KEDAC'I'IÎJSTEA ŞI ADM miSTRAŢICNEA I BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22.
I
,GAZETArt IESE ÎN FIECARE ţ)I.
Pe unfl anâ 12 fior., pe şese luni 6 fior., pe trei luni 3 fior.
lic-Liârir. şi străinătate:
Pe anfi 40 fr., pe ş6se luni 20 fr,. pe trei luni 10 franci.
ANULU
SE PRENUMERA:
ia poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
XLVIII.	ANUNCXURILE:
O seriă garmondtt 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicai
S&i lssrî nsîrano&ia nu ee pHmesoB. — Manutoripts nu se rotrămltfi.
H& 239
«l
Sâmbătă 26 Octomvre (7 Noemvre).
Din causa S-tei sărbători de mâne, c^&rulu nu va apare pană Luni sera.
BraşovA, 25 Octomvre 1885.
MercnrI s’au împlinită Zece ani, de când d-lu Coloman Tisza s’a presentatu înaintea dietei pentru întâia 6ră ca ministru-preşedinte alu Ungariei.
Partisanii ministrului - preşedinte sărbăto-rescu acostă aniversare cu mare tămbălău. Nici că se putea altfeliî. D-lu Tisza are marele merită de-a fi căpătuită în intervalulă de Zece ani, de când a luată frânele guvernului în mână, ună legionă de <5menî necăpătuiţi şi este naturală ca creaturele să se închine dinaintea măes-trului loră.
Afară de 6stea mameluciloră ce şi-au adunat’o de pretutindeni şi şî-a organisat’o, d-lă Tisza nici nu mai are pe nimeni, care să se gândescă cu recunoscinţă şi eu simpatiă la rezultatele activităţii sale ca ministru preşedinte. Nici chiară între Maghiari densulu^ nu se mai bucură de popularitatea ce o avea odinidră, când era şefă ală oposiţiunei. Cei ce nu s’au încălzită la sdrele protecţiunei lui puternice, precum şi toţi Maghiarii cari şi-au păstrată independenţa opiniunei, recunosoă, că mai nimică nu s’a împlinită din speranţele ce le pusese naţiunea maghiară în ministerulă Tisza la 1875.
„Când a venită la guvernă — scrie orga-nulă germană ală d-lui Apponyi — d-lă Tisza a promisă sărbătoresce, că va face capătă mise-riei financiare restabilindă eehilibrulă în finan-cele statului. Cum şî-a împlinită densulă acâstă promisiune? Defieitulă Ungariei era la 1875 de 60 milidne, din cari celă puţină 40 milidne erau destinate pentru investiţiunî; astăzi când ne trebue neasemănată mai puţină pentru investi-ţiuni, când dările de atunci s’au urcată celă puţină cu 15 miliăne, avemă ună deficită de 34 milidne, care se pdte acoperi numai prin contractarea de nouă datorii. In asemeni împrejurări nu pdte fi vorbă de echilibru în financele statului şi ţera totă aştdptă împlinirea promisiunei ministrului. “
„Una din cele mai neapărate trebuinţe ale unei ţări — continuă memorata fdiă — este o bună administraţia. Succesu-i-a dre lui Coloman Tisza în cei Zece aQl de când e ministru-preşedinte, să introducă o asemenea administraţia? Nici cei mai înfocaţi amici ai lui nu voră pută afima acesta. Nepotismulă şi pro-tecţiunea grasdză mai multă ca ori şi când. Tdte oficiele suntă înţăsate de dmeni incapabili, pe cari i-a căpătuită, spre a câştiga fa-miliele loră influente în favdrea scopuriloru guvernului. Corupţiunea domnesce şi acum ca şi mai înainte- şi poporului i s’au încărcată în spinare nisce sarcini enorme, fără ca să i să dea în schimbă o administraţia şi o justiţia regulată şi cum se cade; pe tdte terenele întâlnimu şlen-drianulă avitică.“
Aşa critică Maghiarii independenţi activitatea de Zece ani a lui Tisza. Ce se mai Z^ca Nemaghiarii, când înşişi Maghiarii condamnă fără cruţare sistemulu lui de guvernare? Ce să Zicemă noi Românii, cari de Zece ani amă fostă tractaţi de d-lă Tisza numai cu tunete şi cu trăsnete ?
Ddr nici că mai e lipsă să Z^cem^ noi, când destulă Z'icd Maghiarii înşişi despre purtarea d-lui Tisza faţă cu noi şi în specială faţă cu Arddlulă. fiarele maghiaro din Budapesta se ocupă tocmai acum de situaţiunea Ardd-luîui şi aceste Z^are suntă cari, după Zece ani de regimă tisaistă, vină şi constată că „Ar-delulu e ună cuibă de mameluci şi se folosesce numai pentru trdba alegerii de deputaţi “, că „guvernulă Tisza a coruptă Arddlulă într’ună gradă ne mai pomenităM, că „sub dictatura parlamentară a d-lui Tisza administraţia şi justiţia în Arddlă a devenită câtă se pdte de rea, şi coruptă. “
Acdsta o constată a Zi însăşi pressa maghiară. Persecuţiunile naţionale, terorisările, distrugerea şi ameninţarea a totă ce e românescă o vedemă cu ochii. Din tdte promisiunile, ce le-a făcută, când a venită la guvernă, d-lă Tisza şi-a ţinută numai promisiunea d’a lovi fără milă în interesele de viaţă ale naţiunalităţiloră nemaghiare, „d’a le sdrobi,“ cum s’a esprimatu în dietă.
Dccă nu şi-a putută împlini nici acesta promisiune, nu e d-lă Tisza de vină, ci puterea de viaţă a naţionalităţiloră, pe care nici cinciZeci de ani de dictatură tisaistă nu-o va putd înfrânge.
Timpă de (Jece ani guvernulă tisaistă a totă lovită şi distrusă în drdpta şi în stânga, causândă numai rane şi ruine. Noi Românii reamintindu-ne acestă tristă şi durerosă periodă de dictatură parlamentară maghiară nu putemă decâtă să dorimă, ca să ne fia dată câtă mai eurândă a serba nu inaugurarea, ci căderea acestui sistemă de guvernare asupritoră.
UNIREA BULGARILOR!!.
Telegramele cele mai nouă:
Gonstantinopolu, 4 Noemvre. Eri apăru o iradea, care ordonă mobilisarea întregei armate turcescî, cu es-cepţiune de corpurile din Yemenă şi Bagdadâ.
Sofia, 4 Noemvre. Cu mare nedumerire se aştăptă resuitatele conferinţei. Guvernulă socotesce de imposibilă întârcerea la status quo ante şi retragerea trupeloru bulgare din Rumelia osticâ. întârcerea la status quo ante fără întrebuinţarea forţei se consideră ca neesecutabilă. După vederile cercuriloră oficiale, cei opai mulţi sorţi de isbândă ar fi menţinerea tractatului din Berlină, der promiţendu-se unirea personală. — După o scire ce circulă ad, prinţulă Alexandru, însoţită de consuiulă generală englesă d<n Sofia, va ave o întâlnire la graniţa turcă-rumeliofă cu marele Vizirii, spre a se înţelege în privinţa unirii Rumeliei ostice.
Belgradu, 4 Noemvre. Se vorbesce, că s’a ordonată în tote districtele dela graniţă mobilisarea chemărei a doua. Prin acesta armata se sporesce cu 8 regimente de câte 4 batalione. Aceste trupe se concentrezâ câtă mai curendă în Nişă. Uitimulă transportă de 140 cai a sosită erî în Nişă.
Filipopolu, 4 Noemvre. Se constată în tote părţile ţării ună puternică curentă în direcţiunea, ca guvernulă în cestiunea unirii celoră două ţări să nu facă nici o concesiune, ci să o apere la nevoiă cu armele. E fărte populară idea unei înţelegeri directe a prinţului cu Sultanulă şi se speră în mijlocirea Angliei. — Preşedintele societăţii de binefacere macedonene, Ryssov, care s’a întorsă dintr’o călătoriă prin ţeră asigură, că Macedonia va rămâne liniştită der se va ridica îndată ce Bulgaria va fi strîmtorată din partea cuiva.
Nişă, 4 Noemvre. La Zaribrodu nu se mai vădu multe trupe bulgăresc!; se d.ice, că grosulă armatei ar fi concentrată la Sîivnitza. — Din Vidinu se anunţă, că flotila bulgară se aşteptă dela Rusciucă. Intenţiunea e să atace de pe Dunăre oraşele serbesci dela graniţă.
Brza-Palanca şi Cladova. Bulgarii declară: Serbii numa la Sofia potă merge; noi mergemu la Belgradu. Volun iuti din Vama, Rusciucă şi Şumla sosescă în fiecare <j în Vidină. Aceştia se înarmăză şi se trimită la graniţă E mare lipsă de muniţiune; abia se vină 50 cartuş' (patrdne) de o puşcă.
Suttomore, 4 Noemvre. Din Scutari se raportâză că acolo mereu sosescu redifi din Albania de mijloci spre a întări garnisona. Se facă însemnate cumpărăr de cai pentru trenă şi transportă. Tote provenienţei» din Muntenegru se supraveghiază.
Ianina, 4 Noemvre. In urma înarmăriloră răs boinice ale Greciei, domnesce mare agitaţiune între mo hamedani. In Ianina, Prevesa şi alte locuri notabilii ai ţinută adunări şi au hotărîtă să adreseze Porţii o tele gramă de supunere şi o adresă, în care se accentueze că Mohamedanii nivîodată nu voru consimţi se se schimb< starea esistentă.
Viena, 4 Noemvre. Prinţulă şi Caravelov suntE înţeleşi a sacrifica totală, numai ca să scape de concesiuni teritoriale Serbiei, dedreee aşa ceva ar ave ca urmare o revoltă în Bulgaria, care e oţărîtâ de Zankov E adevărată, că în Macedonia e totulu gata pentru c revoltă.
Maghiarii şi Politica orientală.
In Halmi s’a dată la 4 Noemvre o serată în ondrea deputatului Audreiu Gyorgy. Cu acâstă oeasiune Gyorgy a ţinută următorulă discursă, de toţi cei de faţă aprobată, în care tractâ politica orientală pledândU pentru o acţiune energică.
Coatele Andrassy, apărândă ocupaţiunea Bosniei în contra opiniunei publice a Ungariei, s’a provocată la viitoră. Trebue să constatămă, că evenimentele au justificată complectă politica sa, au justificat’o nu ca politică a Curţii, nu ca politică a lui Bismarck, ci ca politică specifică ungurescă. Timpulă e aprăpe, în care proce* derea sa de atunci se va considera ca unulă din meritele sale cele mai mari pentru politica ungurescă. Şi în adeveră: Balcanulă în agitaţiune şi vechiulă cămină de focă permanentă, la graniţele nostre — să se observe bine, la graniţa croată şi fosta militară — linişte complectă ; campionulă ideiloră panslaviste, Muntenegrulă, închisă cu zăvore de feră în Sudă de răsboinicii Albanezi, în Ostă prin ocupaţiunea micstă a Sangiacului, în Nordă de monarchia nostră şi în turburarea generală' constrînsă la neactivitate, hidra ideiloră panslavistice ţinută celă puţină aci îngenunchiată: acesta’i ună resul-tată, de care politica de ocupaţiune are totă causa d’a fi mândră
Vremă sinceră pacea, o eeră stările nostre economice şi politice. Der dacă răsboiulă formală aternă de o împuşcătură la graniţa serbo-bulgară şi dacă restabilirea statului quo ante va fi probabilă împreunată cu sacrificiu de sânge, atunci sfera intereseloru nâstre pretinde fără îndoială o politică activă la Balcani. Restabilirea statului quo ante pură şi simplu e împreunată cu mari pericule, e cu neputinţă. Tote modificările, chiar şi cele mai mic! în statutulă de orgaaisare, ce s’a lucrată pentru Rumelia orientală, ascundă în sine ună îndoită periculă. Perieululă esternu zace într’aceea, că interesele Serbiei j’ară pute vătăma prin acesta în modă simţitoră. Bărbaţii de stată bulgari o spuuă pe faţă, că unirea e ni-suinţa principală a Bulgariloră şi Rumelioţiloră. Orice apropiare de acestă ţintă în statutulă de organisare conturbă în modă simţitoră eehilibrulă în peninsula balcanică, a cărui cestiune guvernulă regelui Milan a pus’o • pe tapetă cu atâta taetă justă. Perieululă internii zace într’aceea, că periculele acestei tendinţe crescă, că îm-pedecarea unirei este numai formală şi cu acăsta se ză-darnicesee totă scopulă conferinţei. Dei cestiunea mai are şi ună altă punctă. Punctulu de greutate trece în ‘ Macedonia. Organisarea acesteia va fi noulu mără de certă şi Caravelov are dreptate să susţină, că liniştea ‘ Macedoniei aternă numai de Bulgari; pănă în celă mai din urmă sată suntă comitete bulgare active. Nu’i vor- ■ bă esistă şi comitete daco-române şi spre mai marea ■ mărire a înaltei Porţi lucrările loră de »soboli* le isto-risescă în publicaţiunî oficiale. Der acestă mişcare de
Nr. 230.
GAZETA TRANSI1VANIEI]
1885.
nde ’şî-a luată începutulă? Oratorulă spune, că părintele ei este Dondukoff-Korsakoff, că comitetele pan-slaviste moscovite trimită preoţi şi profesori, cari scor* monescă foculă revoluţiunii. Ţinta este întemeiarea unui mare stată bulgară sub cunoscululă protectorată, întemeiarea acelui stată, care să se întindă dela Dunăre şi Marea Negră pănâ la Marea Egeică, cutrierândă peninsula balcanică. Noi trebue deja adl se luptâmu în contra formării acestui stătu şi acesta e problema principală a politicei orientale active.
Chiar şi interesele năstre materiale pretindă acesta. Piaţa principală a viitorului nostru economică, a industriei nâstre ce se desvoltă este Orientulă.... La ce ne putemă aştepta pe tăremulă tractateloră comerciale din partea unei mari Bulgarie, vedemă din procederea micei Bulgarie, care preferă pe tote terenele mărfurile rusesci, opunendă ună potopă înlregă de şicane esportului nostru. Şi politicescel Să mai vorbescă şi de asta? Teoria despre echilibrulu stateloru balcanice nu e nicidecum o te-oriă golă. Are carne şi sânge. Noi nu putemă mulţămi Serbiei pentru lealitatea sa concretă prin aceea, că lă-sămă mână liberă contrarului său, cjicemă, concurentului ei.
Isbutindă puterile să stingă foculă şi să susţină pacea, atunci problemele politicei orientale active suntă: o modificare câtă se păte de mică a statutului organică rumeliotă, protectoratulă seriosă asupra Albaneziloră,
năstre se arată simpatică faţă cu Serbia şi doresce ju nelui regată nu numai ună repede progresă culturală, ci şi, decă este cu putinţă, o mare întindere de teritoriu apoi nisce asemenă vederi nu potă fi privite decâtă ca dovedi despre o politică de vecinătate cu totulă amicală şi ca o apreciare totă atâtă de dreptă câtă şi de bine-voitore a situaţiunei în care se află Serbia astăzi. In nici ună casă însă aceste vederi nu potă fi privite ca semne pentru acea politică cuceritore, de care pressa rusă acusă necurmată pe Austro-Ungaria. Nu scimă cu ce şi decă Conferinţa ambasadoriloră va despăgubi pe Serbia pentru sacrificiile sale materiale, der când pledămă contra aplicării biciului, apoi facemă acesta tocmai fiindă că suntemă de părere că Serbia se află faţă cu monar-chia nostră în nisce relaţiunî cu totulă altele deoâtă cele în care cei din Petersburg şi Moscva ar dori să menţină pentru vecînicie pe Bulgaria faţă cu Rusia..«
Trebue să fimă recunoscători comitelui Kalnoky, că nu s’a încercată să tăgăduiască vrajba naturală de inte rese ce esistă între Austria şi Rusia, ci a recunoscută — negreşită cu nisce cuvinte fărte dulci — esistenţa acestei vrajbe. Minislrulă n’a putută, ca o slabă consolaţiune, decâtă să adaugă, că orî-ce bărbată de stată austriacă trebue să lupte pe câtă îi va sta in putinţă ca să do-bendăscă o soluţiune pacînică a conflictului ce esistă. Acestă încercare s’a făcută şi acum (Jece anî şi, cu tătă alianţa celoră trei împăraţi, s’a ajunsă la tratatulă dela jSan Stefano şi era apope să se ajungă şi la ună răsboiu europenă.
Austria recunosce deci sfera de putere rusă în
regularea stăriloră macedonene asigurându-se egemonia j Orientă, pe când panslavismulă nu va recunosce nici turcâscâ, înlăturarea fantasieloră de o mare Bulgariă. odată 0 sferă austriacă de putere acolo.
Neisbutindă puterile să susţină pacea, atunci cu totă j jn asemenea împrejurări, ce rode păte da bună-părerea de rău trebue se se persecute necondiţionaţii	voinţa ministriloră? Ei şi programele	loră	dispară, der
scopurile pană la cele mai estreme consecinţe. Noi nu	^ vrajbele remâuă şi se cocă. D.	Katkoff	cere	astădi Bosnia
trebue s8 suferimn, ca la graniţa onestului vecinii s& se	pentru Serbia. Din fortereţa	panslavismului la marea
formeze unu stătu mare, saturatu cu idei panslaviste,	Adriatică, din Muntenegru, se	păte în	totă	minutulă să
seâpându i Turciei din puterea sa portulu Salonicu, transplantată nemulţămirea în Herzegovina; ace ta se trebue s$-lu asiguramu sferii pute? ei nostre; şi pentru ^ scie Viena şi scie şi mai bine în Moscva şi Peters-aj ungerea acestei ţînte să nu ne tememă nici de o re_(burgd. Astfelă se esplică de sine pentru ce corniţele voîuţiă macedonenă, nici de o intrigă bulgară, nici de Kalnoky n’a putută să spună multe lucruri liniştităre şiretlicuri diplomatice.	^	J asupra situaţiunei. Ministrulă are negreşită cea mai mare
Numai o politică orientală pasivă este necondiţionată. dreptate, de vreme ce Kremsier a schimbată fărte puţină împreunată cu pericule. Ivindu-se ună nou procesă de1 relaţiuniIe dintre Austria şi Rusia.
descompunereaimperiuluiturcescă, politica pasivă ar aduce!	____________
ruina Serbiei, singura năstră amică, şi înlănţuirea ei la! carulă triumfală ală panslavismului, precum şi crearea! marelui stată bulgară: Ună stată ală panslavismului,)	aces^ scrie „Peşti Napîo“ (nr.
care fără îndoială şi-ar întinde braţele sale de polypă şi ^ ^04 dela 5 Noemvre) între altele: spre noi.	j „Erî pe la ametji se lăţise deja în oraşulă întregii
Asta nu e nici o politică a Curţii, nici o politică j faima că contele Paul Szechenyi, ministrulă de comerciu, austriacă, ci mai multă o politică ungurescâ în xielă mai j la festivitatea de închidere, a esposiţiunii, a sărutată prin-strictă sensă ală cuvântului. Austria se pote descom-jţului de coronă mâna înaintea tuturoră. La începută pune în elementele sale: fiecare din ele va afla terenulă (faima acesta cei mai mulţi n’au credut’o, după ce s’a său de înrudire. Numai noi trăimă şi murimă pe acestă j aueverită însă, n’au înţeles’o, Der ori au credut’o ori Dământă, nu numai ca individ* singuratici, nu numai ca j nu, toţi au fostă siliţi să constate că aşa ceva nu s’a stată, ci şi ca Unguri. în altă parte nu e locă pentru j întâmplată niciodată în Ungaria.
In prima liniă ne pare rău de prinţulă de corănă, pe care acestă neobicinuită modă ală ministrului d’a
tratarea de mână a ministrul»!.
toi. Şi istoria ne’nvaţă, că în acestă locă numai o pu-ere mare pote esistă. Aceleaşi referinţe, care înainte îu sute de ani au creată situaţiunea (de acji), voră de- j aduce omagiele sale l’a pusă într’o situaţiune delicată, semna aci în viitoră erăşi loculă marei monarchii: şi aprăpe comică.	Dâr prinţulă de corănă n’avea ce
mgare.
Austria si Rusia.
Organulu principalii ală celoră din „clu->ulă naţională germană,“ „Deutsche-Zei-ung“ din Viena, despre espunerile comitelui kalnoky în delegaţiuni face următdrele caracte-j istice observări.	I
După cum se pote vede, întrebările ce se facă aci untă forte delicate. De altmintreli cu ele nu s’au sărită întrebările delegaţiloră unguri. Dechiarările minis-rului devină şi mai însemnate când ne gândimă la ce spră încercare este pusă amiciţia ruso-austriacă, jună ică prin evenimentele din Orientă.
De altmintreli se pare, că frumosele d»le dela Krem-ier au trecută deja, şi relaţiuniIe dintre Austria şi Ru-ia începă a lua ună caracteră forte ciudată. Mai în celaşî timpă apare în organulă d-lui Katkoff precum şi î oficiosul „Warsawski Dnewnik* propunerea d’a împăca retenţiunile sârbescî de compensaţiune printr’o unire a osniei cu Serbia. Piarulă din Varşovia adaogă că re-ele Milană va trebui, după puntulă de vedere ce pu îrile voră adopta în privinţa Bosniei, să se pună în ca-ulă acestei provincii cu titlulă şi drepturile unui guver-etore generală austriacă sâu ală unui paşe turcescă.
Este lesne de înţelesă sângerosa satiră ce este în câstă propunere Rusia dă să înţelegă diplomaţiei aus-iacă, că despăgubirea pentru Serbia nu trebue căutată ispre Bulgaria, ci despre Bosnia, de unde să pote nasce mărulă de discordiă.
De almintreli merită se observâmă, că în acelaşi mpă, foile guvernamentale din Viena au începută să f ffemiseze forte aspru cn presa rusă. Astfelă, ună or-tnă ală ministerului nostru de esterne scrie astăzi tre altele:
face. Eiă a întinsă mâna ministrului şi nu s’a aşteptată ca acesta în locă de a i-o strânge să i-o sărute. De aci încolo decă va întinde mâna vr’unui bărbată de stată maghiară va fi mai cu băgare de sâmă.
In ală doilea rendă simţimă o părere de rău şi o .! compătimire sinceră pentru corniţele Szechenyi Paul, care e omă bună. Intr’ună momentă nefericită, în estasulă său şi-a uitată, că este ministrulă de cornerciu ală Ungariei, consilitmulă regelui, omulă de încredere ală dietei, şi a dată espresiune sâmţăminteloră sale debordute se-rutândă mâna fiului regelui, cum ar face ună servitoră bătrână credinciosă, care în adevâră ar fi fericită, decă i-ar pută săruta mâna şi s’ară sâmţi nefericită de ă nu i-ar fi iertată să o sărute. Numai câtă ceea ce pote face ună vechiu domestică credinciosă, nu pote face ministrulă unui stată constituţională, care representă suveranitatea poporului. Nu-o păte face ca omă privată cu atâtă mai puţină ca ministru. Corniţele Szechenyi însă n’a figurată eri numai ea ministru, ci şi ca preşedinte ală esposiţiunei ce a stată sub protecţiunea prinţului moşteniforă. Totă Europa va rîde, când va afla de acesta istoriâ.
Din parte-ne ne-ară plăcâ să-o facemă nefăcută; şi celă puţină să-o uitămă câtă mai curândă. Pentru că, spuindă sinceră, în măsura în care ne pare rău ea ne şi genâză. Ne geneză cu atâtă mai multă, cu câtă acestă ţeră, şi fără sărutări de mâni ale minisfriloră, stă în reputaţia destulă de rea în ceea ce privesce ca-racterulă şi mândria bărbătescă.
Acea naţiune, care la 1848 era ună leu, acum aşa se scie teri pe pântece înaintea puterei, ca o pisică Şi pote de acolo şi vine, că la noi munţii, ce se scremă. nască totă şorecî, pentru că pisicei îi placă şărecii.
Nici în anii 1860 nu s’a întâmplată ca bărbaţi să
se fi salutată între ei cu: „serutu mâna* A(Ji însă acesta se usitâză nu numai între clasele sărace, ci şi
»Când întrega presă mai însemnată a monarchiei între deputaţi. Deputatulă salută aşa pe ministru* să-
rută mâna Escelenţei tale“ — ear ministrulă răspunde: »Bună <Jiua« (j6 napot.) Nici la începutulă aniloră 186o nu s’a întâmplată ca depuţii între sine fără deosebire să nu se tutuescă (să nu-şî (Jăă »tu“) Acesta este ună o-biceiu democratică, care e forte la locă în dietă. Deak a fost omă destulă de mare şi destulă de puternică, şi a avută destulă consciinţă de sine, dâr niciodată n’a vătămată acestă obicein democratică. Astăijî însă miniştrii sunt aprope genaţi, decă colegii loră deputaţi cuteză a-i tutui. Şi le place dâcă sunt titulaţi totă cu ,es-celenţă* ei însă vorbescă cu deputaţii »per maga“ (cfi-cându-le: d-ta).
Cum să nu-şî fi uitată de sine der contele Paul Szechenyi şi cum să nu fi sărutată elâ mâna prinţului de corână? Inţelegemă că a fâcut’o, căci ună servi-lismă ca celă de ac}i a mai esistată numai pe timpulă Măriei Teresiei. Şi acesta însă cu o mare deosebire, că adecă Maria Teresia n’a fostă numai domnitâre, ci ş femeă. Şi încă şi acâstă deosebire este în defavorea erei de astăzi.
Aşader, era liberală, care s’a stabilită pe basa liberalismului dela 1848 şî-a ajunsă punctulă, de culmi-naţiă. S’au începută sărutările de mână ale miniştnloră.
Şi asemeni miniştrii voiescă să încheie noulă pactă cu Austria? Asemeni miniştrii voiescă se covârşescă crisa economică? Asemeni miniştrii voiescă să apere ţera de duşmanii ei din afară?
In adevără ună lucru mai caracteristică şi mai interesantă ca acesta nu s’a putută petrece în (jfiua ani-versărei de (Jece anî a lui Tisza Kalman.
Bateţi şi pentru acâsta monede de bronză, mame-luciloră !	■''<>
SOIRILE D1LEI.
La 4 Noemvre s’a închisă esposiţiunea din Peşta în modă sărbâtorescă de cătră A. S. prinţulă de coronă Rudolfu. Înaintea pavilionului regală se aflau toţi miniştri, numeroşi demnitari bisericescî, civili şi militari. Când apăru prinţulă de coronă, fu întâmpinată cu strigări de »să lrăiascj|« şi cu ună discursă din partea ministrului Szechenyi. Prinţulă de coronă mulţămi şi a-rătâ importanţa esposiţiunei, »care a deşteptată şi în-iărită în noi toţi încrederea, consciinţă de sine şi credinţa în viitorulă culturei nostre, amă arătată străinătăţii cum s’a avântată Ungaria în rândulă stateloră culte, cei ce au luată parte la esposiţiune au făcută ună serviciu patriei, de care ne înlănţuesce pe toţi cea mai tare legătură a credinţei şi iubirei copilăresc!.« Discnrsulă fu întreruptă de repeţite ori cu strigăte entusiaste de ,se trăiască.* Moştenitorulă tronului, după ce a dată ună ocolă prin hala de industriă, s’a depărtată.
—0—
A(jî ni s’a comunicată scirea, că la protopopiatulă Avrigului afară do dl. G. Moiană, mai suntă candidaţi d-nii Căndea, fostă funcţionară în cancelaria metropoli* tană şi zelosulă învâţâtoră Nicolau Borza, care de presentă este directorulă scolei primare din Boiţa. — Membrii sinodului electorală să lucre cu consciinţă şi să alâgă pe cea mui potrivită personă pentru ună postă de atâta importanţă.
-0—
A mai »pricopsită* ministrulă Trefort pe preotulă gr. or. Radu Mareovici cu 100 de — florini, nu cu morcovi.
—0-
Foia bugetară ,,Kol. Koz.“ reproducândă după foia nostră scirile despre espulsarea Israeliţiloră din România, declamă de două ori „Domne!1' şi apoi îşi esprimă dorinţa, că „bine ară fi să facă Ungurii totă aşa cu redactorii dela foile românesci, deoreee vrednici s’au făcută de espulsare, au lucrată pentru.... bene merenti!*‘ — Acestă dorinţă o sciamă de multă, nu mai era de lipsă să se esprime; dar vorba e, că foia bugetară nu scie proverbulă: „Cine sapă grdpa altuia.. . . ?“
—0-
.Ellenzek* dice, că învăţarea limbei maghiare în şcâlele românesc! din comit. Bihorului înainteză pretu-tindenea cu zelă »patriotică,* şi mai spune, »că Românii învăţândă limba maghiară îşi dobândescă condiţiunea înaintârei şi nici ună Ungură cu mintea trâză n’are de gândă a’i lovi în religiune ori naţionalitate, ba Românii vor înţelege int.enţiunile „leale* ale Unguriloră.* — »Eilenzâk« prin urmare declară, că toţi câţi lovescă în religiunea şi naţionalitatea nostră suntă bolnavi la capă. Avisă fra-ţiloră siamezi din Pesta şi cjiarişhlorh foiloră ungurcscl, prin urmare şi celoră dela „Ellenzâk.* Ce privesce ze-lulă »patriotică*, dela amintitele şcăle, autorităţile şcolare să fiă aşa de bune şi să cerceteze cu câtă zelă patriotică se propune limba română.
—o—
Serata de binefacere, ce se va da Duminecă în 28 Octomvre (8 Noemvre) de cătră „Rouniunea femeiloră române din Braşovă* în sala hotelului Nr. 1, are urmă-torulă programă: A. Concertu-Declamaţiune; 1 Ghopin F. »Polonaise Es-Dur,« piană, d-şora Octavia Russu; 2
Nr. 239.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885,
tei Theochară »CălugărenI, * declamaţiune, d-ra Elena Ifaitriu-, 3 Jensen »Ş6ptele pădurii,* cântă, d ra Horn Nemeş u\ 4 Wieniawski «Legende,* violină, d-ra Olga nyorovicz. — B. Tombola — Pausă. 100 de premii în ilore de 1 fl. până la 9 fl. unulă. Bilete de tombolă iv&ndO separată in sală. — C. Petrecere de danţă, pnusă pănă diminua. Inceputulă la 7Va ore săra. —0—
Pianista Matilda Husak, care a avută ună succesă |ş!endidO la concertulă, ce l’a dată în săptămâna trecută, că voiesce să mai de ună concertă în sâptă-Da viitore.
—0—
In semestrulă ânteiu ală anului şcolară 188516 lan înscrisă în totală la Universitatea din Pesta p ascultători, cu 57 mai puţini că în anulă trecută, |anume: 92 la teologiă, 1580 la drenta, 269 la filoso-244 la medicină, 200 la farmaciâ, 70 frecventante la ilă de moşită.
—0 —
Ală treilea câştigă principală ală losuriloră esposi-Inii, ună pomposă serviciu de argintă pentru 24 per-|îe în valore de 10,000 fl., i’a luată —după cum spună tie foi vieneze — o fată săracă din Viena. Poseso-losului primului câştigă principală se ilice că este amploiată maghiară din Pesta, care din ,modestiă» ivrută să ’şi publice numele. Curiosă modestia mai Iji asta.
î.
Dacă — după cum s’a admisă în generală sub industriă se înţelege confecţionarea de obiecte destinate pentru vîn^are, după care industriaşă este celă ce din
nări. Aceste lucrări suntă considerate de ele, ca şi tor-sulă ţăsutută şi cusutulă, ca o afacere de casă, cu care are să se ocupe femeea.
Poporaţiunei secuiesc!, respective maghiară încă de
confecţionarea şi vendarea de articole trebuincidse ome-1 demultă îi e antipatică vieţa industrială orăşenăscă. Ei
niloră îşi susţine vieţa, atunci cu dreptă cuvântă se p6te (Jice: in ţâra Ardealului au adusă industria emigraţii germani din suta a 12-ea, Saşii de astăzi. Ei suntă încă şi adî principalii representanţî ai aceleia.
Esistă însă o speciâ de industriă mai vechiă, industria de casă, ce se confecţioneză chiar pentru producătorii ei şi pentru familiile lorâ. Acâstă industriă a esistală în Ardeală înainte de venirea Sasiloră. Românii şi Săcuii, respective femeile loră încă acum 700 de ani pregăteu pentru casă, eeonomiă, venală şi luptă acele producte primitive ca: făină ordinară pentru ciră şi pâne, pânză ordinară pentru rufe, ţăsăturl ordinare de lână pentru zăbune şi mantale, blănurţ, pele pentru sandale şi raniţe; la Maghiari, cişmele loră de pele slabă argăsită, vase ordinare de lemnă, funii ordinare de scorţă ş. a. Şi în locurile, unde se află metale nobile, aură şi argintă, feră, sare şi ape minerale ş. a. Românulă ardeleană scia să le scotă din pământă în modulă acela veehiu cum a învăţată elă dela Romani, scia să spele aurulă şi să-lă lucreze ordinară. Erau industrii de casă, la cari i-a silită ps Români şi pe Săcui vieţa loră de păşune şi vânată, puţina loră agricultură şi folosirea pă-duriloră, aceste industrii se lucrau ca laterale pe lângă vieţă agronomică puţină desvoltată, şi se lucreză încă şi acjî.
Când au apărută Saşii în Ardeală, ei au ridicată acestă industriă de casă, cu o mână mai dibace şi cu
instrumente mai bune, la adevărata industriă. Ei au in înţelegere cu d. preolfl locala au venita ia Meaijîmul i(a . ai) spori,a prodnîle)e industriale şi le-au dusa aii bine s« se îndemne poporala intr'o siSrbăt6rej,a tftrga_ PeBtr0 casele mai inalte şi mai cu|te ggt(Sa!
De lângă Napoc’a, 19 Brumarelă v. 1885.
Domnule Redactoră! Tâmna anului acestuia fîindă |ii bogată decâtă cele din anii trecuţi, omenii mai lu-din Betleană — precum scimă din isvoră sigură >
biserică, ea fiecare după putere să contribueseă cu tale la înfiinţarea unui fonda pentru ajutorarea biserice» iscolei române confes. Energiculă şi zelosulă poporă ină din Betleană n’a aşteptată multe, ci îndată ce ir’oDuminecă îi s’a făcută cunoscută idea, s’a înscrisă vr’o 75 merţe mari de greunţe şi încă se voră mai scrie. —
La ori şi ce lucru scimă, cum că se alege ună de încredere, ună capă, sub a cărui povăţuire se i tote în îndeplinire, şi care apoi are să-şi de sâmă ipre faptele sale înaintea publicului. Aşa credemă, că se va face şi cu ocasiunea acestui începută salutară pentru ş ăla românâscă conf. din Betleană „[«care adv. Mânu cu ocasiănea adunării generale a ( ociaţiunei transilvane din Deşiu, 1882, a numit’o şcola a acestui ţinută şi a cărei înflorire trebue şi ard interesâză pe t6tă suflarea românescă din păr-acestea.
Scimă, că de vr’o 6 anî de cjile Betleanulă pentru idnii din jură a devenită ună centru de unire şi ivenir! frăţesc!. Lucrurile tOte mergâu în armoniă şi pe strună. Cu nisuinţe nobile s’a dată începută unei ittâţl de diletanţi români. S’au făcută eontribuirî — modeste — pentru fundarea unei blibliotece popo-
4	a.
Şi ce să ve<JI acum de vr’o 6 luni? In Betleană ie a mirosi multă puţină o neînţelegere, causa bi-tecei poporale dârme, er societatea diletanţiloră a ode mămăligă. — Şi cum se p6te asta? Betlenenii anlfl totă aceia, cari au fostă înainte de asta cu
Saşii giuvaere din metale şi petre nobile, precum şi arme mai bune pentru venată şi râsboiu, şi ei înşişi vindâu mărfurile cerceiândâ târgurile din ţeră şi din streinătate. Incetulă cu încetulă au (Jidită Saşii locuinţe, biserici şi au ridicată fortifioaţiunî cu tinciu, ceea ce Săcuii şi Românii nu văzuseră pănă atunci. Saşii au adusă în ţeră cu timpulă arta fabricărei sticlei şi hârtiei, a tiparului, a aurăriei şi pieturei ş. a.
In acestă raportă au rămasă pănă a(Ji cele trei popore în ce privesce representarea industriei în Ardeală. Numai câtă o mare schimbare s’a tăcută. Saşii au lăsată să le scape din mână rolulă de conducători de odinioră în problemele ce le impune timpulă de faţă, trecândă acestă rolă în ţările sireme din Vestă. Industria loră a rămasă în mare parte cea bătrenâscă. Industria modernă â ţăriloră vecine din Vestă a înlăturată de multă învechita industriă de aci a Sasiloră, şi adî li se impune acestora aceeaşi problemă, ce se impune peste totă ţării, ca cu totă puterea să între în noulă timpă industrială, — dacă nu voiesce să rămână cu totulă în-dărătă şi să sărâcâscă.
Der să urmărimă m’ai d’aprope poporele ardelene pe lunga cale a desvoltării loră industriale pănă în tim-pulă modernă.
Săcuii, respective Maghiarii din clasa burgesă au fostă mai primitori faţă cu vechii Sasî. Au primită forle curendă dela aceştia, mai multă seu mai puţină, felulă de ocupaţiune inlustrială şi de asoeiaţiune (ţehurile) pentru unele ramuri industriale mai necesare loră, ca: măcelăritulă, confecţionarea de pele mai bună, blănăria mai bună, ceva şi din cusutulă mai potrivită şi din for-
ul? £tă una. Numărulă loră s’a înmulţită şi aşa
Mi, cart p&nft acum au foştii rSmasii pe	din IneaI,4milUB‘ şi cureiSriâ, din
I democratica romanii mise potfi becului nici deeâlfl. fauria ,ero,ai) din lâe&tuşeria şi din conslructiunea de
cară şi vase de lemnă mai potrivite. Vastulă terâmă ală torsului şi ţăsătoriei de cânepă, ină şi mai târziu de bumbacă a rămasă la Săcui, respective la Maghiari în vechia formă de ocupaţiune casnică în mânile femeiloră loră. Pănă în timpulă de fată, bărbaţii loră nu s’au înduplecată a peptăna lână, a suci fire şi a se aşe^a la ângustulă răsboiu. Mai multe industrii vechi săsesc! nu le au plăcută de locă seu pre puţină, precum: săpunăria
emSşagulă ungurescă. A doua: sciută este, că mas nomânescî cu cele unguresc! din partea unui şi aceri individă cu una şi aceaşi căldură nu potă fi îm-ate. La doi domni nimeni nu p6te sluji.
Pe mâsa de gală a aceluia, care ar fi chemată a s8 iea a mâna afacerea bibliotecei poporale şi itagiarea diletanţiloră ce aştepta în zadară povaţa pârintescă, nici căutândă cu lampa lui Diogene nu
ai — te asigură stimate lectore — decâtă scrieri j <pdăria, legătoria buţiloră, măsăria mai ordinară şi mai
ţhiaţl!
irescl legate frumosă ca: »Virâgnyelv; „Magyar-Nâ-gyakorlatok;« »Vor5smartin,* >Petăfi,« etc. şi ocupân-
fină, construcţiunea de mori mai bune, confecţionarea de pălării, şinăre şi nasturi, ciorăpăriă şi flanelăria, brutăria precum se vede cu drăgălaşii clasici maghiari, ne j ş[ croităria după sistemuhl germană, cusutulă rufeloră, nil aminte şi de drăgălaşa clasică şi meritata laudă j arta tapiţeriei, bărbieria şi alte ramuri de meserii, cari -tMagyar ÂUam“ şi efleemă cătră fraţii Betleneni: t.e ţină locului şi pretindă să’ţî dai silinţa a'ţî căuta
Noi si Ei.
Poporele din Ardeală în agricultură, industriă şi comerciu.
Sub acestă titlu, „Siebenbiirgisch-Deutsches jeblatt“ publică, în numerii din urmă, urmă-tlâ interesantă studiu etnograficu-economică lohann Hintz, care merită a fi cunoscută şi cetitorii noştri.
Inâiistria.
La: 1 Maghiari, respective Săcui. 2. Români. 3.
muşterii şi să visitezi târgurile.
In lungulă şiră de secuii, de când sunlă industriaşii Saşi fn ţeră, nu s’a întâmplată ca vre-unulă din mulţii nobili mîcî maghiari să se fi apucată de vr’o anumită industriă pentru îmbunătăţirea întreţinerii vieţii sale. Nu’i vorbă, femeile loră şi chiar ale nobililoră mai cu stare au mâuuită în casă, întocmai ca şi feme le din poporă, rota de torsă şi răsboiulă şi se pricepă de demultă a croi şi a cOse în casă cămaşa pentru bărbatâ şi copii, şi a aşeeja în dulapă rufăria de pată şi pândăturile de masă călcate. Totă aşa ele suplinescă pe brutarii şi chiar pe frandelarii în oraşele loră seu în sate mai mari prin aceea, că cocă tote, ba facă chiar săpună şi lumî-
sunfă pătrunşi de credinţa, că agronomia ofere adevărata vieţă şi că articolii industriali de care are lipsă trebue să se producă pe câtă se pote în casă ca o întregire a agronomiei şi a traiului deia ţeră. Forma socială pentru fericirea casnică şi socială, a fostă la Maghiari în cursă de secul! sătulă cu împărţirea lui în nobili şi clăcaşî. Şi când trebuinţele sale s au îmulţită şi în fine cereau şi articol!, ce nu se produceau în casă, atunci meseriaşulă germană i-a stată la îndemână. Elă întrebuinţa bucurosă ucrurile acestuia, der nu le producea elă însuşi. Mai târziu când s’au formată şi oraşe maghiare de meseriaşi de acele ramuri de producţiune, ce le-au învăţată dela Saşi, aceşti industriaşi ’şl-au păstrată mai departe pentru sine calitatea ocupaţiunei industriale pe lângă aceea a a-gronomiei; căci orăşenii maghiari îşi cultivau şi ’şi cultivă pământurile loră de totă felulă, ce le posedau şi le posedă încă în mare mulţime şi întindere.
De altmintrelea acâstă ocupaţiune agricolă a meseriaşului pe lângă industria sa e în usă, deşi într’ună gradă mai mică, chiar şi în oraşele săsesc! ale Ardealului, ca şi în tătă Ungaria. Abia în timpulă modernă a făcută câţiva paşi înainte, atâtă aici câtă şi acolo, separarea acestoră ramuri de lucru. Săcuiulă cu deosebire se des-voltâ ea producătoră de lemne de construcţiune şi de tăiată, ca esploatatoră şi ven^ătoră de apă minerală, ca plutaşă, ca luerătoră ambulantă în agronomiâ ş. a., amă-surată trebuinţeloră acestei ţâri.
Săcuii au rămasă în direcţiunea câştigului, pe care ’lă aflămă la toţi locuitorii munteni — în colportagiu spre ţările şesdse dinprejură — credincioşi tărâmului industriei de casă. Pe lângă agronomiă produceu şi producă, după modulă ţărănescă, din pădurile posedate său arendate de ei lemne de arsă, de construcţiă şi de lucrată şi transportă marfa loră de lemnă spre vânzare in totă ţâra în depărtare pănă la 50 şi mai multe mi-lurî. Astfelă au fostă şi suntă lemnari şi plutaşi pentru comercianţii de plute în tote locurile ţării — pănă când în timpulă mai nou au fostă chiămaţî în ţeră lemnari streini italian!, cari au arătată cum se transpărtă pe rî-url, din pădurile mai îndepărtate, lemnele lungi şi despicate, şi se aducă ca lemne de tăiată şi ca doge pentru buţî pe pieţele ţăriloră dinprejură.
Secuii mergeu încă de demultă la lucru în părţile cele mai aprope situate ale ţării şi’şî aşedau ficele şi băeţii loră în oraşele săsesc! ca servitore şi ca ajutători la lucru pe la meseriaşi şi, câtă mai repede au putută, şî-au estinsă acâstă industriă ambulantă şi de serviciu şi în România, pe când acasă îşi cultivau câmpurile şi munţii loră cu mai puţină silinţă şi mai puţină raţională. Ga lucrători ambulanţi se ocupau şi se ocupă Săcuii şi cu tragerea apeloră minerale în sticle şi cu transportarea loră în ţâră. Afară de capitala ^oră Târgu-Mureşului, abia aflămă între poporaţiunea săcuiască, de aprope
400,000	suflete, care locuiesce împreună binişoră compactă, vre-ună locă unde să se cultive vr’o industriă dâmnă de numită. Eseelentele producătore de pânc^ă de casă în mai multe locuri din comitatele Trei-Scaune, Giucă şi Odârheiă încă nu şî-au însuşită complectă acele calităţi, care formâză adevărata industriă; anume nu le întempinămă cu totulă separate de agronomiă. Chiară despre producţiunea—^ce o întempinămă desă la Secui— de vase de lemnă şi de pămentă, de sîte, de funduri de site, de împletituri de nuele şi alte asemenea articole, ce se transportă în mare măsură la târgurile anuale ale ţării, ne îndoimă încă şi a(jî, că ore este industriă seu industria de casă.
In fine nu vomă lăsa neamintită calitatea dâmnă de renume a Săcuiloră de rendă, că elă în minele ce se află în ţinutulă săcuiescă, anume în ocna dela Parâjd, în mina de aramă dela Balanbânya, în mina de fera dela Szent-Keresztbânya, în mina de cărbuni delă Kopecz şi în mai multe fabrice de spirtă, ce esistă în Chezdi-Vaşareiu şi în Tergu-Mureşului, în fabrica de chibrituri de lângă Parâjd, în mai multe fabrice din şi de lângă Braşovă, e considerată de ună escelentă lucră-toră, deşi mai adeseori nu prâ supOrtă greutăţile lucrului.
SCIRl TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală »Gaz. Trans.*)
VIENA, 6 Noemvre. — Soirea adusă de mai multe foi, că calea ferată bosniacă ar fi închisă pentru comerciulu privatu, nu se adeveresce.
STRASSBURG, 6 Noemvre. — Hohenlohe, guvernorulu Elsaţiei, a sositu aici şi a fostă primită în monulă celă mai solemnelă,
BERLINtT, 6 N oemvre. — La alegerile die-tale oraşulă Berlină a realesă pe toţi candidaţii liberali. Stoker n’a fostă alesă.
BELGRADtl, 6 No emvre. — Foile anunţă că în Nişă s’a descoperită ună complotă în contra Regelui Serbiei, în fruntea căruia s’ar afla ună individă cu numele Viljotevici, care se cjice că este înrudită cu Karagheorghevici. Scirea încă nu este adeverită. Regina Natalia a plecată cu trenă separată la Nişă.
Editorii: lacobft Mureşianu.
Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
GAZETA TRANSILVANIEI
Nr. 239.
18$
OufaoSft la bursa Sa Visa»
din 5 Noembre st. n, 1885,
Bursa de Bucureseî.
Gota oficială dela 24 Octomvre st. v. 1385.
§>ublicaţime. *
Rentă de aură 4i°/0 . . . 98 15 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 90,25 Imprumutulu căiloră ferate
ungare................118 40
Amortisarea datoriei căi-lorâ ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) ... 9, 70
Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) . . . . 121 50 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 109— Bonuri rurale ungare . . 103.75 Bonuri cu cl. de sortare 1C375 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă...................101.—
Bonuri cu cl. de sortarel03 75 Bonuri rurale transilvane 102.50
Bonuri croato-slavone . . 102.— Despăgubire p. dijma de
vină ung.................97.70
Împrumutul!! cu premiu
ung....................118 25
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 120 80 Renta de hărtiă austriacă 82.15 Renta de arg. austr. . .	82 85
Renta de aurii austr. . . 109 25 Losurile din 1860	. . . 110 —
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 868 —
Act. băncel de credită ung. 286.—-Act. băncel de credită austr. 282 10 Argintulă —. — GalbinI
împărătesc!............ 5 91
Napoleon-d’orî.............. 9.96
I Mărci 100 împ. germ. . . 61.70 I Londra 10 Livres sterlinge 125.10
Renta română (5°0).	.	.	.
Renta rom. amort. (5°/0) .	.
*	convert. (6°/ej	.	.
împr. oraş. Buc. (20 fr.) .	.
Credit	fonc. rural	(7°/0)	.	.
*	>»	>>	(5°/o)	•
»	»	urban	(7°/0)	.	.
*	»	»	(6°/o)	•	•
*	.	»	(5°/o)	•	•
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	» Naţională
Aură...........................
Bancnote austriace contra aură.
Gump.
87
90Va
86Va
30
101
85
97
89
svu
1080
123/4
2.02
vend.
87	V.
91Va
88 32
102 Va
86 V, 98
«O1/.
82V*
1190
13. V, 2.04
Târgulu de ţâră celă mai aprâpe a Arcdiangelă“ în comuna B. Lipova comite! Timişârii se va ţinea în 15*'Noemvre a c. nou.
i Târguiţi de vite însă se va începe cu 2 | mai înainte.
| Lipova în 1 Noemvre 1885.
Antistea comunali
Numere singuratice ă 5 cr. din „Ga TransilvanieiM se potu cumpăra în tutuş j lui I. GBOSS.
RGMANft ISTORICĂ
de Theochar Alesei.
A. apăruţii completâ în 34 broşuri â 20 cr.
Ori ce librarii, colportorii, legâtorii de cărţi etc. este gata a procura aceste broşuri franco, duse la casele onor. cetitorii.
Acâstă scriere este unică în t6tă literatura română, căci în adevăru nu posedămii nici unii romană originală coprindândă peste 1000 de pagini din care, nici una nu este lipsită de interesă pentru ori ce cetitoră.
O variaţiune bogată, precum nu oferă nici unulă din romanele traduse, apoi interesulă ce ni să excită pentru faptele istorice, preface lec-
tura acestui romană în o adevărată plăcere, în ună bogată isvoră nu numai de distracţiime ci şi de instrucţiune.
Textulă romanului este însoţită de ilustra-ţiuni, care şi aceste sunt originale, compuse de ună artistă anume pentru acestă scriere. Ea cuprinde istoria României, începândă cu fanariotulă Caragea, trecendă la revoluţiunea eterii grecesc! şi a lui Tudoră Vladimirescu, a cărui viâţă, fapte şi mârte tragică sunt cu de amănuntulă descrise, atinge revoluţiunea dela 1848, tractâză pe largă Domnia lui Cuza, dândă ună tablou amenunţită despre acea epocă şi încheiă cu alegerea lui Ca-rolă de Holienzollern.
Firulă, pe care să înşiră aceste tablouri istorice, să compune din ună sujetă sensaţională în tâtă puterea cuvântului. — Ună tată, perc^ândă zestrea fiicei sale, într’o scenă, unde acâsta o reclamă dela elu, îşi ese din fire şi o lovesce de mârte. Pentru a scăpa de pedâpsa legii, o tâ-
resce în grădină, unde îi taie capulă îngrof du-lă, pentru a face să crâdă lumea, că a vrulu fără capă, este alu altei persâne. Cu astea să vede silită a mărturisi faptulă şi condamnată la muncă silnică. După câtva tii să descoperă că ... . dar cine voiesce a sci e descoperă, citâscă romanulă, unde va găsi ci să-şi aţîţe, ş’apoi cu ce să-şi astâmpere curii tatea.
Cine-şi procură intregulă opă de-a-dreptuk r tipografia editore plătindu-lă de-o dată înaink, va profita de economisirea portului adică va i se trimetă numai câte 15 crucerl de broşură pentru 34 broşuri 5 florini.
Tipografia Alea
BitAŞOTt.
Tâte administraţiunile 4*'rirei°ră rom?nes :i si rug,te a ne face ofertă pentru publicarea acestui ara
NESTBĂBĂTA TORU
CONTRA
FRIGULUI Şl UMEŞELE!
Numai î fi. 85 cr.
h
Nou inventată, celă mai bună, bine ţesută căi- | durosă şi elegantă vestmîntă este aşa numitulu I
***—	"tiJSb
Nu se află nimică mai bună, durabilă, eftină şi comodă ca aceste nou inventatele „Burger{‘ Jacken practice pentru bărbaţi şi dame, pentru băeţi şi fete, care se află în colorile sură, cafeniu, drapă, eivitu închisă şi negru, — şi recunoscute de cătră persâne cu autoritate pentru
1.	„Elasticitatea pe fiecare corpii44
2.	„Conservarea temperaturei egale a corpului.44
3.	„Economia a St oră haine scumpe.44
4.	„Eftinu, durabilii, fa sonii frumoşii modernii..44
Care posede ună „Burger“ Jacke, este în timpă de ernă celă mai bine apărată în contra frigului, pentru aceea să nu cruţe nimeni acestă mică sumă, care o datoresce pentru conservarea sănătăţii.
Mai departe să desfacă:
1200 bucăţi flaneh de drnâ căldurose din Merino pentru bărbaţi, dame, băeţî şi fetiţe â 1 fl. 20 cr,
800 bucăţi ismene de ernă din Merino fină pentru bărbaţi şi dame â 1 fl. 30 cr.
800 bucăţi fuste pentru dame, forte pompose, căldurose, împletite (tricotate) din lână cu 3—5 rendurî de bordure şi cu aplicaţiune franţuzescă, suficientă ca haină de ernă, a costată mai nainte 5 fl., acuma bucata cu 1 fl. 80 cr.
Singurulă looă pentru vânzarea şi espedarea cu rambursă (Nachnahme) numai la
IULIUS FEKETE, Versendungs-Haus
Wien, Hundsthurmerstrasse 18|38„
fi

1
Anunciurî în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. — Pentru inserţiunî şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10. Pentru repeţirî se a c â r d ă urmă ţârele rabate:		-cr. 6.
Pentru repeţirî de 3— 4	or! 		10° 0
,5 » » 5— 8	,, ......	15° 0
i) n n 9 11	,, ......	20° 0
„ n „ 12-15	,, ......	30° 0
„ „ „ 16—20	,, ......	40° 0
Dela 20 de repeţirî în susu			50° 0
Pentru anunciurî ce se publică pe mai multe Iun! se făcu învoiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susă.
Be 50 ani Înfiinţată
şi fârte renumită firmă de postovăriă En-gros
„zui mm HiRTEir
mai ’nainte, Vinccnz Stroschneider Wieu. I. tlientliurmcrstrasse 14, vinde întregulîi depositn stofe de lână fabricaţia veritabilă din Brii în restuiî pentru eostume bărbătesc!, pe deplinii ciente pentru ună costumă completă, şi adică rocă, p talon! şi giletcă, în tâte colorile şi calitate for te duri eu următârele două preţuri forte eftinu fîcsate adică:
II calitate pentru unu costumă întregu fl I calitate pentru unu costumă întregu fl. Din aceste resturi nu se potu trimite mostre, mS obligă însă în publică, ca marfa, ce nu convine a o primi înapoi.
Espedarea stofeloră de mai susu să face fără adaosu alu spe loră de pachetare, trimiţându-se preţulă înainte, său cu rambursă (Ns nahme).
De 87 ani înfiinţată
-ti
c. r.l&îSfiăŞbrevetata
Fabrică de pături şi strat
a lui
vorm. Lichtenauer’s W-ive & Sdhne
espedâză prin depositulă ei din Viena
Pături de cai
*<5»^,	190 centim. lungi, 130 centim. late, de calitate fârte i
bilă, cu câmpulă de colore închisă şi bordurele în deschise bucata cu
fl. 1.65 cr.
inclusive împachetare, astfelă fără de alte cheltuelî. prin fabricaţiunea în cantităţi mari şi în urma ventjerei losale suntemft tn stare a da aceste P&turU de cal calitate atâta de bună şi cu preţuia aşa de eftinfl,
mr SE SE OBSERVE BINE ADRESA: Haupt-Niederlage, Silberstern, Wien, I., Rotlienthura strasse 14.
AnuntămO acelortt onoraţi cetitori, cari voru binevoi a se abona la fbia noskă de aici îna că avemtl încă în reservă numeri dela începutul!! anului 1885 prin urmare potft s<5 aibă colecţiunea compli
Tipografia ALEXI, Braşovă