KKDACŢIUNEA ŞI ADMISl«'I'KA|i(7JNEA t BRAŞOVtJ, piaţa mare Nr. 22. ,OAZETAK IESE ÎN FIECARE ţ>I. Pe unfl ană 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Hoinânta şi străinătate: Pe anfi 40 fr., pe şăse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULU XLVIII. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIURILE: O seriă garmondâ 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sortoerl nefranoate nu «a prlmeaou. — Banusoripta nu se retrimită. Mercuri 23 Octomvre (4 Noemvre). 1885. Braşovti, 22 Octomvre 1885. Amu totu aşteptată să vedemii ce scopă ur-mărescu foile maghiare din Budapesta cu articulii loru despre Transilvania şi relaţiunile ei. întâi u se părea, că aceşti articuli nu suntu decâtu unu ecou alu văierăriloru (Jiareloru maghiare ardelene. Acum însă să dovedesce că aceşti articuli anunţă inaugurarea unei nouă campanie, ce voesce să-o întreprindă guvernulu in contra Transilvaniei. pilele aceste unu Cluşianu se plângea în „Peşti Naplo“, că interesele Maghiariloru din Ar-dâîu sunt năpăstuite, (jicându că nici strămutarea juriului dela Sibiiu la Cluşiu nu le p6te a-jutâ nimicii şi dându a se înţelege, că numai o suspendare totală a libertăţii de pressă pentru Ardâlb ar putâ sprijini scopurile loră. Iutr’aceea deputatulu Bela Grtinwald, care a făcută o călătoriă prin Transilvania, a alarmată tâtă Peşta şi astăcjî mai tote foile maghiare din capitală pledeză pentru luarea de măsuri energice în contra Româniloră din Ardălă. Una din principalele postulate ale lui Griin-wald şi ale soţiloră săi este acela d’a se reforma administraţia politică în Transilvania. Unele frase, ce infrumseţăză articulii amintiţi, te făceau să crecjî, că se tractâză de-o îmbunătăţire a administraţiei în Ardălă. Dăr în faptă nu-i vorbă de aceea ca administraţia să devină mai bună, ci mai maghiară. Intr’ună articulă intitulată Situaţiunea în Ar-delă“ publicată In (Jiarulă „Neues Pester Journal“ dela 2 Noemvre st. n. schiţâză d. Pulszky, căci presupunemă că elă este autorulă, în modulă următoră viitărea campaniă contra Româniloră ardeleni: „Amă fostă accentuată în articululă dintâiu, că cestiunea română se păte înăspri, dăcă ţărănimea română se va alipi mai strînsă de inteliginţa română în Transilvania. Dăr pe câtă timpă mo-narchia se va bucura în afară de pace, acăstă cestiune anevoiă va lua caracterulă său acută. In casulă unoră complicaţiuni seriăse Austro-Un-garia va fi constrînsă d’a îndrepta privirile sale cu deosebire asupra Transilvaniei. Căci dăcă România se va afla în tabăra inimiciloră noştri în totă casulă ea va încerca de a răscula pe Românii ardeleni. Ungaria va avă prin urmare multă de lucru cu Transilvania şi politicii unguri să bage bine de sămă, ca nu cumva Transilvania să deviă cu timpulă prin daco-românismă o Rumeliă orientală a Ungariei. Sperămă că nu-i va succede aşa ceva, să recomandă însă să fimă precauţi şi să luămă măsuri de apărare la timpă. Dăcă se potrivesce undeva vorba ,,gou-verner c’est prevoir“, atunci ea se potrivesce aici. Statulă trebue să lucre aici mână în mână cu societatea. Şi în deosebi societatea maghiară are problema îndoită: a suprima fără cruţare elementele suspecte, de altă parte însă a bine-ventâ cu cea mai mare căldură pe aceia, cari potă fi câştigaţi pentru causa maghiară.“ O desbinare în sînulă inteligenţei române, ce se desvăltă acum, ar aduce cu sine neapărată o desbinare în sînulă naţionalităţii române. Daco-românismulă este însă periculosă, numai dăcă va pută conta pe totalitatea Româniloră ardeleni; în casulă contrară n’avemă a ne teme de elă de locă său nu multă. Şi elementulă maghiară din Ardălă în unire cu statulă maghiară păte totdăuna împedeca organisarea Româniloră de aici pe basă daco-română. Dintre problemele, ce are a le resolva în acăstă privinţă statulă, vomă aminti aici numai | una. In Transilvania deja acum este o necesitate ca administraţia politică să intre în mânile statului. Intr’o parte a ţărei, unde elementulă maghiară — abstrăgândă dela Săcuime — for-măză în tăte municipiele ' o minoritate neînsemnată şi unde frânele autonomiei au ajunsă în mâna naţionalităţiloră deja în vr’o şăse comitate, tăcendă de acele municipii, unde acăsta s’a întâmplată mai de multă, ca în comitatulă Braşovului, ală Sibiiului, ală Târnavei mari ş. a. într’o asemenea parte a ţărei introducerea administraţiei prin organe de ale statului este o necesitate, căreia nu-i puteam satisface destulă de curândă. In o parte mare a Transilvaniei încă numai administraţiunea din partea statului ar pută se câştige respectă şi valâre intereseloră statului maghiară, ne mai vorbindă de aceea, că administraţiunea îngrijită din partea statului ar fi în orice casă mai bună ca cea de faţă (comitatensă, judeţână) şi prin urmare ar contribui multă a face posibilă o înţelegere între Români şi stată. Ar fi păcată şi ar fi stricăciosă, dăcă opiniunea publică său dăcă cercurile competente ară nutri ilusiuni înşelătâre cu privire la administraţiunea presentă. Nimenea nu va afirma că administraţia în Ardelă ar fi ună mijlocă de corteşire la. alegeri, că funcţionarii administraţi -unei ară fi numai unelte de corteşire; nici nu se potă judecă relaţiunile Ardâlului din punctă de vedere unilaterală de partidă. O împrejurare nu o pâte nicidecum trece cu vederea observatorulă atentă şi acâsta este, că o mulţime de esistenţe scăpătate au aflată refugiu în sînulă fnncţionari-ioră municipali şi în comitatele locuite de naţionalităţi acâsta este o erore, care se răsbună tocmai contra intereseloră maghiare. E de mirată că în acâstă privinţă a domnită pân’acum o ideă greşită în Budapesta ca şi în Transilvania. Mai alesă în Transilvania credeau totdâuna că ser-vescă intereseloră maghiare, dâcă puneau în funcţii administrative Unguri, cari de altmintrelea erau âmeni fârte onorabili, cari însă nu-si înlo- • î cuiră nicidecum cu tesaure d’ale sciinţei averea părintâscă risipită. Şi nici nu se pâte calculă ce mare pagubă a suferită causa maghiară prin acâstă ideă şi prin esecutarea ei practică. Administraţiunea îngrijită de stată, va trebui să-o rupă cu acâsta ideă, dâcă va voi să lecuâscă relele esistente şi va trebui să urmeze tocmai după principiulă contrară, adecă să trimită la punctele espuse ale interesului de stată maghiară pe bărbaţii cei mai apţi. Singura trecere a administraţiei municipale în mânile statului, păstrându-se vechiulă materială, va folosi puţină sâu nimică, precum durere a folosită de totă puţină şi trecerea justiţiei în mânile statului. Nu e de lipsă, credemă, a mai accentua în deosebi, că nu ne gândimă la introducerea administraţiei din partea statului ca la o măsură escepţională pentru Ardâlă. Acâsta administraţia prin organele directe ale statului, trebue să se introducă în tâtă ţâra, începutulă însă să se facă în Transilvania. *Fâr’ de aceea reformarea pâte urma numai gradată, deârece persânele apte nu se potă găsi peste nâpte. Dar cu reforma administraţiei încă nu s’a făcută totă. Trebue să punemu tote în mişcare spre a întări elementulă maghiară, pentru ca în tâte caşurile acesta să p6tă forma ună contrapondă tare faţă cu Ro-mânimea. Cu deosebire să avemă în vedere Săcuimea, a căreia progresă spirituală şi materială trebue să fiă unuîu din scopurile politicei nâstre ardelenesc!. Din aceste puncte de vedere suntă a se judeca relaţiunile ardelene şi a se considera mij-lâcele de lecuire. Cestiunea Transilvaniei este pusă la ordinea Şilei şi este problema politicei maghiare de a-o resolva în modă salutară.u UNIREA BULGARILORU. Telegramele cele mai nouă: | Soda, 1 Noemvre. Scirea din Belgradă, că Sârbii suntu maltrataţi şi că 20J dintre ei suntă arestaţi în , Sofia, este cu totulă neîntemeiată. Guvernulă princiară va adresa agentului diplomatică ală Greciei, care e însărcinată cu conducerea afaceriloră sârbesc!, o notă. | Nişă, 1 Noemvre. Noulă ambasadoră turcescă • Zya-bey a fostă primită sărbătoresce în audienţă de că- i tră regele, care luă scrisorile de acreditare şi răspunse, la cuvintele aceluia, în modă cordială. Petersburgă, 1 Noemvre. In faţa polemicei dintre Sofia şi Belgradă declară „Journal de St. Petersburg“, că i de urgenţă trebue se se audă voci autoritare din Europa înainte d’a isbucni ună conflictă sângerosă, care ar fi o i ruşine pentru omenire şi ai cărui autori şî-ar atrage re- , ciprocă răspunderea, der^ n’ară pută suporta urmările. Restabilirea statului quo e cu atâtă mai necesară, cu : câtă prinţulă Alexandru reţinându-şî promisiuna urmi-resce prin acţiunile sale să efectuiască unirea, ascunde . poporaţiunei adevărata stare a lucruriloră şi terorisezâ ţera. Nişă, 1 Noemvre. Declaraţiunile contelui Kalnoky ; au produsă aci o impresiune forte penibilă. Regele Milan a trimisă pe mareşalulă Curţii, Iancovicî, în misiune specială la Viencc cu espresa însărcinare, d’a cere dela per-sdnele dătătore de tonă se sprijinescă pe Serbia. Espulsarea Israeliţiloră din România. IJiarele »Românulă, «Naţiunea,« »România,« „Cu-rierulă Financiară,« »L’Independance Roumame,* »Drep- . turile Omului,* »Imparţialulăa şi ,Buciumulă Vâlcei* au i protestată în contra espulsării Israeliţiloră. . i »Românu!ă« scrie, că în privinţa acestoră espul- ■ saţî nu se pote (J*ce că ilegală a procedată guvernulă, i der protestă în contra aplicării legii, care pro vede pe i vagabonzi. Espulsaţii, ca unii cari au uneltită, cum se tjice, în contra intereseloră naţionale, trebuiau daţi în judecată, ca|să-şî ia pedepsa meritată. Asupra motiveloră ce au condusă pe guvernă la i pasulă acesta, »Voinţa Naţională* dă următorele des- i luşiriri; Statulă română avea totă dreptulă să crâ(Jă, că a , resolvată în sfîrşită cestiunea israelită. Ce s’a intern- . plată însă ? O semă de Evrei dela noi, în genere de provenienţă galiţiană, — omeni pribegiţi aci din causa scurgerii de acolo a acestui elementă, ce se înăduşă trăindă multă vreme în massă la ună locă prea strâmtă pentru • libera mişcare a porniriloră lui de rapacitate, — au începută să agite din nou chestiunea israelită, odată resolvată strictă după litera tractatului dela Berlină. Şi agitarea acesta noue şî-au întemeiat-o totă pe falsa insinuare, că Statulă nostru se conduce, de principiulă intoleranţei religiose. Acesta nouă agitare, mai ânteiu ascunsă, a începută se iasă câte puţină la ivelă, apoi se se producă făţişă şi în fine să ia nisce proporţiunl, dacă nu primej-diose, dar celă puţină ofenăâtore pentru autoritatea Statului nostru. S’au făcută ânteiu agitări la sinagoge şi la şcolile confesionale; de aci apoi a trecută chiar în presă; s’au fundată (fiare în acestă scopă, în fine lucrurile au ajunsă la protestulă neruşinată, şi infamă şi ridiculă, dela Londra. S’a comandată apoi în străinătate ună agitatoră dibaciu, care să viă numai dec-âtă să provoce o mişcare de ună nou soiu, cu scopulă de a institui aci o societate semitică, cu o direcţiune generală, recunoscută de Stată, şi care să represinte puterea populaţiei israelite în relaţiile sale cu puterea Statului. Şi cu ce tonă, cu ce aere, s’au făcută tote acestea? ţ)iarele evreescî au pornită contra Statutui pe faţă ună răsboiu, care, dacă n’ar fi cunoscută cineva tradiţionala impertinenţă biblică, ar fi credută că este pornită din demenţă. Citindă acele foi cineva, care n’ar fi cunoscuta situaţia ovreiloră în raportă cu Statulă română, ar fi crezută că aceşti Evrei suntă aci poporulă autochton, locuitorii străvechi ai acestoră ţări, şi că Românii suntă nisce cuceritori de curendă tăbărîţi aci, contra cărora să ridică a(jî o formidabilă luptă de revindecare a poporului autochtonă întemeiată pe ună netăgăduită dreptă istorică. S’a aruncată asupra Statului şi naţiunii române prin acele foi fără nici o sfială totă veninulă şi ura mo-saică, totă clasiculă fetor-judaicus: Naţiunea română? — incultă, intolerantă şi stupidă; Statulă română ? Stată asiatică, inumană şi barbară. Curată pe faţă, textuală. Şi cine, cine cuteză să ia acestă atitudine faţă cu Statulă nostru? Acei omeni străini cari, adăpostiţi aci la GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Nr. 236. noi de furtunile şi miseria de aiurea, n’aveau încă drepturile de cetăţenia. Şi din ce pricină acestă furiă semitică? Din dorinţa de a căpăta acele drepturi. Nu; încă odată: dacă nu şi-ar găsi lucrulă explicare în tradiţionala impertinenţă biblică, atunci nu ar putea avea decât o scusă: demenţa. Etă dar nişce copii pribegi ai pământului, — atâtă de bogată în deosebite speţe de teritore necurate şi venindse — voniţî de aiurea şi primiţi aci la adăpostulă celei mai largi ospitalităţi maltrataţi aiurea ca vite şi respectaţi aici ca ămenî, nenorociţi şi miserl aiurea şi prosperi aici între noi, calomniândă poporulă nostru, batjocurindă naţiunea nostră şi conspirândă contra liniştii şi siguranţei Statului nostru. ţticemă «conspirândă contra liniştei şi siguranţei Statului nostru,« pentru că agitaţia nouă jidovâscă nu s’a mărginită la insolenţe stilistice, la protestulă infamă dela Londra şi la intenţiunile şmechere de a înfiinţa unu consistoră israelită, eu oculte puteri guvernamentale a supra întregei masse israelite din ţeră. Lucrulă a mersă mai departe. Europa prin împrejurările ivite în Orientă acum în urmă, este astădi chemată să facă o nouă punere la cale pentru restabilirea ordinei politice în multă frământata peninsulă balcanică. In acestă scopă, conferenţa ambasadoriloră europeni, chemată a avisa în grabă la primele măsuri de luată pentru a evita o compromitere a păcii, a hotărîtă ca o nouă conferenţă a puteriloră să viă a discuta în fondă cestiunea principală şi tote cesti-unile laterale ei, spre a stabili o ordine de lucruri politice câtă s’ar pute mai durabilă între statele şi naţionalităţile orientale Şi în curândă acestă conferenţă îşi va reîncepe lucrările Ei bine, acei străini adăpostiţi la noi cu omeniă, lucrau, în înţelegerea şi cu ajutorulă unora coreligionari din străinătate, spre a face să se ridice iarăşi faţă eu Europa cestiunea israelită din România, şi cu intenţia anumită a unei nouă revisuirl a articolului 7. S’âu a-gitată spre a se strînge iscălituri pentru ună memoriu, pentru ună nou protestă-monstru din partea acestora' trebue se ia măsuri 'pentru Mcuri esceptionale şi decisive şi să trimită pe Români la o casă de sănătate, ceea ce să înţelege să-i pună la regulă. Acestă articolă, ca şi altele înaintea şi în urma lui, precum şi continuele scrisori trimise la Paris şi Londra ’şi-au avută efectulă loră. Două luni în urmă o comisi-une de evrei englesi se presentâ la lordulă Salţsbury şi ceru se ia măsuri în contra României, să o pue la regulă pentru a nu mai persecuta pe evrei şi a desfiinţa tote legile esonomice făcute pănă aci. Unulă din membrii comisiunei, după relaţiunea primită din Bucurescl, de la cei pe cari guvernulă îi espulseză astăzi, făcu ună tablou din cele mai grozave despre modulă cum persecută România pe evrei. Lordulă Salisbury ascultă cu multă interesă, după cum spune singură, pe d. Goldsmid, şi recunoscu că sunt prejudecăţi cari se găsescă încuibate chiar în par* lamentulă română, însă declara că nu pote interveni oficială, căci alunei ar interveni în contra României şi p6te ar atrage mai multă rău decâtă bine asupra evreiloră. Totuş, promise că va căuta să trateze cestiunea israelită în România cu multă grije şi că interesele israelite le va apăra, avândă totd’auna în vedere simţimântulă naţională română. Lordulă Salisbury a recunoscută der, că suntă per-secuţiunl în România, pentru că aşa îlă asigurase evreii însă decă n’a luată măsurile cerute de (fiarele din ţără şi de comisiunea din Londra, este că îlă împedeca situa-ţiunea cestiunei. Noi întrebămă pe cei dela foiele cari protesteză contra espulsiunei, este ună actă patriotică, este ună actă de buni cetăţeni acela de a denunţa ţera în stare de barbariă, în stare de gâna maniacă ? Amă voi erăşî să ne declare dăcă într’adevără există persecuţiuni contra evreiloră în acestă ţâră seu nu. Decă esistă, au dreptate se protesteze; decă nu atunci pentru ce iau solidaritatea cu nisce <5meni cari au calomniată ţera şi înăuntru prin pressă şi în afară prin scrisori? Noi amă fostă totdeuna contra unoră espulsăiî de străini, în care protestă se repetă infama calomniă, că capriciu. Amă protestată sub guvernulă conservatoră Evreii suntă din ură religiosâ persecutaţi la noi, că*contra espulsării d-nilor Portier şi Sardelis, pentru că e-scolele române Ie suntă închise, că scolele loră confe-! rau cestiunî personale între miniştrii şi cei espulsaţl. Aci sionale suntă suprimate cu brutalitate, că averile, viaţa şi ondrea — oriorea mosaicâ! — le suntă ameninţate, că naţiunea şi Statulă nostru se dă, faţă cu ei, la cele mai estreme violenţe şi crutjimi, şi că, pentru restabilirea unei ordine de lucruri conformă cu ideile moderne, trebuescă aceste nenorocite victime să fiă salvate de j barbăriă statului română, Europa trebue să useze de totă e cu totulă din contra. Se află în jocă interesele românesc!, esistenţa României chiar. prea curată ca să nu se temă de întinarea baleloră se mitice, dacă poporulă nostru este prea cu minte ca să nu răsplătescă ingratitudinea israelită decâtă cu ună suverană dispreţă, -- Statulă română nu pote îngădui mai multă asemenea agitaţii d’a dreptulă criminale: elă este datoră se le pilduiască cu totă asprimea/ Totă asupra motiveloră espulsării scrie „Telegrafulă* următorele: „Cândă s’a făcută espulsarea Româniloră autori a1 manifestului irredentistă, n’amă (jisă nici ună cuvântă, pentru că trebuia să manifestămă durerea năstră, pe care suntemă siguri că au simţii’o şi acei cari au fostă siliţi să ia disposiţiunea. Suntă timpuri în viaţa popo-reloră cândă nu se mai ţine contă de principie, ci numai de interesulă ţărei, numai de esistenţa ei. Acum s’a ordonată alte espulsiunî, însă astădată de străini... Care este causa espulsării? După congresulă din Berlină, la care se strânsese jidovimea din tote părţile Europei, şi chiară din America, spre a face presiune asupra Congresului, după votarea modificării articolului VII şi după aprobarea de puteri a votului, Evreii puseseră botulă pe labe, nu suflau. Nici alianţa israelită nu se mai mişca, nici Evreii dela noi nu mai strigau. Deodată însă, anulă trecută, ca printr’unu resortă, cestiunea persecuţiunei religiose eşi erăşî la lumină. Foile evreescî din ţeră începură să strige, că ori ce lege economică se face în România este contra Evreiloră, că persecuţiunea religiosă este la culme. Una din aceste foi >Fraternitatea,* care se distinge prin limbagiulă său impertinentă, scria în numărulă său dela 10 Maiu, a. c., sub titlulă G6ne maniace, următorele infame calomnii: «Patima gonei şi a persecuţiunii este o patimă ca t6te celelalte, şi încă şi mai şi. Ea pare a fi o bolă periodică, pentru care e nevoia de lecuri esceptionale şi decisive, ca să-i pună capătă odată pentru totdeuna. «In toţi anii, în timpulă verei, cam pe la sfârşitulă lui Aprilie, începutulă lui Maiu, acestă gdnă brutală îşi face drumă şi patima persecuţiunii, deslănţuită de neactivi-tatea parlamentară, face jertfe în diferite părţi ale ţării. Mai că îţî ar veni să spui că sosirea căldurei dilateză mintea âmeniloră dela administraţiă, le slăbesce creerii, îi face maniaci şi buni de trimisă la vreună ospiciu de sănătate, care să redea creeriloră alterate energia con-ceperei şi a gândirei sănătose. Astfelă şi numai astfelă ne-amă pute doră desluşi cronicele persecuţii descreerate, deslănţuite4, la ano-timpurî anume, contra Evreiloră din ţeră.* Foia evreiască spune Europei, că la noi în ţeră Camere, guverne şi prin urmare întrega naţiune, suntă cuprinse de mania persecuţiunei şi gonei hrutale contra Evreiloră; că acestă stare de nebuniă a poporului ro ^CIMLE ţ)ILEI. In cailele trecute foia bugetară din Cluşiu, „Kol. Koz.‘, presiunea posibilă asupra Statului nostru spre a-lă sili ’ imputa totă foiloră române, că reproducă după cele unsă facă o colosală spărtură în zidurile cetăţii, pe unde'gureşei scirile alarmatâre. Avea pretenţiunea dumneaei să potă întră totă acestă enormă massâ străină pănă Ia j Cluşiu, să nu (Jicemă nici cârcă la I6te calumniele unulO. lota acesifi element# eterogen şi disolvata pănâ ia mj ,esc, ce se ti ăr(Su îo ,oile ungurescI. Şi cumcâ im-cea din urmă picătură. ! Y Eată scopulă finală ală nouei agitări semitice dela: Putarea ţintea aci, se dă de golă însăşi foia bugetară noi, în capulă căreia se aflau câţiva belferi şi hahami care, geldsă de laurii lui „Ellenzek,** se silesce acum a tineri, Omeni de litere chipă şi semă, care totă cu tradi- nu rămâne îndărătulă fdiei coşutiste. In numărulă dela ţionala imodestiă biblică, ne dedea câte odată, nouă po- - 3 Noemvre n. scrie: Poporulă valahă din comit. Hu-porfl româna pe lângă lec(iî de toleranţă religidsă şi H-1 niad6ră este liniştita, se află „mulţumită" eu tfrtea sa Şi Statulă română să stea nepăsătoră faţă cu iote; S1 n,c^ nu vrea sc,e jiirredenta română. Misca-acestea? Nu, asta nu se pote. Dacă naţiunea nostră este j rea pornită în contra patriei, scrie „Hunyad,4* nu’şi află adepţi decâtă numai în cercuîă popiloră şi învăţătoriloră. Aceştia continuă din răsputeri agitaţiunea, dar norocă că nu pretutindenea potă influinţa asupra poporului. Ga esemplu aduce foia ungurescă pe preotulă Avramă Socolă din Farcadinulă inferioră, care-^ice că — agiteză pe faţă şi compune versuri „revoluţionare*4 ce le cântă de-alungulă satului câte ună învăţăcelă ce şî-a putută câştiga. Inţelesulă acesloră versuri e cam acesta: „vala-chimea e apăsată de Maghiari, pe ei der, fraţiloră, să scuturâmă jugulă.“ Resultatulă la care ajungă este, că d. e. ună valachă „prostă** mai pricepută a că „bareml de i-ară închide pe toţi popii, că ei suntă jă-fuitorii poporului.“ — Mai scandalose pamflete decâtă acestea nici că se potă afla pe faţa pământului. Asta’i ună merită deosebită ală foiloră unguresc!, care rămână neîntrecute. —0— „Nemzet1* află, că ministrulă de interne nu va a-proba hotărîrea comitatului Sătmară, d’a se face ună a-dausă la dare în interesulă reuniunei de ,.cult,ură“ sătmărene şi d’a o întrebuinţa însăşi reuniunea. Ministrulă se teme adecă, că permiţendă sporiri de dări pentru reuniuni, ar slăbi activitatea .socială, 6r alte comitate ar esercita dreptulă d’a impune ele dări într’ună modă şi cu o tendinţă, ce nu le pote admite guvernulăl De a-ceea hotărîrea comitatului Sătmară nu se aprobă. Cu t6te astea, „Nemzet.** dice, că ministerulă nu va avă nimică în contra, dacă ună comitată destineză o parte pin sporirea dăriloră pentru scopuri „culturale** — adecă de maghiarisare — avândă comisiunea administrativă sub controlulă fişpanului şi ală organeloră de stată şi juris-dicţionale îndreptăţite la acesta, sâ îngrijescă, ca aceste sume „neînsemnate*' de dare să se întrebuinţeze, după ce se voră consulta ântâiă reuniunile de cultură, numai spre scopuri, care promoveză cultura generală — adecă maghiarisarea generală. —0— La 28 Octomvre n. a răposată în Făgăraşă advo-catulă lână Romană, vice-preşedintele casei de economii »Furnica,« în etate de 53 de ani. Fiă’i ţărîna uş6ră! —0— Se vorbesce că voră fi espulsaţî din România încă 150 de Israeliţî; se mai dice, că v’ro 300 de inşi de mână făcendă jertfe în diferite părţi ale ţărei, Europa diverse naţionalităţi au se fiă espulsaţî. Armând Levy se află între cei espulsaţî. S’a revocată ordinulă de es-pulsare pentru Dr. Brociner şi Schwarz, amânduoi (Jurişti. Israeliţii bogaţi au deschisă liste de subscripţiuni pentru cei espulsaţî. —0— Eri au sosită în Braşovă câţiva dintre Israeliţii espulsaţî, între cari Dr. Gaster cu medalia ,Bene me-renti* pe pieptă şi Armând Levy. însoţiţi ună amică ală d-roră de aci, au cumpărată dintr’o băcăniă salamă coşer şi şuncă coşer, ca să aibă provisiune de drumă. —0— Amă comunicată în filele trecute, că «Ellenzek* se plângea de ună funcţionară din Cohalmă, că îşi trimite copiii la scola săseseă d’acolo. Funcţionarulă, Adolf Martini, n’a găsită altceva mai bună de făcută, decâtă să se scuse în foia Ungurescă, că elă e bună patriotă, fiindă că e membru ală reuniunei de «cultură* din Cluşiu şi ală casinei maghiare din Cohalmă. „Kronst. Zei-tung“ observă la acesta, că mai multă stimă şî*ar fi câştigată în ochii conaţionaliloră săi, dacă ar fi declarată, că ună Sasfi are încă şi a<|I necontestabilulă dreptă, d’a-şl trimite copiii în sc6la săseseă. Aşa şi este. —0— Ni se scrie din Bistriţă: In comitatulă Bistriţa-Năsăudă se înfiinţeză mereu sc6le de stată maghiare, atâtă în oraşe câtă şi în sate. înfiinţându-se pănă acuma ' în tote părţile se61e de stată, s’a hotărîtă din partea mi-! nistrului de instrucţiune, ca sâ se înfiinţeze o seblă de (stată şi în comuna Borgo-Prundă, ca naţionalităţile ne-' maghiare de prin prejurulă lui să înveţe limba maghiară ! Pentru esecutarea acestui plană şi a înfiinţărei scâlei să j numită o comisiune care represintă trei naţionalităţi ne-(maghiare: Români, Germani şi Ovrei. Comisiunea se I compune din d-nii: Wokalek, Wachsmann, Dr. Hângă-•nuţă, Carol Haltrich şi naţionalistulă (neoşă) Schajovits. (Mai departe, ca învăţătore la institutulă acesta nou s’a denumită d-ş6ra Oranca Valent, care timpă de 4 ani a dată lecţiunî private fetiţeloră din Borgo Prundă.* Homo. —0— Totă de acolo ni se comunică, că lupii cutrieră ; dela ună capă la altulă comitatulă Bistriţa-Năsăudă. i _ -o- . Societatea^de lectură «Virtus romana revidiva* aju-1 nimei studiăse dela gimnasiulă din Năsăudă s’a consti-jtuită în modulă următoră: De conducătoră s’a delegată jd-ÎQ profesoră Dr. Constantină Moisilă; de preşedinte js’a alesă: Gabrielă Precupă, studentă în cl. aVIII;vice* (preşedinte: Octaviu Domide, stud. în cl. VII; notară: I Ştefană Budilâ, stud. în cl. a VIII; bibliotecară: Gabrielă j TeUgă, stud. în cl. VIII; casară: Mihailă Bariu, stud. în I cl. VII; controloră: Flore CHncea, stud. în cl. VII; âr 1 redactoră ală făiei: Cirilă Negruţă, stud. in cl. VIII. —0— ’ In Şinca mare gendarmeria a arestată pe duoi vânători dela batalionulă 28d in Făgăraşă. Arestanţii (Jică că au fugită ca sâ scape de maltratările suboficeriloră loră. —0— In năptea de 21 Octomvre n. juratulă Vasilie | Boeră din Betleană, lângă Făgăraşă, a fostă omorîtă în curtea sa de locuitorulă de acolo Nicolae Ludu, ajutată ! de lonă Boeră şi Nicolae Bursană. Motivulă e, că uci-îsulă împreună cu primarulă dase afară din birtă pe Nicolae Ludu, care bătuse pe birtaşulă. Ucigaşii suntă arestaţi. —0— Din Cinci-Biserici se scrie, că ună ârecare Sig-mund Saidner, care de mai mnlţî ani deschise acolo o cafenea şi făcea bună comerţă cu fete la Viena şi Peşta, a fostă, după îndelungă pândire, prinsă cu acestă comerţă miserabilă, arestată şi predată procuraturei. -0- Se vorbesce, că guvernulă ungurescă a oprită es-portarea a 30 de cară sanitare ce le comandase guvernulă sârbescă, prin societatea ,Crucea roşiă,* în Pesta şi Waitzen. Carăle s’au comandată acum în Viena. —0— Comitetulă municipală orăşenescă din Târgu-Mure-şului a votată, în adunarea generală tinută !a 31 Octomvre n., ună adausă de l°/0 dare pentru scopuri de maghiarisare. O mai mare bătaiă de jocă de contribuabili nici că se pote. —0— Guvernulă română a interzisă vânzarea în ţeră a medicamenteloră din străinătate, dacă nu voră fi auto-risate de consiliulă sanitară superioră. —0— O fabrică de instrumente şi maşini agricole s’a proiectată să se înfiinţeze în România din iniţiativa ministerului, precum şi patru ateliere de reparaţiunl. Con-cederea fabricei se va face prin licitaţiă. —0— Atentatorulă la vieţa iui Freycinet, despre care ni s’a telegrafiată în săptămâna trecută, a fostă lucrătoră Nr. 236. GAZETA TRANSI1VANIEI 1885. kranalulă de Panama. Fiica sa a fosta siluită de lu-îfii'orii dela canală. Mariotte, aşa se numesce atenta-loralfl, s’a plânsă consulului francesă, afacerea s’a tri-lisă la Parisă, dâr aci rămase neresoivată, şi de acâsta lariotte face responsabilă pe Freycinet O nouă perchisiţiune. Din Dealu Vaidacutei 1 Nov. 1885. Stimate D-le Redactorii! Se ducea veste şi peveste preste nouă tieri şi nouă mări dacă în comitatulă nostru, ala Târnavei mici, stăpânii (Jilei n’ară fi făcută şi teprinsă perchisiţiunî şi scormoniri pe la preoţii români. Adecă nu au voită să rămână de ruşine şi ocară înaintea SraţilorQ loră din celelalte comitate ale nefericitei Transilvanie: au voită să documenteze lumei loră maghiare, că ii ei priveghiază şi stau la pândă ca şi în alte comitate ta.'s6 nu se scâle într’o bună dimineţă preoţii români cu Românii asuprăle şi se*i conturbe în prea marea loră fericire în care înotă pănă în gâtă. Aşa în 25 Octomvre st. n. bietulă preotă gr. orien-Jrlli din Suplacu Ioană Haleru se pomeneşte cu ună jadecătoră maghiară regescă cu 2 cancelistî ai sei — cu pretorele şi cu 4 gendarmî toţi din Dicio-Sântmărtină Mânându-i o hârtiă în care i se face cunoscută, că ei gută esmişî să caute după proclamaţiunea »irredentei.« Imintitulă preotă li-au şi dată voiă de-a căuta peste ţti loculă — aşa i-au scormonită şi răscolită t6te cârpe — prin patulă cu vestmintele de dormită — prin jfonieră— prin podulă casei. (Aci au caufată după irme), prin coteţele rîmătoriloră ba şi pe sub coteţe, cu ud cuvântă peste totă loculă. Şi ce au aflată? — O lemica mare şi o „sfârlă“, bietulă preotă nici jurnale nu Ktesce, nu se ocupă elă cu de acestea — nici nu a sciută şi nici nu a autjită elă de proclamaţiune „ireden-a$tâ“ de cum să se afle la densu; dealtmintrelea s’a arendată lui Trefort cerândă dela elă ajutoră în contra decisiunei şi conclusului sinodului Archidiecesană eslra ordinariu; — milostivulă Domnă ministru Trefortă ia şi aplacidată 70 fl. v. a. şi acumă ei totă se mai ternii de elă, pe când elă încălţată îmbrăcată e ală loră. Strmani Maghiari vă spăriaţl şi de umbră ca Ţiganulă... E de însemnată, că hârtia ce o înmânaseră preotului i fostă adresată preotului gr. cat. din Suplacă — pe cândă în Suplacă necum să fiă preotă gr. cat. dâr nici \â poporână gr. cat. nu esistă, — dovadă ce bine suntă iformate autorităţile pe la noi despre Omenii noştri .Iartă părintve că ne-amă greşită adressa*, aşa să fi {sa la adio judecătorulă ungură. Pote că li s’a ară-'îtil în visă domniloră dela înalta oblăduire din D. Sân* oărtină să facă perchisiţiune la preotulă din Suplacă, #u ddrăjdupă cum mă esprimai mai susă au voită să irate, că şi ei nu rămână îndărăptulă altora, ci şi ei sein intimida şi înfricoşa pe bunii şi pacinicii Români lin comitatulă Târnavei mici. Unii Tirnavână. Reginulu-Săsescu în 31 Octomvre 1885. Stimate Dle Redactoră! Precând conlocuitorii noştri naghiarî suntă cuprinşi de frigurile de spaimă ce e numi ună eflucsă ală consciinţei ce mustră pe cei vinovaţi, ar fi forte consultă ca noi să lucrămă pe terenele teni-au rămasă ne închise, îngrijindă de desvoltarea nostră culturală şi economică, organisându-ne scol ele şi iile afaceri ale nostre, punândă umără la umără, lă-todâ la o parte intrigile, ce suntă nutrite de sistemuiă ie domnie presentă, dândă mână cu mână, şi lucrândă ta energiă, căci numai aşa vomă pută prospera, numai aşa vomă pută învinge obstacolele, ce ni se pună din jartea şovinismului maghiară. Intrigile suntă eflucsulă stărei dominante de acjî, istfelă de intrigi au începută a se ţese şi la noi de-o M de puţină însemnătate. Ar face bine cei cu pofta ie certă şi de vrajbă a da mâna cu noi toţi şi a conta la ce e bună şi folositoră ca să impunemă prin «Dcordiă străinului, care singură aruncă grăunţele urei itre confraţii de ună sânge, şi de-o destinaţiune. Delă-jiraţl deci ura, intriga, şi întindeţl mâna frăţâscă să tonlucrămă spre binele nostru, căci vedeţi, iniţiatori avemă ii ţinută numai să le dămă concursulă nostru. 0 astfelă de întreprindere, folosit ore pentru binele metru publică, e şi înfiinţarea cassei de economii, care Ia mimarea şi iniţiativa bărbaţilor noştri de bine voitori, mâne, jwimâne va începe activitatea, deârece în 29 Oct., con-(kiemată fiindă adunarea generală a acţionariloră a deasă înfiinţarea societăţii *Mureşana« cu ună capitală ncială de 20 mii fl., care fiin4ă unire, concordiă şi bună voinţă, în scurtă se va pută duplica. Cu acâsta oea-ione sa alesă direcţiunea în persânele unoră 6menl profeţi şi adecă, de directoră esecutivă adv. Barbă, mem-irii în direcţiune : protopopul ă Raţiu, Dr. Todea. E. Ori-mi, Ion Şiandoră şi Al. Ternoveanu — în comitetulă ie snpravegheare Iosifu Tincu, Giobotariu, Mera, adv. krşanu şi Qeorgiu Maioră. Aceştia ne dau garanţiă de ajunsă, că destinulă societăţii e încredntă conducerei de bărbaţi reali. In acestă modă lucrândă dâr pe tote călile vomă avâ consciinţă liniştită şi speranţa în viitoră nu ne va înşela. In urmă, ’ţî împărtăşescă on. d-le redactoră, că noi pe aici păn’acum amă fostă scutiţi de călcările caseloră şi mişcămă câtă e cu putinţă în împrejurările critice de a(}i a promova binele nostru publică cu escepţiunea unoră rătăciţi. Partenie a lui Pavelă B. SCIRl TELEGRAFICE. (Serv. part. ală »Gaz. Trans.*) PESTA, 3 Noemvre. — La tragerea losu-rilorii esposiţiunii a câştigată losulă Seria 9120 Nr. 62 suma de 100,000 fl. CLUŞIU, 3 Noemvre. — Intre Odârheiulă sâcuiescă şi Homorodă, a fostă jăfuită căriola poştei. Surugiulă. a fostă ucisă. S’au arestata doi indivizi. PARIStJ, 3 Noemvre. — Se vorbesce, că fiica cea mai mare a contelui de Parisă s’a logodită cu ună frate ală Ţarului. ATENA, 3 Noemvre. — Oposiţiunea orga-nis£zâ în t6tă ţâra meetingurl, ca să înteţ^scâ gu-vernulă la o politică, energică. DIVERSE. f NecrologiL — Gavrilă Tenţiu din Lugoşă în 13 (25) Octomvre a încetată din vieţă, în etate de 56 de ani şi în al 34-lea ană ală fericitei căsătorii. înmormântarea s’a făcută în 14 Octomvre în cimiterulă gr. or. din Lugoşă. — Fiă-i ţărîna uşoră ! * * * De remarcată. — Foia „Budapest" ne spune, că Dumitru Ardeleană, ună tânără de 14 ani din comuna Berenţe eomt. Satumarului, avândă de lucru în pădure s’a întorsă numai in desâră acasă. Spre spaima lui însă să întâlnesee pe drumă cu o turmă de porci sălbatici, cari pe lângă totă sbierătura bietului băiată nu voia să iasă din cale afară, ci cu ună grohotă amicală se apropiaă totă mai tare de dânsulă. Gopilulă se socoti una, şi apoi începu a face să răsune pădurea de ună cântecă ungurescu, uniculă pe care-lă sciâ elă cânta, şi care se începe cu: folu v&g&n van egy hâz (la marginea satului e o casă.) Ce cugetaţi că s’a întâmplată ? Porcii sălbatici au luat’o la fugă prin pădure, rupândă pământulă. Hază ar avâ să se ridice Ţăncălau şi să strige, că şi acâsta fugă e efectulă *urei de rassă." * * 0 cumetriă tragi-comică Ia Aznga. — Ni se comunică următârele din Predeală: Duminecă în 13 (25) Octomvre. I. P. cu soţia sa locuitori în Predeală, luară parte ca naşi la botezulă unui copilă ală soţiloră Ch. din câtunulă Azuga. După săvîrşirea tainei botezului de cătră preotulă N., ieromonachă ală mănăstirei Pre-dealfl, acesta cu alţi invitaţi s’au aşevjată, după obiceiulă locului, la masă ca să petrâcă. Pe la 9 6re sâra, naşului I. P. i se păru, că petrecerea prâ e monotonă ^şi ’şî-a (Jisti • precum nunta fără lăutari nu e veselă, totă aşa botezulă fără bătaiâ n’are hază. începu deci a se certa cu nevastă sa, cârta se înăspri şi naşulă începu a arunca farfuriile, striclele şi alte lucruri după masă în capulă bietei naşe; se vede, că voia să le cerce tăria. Parte din invitaţi, vă convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7%) * >? » (5°/o) » » urban (7%) » » * (6%) » (5°/0) Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. « » » Naţională Auiă......................... Bancnote austriace contra aură. Cump. vend. 87 871/. 91 911/: 87 88 30 32 102 102 V. 86 87 97 98 90 91 Cursidu pieţei Braşovti din 3 Noembre st. n. 1885. 81 Vi 1080 128/* 2.02 82»/i 1190 13. V, 2.04 Bancnote româneam . . . . Cump. 8.76 Vând. W Argint românesc . . . . . . » 8.75 I 8,1 Napoleon-d’ori . . - 9.90 * 9.8 Lire turcesc! . . * 11.17 A 11, Imperiali . . » 10.15 A 10j Galbeni . . » 5.87 A 5, Scrisurile fonc. »Albina * . . * 100.50 A IO! Ruble Rusesc! . . » 122.— A 123, Discontulti . . . * 7—10 % pe ană. Numere singuratice ă 5 cr. din „ Gaâ Transilvaniei se potti cumpăra în tutunp lui I. GROSS. şeeeeeeeeeoeeeee@@eeoeeeeeeee@€ *jk±±£±±£±±±±£±±±±±±±±££±±£&£££i Magazinu de haine bărbătesel Totti feliulă de haine barbatesci eleganta şi o lida|iucate confecţionăm ti în magasiuulti nostru după comandă şi după jurnalele cele mai nouă. Totodată recomandăm marele nostru depăşiţii de stofe indigene şi streine pentru rocuri, pantaloni şi giletci cu preţurile cele mai eftine şi rugămu onor. publică a ne onora cu comande câtu mai numer<5se. Cu distinsă stimă A. Scliwarze & Bartha. Uliţa Vămei Nr. 11. se potu face cu începerea dela 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşorî prin mandate poştale. Adresele ne rugămil a ni se trimite esactft arătându i şi posta ultimă. PREŢULtT ABONAMENTULUI ESTE: Pentru Austro- Ungaria: pe trei luni........................3 fl. — „ ş6se luni.........................6 fl. — „ unti anii........................12 fl. — Pentru România şi străinătate. pe trei luni ......................10 franci „ ş6se luni .......................20 ,, ,, unti arni.......................40 ,, Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei! Mersulu trenurilortl pe linia Prcdealii-Budapesta şi pe linia Teluşd-Aradil-lBndapesta a tei terate orientale de statti reg. ung. l?redealtt-Budapesta Bucur escî Predealu Timişti Bruşovă Feldiâra Apatia Agostonfalva Homorodtt Haşfaleu Sighişora ^ Elisabetopole Mediaşfi Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciun el a Teiaşă Aiudfi Vinţuld de susâ Uiora Cncerdea Ghirisii Apahida (Ibişiu } Nedeşdu Ghirbău AghirişK Stana HaiedLnă Ciuda Bucla Br&ica R6v MezS-Telegd Fugyi-Vâsdrhely Vârad-Velinţe Oradia-aiare P. Ladâuy Szolnok Bu&a-pesta Vie na Trenfi de ersâne Trenu Trenu accelerat omnibus — 500 6.22 7.01 7.33 8.01 8.45 10.10 1129 10.39 11.19 11.54 12 12.56 1.30 1.45 2.11 2.55 3.17 3.24 3.31 4.09 5.36 5.56 6.08J 6.29 6.45 7.00 7.26 7.48 8.28 8.47 9.00 9 26 10 01 10 20 10.30 10.37 10.51 12.37 2 58 6 OJ 6.35 3.00 9.45 9.47 10.11 10.44 10.51 11.18 11.36 11.51 12.23 1.19 1.30 1.37 2,05 2.25 2.36 3.13 3.40 4.01 4.24 4.49 5.58 6.08 7.14 7.43 8.22 8.48 9,1.3 9.18 10.31 12.07 2.10 2.45 8,00 Trenfi omnibus 7.45 12.50 1.09 1.40 2.27 2.55 3.38 417 4.47 5.42 7.37 8.01 8.21 9 05 9 43 10.02 6.2C 6.69 7.15 7.43 8 29 8.55 9.04 9.12 10.23 12.32 12.59 10.37 1.2.53 4.45 10,05 10.50 8.00 8.34 8.59 9.34 10.16 11.04 12 17 12.47 1.21 2.05 3.08 3.39 3.55 4.03 6.05 Nota: Orele de nopte suntti cele dintre liniile grdse, Budapesta—Fredeală Tren& Trenfi Trenii Trena Trena omnibus accelerat omnibus de omnibus | persâne Viena 6.47 7.15 — 1 | Budapesta 1,45 3.41 3.15 6.20 8.00 Szolnok 10,37 7.29 9.11 11.40 P. Ladâny 1.44 5.21 8.27 11.26 2.31 Oradea mare 5.33 6.41 — Î.28 — Vârad-Velencze — — 9.45 2.00 — Fugyi-Vâsârhely — — 9.59 211 — Mezo-Telegd — 7.14 10,28 2.31 — Râv — 7.42 11.36 3.18 — Bratca — — 12,10 3.41 — Bucia — — |12.43 4.01 — Ciucia — 8.3! 1.31 4.26 — Huiedin — 9.01 2.58 5.08 — Stana — — 3.29 5.27 — Aghiriş ' — — 4.00 5.50 — GhirbSu — — 4.18 6.02 — Nedeşdu ( — — 4.36 8.24 — Oluşia — 10.0 i 5.05 6.43 — ( 12 05 10.16 — 7.03 — Apahida 123! — — 7.28 — Ohiriş ( ( 2.16 11.24 — 8.51 — Cacordea 3.12 $> O O ■Di O i* 11,43 11.45 z 9.31 9.43 _ Uidra 3.41 — — 9.51 — Vinţulă de susă 3.50 — — 9.58 — Aiudfi 4.25 12.08 — 10.24 — Teinşă 4.50 12.22 — 10.41 — Grăciunelâ 5.41 — — 11.28 — Blaşă 6.03 12.57 — 11.44 — Micăsasa 6.40 — — 12.18 — Sopşa mică 7.00 1.27 — 12.36 — Mediaşti — 1.45 — 1.22 6.01 ÎSisabetopoie — 2.06 -- 156 6.40 8igiş6ra — 8.31. — 2.34 7.20 Haşfaleu — 2.50 — 3.02 8.01 Homorod — 3.48 — 4.4î 10.05 Agostonfalva — 4.19 — 5 30 11.02 Apatia — 4.34 — 6.08 11.3/ Feldiora — 4.53 — 6.35 12.14 Braşov ii ( — k oa -»v, 5 30 — 7.14 1.09 1.50 ( \ — •— - Timişiî — 6.07 — — 2.48 ( ( 6.32 — — 3.23 Predealu 7.30 — 4.56 Bucuresd 11.35 9.40 Tipografia A.LEXI, Braşovti. Teliişft- K rudU-Budapewta ! ISudapeNta- Araclâ-Teinşă. Trenii Trenfi Trenfi de Trenfi de Trenfi Tren» omnibus omnibus persâne persâne acceleraţii omnlbH Teinşâ Viena 11.00 7.15 11.09 — 8.56 — Âlba-luiia 11.46 — 4.27 Budapesta 8.05 1.45 U.0<| Vinţulă de josă Sibotă 6răşfia 12.20 12.52 — 4.53 5.19 Szolnok | 11.02 11.12 3.44 4.02 11J :12.O0j 1.19 — 5.41 Âradă 3.37 7.53 5,25 Simsria (Piski) 1.48 — 6.08 Glogovaţă 4.13 — Deva 2 35 — 6.39 Gyorok 4.38 — 6.4$. Branicîca 3.04 — 7.04 Paulişă 4.51 — m Ilia 3.36 — 7.20 Radna-Lipova 5 10 — 7.2» Gurasada 3.50 — 7.41 Conopă 5.38 — 7.51j Zam 4 25 — 8.12 Berzova 5.57 — 8,10 Soborşin 5.09 — 8.49 Soborşin 6 42 — 5.5S Bărzova 5.56 — 9,29 Zam 7 14 — 9.28Î Gonopti 6.18 — 9.49 Giirasada 7.43 — 9.» Radna-Lipova 6.57 6.14 10 28 Ilia 801 — 10.1( Paulişă 7.12 6.30 10.37 Branicîca 8.21 — 10.3f*; Gyorok 7,27 6.47 10.52 Deva 8.47 — 11.06 Glogovaţti 7.56 7.17 11 18 Simeria (Piski) 9,05 — 11.2? Arîidft 8 10 7.32 11.32 Orăştiă 10.10 — 12M Szolnok | 2.39 3.16 12.00 12.14 4 53 5.10 Şibotă Vinţulă de josă 10.43 11.04 — mi 1.2Sj £3%sclapeata 7.10 2.10 8.16 Alba-lnlia 11.19 — 1.40 Viena — 8.00 6.05 Te huş & 12 05 — 2M Aradff>’T!..iMş6r» Sfamerf» (Piski) Fetroşenl. Trenfi Trenu do Trenfi de Trenfi de Trenfi Tren! oEinlbua p&r^una peraone persone omnibus omnibu Aradâ 6.00 12 55 nimeri» 6 30 11.50 8.25 2.2T Aradul ii nou 6.25 1.21 8.36 Streiu 7 05 12.27 3.00: Nămefch-Sâgh 8.50 1.46 8.54 Haţegă 7.53 1.19 3.40 Vinga 7.19 2.18 9.13 Pui 8J6 2.10 4.40 Orczifalva 7.38 2.36 9.25 Grivadia 9.33 2.57 5.28! Merczifalva 7.56 2.53 9 36 Baniţa 10. îl 3.35 6,07, Tiimişâra 8.42 3.40 10.06 P eîr«>şenl 10.43 4 04 6.S0 Timlşăra-Âradfi PetroşeiiI— Simeria (Piski) Trenti de Trenfi de Trenfi Trenfi Trenfi TrenS persâne persâne omnibus omnibus omnibus de peri Tlmiş6i*a 6.07 12.25 5.00 Petroşenl 6.49 9.33 528 Merczifalva 6.40 1.16 5.50 Baniţa 7.27 10.14 6.08 Orczifalva 6.51 1.34 6.07 Grivadia 8.06 10 54 6.4' Vinga 7.08 2.04 6.32 Pui 8.50 11.87 7.35 Nămeth-Sâgh 7.23 2.25 6.53 Haţegă 9.31 12.17 808 Aradulti nou 7.^0 2.54 7.24 Streiu 10.16 12.58 8.41, Aradâ 7.50 3.10 7.40 Simeria 10.53 1.35 9.15