REDAefllISiKA ŞI ADMINISTRAŞI UNEA j
BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA** IESE ÎN FIECARE DI,
Peunfl an fi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. l.oraânia şi străinătate:
Pe a n ft 40 fr., pe ş 6 s e luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
SE PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
ANULU XLVIII.	AKDNOIURILB:
0 seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorisorî nefranoate nu se prlmesou. — Bianusoripto nu se retrămitii.
fflB.
Joi 24 Octomvre (5 Noemvre).
1885.
Braşovti, 23 Octomvre 1885.
Până în momentulu de faţă nu avemii nici o scire d£eă s’a întrunită sdu nu conferenţa pn-teriloru în Constăritinopolu. Era vorba ca prima şedinţă se se ţină încă în 31 Octomvre, d£r a fostă amânată. Causa amânărei se <Ş.ice că este neînţelegerea ce domnesce în cestiunea rumeliotă între cele trei împărăţii, cari persistă a se restabili starea de mai înainte, şi între puterile occidentale: Anglia, Francia şi Italia, cari părtineseu mai multă seu mai puţină unirea bulgară şi pe principele Alexandru.
In mijloculu neînţelegeriloră ce esistă fără îndoială între marile puteri dela apusă şi dela răsărită asupra modului de procedere şi în mijloculu nemulţămirei şi a iritaţiunei ce domnesce în Sofia, Belgradu şi Atena din causa direcţiunei ce au luat’o lucrurile, este fdrte bătătoru la ochi, că tocmai acele puteri, despre cari se presupunea, câ voru colida mai tare în păreri, că tocmai Rusia şi Austro-Ungaria pară a fi în deplină acordă cu privire la paşii ce voiescă sS-i întreprindă spre domolirea focului iscată în Rumelia orientală. Buna înţelegere între Petersburg şi Viena, ce se manifestă în aceste împrejurări grave, este unu resultată surprinejătoră ală întrevederiloră dela Skiernivice şi Kremsier. E dâr fdrte naturală, că mulţi au începută a bănui, că aici s’a încheiată între cele două împărăţii vr’o conven-ţiune specială, secretă.
Intre cei cu asemeni bănuelî şi temeri, ocupă primulă locă Maghiarii. Antipatia ce o nutrescu ei în contra Rusiei este aşa de mare, încâtu nici că voră să se gândăscă la posibilitatea unei alianţe intime între Austro Ungaria şi Rusia, ba declară pe faţă, că nu dorescu o asemenea intimitate, ci suntu cu trupă şi sufletu pentru susţinerea alianţei strînse, ce esistă de şăpte ani între monarchia ndstră şi Germania.
Politicii unguri admită prin urmare, că o apropiare mai mare a Austro-Ungariei de Rusia ar pută să răcăscă relaţiunile ei cu Germania şi deărece se temu de acăstă eventualitate, ca unii ce suntă în contra curentului slavofîlu din Austria, espunerile contelui Kalnoky făcute Sâmbăta trecută în comisiunea delegaţiunei ungare nu i-au putută mulţămi. Aceste espunerî au fostă primite cu mare răcălă chiar şi din partea orga-neloră d-lui Tisza. „Nu înţelegemă‘J, <jice unulă din aceste organe, „de ce monarchia năstră să ţină de dragulu Rusiei aşa de multă la susţinerea strictă a tractatului de Berlină, care nu este o dogmă, ce să nu se mai păta schimbă.u
Politicii unguri ară fi dorită aşadăr ca contele Kalnoky să le vorbăscă mai puţină de ni-rainţele sale d’a se înţelege cn Rusia şi mai multă de hotărî rea sa de-a luă în apărarare interesele Serbiei, care se pretinde că se află în sfera de putere a Austro-Ungariei. ,,Dăcă vomă merge cu Rusia mână în mână în tătă şi vomă respinge categorică pretensiunile Serbiei atunci ne vomă perde tăte simpatiele la Şerbi, şi opera aniloră trecuţi va fi nimicită/1 Astfelă raţionăză politicii unguri şi de aceea i-a indispusă asigurarea lui Kalnoky, că tinde la o înţelegere cu Rusia în tăte punctele.
Ceea ce a atinsă de curându unu 4^ar^ de frunte vienesă, că adecă basa politicei esteriăre a
monarchiei năstre este în momentele de faţă mai multă alianţa cu Rusia, decâtă alianţa cu Germania pare a se adeveri. Foile inspirate de contele Kalnoky, ne spună, că dân-sulă încă de aci în colo sperăză a promova înţelegerea cu Rusia, care singură păte scăpa monarchia d’ună mare răsboiu. In adevără, dăcă la căi ta dintre Sârbia şi Bulgaria s’ar mai adauge şi unu conflictă austro-rnsescu, răsboiulă ar fi inevitabilă.
Dăr şi foile cele mai bine informate trebue să recunăscă, că relaţiunile monarchiei năstre cu Rusia, cu tăte că suntă fărte satisfăcătore, nu posedă încă caracterulă, că ar fi asigurate şi bine întemeiate pentru tăte caşurile.
Se potă ivi dăr împrejurări, cari să turbure din nou relaţiunile amicabile austro-russe şi aici zace pericululă, ce’lu ascunde viitorulfl.
UNIREA BULGARILORU.
Telegramele cele mai nouă:
Oonstantinopolă, 2 Noemvre. Se vorbesce, câ ambasadorii englesă şi francesă au primită instrucţiuni aprăpe identice pentru conferinţă. Amândoi voră insista pe^lângă aceea, că tăte măsurile eseeutive pentru susţinerea tractatului dela Berlină, precum şi provocarea privit ore la acăsta cătră prinţulă Alexandru suntă esclusivă afacerea Porţii.
Atena, 2 Noemvre. In cursulă desbaterii asupra adresii a declarată Delyannis, că e datoria Greciei se grăbhcă pregătirile. Grecia nu se va da îndfaUă dela unu resboiu pentru aperarea intereseloru eline şi de sigură va eşi cu onăre din luptă. Ministrulă de marină face paşi pentru ună credită de 12 miliăne. Turcia con-centrhâ trupe în Epiru şi înfiinţeză acolo deposite de muniţiunî.
Londra, 2 Noemvre. „Standard* anunţă din Atena: Grecia a răspunsă la nota puteriloră ca şi Serbia, cu adausulă, că Grecia nu pote considera starea lucruriloră ca regulată seu asigurată, câtă timpii ea nu posede în Epiru celă puţină linia de graniţă ce i s’a concesu prin tractatul ă de Berlină.
Belgradu, 2 Noemvre. Ună transportă de 40,000 pusei pentru armata sârbâscă împreună cu o mare parte din îmbrăcămintea comandată în Brănn a sosită aci. Elevii academiei militare precum şi toţi funcţionarii militari în reservă au plecată la armată. Sgomotulă, că Serbia, sub tăte împrejurările, după încheiarea conferinţei va intra în acţiune, a produsă o iritaţiune generală în poporaţiune.
Sofia, 2 Noemvre. Supuşii şerbi, cari locuescă aci şi cărora nu li se permisese întorcerea în Sărbia, se mână în cete fiindu bătuţi în celă mai barbară modă de cătră poliţia bulgară. Câte 10 pănă la 20 de Bulgari armaţi se aruncă asupra unui Sârbă şi ’lă bată pănă ce abia mai dă semne de vieţă. Poliţia nu cruţă nici chiar copii şi femei sârbe, le tortureză şi le bată, aşa câ multă timpă nu mai potă lucra.
Constantinopolu, 2 Noemvre. Intr’o şedinţă pre-gătitâre ţinută la 80 Octomvre de cătră ambasadori, re-presentantulu englesă s’a esprimatu cu multă focă în contra restabilirei statului quo ante, fără să se ţină 6re-cum sâmă de faptele împlinite, şi luă espresă partea prinţului Alexandru. Ambasadorulă francesă înclină spre aceeaşi părere şi accentuhă necesitatea d’a se satisface aspiraţiuniloru bulgare spre a se asigura liniştea în statele balcanice. Ambasadorulă italiană luă o atitudine împăciuitore şi declară, că guvernulă seu, deşi e pentru concesiuni, vrea se procklă în unire cu cele trei împărăţii. Atitudinea Angliei pricinuesee Porţii şi diplomaţiei nelinişte, şi se prevede o desbinare seriosă în sînulă conferinţa.
Atena, 2 Noemvre. Ministerulă de răsboiu a ordonată să se grăbăscă cumpărarea de cai în Austro-Ungaria, deărece e temere, că guvernulă austro-ungară va opri esportulă de cai.
Londra, 2 Noemvre. Rusia a declarată formală, că nu va permite se între trupele turcesci în Rumelia ostică. — Salisbury e în contra depunerii prinţului Alexandru.
Filipopolu, 2 Noemvre. Ieri s’a inaugurată aci deschiderea noului liceu cu o pompă neobicinuită. Ceremonia religiosă s’a săvârşită în presenţa prinţului Alexandru, a autorităţiloră civile şi militare şi a unei mari mulţimi. Direetorulă liceului d. Agură, Română de origină şi fostă revizoră şcolară în România, a pronunţată ună discursă prin care a cerută ca liceulă să fiă supranumită Alexandrovska, în semnă de dragoste şi devotamentă pentru principe.
Sofia, 2 Noemvre. Circulă pe aci o mulţime de şeiri îngrijitore cu privire la atitudinea Serbiei şi la neînţelegerile dintre puteri. Să crede însă, că va fi cu neputinţă conferinţei să restabilescă statulă quo ante. In casă de a se oţărî ună asemenea lucru, elă nu s’ar pute esecuta decâtă printr’ună resboiu, de vreme ce atâtă Bulgarii câtă şi Rumelioţii suntă otărîţi să nu se supună unei asemenea hotăriri. Tote păsurile dinspre Serbia suntă atâtă de bine fortificate încâtă chiar ună numără restrânsă de apărători ară pută respinge ună atacă. Mâne plăcă 2 baterii la fruntarii.
Kalnoky în delegaţiunea ungară.
In şedinţa dela 31 Octomvre a delegaţiunii ungare, ministrulă de estene Kalnoky, la întrebările ce i s’au pusă cu privire la politica esternă, a răspunsă cam acestea : Intre Austro- Ungaria şi Rusia nu esistă alte ra-pârte decâtă ale convenţiuniloru internaţionale; raportele suntă totă cele caracterisate în anulă trecută. In raporturile cu Germania nu esistă nici o schimbare. Cu privire la Serbia, Kalnoky a disă, că e o cestiune fârte delicată a vorbi de aperarea intereseloru streine, mai alesă Icând e vorba despre raportulă unui stată mare cătră unulă mică, cum e Serbia.
Spre a cunăsce ce impresiune au făcută aceste de-claraţiunî asupra delegaţiloră ungari, corespondentulă lui «Narodni Listy* vorbi cu contele Apponyi. Etă cam ce a răspunsă acesta:
Elă a recunoscută în faţa altoră delegaţi unguri, că cuvintele lui Kalnoky suntă sincere şi leale, deşi nu consimte cu totă ce a efisă acesta şi ’şi va arăta părerea în plină şedinţă a delegaţiunii. S’a ascultată bucurosă asigurarea, că alianţă cu Germania nu s’a schimbată şi că cu Rusia nu esistă tractate. Acesta a îndestulită Apponyi nu crede, că Serbia ar ave motivă de desamăgire şi amărîre în contra Austro Ungariei. «Potecă am alesă ună cuvântă necorectă, d'se Apponyi, când am întrebată dacă Austro-Ungaria va sprijini în orice împrejurări pe Serbia. Acesta nu va pută să nu recunoscă îndreptăţirea răspunsului lui Kalnoky în acăstă cestiune. Pote că sprijinulă nostru ar fi trebuită să fiă mai decisivă. Nu e adevărată, că Ungaria doresce răsboiu cu Rusia, deşi armata austro-ungară e mai tare şi mai capabilă şi în câteva lupte Rusia ar fi invinsă; dăr ce folosă ar avă monarchia nostră? Rusiei nu vremă să’i luămă nimică şi după câteva lupte perdute Rusia n’ar fi nici învinsă, nici bătută. Ungaria consideră cea mai bună garanţă în alianţa cu Germania. Dorimă bune relaţiunî cu Rusia, dăr nu în contulă intereseloră năstre. Noi Ungurii nu cunos-cemă interese rusăscî Ia Balcani. Monarchia nostră trebue să aibă la Balcani o posiţiune conducătdre şi hotă-ritore, Nujjvremă se anexămă ţări acolo, vremă neatârnarea poporeloră şi miceloră state, dăr să nu se întreprindă nimică acolo în contra nostră şi aceste ţări trebue să rămână deschise intereseloru nostre politice-comerciale. Acăstă atitudine va lua politica nOstră esternă, la conferinţă o va apăra cu tătă energia unui stată militară puternică*
Acelaşi corespondentă a vorbită şi cu ambasadorulă sârbescă din Viena Bogicevicî, ca să aucfă părerea lui despre declaraţiunile lui Kalnoky. Elă (fise :
Serbia n’are pănă acum motivă de desamăgire. Serbia pune alternativa: său status quo său o despăgubire demnă şi o mărire a Serbiei. Pentu acăsta Serbia a trebuită să mobiliseze, fără se fi fostă condusă şi încuragiată de Austro- Ungaria, d6r nici descuragiată. Elă celă puţină nu scie, deşi e posibilă, că aşa ceva s’a putută întâmpla prin ambasadorulă austro-ungară din Belgradă său într’o convorbire a regelui Milan cu Kalnoky. Serbia e convinsă, că jertfele ce le face nu suntă zadarnice, suntă făcute în interesulă păcii şi ală echilibrului în peninsula balcanică. Serbia nu £se teme nici de totă Turcia, necum de trupele bulgare. Ge nrjvesce ne AuMco-ITţigări«
Nr. 237.
GAZETA TRANSILVANIEI
1 885.
numai în casulă când nu s’ar restabili status quo ante, sosesce pentru Serbia momentulă, în care seu se împli-nescă speranţele ce le-a pusCi ea în Austro-Ungaria seu se amâgescîi. Serbia speră şi se încrede în simţămintele amicale ale Austro-Ungariei. In casă căj s’ar deslănţui cestiunea orientală, speră Serbia, că Austro-Ungaria nu o va părăsi.
CONFERENŢA, BULGARIA ŞI SERBIA.
Despre situaţiunea eonferenţei puterilor!! din Coustantinopolă faţă cu Bulgaria şi Serbia scrie „N. fr. Presse“ între altele:
Conferinţa nu va putea se dea ună resultată favorabilă decâtă numai atunci când principele Alexandru se va supune cu totulă otărîriloră ei şi regele Milană îşi va ţine frumosă sabia în tâcă. Decă se voră întâmpla amândouă aceste presupuneri, atunci diplomaţii, cari se vorăîntruni acum, voră repara postavulă tratatului de Berlină care a fostă ruptă, fără a-i distruge modelulă.
Acum este' vorba de paclnica restabilire a statului quo ante, şi pentru-ca să se potă efectua acâsta, totă va trebui să li se pună Bulgariloră nainte perspectiva, că 18 Septemvre nu va fi cu totulă ştersă din istorie. Ast-felă, supunerea loră este forte neprobabilă. Decă însă conferinţa va lăsa să se întrevadă putinţa unei uniri a Rumeliei Orientale cu Bulgaria, atunci Serbia se va înflăcăra şi va striga să i se de o compensaţiune. Acâsta se va întempla chiar şi atunci când Conferinţa, de mai nainte, după cum ne şi aşcetămă, va rosti în unanimitate mănţinerea în principiu a tratatului de Berlină.
Acâsta este dilema.
Decă însă Conferinţa va lua Bulgariloră orî-ce speranţă, atunci cei din Sofia şi Filipopoli voră refusa d’a i se supune — şi spre acesta ei voră găsi cu atâtă mai lesne curagiulă, cu câtă a dispărut aprope îngrijirea despre o intervenire turcescă.
Decă Conferinţa va face o concesiune Bulgariloră, atunci regele Milană, în încurcătura sa de înainte, va urma esemplulă lui Napoleonă III şi se va încerca să înlăture pericolele din intru printr’ună resbelă în afară.
Cine îlă va împedeca dela acesta’ Cine va salva pacea din peninsula balcanică ?
Serbia a făgăduită să nu recurgă la arme până ce nu se va sfîrşi Conferinţa. Dâr decă ea va găsi că prin! hotărîrile Conferinţei s’a sdruncinată echilibrulă din peninsula balcanică, cine o va sili să revină la o altă credinţă? La acestea nu ni se pote da nici ună răspunsă. Noi nu putemă decâtă să dorimă ca Conferinţa sâ-lă de, der n’avemă nici cum speranţă că se va întâmpla acâsta, căci noi nu suntemă aşa de optimişti ea diplomaţia, ale cărei presupuneri de succesă potă fi răsturnate de a4î pe mâne.
Dâr pe când Conferinţa şî-a aplanată tăremulă pentru ântiele sale demersuri în Rumelia Orientală, ne so-sescă din Grecia scirî îngrijitâre. Universitatea din Atena a j starea economică fostă închisă, fiindcă studenţii s’au dusă în armată, şi •
de „sfânta“ causă. Din parte ne recomandămă a se lua duoi Croaţi din partida lui Starcevicî.
—0—
Sub titlulă „lume românescă în Cluşiu“ scrie „Ellen-zek“: „La judecătoria cercuală de acolo, fiindă vacantă loculă unui seriitoră, au concurată 19 inşi spre a’lă dobândi. Intre aceşti 19 concurenţi a fostă şi ună singură Română şi tocmai acestă Românii a dobândiţii localii de scriitorii. A concursă şi ună juristă absolută, care de 5 ani servesce ca diurnistă, der fiindcă se mărturisesee pe sine de Maghiară înaintea omeniloră şi a lui Dum-ne4eu, a trebuită să cadă. — Bietulă ,,Ellenzâk“! L’a apucată năbădăile, că ună Română ia şi elă o iefşoră totă din bani românesc!. Orî s’a speriată, că se „vala-hisâză,, Cluşiulă?
—0—
Judele din Tomnatecă a fostă împuşcată în sera de 26 Octomvre, tocmai pe când cina cu preotulă d’a-colo şi cu esecutorulă de dare Mate. Ucigaşulă, care se urmăresce, l’a împuşcată prin ferâstră.
—Clin Alba-Iulia, scrie »P. Ll.,« esista de câtva tîmpă ofe care încordare între civili şi militari, care se atribuia atitudinei filoromâne a duoră oficerî şi împrejurârei, că oficerii n’au fostă avertisaţî de superiorii loră imediaţi. Acum lucrulă s’a potolită, oficerii au fostă transferaţi şi ună oficeră superioră pensionată. — Departe a mai ajunsă impertinenţa »patrioţiloră“ făcuţi âr nu născuţi. Ne mirămă, cum de sufere comanda armatei comune din Ardeală, ca nisce soviniştî, făcuţi Maghiari, să bage vrajbă în armata comună, unda Germanu rămâne germană, Românu română ş. a., fiindă fiecare în dreptă să se mărturiseseă de ceea ce e?
—0—
Ună cesornicară din Haţegă primi deunădli ună pachetă din Viena, pentru care plăti 363 fl. rembursă. (ând desfăcu pachetulă, în loch de câsornice găsi — petre.
—0—
„Buk. Tgbltt“ află, că Israeliţiloră isgoniţî li s’a dată bilete de drumă fără plată pănă la graniţă, unde li s’a îmânată fiecăruia şi câte o sumă de bani din partea autorităţii române.
-0—
In „Leipziger Tageblatt« so află într’ună numără recentă următorulă anunţă: „Incunosciinţămă pe iubiţii noştrii amici şi cunoscuţi, că atjl ni s’a născută o vioe fetiţă, alu douedeci şi nouălea copilă. Lipsea, 12 Octomvre 1885. Hermann Ziliaek, Maria Ziliack, n. Fried-mann.* — Binecuvântată familiă!
Biserica-Albă, 27 Octomvre n. 1885.
UnQ boteză şi o serenadă. -Lucaciu. — Associaţiunea aradană.
Patroni de casă, — Dr. V. - Incendiu în Oraviţa. —
Domnule Redactoră!
. Permiteţi-mî, să vă comunică ceva din viaţa nostră fiindcă şi funcţionarii s’au înrolată înarmată. Guvernulă ■ gocja|ă (je pe aicj şj altele.
întrâga administraţiune a Statului este aprope paralisată,
şi regele suntă fără putere d’a face ceva contra curentului generală, şi nu este tocmai peste putinţă ca în
în 26 n. 1. c. la d. adv. Roşiu şi la d. industriaşă Paleu fiindă adecă Vinerea mare şi 4>ua sântei Paraschive.
In <5rele p. m. s’a întrunită la casa d-lui Paleu în acestă 4* 0 societate frumosă românescă, care între con-versărl, toasturi, cântece şi musicâ românâseă şî-a petrecută pănă de cătră sără pe la 6V2 5re. Toasturi s’au ţinută pentru d nulă casei şi pentru mai mulţi. Este de însemnată, că în decursulă acestei petreceri de caracteră mai multă familiară, d-lă adv Roşiu a toastată în onorea şi pentru sănătatea bravului şi mulţii persecutatului preotă română din părţile Sătmărene Dr. Vasiliu Lucaciu. Toastulă a fostă primită cu urări en-tusiastiee şi ună membru din societate fu însărcinaţii d’a notifica acesta d-lui Lucaciu. Totă aici s’a toastată şi s’a colectată şi pentru prosperarea asociatiunei aradane. Societatea adunată între altele şl-a esprimată dorinţa d’a vede întrunită asociaţiunea aradană cu cea transilvană. S’a decisă şi dispusă, că acestă dorinţă să se notifice comitetului din Aradă.
*
Cu durere trebue să vă notifică d le Redactoră şi o scire întrisfătdre şi anume, că în Oraviţa în noptea din 25 spre 26 n. 1. c. ună incendiu teribilii a prefăcută în cenuşă mai multă decâtă 36 de case. Nâptea a fostă vântă forte mare, oraşulO situată pe o vale forte strimtă aşa îneâtă mai nimică nu s’a pututO scăpa dinaintea focului îngrozitoră. Daunele suntă enorme. Mai multe familii române se 4ice, că ar fi rămasă fără masă şi vatră.
Calamitate destulă de mare, mai cu semă dâeă luămă în considerare crisa economică, care şi altcum se semte şi pre aici. Recolta n’a fostă prea mare, viile au începută a nu produce mai nimică. Şi cu tote aceste productele pară a nu ave nici ună preţă. La târgulfl de ţâră din urmă, care s’a ţinută aici în 4‘*^e din 15—18 n. 1. c. vitele au fostă forte rău căutate.
Aeli-us.
CESTIUNÎ ŞCOLARE.
Din tinutulă Reghinului săsescă, Octomvre 1885.
Domnule Redactoră! Intre nenumăratele corespon-dinţe ce s’au trimis din jurulu Reghinului săsescă pănăînpre-sinte, nici una nu s’a ocupată seriosă şi cu deamăruntulii de scolele nostre confesionale iomâne, care prin indife-rentismulă fostiloră protopopi şi administratori protopo-pescî au ajunsă aprope a se ruina din t6te punctele de vedere, aşa, că în tractulă protopopescă ală Reghinului săsescă aată4l în multe comune nici că avemă edificii şcolare corăspun4ătore, nici docenţi cualifîcaţî. In trac-iulă Reghinului iăsescă şi a4I se află învăţători de aceia cari tină băgău (serumă din pipă) în gură.
Ce e dreptă, lefile doceuţiloră s’au sistemisată în-c-âtva, der acâsta sistemisare pare a fi numai o colibă de coceni. Da, căci poporulă dedată fiindă a nu crede preoţiloră, şi învăţată a licita ad minuendum lefile docenţi loră, pre lângă tâte incercările câtorva comisiunî esmise în acestă respectă, şi pre lângă tâtă silinţa ce şî-a dat’o d. protopopă actuală, încă nu avemă mai ni-
In 18 st. n. 1. c. botezându-se fiulă nou născută mică sigură şi stabilă cu privire la sistemisarea lefiloră
ală D-lui adv. I. M. Roşu din locă, căruia’i s’a dată în
SOIRILE BILEI.
Creta seu la fruntaria turco-grecă să facă esplosiune fa--boteză numele de »Corneliu,“ corulă vocală română din natismulă răsboinică.	j localitate a surprinsă sera pela 91/'a ore pe numitulă d.
j advocata cu o serenadă forte frumosă aranjată aşa în-i câtă a storsă admiraţiunea. poporaţiunei germane de | aici. Gonductulă a pornită dela casa d-lui industriaşă Dumineca viitore, 27 Octomvre (8 Noemvre), »Re- j Constantină Paleu din strada milioneriloră, In frunte a uniunea femeiloru române din Braşovă* va arangia în mersă o bandă ţigănâscă 4icândă din lăută marşulă nu-sala	Hotelului Nr. 1 o petrecere musicalâ cu mitG; »Hora Sinaei.* După aceştia au urmată coriştii
jocă şi tombolă. Bilete de intrare se găsescă de şi mai mulţi tineri cu lampe şi lampione, cari în întu-acum la librăriile d-loră N. Ciurcu şi H. Zeidner, nereculă nopţii ofereau ună aspectă forte feerică. Când
librăriile d-loră N. Ciurcu şi H. Zeidner, precum şi la d-nii M. şi L. Laszlo; de personâ 80 cr., de familia (3 persâne) lfl.; bilete se mai găsescă Duminecă sera la casă; ună biletă de tombolă 20 cr. Spe-
a ajunsă conductulă la^ locuinţa d-lui adv. Roşiu din apropierea promenadei urbane, strada era plină de lume. Foculă bengalică şi o producţiune pirotechnicâ a dată
rămă că publiculă va participa în numârfi câtă se pote serenadei ună colorită şi mai feerică. Corulă a cântată, de mare, fiindă destinată venitulă fondului reuniunei j vre-o patru piese secerândă aplause frenetice din partea ală cărei scopă nu	se pote mai	nobilă.	publicului ascultătoră. Coristulă	seriitoră	ală acestoră
—0—	şiruri a ţinută o cuvântare de	felicitare,	la care d-lă
Mâne Joi, eventuală poimâne Vineri, representanta j Roşiu a răspunsă forte emoţionată promiţendă, că se va oraşului Braşovă va ţine la orele 3 d.	a.	adunare	gene- j	sj]i a da fiului său o crescere câtă numai	se pole de
rală la magistrată.	La ordinea	4^	e:	raportulă	co- ■	românâseă. Amândouă vorbirile	au fostă	primite cu
misiunei de trei şi propuneri cu privire la organisarea căpitănatului orăşenescă.
—0—
aplause. Noteză, că după aceste d-lă advocată a poftită pe ţoţî coriştii la masa sa ospitală, unde ne-amă pe-j trecută pănă după 11 ore între accentele musicei, toas-Kossuth a adresai ă deputatului Otto Herman două turî, arii şi cântece naţionale, scrisori, în care arată ,pericululă“ în care se află Un- Totulă este eflusulă iubirei şi popularităţii, de care gurii din Ardeală. Herman a dăruita scrisorile reuniunei se bucură d-lă advocată la cetăţenii şi la Româ-
ardelene de maghiarisare, care va dispune publicarea loră.
— Nici vorbă că uneltirile coşutiste tintescă a lovi totă în hoţii de păgubaşi.
—o—
Calea ferată dintre Oşorheiu şi Reghină se va preda punemă de o putere socială orecare circulaţiunei pe la mijloculă lunei Decemvre.
—0—
nimea de aici şi din giurîl. Esemplu destulă de frumosă. Barem! de ar fi bărbaţii noştri, cari merită, pre-tutindenea onoraţi conformă meriteloră loră. Atunci amă pute 4i°e, că societatea română se deşteptă şi că dis
Aici în părţile banatiee este datina d’a serba 4>ua
doceuţiloră, fiindcă senatulă scolastică protopopescă pe ceea ce au făcută unele comisiunî esmise în acâstâ afacere nici ună pondă nu au pusă, ci au neglesă totă lucrulă. Pe lângă acesta între unii preoţi şi docenţi din tractulă susă numită mai domnesce şi afurisita de invi-diă, certă şi alte slăbiciuni.
Aşa docenţele din Urisiu inferioră Andreiu Truţa, carele are atestată de cualificaţiune din Blaşiu şi altulă dela cursulă suplimentară pentru limba maghiară, intrată în fondulă pensiuniloră inveţăforescî, şi care servesce în Urisiu inferioră de 11 ani, eră mai nainte în alte comune 10 ani — Ia olaltă 21 anî, în urma mai muitorD denunţări şi informaţiunî rele ce i le-a dată parochulO din Urisiu inferioră oficiului protopopescă, îndată după terminarea cursului scolastică espirată, îşi dete demisiunea. Acesta a mâehnită poporulă, care ţine la elă pănă la inimă. Timpulă ferieloră a trecută şi staţiunea de do-cente din Urisiu inferioră deja era vacantă, din care causă d. protopopă tractuală, după cum se vorbesce a încredinţată pe parochulă locală să ţină cursă cu copii, pănă la altă renduială. înainte de începerea cursului scolastică, Duminecă în 30 Augustă, în locă de a potoli spiritele destulă de aţîţate din causa demisionării învăţătorului loră şi a necurmateloră procese ce le-a avuţii poporulă cu parochulă, acesta începe a înprospăta ne-mulţămirea poporului cu cuvinte aspre în biserică în-brăcată fiindă în vestmintele sânte. ,
Poporulă, înfuriindu-se, numai decâtă a alesă o de-putaţiune din fruntaşii comunei, care mergândă la protopopă în Reghinulâ săsescă au cerută cu insistenţă re-stituireă fostului docente Andreiu Truţa. Deputaţiunea a primită resoluţiunea verbală dela d. protopopă, »că se facă ce voră vrâ.« Aşa dâr âmenii, cari au fostă în deputaţiunea susă atinsă împreună cu ceilalţi âmenî din
In cancelaria ,.Kulturegylet“-ului se caută duoi seri-! patroniloră casei, cum era d. e. şi la Românii cei vechi (comună, pre susă numitulă docente l’au adusă îndărătii itorî buni, cari pe lângă pricepere, să aibă şi consciinţă serbarea 48*l°râ penaţi. 0 astfelă de serbare a fostă în postulă său.
■ Nr. 237.
GAZETA TRANSIIVANIEI"
1885.
Ună casă şi mai curioşii s’a întâmplată în 6 Sept. in comuna Şerbeniu. Şi anume în comuna acesta de mai mulţi ani a funcţionată ca cantorii şi docenle Do-rofteiu Popii, afară de anulă espirată, care arătă o ne-gligenlă nespusă, şi nu are cualifieaţiunea cerută. Au^indă acesta, că o ordinaţiune a ministrului Trefort opresce autorităţile şcolastir-e confesionale a delătura în ori şi ce modă pe docenţi fără soirea ministerului de instrucţiune merge la oficiulft protopopescă şi protestâză în contra delâturărei sale din postulă de docenţă, er d. protopopă îiă îndrumă la inspectorulă reg. şcolară din Mureşă-Oşorheiu, dicendă, că dâcă îlă va primi acela, d-sa nu are nimica contra (sic!). Respectivulă numai decătă alergă la Mureşu-Oşorheiu si se întorse în comună cu vorba dela Insp. reg. ca să îneâpă cursulă, şi aşa în 6 Septemvre se apucă să facă târgă cu omenii a fi do-cente pentru 100 fl.
In comuna Cacuciu docenţele de pănă acuma Iaeobă Suciu, pe lângă aceea că e şi mai slabă ca cela din Şerbeniu, nu’şl vede nici de şcolă. Cu ocasiunea când d. proton, tractuală a eşitd în faţa locului pentru facerea aeteloră de dotaţiune faţă cu salarele docenţiloră şistemisate în unele comune prin comisiunile esmise în acestă respectă, în altele de a se sistemisa, după cum sunt informată s’a încredinţată parochului Simesnă Suciu începerea cursului şcolastică şi propunerea pănă la altă renduială. Cum s’a întâmplată însă cum nu, acjî totă Iaeobă Suciu face cursulă la şcdlă. Etă cum se jocă aceşti învăţători nerecunoscuţi cu mai marii şcoleloră după cum vrău denşii. Vedeţi cum merge treba, decă cei mai mari ai noştri nu se sciu folosi de dreptulă şi puterea ce o an în mână?
Totă cam aşa stă lucrulă şi în comuna Sânmihaiu cu învăţătorulă Nicolae »Chtirtbs,« care când a fostă în Mureşă-Oşorheiu înaintea comisiunei pentru visitare spre a căpăta pensiunea din fondulă de stipendie, a fostă obiectă de rîsă celoră cari au fostă de faţă, şi delegatulă Metropolitană din aceea comisiune a atrasă atenţiunea protopopului tractuală ală Reghinului săsescă, ca se fiă bă-gâtoră de semă, şi când se voră înfăţişa astfelă de Învăţători înaintea comisiunei să fiă mai curaţi, er nu murdari. Pobimă docente.
Dealtmintrelea în comunele acestea leafa anuală docenţială, pre lângă t6te greutăţile ce are de a Ie îndura [poporulă, in anulă acesta este ridicată la 150 fl. der ce folosă, că nimenea nu s’a încercată a o pune în praesă. Iţele se încurcă şi cine 6 mai tare, acela a fi şi mai mare. Ei, der aşa nu e bine, mai marii noştri cari suntă chemaţi a supraveghia scolele confesionale, au lege, au regulamentă, care ambele le dau dreptă de dispunere; pentruce nu se folosescă de acelă dreptă ? Ce mai aştăptă? Pănă când vomă face totă colibî de coceni şi nu ne vomă îngriji de căuşele scolastice? Au nu avemă şi noi senată eparchială, care amăsurată § 81 din regulamentă să se îngrijeseă şi să pună t6tă silinţa spre a emenda tdte scăderile ce se întâmplă în învăţă-mentulă scolastică? Pentru ce acestă senată protop. din Reghinulă săsescă, dela înfiinţarea Iui acum mai de 3 ani nu a ţinută nici o şedinţă în căuşele scolastice amă-surală § 93 din regulamentă? Şi unde în altă locă este mai mare lipsă ca aicea în tractulă protop. ală Reghinului săsescă, ca § 93 din regulamentă să se ţină în strictă putere? Şi nu numai la 3 luni cum dice § 93 să se ţină sfatulă, ei şi la o lună nu ar strica, pentru că aicea aşa ceră împrejurările.
Ce folosă au adusă şi ce înţelesrt potă să aibă co-misiuaile, compuse din câte ună preotă şi ună laică, în credinţate cu supraveghiarea preste învăţămentă, când basa tuturoră încercâriloră de organisare nu se observă după cum se pretinde în regulamentă? Şi ce efectăpdte să aibă ori şi ce încercare a comisiuniloră, când vedemă că încă şi astădî se întâmplă astfelă de lucruri, ca şi în trecută?
Edificiele şcolare, după cum am <Şisă, în unele locuri nu corăspundă reeerinţeloră legale şi mai necorăs-punijătăre preste totă suntă în comunele de pre valea Drişului inferioră. Inspectorulă reg. şcolare, numai a-ceastă vale nu a visitat’o în anulă trecută, ce va (J‘ce vjkjândă mai tote scălele aprope de a se ruina şi ce o-piniune îşî va da întempinândă în mijloculă eleviloră a-tâţl azbucherî, cândă vedemă că şi despre alte scole, care faţă cu cele de pre valea acesta stau cu multă mai bine, inspec. reg. şl-a dată o părere neîndestulităre? Mai e apoi şi neajunsulă, că în tdte scolele de pre a-cestă vale, afară de cea din Beca română, lipsescă până şi cele mai neîncunjurată de lipsă reehisite de învăţă-mentă.
Dâcă pre veneraţii dela mitropoliă nu voră ţine semă de acestea, ne va merge rău. Trebue să punemă umără Ia umără, să nu ne îngenunche duşmanulă cu totalii, căci vedemă, că furia lui în contra nostră cresce pe (ji ce merge.
Valeriu,
A p e 1 ti
cătră publiculd romaud.*)
Convinsă despre însemnătatea influintei, ce femea are asupra orescerei morale, intelectuale şi fisice a individului şi prin urmare asupra progresului în cultură a poporeloră, associaţiunea transilvană pentru literatura, română şi cultura poporului românii, a creată a lucra eu efectă mai vădită pentru realisarea scopuriloră ce urmăresce, decă pe lângă lucrarea sa de pănă acum, îndreptată mai alesă asupra cultivărei secsului bărbă-tescă, va contribui şi pentru înaintarea în cultură a fe-meei române.
Conduse de aceste vederi, adunările generale ale associaţiunei transilvane, ţinute la Rraşovă, Orăşlie şi Gherla, au decisă înfiiinţarea unei scăle superiore de fete eu internată, sub auspiciele acestei assoeiaţiuni, cu scopă ca fetele române să primâseă nu numai o creseere morală, intelectuală şi fisică mai îngrijită, care şi pe dân-sele să le ridice la nivelulă, la care se află adevărata femee în ţările cele mai înaintate ale Europei, ci totodată să le facă să se simtă şi să lucre întru tote ca adevărate fice ale poporului, din ală cărui sînă au eşită, er părin-ţiloră să li se înlesnescă lucrarea pentru educaţiunea fiiceloră loră.
După pîanulă de organisare adoptată, avândă a se face, pelângâ predarea învăţământului obicinuită în 8 classe, provisiune şi pentru instrucţiunea în lucrările, ce privescă mai aprdpe chiemarea femeei ca conducătore a economiei casnice, în două cursuri anuale complimentare şi pentru internată, — suma de 40 000 fl. v. a., pusă de adunările generale la disposiţia comitetului pentru acestă scopă, s’a dovedită şi s’a recunoscută şi de adunările generale, că nu este de ajunsă nici chiar pentru ridicarea edificiului şcolară, care reclamă suma de 60,000 fl. v. a. Din acestă motivă, comitetulă a tostă îndrumată a cerca acoperirea lipsei prin colecte.
Considerândă însă, că afară de cjidire, care acum este aprâpe terminată mai trebuescă în internată şi în şcolă mobilarulă necesară şi mijloce de învăţămentă acomodate cerinţieloră pedagogiei, că suntă a se restitui fondului generală ală associaţiunei anticipaţiunile făcute, ca aşia ea se fie pusă în posiţiune a intimpina, conformă cu statutele, şi alte trebuinţe culturale ale poporului română^ că este necesară a îngriji de timpuriu de crearea resur-seloră, cari asigurândă funcţionarea regulată şi menţinerea la înălţimea sciinţei pedagogice a internatului şi a şcolei, se facă cu putinţă reducerea câtă mai însemnată a tac-seloru pentru internată şi a didactreloră, crearea de locuri libere pentru fete mai sirmane şi lărgirea institutului în direcţiile ce necesitatea va indica în viitoriu, —suma jde care face trebuinţă, e cu multă mai considerabilă de-Icâtă cea pusă la disposiţiune de adunările generale
Comitetulă associaţiunei deci, voindă a deschide şcola superioră de fete cu începerea anului scol. 1886/7 şi conformându-se conclusului adunăriloră generale amintite, deşi cunosce pe deplină multele sarcini, ce se impună poporului română, chiar şi numai prin colectele de totă feliulă, totuşi îşi ia voie a apela la sprijinulă materială şi morală ală tuturoră româniloră, pentru a pută duce la bună sfârşit0 lucrulO începută. Făcândă acesta convinşi suntemă, că nu este suflare românescă, care, fiindă vorba de înaintarea în cultură a poporului română prin cultivarea femeei române, se nu grăbescă a contribui denariulă seu pentru spriginirea associaţiunei transilvane în susţinerea unei instituţiunî, care întregului po-poră va servi de titlu pentru o legitimă mândrie.
Binevoitorii sprijinitori ai scălei superidre de fete, înfiinţată de asociaţiunea transilvană, voră trimite ofertele loră la comitetulă acesteia, în Sibiiu, deadreptulă, seu prin direcţiunile despărţăminteloră asociaţiunei, său prin bărbaţii de încredere, pe cari comitetulă îi va designa.
Sumele întrate se voră cuita pe cale dîaristică, er numele dâruitoriloră se voră păstra pentru eterna aducere aminte în analei^ scolei înfiinţate.
Fie ca acestă apelă se afle deschise inimile tuturoră Româniloră, cari dorescă înaintarea şi mărirea ne-mului loră I
Din şedinţa comitetului asociaţiunei transilvane pentru literatura poporului română, ţînută la Sibiiu în 30 Octomvre n. 1885.
Iaeobă Bologa m. p. Dr. D. P Barcianu m. p.
vice-preşedinte.
semnulă celă mai sigură ală unei morţi apropiate este: indiferentismulă despre aceea ce se scrie prin 4'are. Dar cea mai nostimă dintre tote reclamele este aceea făcută de uuă diară din Arizona, care publică următorulă avisă în primele sale coldne: »Cu durere anunţâmă mortea lui Viliam Makarov. Fie’i ţărîna uşdră! Era celă mai onestă omă din lume. Cu ocasiunea acesta, anunţămă că elă, cu câteva înainte de a muri, s’a abonată pe trei ani la (|iarulă nostru plătindă înâinte costulă. Văduva sa inconsolabilă pote fi sigură, că’i vomă trămite
forte regulată (Jiarulăl Ce sufletă bună!*
* *
*
Cununiă. — Nicolae I. Ciurcu şi Emilia Cornelia Nicorăîşî voră celebra cununia în8Noemvre
s.	n. 1885, la 6rele 12 a. m. în biserica gr.-orientală din Deva.
* *
*
Cununiă. — Augusto Mazuchi şi Octavia Damiană, ne face cunoscută cununia loră, carea se va celebra în biserica gr. or. din Zalatna în 9 Noemvre st n. a. c. la 1 <5ră d. a.
Spre sefinţâ.
Aducândă la cunoscinţa onorateloră redacţiunî ale 4iareloră, cari ne vină gratuită, precum şi a întregului publică română, înfiinţarea unei societăţi a Israeliţiloră din România, cu titlulă usurpată de «Societatea academică a tinerimei române,« declarămă, că societatea «România Jună« nu stă în nici p legătură cu susă numita societate, ca una care nu este românescă şi nici numără vr’ună membru de naţionalitate română.
Dorimă der să nu se credă în afară, că aceste două societăţi ară fi identice seu ară urmări acelaşi scopă şi sperămă prin acâsta a fi înlăturată ori şi ce abusă de bunulă renume ală societăţii nostre.
Rugâmă totodată pe acele on. Redacţiunî cari nu voră fi fostă chiarificate în privinţa acesta, din care causă au obvemtă unele încurcături în primirea 4iarelor0, ca pe viitoră să binevoescă a dispune espedarea (Jlare-loră sub corecta adresă: Soc. academice „România-Jună“ Wien VIII Langegasse 4.
Comitetulă societăţii:
Dr. Al. Popă, vice-pres. Petru Spână, secretară.
BIBLIOGRAFIA.
secretarii aia II-lea
DIVERSE.
Reclama la americani. — fiarele americane nu cruţă nici ună mijlocă pentru a’şî tace abonaţi şi cititori mulţi. Intrunulă din ele anume «Missurg Adver-tiser,* se găsea mai 4'lele trecute unu artieulă de fonda, prin care se demonstra într’ună modă peremptoriu, că
*) Acestă apelă, pe care l’amă primită numai as-a fostă publicata de foile din Sibiiu înainte cu-o
»Revista Literară,« apare de două ori pe lună în Bucurescî, sub. direcţiunea lui St. Velescu; redactoră-ap-ministratoră Th. M. Stoenescu. Broşura a 24 dela 1 Septemvre 1885 cuprinde: Cum se judecă operile de artă, pictură, sculptură, architectură (conferinţă ţinută la Ateneu) de Const. 1. Stăncescu. — Din scrierile lui Constantină Golescu de Dr. M. Gaster. — D’ale vieţii (Busuio-culă) de Auguste R. Clavel. — Fata popii a cu stemă (basmă) de Dumitru Stăncescu. — Din poveştile unchia-şului sfătosă de P. Ispirescu. — Pe Iacă (nuvelă, traducţiâ după Paria Korigan) de Dumitru Stăncescu. — Oraţiu şi India, oomediă într’ună actă (după Fr. Ponsard) de Th. M. Stoenescu. Redacţia şi administraţia: Pasagiulă Ro-! îrână Nr. 3 bis. Abonamentulă pe ană 20 lei. Preţulă unui numără 1 leu.
Filiaţiunea copiiloru naturali în dreptulă română studiu critică de legislaţiune comparată, estrasă din vo-lumulă I ală dreptului civilă română, esplicată şi coB mentată în comparaţiune cu legile vechi şi legile streine, de Dimitrie Alexandrescu, advocată ală baroului din Iaşi • Iaşi 1885.
CâlindarulH Poporului pe anulă comună 1886 Anulă I. Sibiu, institut,ă tipografică, societate pe acţii. Cuprinde pe lângă călindară: Regenţii europeni; Posta; Corespondenţa telegrafică; Raportulă între mhurile noue şi vechi Timbre; Sfaturile părintelui Serafimă; Sfaturi practice pentru cari au să vân<|ă seu să cumpere; Fenaţele şi cultura loră; Trifonă hăbăucului poveste; Poesii; Anecdote; Târgurile din Ardelă, Ungaria, Bucovina şi România. Preţulă 20 cr.
Călindarulă Calicului pe anulă 1886, său calen-dară umoristică şi satirică cu ilustraţiuni, alcătuită după gradurile climatice ale pungii Româniloră din totă lumea. Anulă I. Sibiu, tiparulă şi editura lui W. Krafft. Cuprinde: Partea calendaristică cu Cronologia pe anulă 1886 seu anii dela facerea lumii după caliceasca numărare, întunecimi, regentulă anului, posturile în anulă 1886; 20 de ilustraţiuni cu esplicările loră pline de hază; Scântei şi cenuşe din filosofia doctorului Amnară; din poveştile lui Stană Păţitulă: popa Condacă cu popa Prohodă: Proiectă de lege după care sudiţii Ungariei potă lua frunză ’n buză şi lumea ’n capă; Posta şi Telegrafulă din Ungaria şi România; Târgurile din Ungaria, Transilvania şi România; Timbrulă; Anunţuri.
îmbunătăţirea Agriculturei nostre seu îmbunătăţirea seminţeloră agricole, lupta contra secetei, defectele agriculturei nostre, cultura nutreţului, rotaţiunî, de Ştefană Popă. Bucurescî, tipografia Ştefan Mihălescu, strada Covaci Nr. 14 1885.
tăcji,
săptămână. Greu drumă a trebuită Apelulă pănă a ajunsă la noi.
se
percurgă der Red.
Editoră : Iaeobă Miireşianu. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
Nr. 237.
GAZETA TRANSILVANIEI
Gurstrîu la bursa da Viena
din 3 Noembre st. n. 1885.
Bursa de Bueurescl.
Cota oficială dela 21 Octomvre st. v. 1885.
Cursidu pieţei Braşovii
din 4 Noembre st. n 1885
Rentă de aură 4°/0 . , . 98 35 Rentă de hârtiă 5% . . 90 40 Imprumutulă căiloră ferate
ungare...............148.25
Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(1-ma emisiune) ... 9720 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) . . . . 124 50 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(3-a emisiune) .... 109.— Bonuri rurale ungare . . 104.25 Bonuri cu ci. de sortare 103,50 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă.................104.—
Bonuri cu cl. de sortarelOS 50 Bonuri rurale transilvane 102.50 j
Bonuri croato-slavone . . 102 — Despăgubire p. dijma de
vină ung.................97.70
Imprumutulă cu premiu
ung....................118 80
Leşurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 121.— Renta de hărtiă austriacă 82 45 Renta de arg. austr. . .	82 85
I Renta de aură austr. . . 109 20 Losurile din 1860	. . . 140 50
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 869.—
Act. băncel de credită ung. 286.50 Act. băncel de credită austr. 282 75 Argintulă —. — GralbinI
împărătesc!.............. 5.94
Napoleon-d’orI............. 9.95
Mărci 100 împ. germ. . . 61.55 Londra 10 Livres sterlinge 125.20
Renta română (5°0).	.	.	.
Renta rom. amor!. (5°/0) .	.
» convert. (6%)	.	.
împr. oraş. Buc. (20 fr.) .	.
Credit	fone. rural	(7%)	.	.
*	»	»	(5°/o)	•
»	»	urban	(7%)	.	.
.	(6%)	.	.
>	*	*	(5%)	-	-
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	>	> Naţională
Aură........................
Bancnote austria ce contra aură.
ump.	vend.
87	87V2
91	91V.
87	88
30	32
102	102 V*
86	87
97	98
90	91
818/*	82‘/a
1080	1190
12»/i	13. Va
2.02	2.04
Bancnote românesc! . . . Argint, românesc .....
Napoleon-d’orî..............
Lire turcesc! ..............
Imperial!...................
Galbeni.....................
Scrisurile fonc. »Albina*
Ruble Rusesc!...............
Discontulă	...	»
Numere singuratice
Câmp.	, 8.70 Veac		l 8 75
*	8.70	A	8.75
*	9.90	♦	9.94
1	11.17	1	11.25
»	10.15	*	10.20
»	5 87	%	5.90
>	100.50	A	101.-
»	122.—	A	123.-
7—10 % Pe		anii.	
ă 5	cr. din		Gazeta
i
i
Transilvanieiu se potu cumpăra în tutungeria lui I. GMOSS.
N
05 W
■N
u
-o
6
Restanraţiunea ZEHNER
Subsemnatulfi amă on6re a încunosciinţa pe on. publică, că dela St. Mihaiu m’amu mutatfi cu Restauraţii!nea în Uliţa Negpă, vk-â-vis «le €asarină, unde se află şi o
Arenă k mp mira te
Ca şi pană acuma ’mî voi da t6tă silinţa, ca sS sus-ţiu negoţulă în bunulu său renume, oferindu onor. dspeţl
Beirturl bune, mâncări gustose si eftine,
la cari învitfi cu t6tă stima
Birtaşii-
Arenă, de popice pentru erna
0
in
N
>
■
c3
1
xn
>
Be 5® ani înfiinţată
şi fdrte renumită firma de postovăriă En-gros
ut
„ZUM BUTEH IUTEI
mal ’nainte, Vineenz Strosclmeider Wien. I., Ro-tlienthnrmerstrasse 14, vinde întregulfi depositîi de stole de lânii fabricaţia veritabilă din Brunii
în resturi pentru eostume bărbătesc!, pe deplinii suficiente pentru unu costuma completa, şi adică rocă, pantaloni şi giletcă, în tote colorile şi calitate fior te durabilă cu următdrele două preţuri f6rte eftinfi ficsate şi adică:
II calitate pentru imfi costumu întreg fi fl. 3.50. I calitate pentru unu costumu întregii fl. 4,50. Din aceste resturi nu se potu trimite mostre, mă obligfi însă aci în publicfi, ca marfa, ce nu convine a o primi înapoi.
Espedarea stofelorfi de mai susu s6 face fără adaosfi alfi spese-lorfi de paclietare, trimiţendu-se preţuiţi înainte, său cu rambursfi (Nach-nalime).
Anunţămă aceloră onoraţi cetitori, cari voră binevoi a se abona la foia nostră de aici încolo, că avemă încă în reservă numeri dela începutulă anului 1885 prin urmare potă s§ aibă colecţiunea completă.
Mersulu trenuriloru
pe linia Predealfl-B ndapestă şi pe linia Teiuşă-Aradd-Bîidapesta a tei ferate orientale de stat fi reg. nng.
Bueurescl
Predealu
Timişă
Fcldiora
Apatia
Agostonfalva
Homorodă
Haşfaleu
Sighişora j
Elisabetopole
Mediaşă
Copsa mică
Micăsasa
Blaşiu
Crăciunelă
Teiuşft
Aiudă
Vinţulă de susă
Uiora
Cncerdea
Ghirisă
Apaliida
Clnşra	>
Nedeşdu
Ghirbbu
Aghirişă
Stana
Huiadină
Ciuda
Bucia
Bratca
R5v
Mezd-Telegd
Fugyi-Vâsârhely
Yârad-Velinţe
Qradia-m&re
P. Ladâny
Szolnok
Snda-pesta
Viena
dfi-Budapesta			
Trenă	Trenă	Tren&	Tren fi
de ersone	accelerat	omnibus	omnibus
	5-00	7.45	
—	9 45	12.50	—
—	9.47	1.09	—
—	10.11	1.40	—
—	10.44	2.27	—
6.22	10.51	2.55	—
7.01	11.18	3.38	—
7.33	11.36	4.17	—
8.01	11.51	4.47	—
8.45	12.23	5.42	—
10.10	1.19	7.37	—
10.29	1.30	8.01	—
10.39	1.37	8.21	—
11.19	2.05	9 05	—
11.54	2.25	9 43	—
12.12	2.36	10.02	—
12.56	—	6.20	—
1.30	3.13	6.59	—
1.45	—	7.15	—
2.11	3.40	7.43	—
2.55	4.01	8.29	—
3.17	—	8.55	—
3.24	—	9.04	—
3.31	4.24	9.12	—
4.09	4.49	10.23	—
5.36	—	12.32	—
5.56	5.58	12.59	—
6.08	6.08	—	8.00
6.29	—	—	8.34
6.45	—	—	8.59
7.00	—	—	9.34
7.26	—	—	10.16
7.48	7.14	—	11.04
8.28	7.43	—	12 17
8.47	—	—	12.47
9.06	—	—	1.21
9.26	8 22	—	2.05,
10 01	8.48	—	3.08!
10.20	—	—	3.39
10.30	—	—	3.55
10.37	9.i3	—	4.0 o
10.51	9.18	10.37	—
12.37	10.31	1259	—
2.58	12.07	4.45	8.22
6.00	2.10	10.05	10.30
6.35	2.45	10.50	—
3.00	8.00	6.05	| —
Budapesta—Predeaift					
	Trenu	Trenă	Trenfi	Trenfi	Trenfi
	omnibus	accelerat	omnibus	de	omnibus
				persone	
Viena	6.47	7.15	—		—
Budapesta		1.45	3.15	6.20	8.00
Szolnok	10.37	3.41	7.29	9.11	11.40
P. Ladâny	1a4	5.21	8.27	11.26	2.31
Oradea mare	5.33	6.41	—	1.28	—
Vârad-Velencze	—	—	9.45	2.00	—
Fugyi-V âsârhely	—	—	9.59	2 11	—
Mezo-Telegd	—	7.14	10.28	2,31	—
R6v	—	7.42	11.36	3.18	—
Bratca	—	—	12.10	3.41	—
Bucia	—	—	J12.45	4.01	—
Ciucia	—	8.31	1.31	4.26	—
Huiedin	—	9.01	2.56	5.08	—
Stana	—	—	3,29	5.27	—
Âghiriş	—	—	4.00	5.50	—
GhirbSu	—	—	4.18	6.02	—
Nedeşdu	—	—	4.38	6.24	—
Cluşiu ^	—	10.0!	5.05	6.43	—
	12,05	10.16	—	7.03	—
Apahtda	1231	—	—	7.28	—
Gkiris	2.16	11.24	—	8.51	—
( Cncerdea ^	3.12 3.32	11.43 11.45	—	9.31 9.43	—
Ui6ra	3.41	—	—	9.51	—
Vinţulă de susă	3.50	—	—	9.58	—
Aiudă	4.25	12.08	—	10.24	—
Teisşă	4.50	12.22	—	10.44	—
Crăciunelă	5.41	—	—	11.28	—
Blaşă	6.03	1257	—	11.44	—
Micăsasa	6.40	—	—	12.18	—
Copşa mică	7.00	1.27	—	12.36	—
Mediaşă	—	1.45	—	1.22	6.01
Elisabetopole	—	2.06		1.56	6.40
Sigiş^ra	—	2.31	—	2.34	7.20
Haşfaleu	—	2.50	—	3.02	8.01
| Homorod	—	3.48	—	4.41	10.05
( Agostonfalva	—	4.19	—	5.30	11.02
1 Apatia	—	4.34	—	6.03	11.3'
Feldiora	—	4.53	—	8.35	12.14
j ^ Braşovâ S	—	5.20 53	—	7.14	1.09 1.50
	—		—	-	
Timişă Pradeală
Bueurescl
Nota: Orele de n6pte sunttf cele dintre liniile grose.
6.07
6.32
7.30
11.35
3.23
4.56
9.4C
Tipografia ALEXI, Braşovfi.
Teiuşfi- e radfi«llud»pesta â - .				.Budapesta-	fc radfi-Teiuşfi.		
l	Trenă omnibus	Trenă omnibus	Trenu de peraone		Trenă de persfine	Trenă accelerată	Trenă omnibns
Teiuşfi	11.09	—	3.56	Viena	11.00	7.15	—
Alba-Iulia	11.46	—	4.2?	Budapesta	8.0o	1.45	8 00
Vinţulă de jesă	12.20	—	4.53	Ssoluok 1	11.02	3.44	11.40|
Şihotă	12.52	—	5.19		11.12	4.02	jl2 00
Orâştia	1.19	—	5.41	Ari&dfi	3 37	7.53	5.25
Smeria (Piski)	1.48	—	6.08	Glogovaţă	4.13	—	619
Deva	2 35	—	6.39	Gyorok	4.38	—	6.46
Branicîca	8.04	—	7.04	Paulişă	4.51	—	7.00;
Uia	3.36	—	7,29	Radna-Lipova	5.10	—	7.23'
Gurasada	3.50	—	7.41	Conopă	5.38	—	7.51
Za.tiA	4.25	—	8.12	Berzova	5.57	—	8.10
Soborşin	5.09	—	8.49	Soborşin	6.42	—	5.58
BSrzova	5.56	—	9.29	Zam	7.14	—	9.28
Conopă	6.18	—	9.49	Gurasada	7.43	—	9.56
Radna-Lipova	6.57	6 14	10.23	lîia	8.01	—	10.17i
Paulişă	7.12	6.30	10.37	Branicîca	8.21	—	10.38
Gyorok	7.27	6.47	10.52	Deva	8.47	—	11.05
Glogovaţă	7.50	7.17	11.18	Siineria (Piski)	9,05	—	11.23
Ar&dfi	8.10	7.32	11.32	Orăştiă	10.10	—	12.24
Szolnok |	2.39	12.00	4 53	Şihotă	10.43	—	12.53
	3.16	12.14	5.10 1	Vinţulă de josă	11.04	—	1.22
Hisdliapesta	7.10	2.10	8.16	Alba-Inlia	11.19	—	1.40
Viena	—	8.00	6.05 1	Teluşfi	12 05	—	2.24
Ar»dft-l'‘iasa.lş4ra				Nimeri» (Piski) jPetroşeuX			
	Trenă omnibus	Trenfi de perseno	Trenă de persfine		Trenă de persdne	Trenă omnibus	Trenă omnibus
Avadfi	8.00	12.55	8.25	IMmerf»	6 30	11.50	2.23
Aradulă nou	6.25	1.21	8.36	Strein	7.05	12.27	3.001
Nâmeth-Sâgh	6.50	1.46	8.54	Haţegă Pui	7.53	1.19	3.49!
Vlaga	7.19	2.18	9.13		8.16	2.10	4.40
Orczifaiva	7.38	2.36	9.25	Crivadia	9.33	2.57	5.28
Merezifalva	7.56	2.53	9 36	Baniţa	10.11	3.35	6.07
	8.42	3.40	10.C6	S* etroşeni	10 43	4 04	6.39
Timişul»»- AriadS.fi				Fetroşeui—	Nimeria (Piski)		
	Trenă de persfine	Trenă de persfine	Trenă omnibus		Trenă omnibus	Trenă omnibus	Trenă de pers.
Tîmişâra	6.0?	12.25	5.00	FetraşenX	6 49	9.33	5 28
Merczifalva	6.40	1.16	5.50	Baniţa	7.27	10.14	6.08
Orczifaîva	6.51	1.34	6.07	Crivadia	8.06	10.54	6.4*
Vinga	7.08	2.04	6.32	Pui	8.50	11.37	7.35
Nâmeth-Sâgh	7.23	2.25	653	Haţegă	9.31	12 17	8 02
-1 Aradulă nou	7.40	2.54	7.24	Streiu	10.16	12.58	8 44
Aradfi	7.50	3.10	7.40	Nlmeria	10.53	1,35	9.15