. Corniţele Kalnoky s’a şi grăbiţii a accentua în delegaţiunea austriacă ami-cabila atitudine a guvernului italiană. In filele din urmă s’a mai petrecuţii unu succede a stabili o înţelegere între aceste două state. Chiar şi atunci, când puterile s’ar uni prin-tr’ună modii de procedere comunii, sub presiunea temerei, ea nu cumvr< să se ameninţe pacea europănă, nu este nici o garauţă că decisiunile conferinţei voru fi şi esecutate. Ce-i drepţii, corniţele Kalnoky a declarată alaltăeri în delegaţiunea austriacă, că pănă acum incă Regele Milanu este decisă a debomilisa dăcă se va restabili statns quo. Cine garanteză însă, că Regele Milarm nu va cere mâne o recompensă pentru jertfele aduse? Este mai multă ca probabilă prin urmare, că representanţii puteriloră, deşi se voră uni faptă însemnată, care aruncă drecare lumină asu- ... ... . v . . x . i 'în principiu, voră fi siliţi totuşi a constata îm- pra nemţelesei atitudini a Rusiei. Inţelegemă! .. ....... , , , . . . . ., . .. .... I posibilitatea eseeutăni decisiuniloră loră pe cale faptulu stergerei prinţului Alexandru din listele . r , . ’ a ~ .. , . îpacinică. armatei russe, in care figura ca generalu a la 1 suite. După acăsta flagrantă dovadă de disgraţiă din partea Ţarului nu mai e nici o speranţă, că Rusia seva învoi, fiă şi numai cu-o uniune personală între Bulgaria de nordă şi Rumelia orientală. Este din contră vădită că Rusia voiesce să pedepseseă pe prinţulă Alexandru, pentru că a lucrată de capulă său, uitândă că Rusia consideră Bulgaria ca o provinciâ rusăscă, care trebue să fiă guvernată din Petersburg, ear’ nu din Sofia. Mânia, ce o documentăzâ Ţarulă faţă cu prinţulă Alexandru ală Bulgariei, este o viuă dovadă, că Rusia ţintesce la totala depărtare a acestui principe. Ne aducemă aminte de-o observare fdrte caracteristică, ce a făcut’o principele Bismarck, când tenărulă prinţă Alexandru de Battenberg l’a sfătuită, că 6re să pri măsea cordna Bulgariei. Se 4>ce că cancelarulă germană i-a răspunsă: „Primesce, vei avă celă puţină o suvenire plăcută la bătrâneţe.w Spiritulă ageră a lui Bismarck pare a fi prevăzută dificila situaţiune de aŢl a Battenber-gului. Deja se anunţă din Petersburg că Rusia va cere în modă categorică în conferenţă delâturarea prinţului Alexandru. Este neîndoiosă de altă parte, că Anglia susţine causa prinţului Alexandru, pe care o combate Rusia. Acăstă împrejurare înăspresce multă neînţelegerile dintre Rusia şi Anglia. In-trăga pressă anglesă desaprobă procederea Ţarului faţă cu principele bulgară 4icâ,idă, că Bulgarii se voră bucura de încrederea şi bunăvoinţa Angliei în aceeaşi măsură în care voră perde încrederea şi bunăvoinţa Rusiei. De remarcată este numai, că Ruşii facă deosebire între causa principelui şi aceea a Bul-gariloră, cărora le conservă tdtă încrederea şi bunăvoinţa, se’nţelege însă că numai sub condi-ţiunea ca să asculte de poruncile dela Petersburg. In consecenţă, Rusia va juca şi în conferenţă ună jocă duplu şi va sci să împedece d’a se lua vr’o măsură radicală, prin care să se pună capătă agităriloră bulgare, mai vertosă va sci să se o-pună planuriloră d’a se restabili status quo prin-tr’o intervenţiune armată a Pdrtei. Este anevoie a crede, că în astfelă de împrejurări se voră pută uni tăte puterile asupra unui modă de procedere comună. Intre Anglia şi Rusia va fi mare lupta şi nu e probabilă, că Italiei, chiar şi când ar voi să mijloeăscă îi va Se mai 4ice, că Rusia ar pretinde acum întrunirea unui congresă europănă pentru revi-siunea tractatului de Berlină, fără de care revi- îuntariloră descoperită în Nişă şi îndreptată în contra vieţii regelui Milan se află Vilotievici, o rudenia a prinţului Carageorgevici şi fiulă unui esecutată în 1868 pentru participare la uciderea prinţului Michailă. Afară de elii au fostă arestaţi şi cumnatulă său şi alţi şese. Regina a plecată după primirea acestei soiri imediată la Nişu. E bănuită ca amestecată în complotă şi prinţulă Muntenegrului, socrulă lui Garageorgevicî. Constantinopolu, 5 Noemvre. Amărăciunea în po-poraţiune, der mai alesă în armată din pricina atitudi-nei nehotărîte a Sultanului cresce într’ună modă îngri-jitoră. condamnându-se purtarea cunctatorică a actualului stăpânitoră. Anume între militarii superiori domnesce o viuă nemulţămire şi e temere, că acista ar puU duce la erupţiune. Tăma Sultanului e aşa de mare, încâtă mai că nu mai e capabilii a raţiona. Dinprejurulă său a înlăturată pe toţi gartjii musulmani, şi gărzii muntenegreni, pe cari i-a angagiată de vr’o opta 4^e> trebue să fiă necurmată în nemijlocita sa apropiare. Constantinopolu, 5 Noemvre. A(ji s’a ţinuţii ântăia şedinţă a conferinţa, ale cărei desbateri se ţină absolută secrete. Belgradu, 6 Noemvre. Acţiunea se aştiptâ în fiecare momentă. Marşulă strategică la graniţa bulgară e siune va fi imposibilă a aplana tote dificul- terminată şi cuartierulă generală s’a împinsă la Pirotă. tâţile în modă pa cinică. De se va adeveri acostă soire, ce-o aducă oficioşii din Berlină, atunci nu mai încape îndoială, că cei dela Petersburg si dela Berlină ur-mărescă ună plană departe bătătoră în privinţa Orientului. Dăcă cumva şi Austro-Ungaria a fostă iniţiată în secretele acestui plană la Skier-nievice şi Kremsier, dăcă va luă şi ea parte activă la esecutarea lui, acăsta ni-o va arăta vii-torulă. UNIREA BULGARILORU. Telegramele cele mai nouă: Petersburgă, 5 Noemvre. Printr’ună ordină de di ală împăratului, prinţulă Alexandru ală Bulgariei, care avea rangulă de generală a la suite în armata rusăscă, s’a ştersă din liste şi tolodaîâ s’a destituită din proprietară alu batalionului de vânători ruseseă Nr. 13, care deja a înlăturată iniţialele numelui prinţului de pe epo-lete. Urmările acestui casă sensuţională se consideră aci ca necalculabile. „Swiet« vele în acăsta o procedere sistematică a diplomaţiei rusescî, care nu consună nicidecum cu politica trecutului de deunăcjî- Atena, 5 Noemvre. Guvernulă a comandată pentru marină 30 de mitrailese sistemă Nordenfelt, spre a’şî întregi pregătirile de resboiu. Filipopolîk, 5 Noemvre. Prinţulă primesce din diferite părţi ale Rumeliei deputaţiunî şi adrese de supunere, îndemnându-lă se nu renunţe la unire. — Colo-nelulă Ciciagojf, ataşatulă militară rusescă de pănă acum, a fostă definitivă revocată. Rusciucă, 5 Noemvre. Primindu-se demisiunea ofi-ceriloră ruşi din flotila bulgară, acăsta s’a predată unei comisiunl numite ad hoc. Cei demisionaţi au s8 fia înlocuiţi cu alţi oficeri ruşi de marină, cari din motive politice trăescă în afară de Rusia. Cea mai mare co-rabiă a şi primită ună asemenea comandantă şi în cu-răndă se voră face şi alte numiri. Belgradă, 5 Noemvre. Guvernulă serbescă nu perde din ochi casulă, că s’ar putS zădărnici prin vr’una seu altă pedecă restabilirea statului quo ante în Rumelia. Afară de armata destinată pentru acţiune, se află în câmpă o a doua armată de reservă şi amândouă au ocupată posiţiunile ce li le-a destinată statulă majoră generală. Anteia armată se află dela 4 curentă în po-siţiune, d’a puU lua ofensiva. Cuartierulă generală şi tabăra regală se va instala în Pirotă. Berlină, 5 Noemvre. »Naţional-Zeitung* anunţă din Stambulă, că oposiţiunea Eusiei în contra unei in-tervenţiunî turcesci în Rumelia trece ca hotărîtă. Belgrad, 5 Noemvrt*. In fruntea complotului vo Comandanţii corpuriloră au fostă avisaţî să procâdă ata-cândă, îndată ce voră primi ordinulă pentru trecerea graniţeloră. înarmările continuă. Fortărâţa Feth-Islam lângă Cladova se înarmâză cu tunuri grele de fortărâţă. Pe (fiua de 8 Noemvre se plânuesce ţinerea unui meetingu, care va lua o resuluţiune îndemnândă pe regele şi guvernă să încâpă acţiunea contra Bulgariei, deărece si-tuaţiunea actuală e insuportabilă pentru ţără. Berlină, 5 Noemvre. Eschiderea prinţului Alexandru ală Bulgariei din armata ^rusescă a produsă sensaţiune generală. „National-Zeitung* declară, că Ţarulă prin acăsta face pe prinţulă Alexandru duşmană ală politicei orientale rusescî, şi împreună cu „Vossische Zeitung“ vedă în acesta o încercare a Rusiei d’a esercita presiune asupra puteriloră şi în acelaşi timpă o demonstraţiune în contra Angliei, în contra reginei Victoria personală. Rusia îngreuiază cu acăsta opera păcii. Londra, 6 Noemvre. In Bulgaria şi Rumelia se agilăzâ pentru o revoltă în contra prinţului Alexandru. Imperatulu germană a adresată scrisori regelui Serbiei şi regelui Greciei, conjurându-i să nu compromită pacea europănă. Regele Greciei a răspunsă, că n’ar pută înfrâna disposiţiunea publică a Greciei, în casă când puterile ar recunăsce unirea Bulgariei cu Rumelia. — Cu privire la procederea Ţarului faţă cu prinţulă Alexandru, „Standard1* observă: Celu ce perde bunăvoinţa Rusiei, câştigă bunăvoinţa Angliei. Graţu, 6 Noemvre. In ,,Tagespost“ publică profe-sorulă Meyer ună memorandă ală mai multoră Albanezi cari ceru protectoratulă Austro-Ungariei. Constantinopolu, 6 Noemvre. Turcii privescă cu mare neîncredere atâtă la Rusia câtă şi la Anglia. De Rusia se temă, că o eventuală intrare a Turciloră în Rumelia ar atrage intervenţiunea Rusiei; în Anglia nu se’ncredă, fundă că acăsta se pare, că vrea să se facă apărătorulă aspiraţiuniloră miceloră state balcanice. De aci provină nehotărîrea Porţii. — In înarmările Porţi, se observă o grabă mare. Trupele aduse din Asia se îndrâptă repede spre Salonică. S’au comandată torpile şi s’au trimesă oficeri să le aducă. Londra, 6 Noemvre. Situaţiunea este fârte peri-cuUsă şi isbucnirea ostilităţiloră probabilă. Bulgarii se, simtă încurajaţi şi iau o atitudine ameninţătore, şi chiar regele Milan nu mai păte fi stăpână pe mişcările sale. Acum e aprope sigură, că isbucnirea răsboiului va întrerupe deodată tractările conferinţei din Constanlinopolă-Domnesce mare diverginţă de păreri între Austro- Ungaria şi Rusia. Conferinţa va fi fără folosă. Constantinopolă, 7 Noemvre: Despre tractările şedinţei a doua a conferinţei nu se scie nimică. Filipopolu, 7 Noemvre. Clasele superiăre ale tu- turoră şeoleloră s’au închisă, deorece şcolarii s’au în- trunită intr’o drujină (batalionă) de voluntari TNT7zTU7 GAZETA!,TRANSI1VANIEI! 1885. Nişă, 7 Noemvre. Soirile despre complotulă contra lui Milană suntă cu totulă neîntemeiate. DIN DELEG AŢIUNÎ. In şedinţa dela 6 Noemvre a delegaţiunei unguresc!, ministrul* comun* de finance Kal-lay a rcspuns* la mai multe întrebări ce i s’au puşti, dintre cari cea mai importantă se referă la evenimentele din peninsula balcanică. Ministrul* a răspuns* la acestă din urmă întrebare astfel* : >Mi s’a pusă întrebarea, dacă .actualele evenimente âela Balsam au injluinţatu şi asupra raporturiloru din Bosnia. Declară, şi credă, că sunt bine informată despre totă ce se’ntâmplă în Bosnia, că pănă acum nici unii semnă nu arată, că evenimentele ivite în peninsula balcanică şi în cea mai apropiată vecinătate a Bosniei ară ii esercitată 6ret.are influinţă tiă asupra raporturiioră de acolo, fiă asupra disposiţiunei generale. In Ură domnesce complectă linisce... Atâta potu diee, că atâtă raporturile I rnaghiarismO şi lăţirea cunoseinţei limbei maghiare La serata ţinută la 28 Octomvre n. în Neutra de societatea de maghiarisare s’a citită o scrisore a lui Kos-suth despre »Activitatea socială pe terenulă culturii maghiare,« ală cărei cuprinsă se pdte răsuma în urmă-torele: »In patria nostră există numai o naţiune, care, punendă capotă migraţiunii poporeloră, a creată aici ună stată, o ordine de dreptă, căreia i*a imprimată marca sa naţională şi care apără acestă ţeră cu o egală iubire pentru toţi fii săi, ba a făcută atâtea concesiuni consi-deraţiuniloră de rassă, cum nu se mai găsesce ună altă exemplu. Rasse, naţionalităţi surită şi în alte state, aşa în statulă modelă de libertate, în America de nordă? der acolo legea nu le eunosee, pe când noi amă mersă cu diferite autonomii şi legi privitore la limbi pănă la o graniţă de echitate, necunoscută aiurea. Cine nu se mulţumeşte cu acesta şi vine cu pretenţiunî în socotela unităţii naţionale, acela e ună trădătoră de patriă, căci în Ungaria este numai o naţiune, numai una posibilă, cea maghiară! Ţinta activităţii sociale este desvoltarea simţului patriotică, redobîndirea terenului nerdută de Elă de siguranţă, câtă şi situaţiunea politică sunt* în timpul* de faţă deplină liniştifdre şi sunt, convinsă, că nici în viitoră nu se potă turbura. Dacă odată se va pute vorbi de vr’o turburare, acesta numai din afară pote veni.* După acestea ministrul* amănunţesce vederile sale asupra acelor* eventualităţi, care ae care să nulă sacrifice pentru elă, — umblă înbetiânituiă „Peşti Naplo...‘‘ care fără încetare îşi varsă blăstămurile sălbatice asupra vâmfătoriloră de patriă şi asupra guvernului. “ ,.Kolosz. KozI.“ declară politica oposiţiurialiloră de o politică cu vederi înguste, că* printr’însa se încura-jeză agitările naţionalitâţiloră. Imprăştiă minciuni scdse din ventă, compromită persdne onorifice cai! la auifulu numelui de patriă nu-şî bată peplulă, nu şî întorc* ochii dăr îşi îrnplinescă afacerile loră în linişte întru interesulă binelui comună. (Aşa o fii? —^ FOILETONtT. Căderea lui Miehaiu Yitezul* conferinţă ţinută la 18 Octomvre în sala Ateneului de A. D. Xenopolu. Munţii ce apară Ia orizonă au totdeuna ună farmecă deosebită asupra priviriloră nostre. Ori câtă de frumosă ar fi peisajulă ce se întinde la polele loră, ochiulă nostru, după o rătăcire pe pajişteie înverzite, se înalţă erăşî în susă către piscurile loră, atrasă de neînvinsa loră mândreţe. Aşa se întâmplă şi în orizoneîe timpului; în istoriâ cercetările timpuriloră posteriore se îndreptă în totdeuna cu mai mare stăruinţă căfră acele figuri măreţe, cari apară din timpă în timpă în privazulă celă negru ală vremuriloră trecute. Dintre domnii însemnaţi ai ţăriloră române mai nici unulă n’a atrasă atâtă de desă pena începâtorei nostre istoriografii ca figura dramatică a lui Mihaiu Vi-tezulă. Şi cu dreptă cuvântă; căci în scurta şi viforosa lui domn e elă a realisată măcară pentru ună momentă o ţîntă măreţă, căci din faptele şi greşelile sale putemă astâ(fl încă trage învăţături folositore. I Mihaiu vitezulă a căzută jertfă măreţelor* sale j concepţiunî. S’a bănuită adeseori, că clă încercase a- j duce la îndeplinire nisce planuri ce întrecea puterile şi! mijlocele sale şi că acestă disproporţia între ceea ce1 voia şi ceea ce pu e fusese pricina hotărîtore a câderei sale. Noi credemă a fi descoperită o altă esplicaţiune făgăduinţa sprijinului său cu armată şi mai alesă cu a prăbuşirei atât* de repede a uriaşei clădiri încercată bani contra duşmanului comună. De abia însă se înde densulă şi lămurirea acestui nou punctă de vedere j chegase legătura intre sfintulă imperiu română şi dom-va fi obiectulă prelecţiunei din astă seră. j nulă Munteniei, că Sigismund Batori, căindu-se de toc- i meala săvârşită, prin care îşi vându-se cordna ,pentru lună blidă de linte* sa întorse înapoi în Transilvania, şi Mihaiu Vitâzulă a cădută, nu în lupta lui cu Turcii,! Dândă erăşî în stăpânire scaunulă acestei ţări, se sâlură pe care din potrivă, a dus’o la cea mai strălucită isbândâj^e a doua oră de domniă şi trece Ardealulă în mânile făcândă pe Turci să recunosc* în elă ună omă de va-rira'e^u' său Andreiu Batori, cardmalulă din Polonia, ună 16re, pe care-lă preţuiau şi admirau, şi pe care neputân-1 ^ev°fa^ prietină ală rurciloră. du-lă supune căutau la stîrşită să-lă atragă în partea j De îndată ce aceste împrejurări se desfâşurarâ în Ar- loră. Căderea lui a provenită din politica întreprinsă j ^ ^:h«lu i se străfulgeră prin minte plauulă, care de elu cu ţările transcarpatine. acum îttabne îi va frământa fără încetare măreţâ Se scie, că Sigismund Batori, celă mai nestatornică dintre principi, să hotărî să se lapede de domnia Ardeiului şi se treeă acestă ţeră împăratului Germaniei Rudolfă. Mihaiu Vitezulă îşi dete tote silinţele a împedeca acestă schimbare de stăpână în ţara ve ină, întru câtă ! ună principe de talia lui, pe care-lă pute conduce cum j îi plăcea, se flâ înlocuită cu ună puternic* împârată | Nepuîândă însă zădărnici cestiunea, elă căută să între j în bune legături cu nouîă său vecină, care la rîndulă ; seu era interesată a nu-şî înstrăina simpatiile unui omă [ca Mihaiu, care dăduse dovedi de ceea ce putea în crân-[ cenile saie lupte cu Turcii şi de braţnlă căruia împâra-jtulă avea nevoiă neapărată în răsboiulă ee-lă purta chiar ! atunci contra împărăţii otomane. Mihaiu încheia deci eu Rudolfă ună tratată prin care se recunoseea de vasal ulă acestuia, primindu în schimbă dela împăratulă Iui gândire, anume de a scote pe Andreiu Batori din domnia Ardeiului şi de a supune acestă ţară propriei sale autorităţi. Elă pute să facă acesta cu a*âtă mai uşoră, cu câtă răsturnândă pe Andreiu Batori, elu dutca să treeă dreptă făcendă slujbe suzeranului său împăratului Germaniei şi să se folosâ ică de însuşi ajutorele date de densulă, spre a-şî realisa ascunsul!" său gândă. Pla-nulă era dibaci şi face onore conoepţiunei politice a lui Mihaiu ViteazuJă, care de obicciu în ochii istoricilor* no&tri trece numai dreptă ună mare căpitană, fără ună slabă politică. M baiu Viteaz ilă avea însă de cireum-venită o puter») care dăduse pănă acum doverfl îndestule de fineţă şi destoiniciă diplomatică şi precum clă voia să înşele pe Austria, astfelă şi Austria voia să-lă înşele pe densulă. Din documentele cele noră, numără,se şi interesante asupra acestei memorabile domnii se vede, că împăratulă germană nu respinse de lo<* propunerile lui Mihaiu de acueeri Transilvania pentru Nr. 240. GAZETA TRANSILVANIEI 1885, După acestea se provOcă la omorulă lui Komâromi Kâroîy din M -Ludoşă. pe care i’au ucisă nisce valaeht lacră Ion de dramă şi în care diarele oposiţiunale vădă simptornole unei revoluţiunî. „Peşti Napl6“ descrie dea-mfiruntulă casulă acestui omoră, istorisesce cum i-s’au scosă ochii, ’i s’au tăiată nasulă, urechile etc. pe când lui Kornâroini Kâroly nici ochii nu i s’au scosă, nici nasulu şi urechile nu ’i s’au tăiată, ba elă nici nu e mortâ. Elă nu pentru aceea a umblată, cu căruţa cu doi cai, pe drumulă dela Grindă - Gristură pentru ca să fiă prima jertfă a rcvoluţiunei, nu iubirea de rassă i-a făcută pe cei doi valahi să se ascundă în şanţulă drumului de ţâră, nu au avută ei gândulă ca sălii jerlfâscă pe aitarulă libertăţii ci au creZută, că Komâromi are bani şi acâsta i-a îndemnată să-lă atace. 0~e naţîunalitatea aceea — întrebă mai departe gremiului şă-şî contopâs?â planulă de învăţămentă cu pla-nulă ce este hotărUă pentru şcdîele de meseriaşi şi ca şcăla astfelă alcătuită să capete totdeodată şi caraeteră confensională. Propunerea, ce sta în legătură cu ideile inspectorului reg. de şeole a fostă primită. Astfelă profesorii dela scăla gremialâ au fostă provocaţi să facă o contopire a planuriloră de învăţă mântă. Planulă lucrată s’a trimisă prin coasistorulO din Sibiiu la ministeriu. Luândă ministerulă, respective co misarulă supremă ală scole'oră de meseriaşi, la cerce tare acestă plană, l’au aflată, că e în contrazicere cu textulă legai pentru meseriaşi, căci în legea aceea să dice, că numai statală şi comuna e în dreptă de a în treţină astfelă de scole. ţ)ile!e trecute venindă cornisarulă ministerială Pelerfi în Braşovă spre a organisa scâla de meseriaşi comunală, „Ko!oz-\ Koz.44 în mij'oculă căreia se găsescă făptuitori j a convocată prin protopopulă I. Petrieă, pe profesorii cari stau în drumulă căletoriloră, şi certăreţi de cărcîume \ dela scdla gremiului, pe parochulă Baiulescu ca presi-se fia deja gata de revoluţiune se fiă ea deja pregătită să j dentă aiă societăţii meseriaşiloră şi pe d. D. Manole ca răstdrne ordinea legalăA răspândi asemeni păreri nu j preşedinte ală gremiului. După o mică vorbire a cetită învolvâ ore o vătămare pentru respectiva naţionalitate?,cornisarulă Peterfi decretulă ministerială prin care se Şi dacă, în ore,-are clasă a respectivei naţionalităţi, s’arjînchide scola română de meseriaşi. La observaţiu-afla şi om -ni închinaţi spre revoluţiune, ore astfeliu de ; nile făcute, că nu esistă în Braşovă nici o scdlâ de fe-împrejurări nu le-ar servi spre încuragiare? jlulă acesta, şi că prin urmare hârtia ministerială nu are Jliarulă Cluşanu guvernamentală încheiă prin a! nici ună substrată reală, s’a limpezită cestiunea şi a ră-susţine, că „Peşti Naplo,“ şi consoţii aducă serviciu şovi- masă, ca băeţii dela meserii să nu mai cerceteze scola nismului „valahă44 p6te mai mare chiar decâtă foile 1 gremială ci să mârgă pe viitorii său la scola statnlui române. {seu la scdla comunală de meseriaşi, âr scola gremiului De faptă însă mânia lui „Koi-Kbzl.4! are altă causă.! va esista şi de aci înainte câtă va esista numitulă Grunwald şi soţii au atinsă puţină pe Ungurii din Ardâlă *gremiu. unde-i dore. Hinc illae lacrimae! i —--------— j Biserica-Albă, 6 Noemvre 1885. O şcolâ româllil „închisă. “ I Concertă şi petrecere cu jocă. ,,Corulă vocală ro- Eri şi alaltăerl se răspândise prin Braşovă'mânU din Biserica-Albă'( va arangia Duminecă In 3 (15) faima, că „părintescului nostru guvernu, spre a | ^ s6ra ® 6re în sa^a cea wIîou6 a ,.Burgului4 de împlă pausa cea lungă ce s’a ivitu de când nu i a*(:î uni^ concer^ vocală musicală, cu concursulă binevoi ne mai dă voiâ să ne înfiinţămă şcdle cu banii jtor^ b-lui Niculau Popovici prof. de cântă şi mu noştri, s’a decisă a închide una din şcdîele ro- mâne şi şi-a aleşii ca obiectă ală neobosit eloru sică din Caransebeşă şi cu următărea. Programă: sale îngrijiri „patriotice^ şcdla română industrială »Quverture romantiquea de Keler esecutată de v T» - u capela militară c. r. din locă a reg. Nr 83. dm Kt*noATTii « r ° 2. ,,Cântecu siciliana 4 eşec. de cor. voc din Braşovu. Ei bine, cum se p6te? — ne intrebamu noi cu mirare — „şc6lă industrială română “ încă nici avemă aici. N’avemu , der amu pute avă! Şi ca să nu se întâmple cumva o asemenea „ilega-itate,u „ părintescul ă“ guvernă a luată măsuri jreventive de cu vreme şi a închisă „şcăla română industrială din Braşovu înainte de a a fi înfi i n ţat u. Unulu din raportorii noştri ne comunică ur-mătărele amănunte despre acâsta afacere: In Braşovă esistă o şcolă comercială interioră sus-inută de gremiulă comercianţiloră români de aci. La acestă şcolă se predă instrucţiune băeţiloră din prăvăli, cari n’au avută ocasiune a cerceta vre-o şcolă mediei şi s’a dată voiâ să ia parte la ore şi băeţii dela meserii in numără de peste 80. Românii meseriaşi avea avanta-giulQ, că primiau Instrucţia în limba loră şi erau scutiţi letală de orice taxă. Mai în auulă trecută înspectorulă de şcole reg-ung d’aicî Koos cercetându acestă şcolă i a provocată pe protopopulă locului să stătuiâscă ca acăstă şcolă să se organiseze pe basa legei pentru meseriaşi. In urma a-cesta gremiulă română a însărcinată pe advocatulă său să cerceteze lucrulă şi să caute a da informaţiunile de lipsă spre a se pute organisa planulă în sensulă legei. Re-sultatulă acestei cercetări a fostă propunerea ca şcăla 3. b) Aria din opera „Balulu mascată,« de Verdi b) „Cântecu de iubire« de A. Mocsonyi, ambele esecutate de D-lă Nicolau Popoviciu şi acompaniate pe piană de d-!ă Siigel. 4. „Doină Doinită,« eşec. de cor. voc. 5. a) Bălcescu murindă1" de Meretti, b) ,O nu-ţl întorce faţa taf de Dima, ambele esecutate de D lă Ni-coiau Popoviciu şi acompaniate rpo piană de D-iă Siegel. 6. ,,Erna* esecutată de cor. voc. 7. a) Siquidill’of de Dima, b) ..Doră de resbunare44 de Gavadio, ambele esecutate de D lă Nicolau Popoviciu şi acompaniate de D-lă Siegel. 8. „Potpourii românesd14 de Sykora, eşec. de capela milit. c. r. din locă a reg. Nr. 83. După concertă se va ţine jocă. Biletele de intrare se voră vinde cu 70, 80 cr. şi 1 fl. O parte din veni-tulă cura'ă este destinată pentru incendiaţii nefericiţi din Oraviţa. Invitările şi programa mai detaliată se voră distribui în curendă. Sperămă, că concertulă va fi bine cercetată. SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. ală »Gaz Trans.f) YIENA, 7 Noemvre. — In comisiunea de patru a delegaţiunei unguresc?, ministrul ă co-munu de finance lâmurindu bugetulu bosniacă (Jice/JJ că ^actualele evenimente n’au influinţatu nieîdecum asupra raporturiloră ţSriloră ocupate, unde domnesce complectă linişte, ceea ce do-vedesce şi recensâmentulu poporaţiunei ce s’a făcută fără nici o greutate şi recrutarea terminată cu resultate favorabile. VIENA, 7 Noemvre. Foile anunţă, că mi-nistrulu instrucţiunei Conrad a demisionată, nu-mindu-se în locu’i directorulă Teresianului, con-silarulu Curţii Goutsch. PARISU, 7 Noemvre. — Ministrulă de es-terne Freycinet a primită pe delegatulă bulgară Geşofî în audienţă privată şi a declarată, că dorinţele bulgare d’a se susţinea unirea, cu t6tă simpatia ce o are pentru rasele creştine din Orientă nu le p6te primi decâtă numai ca informaţi uni. DIVERSE. Ună faptu cnriosft. — Ună faptă destulă de cu-r osă, s’a petrecută de curendă la teatrulă din Brema. Aparatulă stingătoră ală încendiiloră a începută într’o bună dimineţă ca să funcţioneze de la sine umplândă teatru cu apă pănâ la o înălţime de mai mulţi metri, ast-felă că a trebuită grabnica intervenţiune a pompierilor ă pentru ca să salveze situaţiunea. * * * Devotamentnlft mamei. — pilelele trecute o casă din Amsterdam luă focă. Flăcările luară nascere dela o prăvâliă şi se desvoltară cu o repeziciune forte mare venindă In contactă cu apele de Colonia şi alte lichide torte inflamabile ce se aflau într’una din camerile de alături cu prăvălia. Stăpâna casei a perită căutândă să scape pe cei trei copii ai ei, cari dormiau într’o cameră din etagiulă de josă, şi cari au fostă, oa şi dânsa, prada flacăriloră. Totă casa a arsă, ne mai rămânândO decâtă zidurile, cu tote ajutorele date de pompieri. In iotă timpulă cât a durată foculă şi mai cu semâ după ce s’a aflată despre mârtea mamei şi a celoră trei copii, în-treguiă oraşă a fostă cuprinsă de o mare desolare. * >k * Sărutările copiiloră. — Ună medică din Dussel-dorf scrie: Este o datină urîtă şi periculosă, a săruta copii pe gură. Mulţi copii mulţămescă âstoră giugiuleli drăgălaşe difterita. Este greu a socoti, câte caşuri de difteritâ nu urmeză din acesta neenibzuială a omeniloră, dar aceea e sigură, că omeni mai înaintaţi în vîrstă au adeseori difieritâ, însă în aşa mică măsură, încâtă ei o socotescă acesta numai ca o simplă răeelâ, şi de aceea nici nu se lerescu a veni îu contactă cu alţii. Deorece difterita se propaga în cele mai multe caşuri prin transportarea directă a germeniloră stricăcioşî, şi fiindă că pentru transportare nu este altă mijlocă mai potrivită, decâtă sărutatulă şi tiindă că în fine sărutatulă a devenită obi-ceiu la tote ocasiunile, atunci de sigură nu e lucru bă-tătorfi la ochi, că băla acesta devine epidemică. Deşi nu voescă să Zlcă. că tote caşurile de difterită proviuă din sărutată, totuşi este recomandabilă, ca în creşterea opiiloră să se procedă cu mai puţine giugiuleli. & Domnişora CAROLINA CSICSO proprietară de oasă şi realităţi in Braşovă CAROL GOTTFRIED HAGER maioru in pensiune facă prin acesta cunoscută amieiloră şi cunoscu-ţiloră cununia loră ce se va oficia în 10 Noemvre n. 1885, ia 11 ore a. m,, în biserica evangelică g din cetate. 6 m Editoră : lacobă MureşLam. Redactoră responsabilă : Dr. Aurel Mureşianu. ti(i; der, că împăratulă avea de gândă a se sluji numai le Mihaiu ca de ună instrumentă, pentru a răpune pe Andreiu Batori, şi apoi a-i mulţumi frumosă şi a-lă trimite erăş! înapoi peste munţii de unde venise. Se încinge deci o luptă diplomatică din cele mai interesante între împăratulă Germaniei şi domnulă ro-aia£l, in care ambii căutau să se repună unulu pe altuia, ţâră a’ş! părăsi insă nici uuulă ajutorulă celuilaltă. Mihaiu avea nevoe de împăratulă pentru a’lă sprijini în îndeplinirea planuriloră sale şi împăratulă avea nevoe Je Mihaiu pentru a fi apărată în contra Poloniloră şi a creaturilor^ loră, tote pret.inele ascunse ale Porţii, cu tare Rndolfă se afla îu războiu. Câtă timpă acele scopuri ale celoră duoi protiv-aiei erau încă departe de îndepliairea loră, relaţiunile jiatre Mihaiu şi împăratulă rămaseră prietenbse; de în-iatâ insă ce unulu începu a simţi, că este, ertaţi-mi es-jresia comună, der care caracleriseză de minune situata. trasă pe sfură de celalaltă, buna înţelegere ce domine intre denşii începu a se strica. Astfelă Mihaiu nu ijieptă ordinuiă împăratului pentru a trece peste munţi i pe când Germanii retlexivî şi greu de hotărită, discu-ao şi cumpăneau la Viena, Românulă, strânepotulă iredmcu ală poporului ce se închinase numai la fapta îndeplinită, cădea ca ună fulgeră asupra lui Andreiu litori, îlă sfărâmă la Seheilenberg lângă Sibiiu şi curendă hpâ aceea vărsă nişte lacrimi de ocasiune la vederea îpului cardinalului adusă pe o tipsie înaintea învirigâ-orului. Acestă grăbire a lui Mihaiu Viteazulă trezi neîn-iderea politiciloră dela Viena şi de acum înainte ţinta loră de căpetenie va fi de a spiona pe Mihaiu, dacă nu cumva vrea să se împatroneze în Transilvania, după cum se rostescă documentele. Mihaiu, luându-şi curendă după aceea titlulă de guvernatoră ală Transilvaniei şi cuce-rindă apoi şi Moldova, de astă dată câk-ândă ună ordină espresă ală împăratului, arătă cătră acesta o independenţă de lucrare care făcea să sporescă necontenită bănuelile curţii din Viena. Pe de altă parte, Mihaiu înţelese din deosebite convorbiri avute cu comisarii împărătesei şi din corespondenţa sa, chiar dela începută a-mară şi ascuţită, ţinută cu Basta, că împăratulă avea de gândă să’lă scotă din Transilvania, de îndată ce acesta s’ar putea face fără pericolă pentru starea Germaniei. Relaţiunile, în aparenţă prietenose încă, erau în fondă cele mai încordate şi lupta nu trebuia să întârZiă a is-bucni acolo unde până acum domnise prietenia şi vorbele dulci. Revoluţia Unguriloră contra domniei lui Mich3iă d termină pe German! a se pronunţa făţişă contra lui M'haiu şi acăstă luptă, ăntâiă cinstită şi pe f.iţâ, se sfâr-şesoe prin asasinatulă mişeiescă de pe câmpia dela Turda. Acestă scurtă schiţare a fapteloră de căpetenia, cari aîcăfuescă actele dramei, plină de mişcare şi de interesă, a domniei eroului romană, erau necesare pentru înţelegerea analisei canseîoră. cari esplică pentru ce Michaiă a trebuită să cadă victima planuriloră sale. Noi credemă, că dâcă Mihaiă a eăZută, acesta nu a fostă datorită nedibăciei sale politice exteriore. Decă aşi potâ să urmărescă eu domnia-vostră pasă cu pasă acţiunea politică a lui Mihaiă Vitezulă, care unia prin firile reţelei sale pe papa de la Roma cu ţarulă Moscc-viţiloră, pe patriarchulă dm Alexandria ca regele Svediei aţî vedea că Mihaiu Vitâzulă este aprope totă atâtâ de bună politică ca şi genială căpitană. In resumată politica lui exteriără tindea a speria pe Turci prin Germani şi pe Germani prin Turci şi a’şî croi întru aceste două puteri ună Stată ală său, care să înghiţă în elă nu numai Ardealulă şi Moldova dar chiar şi mândrulă regată polonă, să se întinZâ, cu alte cuvinte, dela marea Baltică pănă la marea Negră. Totă ce se pute face în politica exteriără, Mihaiă a fâcut’o şi nu credemă să se p<5tă găsi o singură greşală marcantă în conducerea relaţiuniloră sale cu imperiele vecine. Şi Mihaiă Vitâzulă avea sorţii cei mai minunaţi de a isbuti, tocmai prin acestă sistemă de a îngrozi pe duşmanii săi unulă prin altulă. Ambii îi căutau alianţa, îi trimitâu presenturî de preţă şi se temeu de a’şî atrage cumplita sa mânie. Mai alesă după cucerirea Moldovei, Mihaiu era aşa de puternică, încâtă ar fi putută dicta elă condiţiile rivaliioră săi, când, ceea ce nu puteu face două mari împărăţii, o mână de Unguri răsculaţi aduseră uşoră la îndeplinire Mihaiu era anume fârte tare in posiţia sa exterioră, der fârte slabă în cea din năuntru. Reua conducere a politicei interne, nu a celei externe a pricinuita căderea lui şi de aceea va trebui să aruncămă o ochire asupra modului seu de administraţiă şi mai alesă asupra modului cum înţelegea elă să se conducă faţă cu masa poporului română. (Va urma). Nr. 240. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Oureota la bursa da ITieaa, din 7 Noerobre st. a, 1885. Rentă de aură 4°/0 ... 97 65 Rentă de hârtia 5% . . 89 95 Imprumutulu căilorft ferate ungare ....... 148 40 Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostd ung. (1-ma em isiune) ... 96 50 Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostă ung. (2-a emisiune) .... 124 50 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostă ung. (3-a emisiune) .... 109.- Bonurl rurale ungare . . 103 90 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.— Bonuri rurale Banat-Ti- nuşă..................103.75 Bonuri cu cl. de sortarel03 75 Bonuri rurale transilvane 102.50 Bonuri croato-slavone Despăgubire p. dijma de vină ung.............. Imprumutulă cu premiu ung.................... Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 12080 Renta de hărtiă austriacă 82.— Renta de arg. austr. . . 82.30 Renta de aură austr. . . 109 — Losurile din 1860 . . . 140,— Acţiunile băncel austro- ungare ................ 868 — Act. băncel de credită ung. 284.75 Act. băncel de credită austr. 280 80 Argintulă —. — GalbinI împărătesei ...... 595 Napoleon-d’orI........... 9.96 Mărci 100 împ. germ. . . 61.75 Londra 10 Livres sterlinge 125.65 Bursa d« Bucuresri. Cota oficială dela 26 Octomvre st. v. 1385. 102. • Cump. vând 97.60 Renta română (5°„). . . 87 88 118 40 Renta rom. amort. (5°/0) . 9l 92 » convert. (6°/0) . . 87V2 88V2 împr. oraş. Buc. (20 fr.) . . 30 31 Credit fonc. rural (7%) . . 1011/* 102 l/i » „ „ (5%) • • 86 87 » » urban (7°/„) . . 971/* 98V4 , (6°/o) . . 901/* »1V. * . • (5%) • • 81 Vi 82Vi Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. « * » Naţională Aură............................. 14 V4 14. Va Bancnote austriac© contra aură. . 2.00 2.02 (Şublicaţiune. Târgulă de ţdrâ celu mai aprdpe a „St, Arcliangelă‘£ în comuna B. Lipova comitatulfl Timiş6rii se va ţinea în 15 Noemvre a c. stilfi nou. Tergulă de vite însă se va începe cu 2 (jile mai înainte. Lipova în 1 Noemvre 1885. Antistea comunală. Numere singuratice ă 5 cr. din „Gazeta Transilvanieik£ se potu cumpăra în tutungeria lui I. GROSS. ^j±±±±±&±±&££±±±±±±±±±£±±&±±±±£ Magazinu de haine bărbăteseî Totu felini ă de haine barbatesci elegante şi solidei lucate confecţionăm (l în magasinulii nostru după comanda şi după jurnalele cele mai nouă. Totodată recomandăm marele nostru depositu de stofe indigene şi streine pentru rocuri, pantaloni şi giletcl cu preţurile cele mai eftine şi rugămti onor. publică a ne onora cu comande câtă mai numerdse. Cu distinsă stimă A. Scliwarze & Bartlia. Uliţa Vămei Nr. 11. Conspectului operaţiunilor®! institutului de creditu şi de economii ,ALBINA* în luna Octomvre i88ţ. Intrate: Numerară din 31 Septemvre 1885.. . . fl. 52,163.44 Depuneri..................................* 129 529.39 Cambii răscumpărate.......................» 372,524.52 împrumuturi hipoteearî şi afle împrumuturi » 68,437.67 Interese şi provisiunî....................» 21,884.48 La fondulu de pensiune....................» 376.50 Moneta vândută..................... . » 28,3 0 91 Etecle ,..............................* £3,767.25 Conturi curente ......................» 62,414.79 Diverse ..............................» 376,32 Suma fl. Eşlte: Depuneri................................fl. Cambii escomptate ......................» împrumuturi hipoteearî şi alte împrumuturi » Interese pentru depuneri . . Contribuţiune şi competinţe Salarie şi spese .... Moneta cumpărată .... Conturi curente .... Diverse ................... Cupdne cu scrisuri fonciare . Numerară cu 31 Oîtornvre a. c. 769,845.27 158,483.74 388,272.36 48.720.60 1473.63 2335.03 2,357.26 18.148 05 91 334.84 880.78 19.664.45 37.874.51 Sibiiu, în 31 Octomvre G. loanu, m. p Director esecutiv. Suma fl. 769.845.27 1885. losifu Lissai, m. p. Comptabilă. fl a >c3 > *- c >d o a fl s a» > «s o o a? o o rO *3 XD ar O Ph OJ i-l CC a B a .■ts - O o a <—< iO oo GO »g ^ O S fl fl a 5h GO VO fl B .S >cs *o fl fl fl <1 ce 'fl fl P-i «r aj o ® s ~ a a o TTj Cu u-, V 2 fl fl mG- m £ tsj < o K < W fc P t—< r* < Eh DO Q <1 Mersula treniiriiorQ pe linia I®red©alti-Budapest» şi pe linia Teiuşfi-Aa*a 1231 2.16 3.12 3 33 3.41 3.50 4.25 4.50 5.41 6.0? 6.40 7.00 6.41 7.14 7.42 8.31 9.01 10 Oi 10.16 11.24 11.43 11.45 12.08 1.2,22 1257 1.27 1.45 2.06 2.31 2,50 3.48 4.19 4.34 4.53 5.20 5 3 6.07 6 32 7.30 ii.85 8.27 9.45 9.59 10.28 ,11.36 12.10 J12.43 1.31 2.56 3.29 4.00 4.18 4.36 5.05 6.20 9.11 11.26 1.28 2.00 2 11 2.31 3.18 3.41 4.01 4.26 5.08 5.27 5.50 8.02 6,24 6.43 7.03 7.26 8.51 9.31 9.43 9.51 9x8 16,24 10.44 11.28 11.44 12.18 12.36 1.22 1.56 2.34 3.02 4.41 5 30 6.03 6.35 7 14 8.0) L1.40 2.31 6.01 6.40 7.20 8.01 10.05 11.02 11.3 12.14 1.09 1.50 2.48 3.23 4.56 9.4C Tipografia ALEXI, Braşovă. Ar&iSîk-Tlmiş&r.-i Trenă wan*.b aa Aradik Aradulă nou Nâmcth-Sâgh Yinga Grezitalva Merczifalva 6.00 6.25 6.50 7.19 7.38 7.56 8.42 Trenă ie pora&ne 12 55 1.21 1.46 2 18 2.36 2.53 3.40 Trenii de persone 8.25 8.36 8.54 9.13 9.25 9 36 10.06 Ţinea işâr&«A radă Teluşft- ' > juIfo-Hmlapesla B ia dua pes ta- Iradă'TeiuşA. [ Trenă omnibus Trenă omnibus Trenă de persăne Trenă do persane Trenă accelerată Trenă 1 omnttu 11.09 3.56 Viena 11.00 7.15 >J :i i Alba-Iulla 11.46 — 4 2" Bsiflapesta 8.05 1.45 8-MJl Vinţulă de josă 12,20 — 4.53 Szolnok 11.02 3.44 1140 Şibotă 12.52 — 5.19 11.12 4.02 12 0( \ Orăşlia 1.19 — 5.41 3 37 7.53 5.2 >i Simeria (Piski) 1,48 — 6.08 i Giogovaţă 4.13 ~ 619, Deva 2 35 — 6.39 Gyorok 4.38 — 6.4t ji Brameîca 3.04 — 701 Paulişă 4.51 — 7.00 Hia 3.36 — 7 29 Radna-Lipova 5 10 — IM (iurasada 3 50 — 7.41 Conopă 5.38 — 7.51 Zam 4 23 — U2 Bdrzova 5.57 — 8.1C l Soborşin 5.09 — 8.49 Soborşin 6.42 — 5.58 1 Bărzova 5.56 — 9 29 Zam 7 14 — 9.28 Conopă 6.18 — 9.49 Gur&sada 7 43 — 9.56 Radna-Lipova 6.57 6 14 10 23 Ilia 8.01 — 10.17 Paulişă 7.12 6.30 10.37 Rranicîca 8.21 — 10.38 Gyorok 7.21 6.47 10.52 Deva 8.47 — 11.0c i Glogovaţă 7.56 7.17 11.18 Simeria (Piski) 9.05 — 11.23 Ara dăt 8 10 7.32 11.32 Orăştiă 10 10 — 12.24 Szolnok ^ i, 2.39 12.00 4 5* Şibotă 10.43 — 12.53 3,1.6 12.14 5.10 Vinţulă de josă 11.04 — 1.22 1 Budapesta 7.10 | 2 10 8.16 Alba-lnlia 11 19 — ud | Viena - ! 8.0) 6.05 | T«?laişă 12 03 — 2.24 Nbucria Fetroţeni $f..ai»eirla Strei a Hnţegă Put Cri vad ta Baniţa I* «troieni Trenă de persone Tresă omnibus 63) 7 05 7 53 8.16 9.33 10,11 10.43 11.50 12.27 1.19 2.10 2.57 3,35 4.04 Petroşenl—^iks&eria (Piski) Trenă de persdne Trenu de persone Trenă omnibus Trenă omnibus Trenă omnibus Treni de peri. ■ Timişăra 6.07 12.25 5 00 Petroşenl 8 49 9 33 1 WT | t-o 1 r Merczifalva 6.40 1.16 5.50 Baniţa 7.27 10.14 «.itl Orczifalva 6.51 1.34 6.07 Crivadia 8.06 10 54 6.4 1 Vinga 7.08 2.04 6.32 Pui 8.50 11 ‘7 7 dl Năaaeth-Săgh 7.23 2.25 6 53 Haţegă 9.31 12 17 8 Om Aradulă nou 7.40 2.54 7.24 Streiu 10.16 12.58 84« Ara^ik 7.50 3.10 7.40 Simerla 10.53 1,35 1