KEOACTII AEA ŞI AD»mHTRA|IlTNEA t
BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI.
Pe unQ anii 12 fior., pe şese luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. .Uosiania şl străinătate:
Pe ană 40 fr., pe şese luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
se PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
ANULU XLVIII.
O seriâ garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlsorT nsfranoata nu >b prlmesou. — Manusorlpto nu se retrimită.
235
Luni, Marţi 22 Octomvre (3 Noemvre).
1885.
Braşovti, 21 Octomvre 1885.
După soirile, ce le avemu, pănâ astădi tre-bue să se fi întrunite conferinţa puteriloru în Constantinopolu.
Din declarările, ce le-au fâcutu ministrulă de esterne Kalnoky înaintea comisiunei pentru afacerile esteridre a delegaţiunei ungare, ca răspunsă la interpelările d-loră Desider Szilagyi, Max Falk, comite Albert Apponyi şi Baussnern, se vede claru şi lămurită, că cabinetele celoru trei împărăţii, după multă gândire s’au hotărîtă de a propune în conferinţă restabilirea statului quo în Rumelia orientală.
Conferenţa — <J^se corniţele Kalnoky — se va ocupa numai cu cestiunea ostrumelică, în sensulă învitărei înaltei Pdrte şi puterile suntă pentru restabilirea stărei de mai nainte în sen-sulu tractatului dela Berlină. Cabinetulă din Viena consideră acâsta reîntdrcere la tractatulu dela Berlină, ca singura cale de a eşi din încurcăturile actuale.
Unirea Bulgariloru — adause ministrului de esterne — n’ar fi în sine periculdsă intereseloru ndstre, decă s’ară pută isola, cu alte cuvinte d£că s’ar pute evita consecvenţele, ce trebue să le aibă cu privire la celelelalte state balcanice. Temerea că, fiindu jignite interesele altoru state prin uniune, aceste ară pretinde compensaţiei şi astfelă s’ar periclita îutrâga operă a păcii din Berlină şi ordinea în Balcani, a îndemnată pe cele trei împărăţii a păşi pe calea indicată. îngrijirile şi pretensiunile altoră state, (jice ministrulă, ară fi şi fundate pănă la ună gradă drecare, ddcă s’ar forma în peninsulă ună stată mare, independentă, prin care vecinii s’ară simţi ameninţaţi. Ddr pretensiuniloră acestora na s'ar putd face destulă, fără ca să se atace fi posesiunea turcdscâ. Acdsta eventualitate ar aduce caosiulă în cestiunea orientală, de aceea, asigură ministrulă, suntemă pentru reîntdreerea la starea legală.
Corniţele Kalnoky a mai fostă întrebată, d6c& Austro-Ungaria e decisă de-a între veni în (avdrea intereseloră Serbiei în tdte împrejurările. La aedstă întrebare ministrulă de esterne a răspunsă negativă. Elă răspunde, că printr’o asigurare în acestă sensă Serbia ar fi încuragiată ia tdte întreprinderile posibile şi politica monar-chiei ar deveni dependentă de politica micului stată. Din contră cabinetulă austriacă a declarată Serbiei, că ddcă va începe o acţiune de ca-pulă ei, acdsta o va face pe propriulă său risică ţi periculă.
In legătură cu declararea dată cabinetului serbescă din partea oficiului nostru de esterne se aducă şi asigurările comitelui Kalnoky, că ţine idrte multă la buna înţelegere cu Rusia şi speră Ei pe calea apărărei tractateloră existente ea va aduce rdde binefăcătdre.
Ce va fi însă ddcă cu tdtă buna înţelegere austro-russă interesele Rusiei şi ale monarchiei tre în Orientă voră veni în conflictă în urma nunei întâmplări neprevăzute?
Acdstă cestiune au atins’o mai toţi delegaţii unguri, ddr n’au primită nici ună răspunsă la mai alesă rămâne nesigură, ddcă în casulă iui conflictă Austro-Ungaria pdte contă în ori-î împrejurări la sprijinulă Germaniei.
Delegaţii Szilagyi şi Falk au cerută desluşiri în privinţa relaţiuniloră cu Germania şi au întrebată ddcă ele suntă totă aşa de intime ca odinidră, ddcă alianţa cu Germania formdză şi a<ji basa politicei esteridre austro-ungare, cum asigură corniţele Kâlnoky anţerţă?
Ministrulă de esterne răspunse, că nu s’a făcută nici o schimbare în relaţiunile Austro-Ungariei cu Germania şi a acestoră două state cu Rusia şi că între monarebia ndstrâ şi Rusia nu esistă alte tractate, afară de cele internaţionale.
Pdte că relaţiunile cu Germania să fi rămasă aceleşi, faptă este însă şi resultă şi din es-punerile comitelui Kalnoky, că relaţiunele cu Rusia au devenită în timpulu din urmă mai ami-cabile, aşa că oficiulă de esterne din Viena spe-rdză, că cestiunele pendente în Orientă se voră putd deslegă în bună înţelegere cu Rusia.
Care va fi preţulă acestei prietenii ? —-Despre acdsta, se înţelege, n’a putută vorbi d. Kalnoky, voră vorbi însă cu atâtă mai lămurită evenimentele viitdre.
UNIREA BULGARILORU.
Telegramele cele mai nouă:
Constantinopolu, 30 Octomvre. Rapdrtele din Atena suntu forte alarmatdre. Se pare, că regele şi guvernulă au perdută cu totulă frânele din mână. Adminstraţiunea stagnăză, deărece funcţionarii suntă in mare numără înşiraţi în armată. Universitatea din causa lipsei de ascultători este închisă; se pare că e greu de evitatu o esplo-siune a celei mai febrile iritaţiunî. — Diplomaţia consideră ca probabilă ună succesă ală conferinţei, dar opi-niunea publică între Turci este cam pesimistă. — Corăbiile de transportă ale »Lloyd*ului austriacă au transportată pănă acum 40,000 de dmenî, cu deosebire din Smirna şi Mudania, şi încă totă transpărtă. Chiar şi dela Marea Koşiă mai cu sămă din Kerassunde se aducă mereu re-difî şi se dirigă la Creta spre a înlocui trupele mai bune trimise în Macedonia. Se aşteptă voluntari din Cerchesia şi Albania. Tăria trupeloră turcescî va ajunge în câteva (file la 170,000 pănă la 180,000 de omeni. — Lupta dintre Greci şi soldaţii bulgari în portulă Anchiola (vecji telegrama din numărulă trecută ală foiei. Red.) a durată şese ore. Numerulu morţiloru şi răniţiloru e mare de amândouă părţile. — In munţii Rhodope, poporaţiunea mohamedană a înrolată 6000 de combatanţi, cari au trimisă aci un solă cu rugarea, ca ministerulă să le permită a merge contra Bulgariloru din Rumelia ostică Cu o asemenea rugare s’au adresată şi Mohamedanii din dis-trictulă KirdjaÎ! cătră guvernatorulă din Adfianopolă. Totă aşa Grecii din districtulă Kirk-Kilişeh au trimisă o deputaţiune la comandantulă corpului ală doilea de armată, spre a’i înarma în contra Bulgariloră ună corpă de 4000 de voluntari, tineri de naţionalitatea loră. T6te aceste oferiri au fostă refusate, <jicândn-se, că Turcia nu are acum nevoiă de corpuri de voluntari. — Bulgaria au liberată trecerea peste Mustafa-paşa în vilaetulă Adriano-polulu, şi vice-versanumai câtă călătorii, cari trecă prin Rumelia, trebue să depună în Ebibce jurămăntă, că nu voră istorisi nimică din cele ce au văzută în Bulgaria unită.
Filipopolu, [30 Octomvre. Se pare, că prinţulă Alexandru în adevără a cerută să mergă la Constantino-polă, spre a asigura pe Sultanulă de supunerea 'sa şi a intra in vorbă cu elă.
Petersburgu, 30 Octomvre. Iu organulă lui Katkoff şi în oficiosulă „Varşavschi Dnievnik44 se propune, ca pretenţiunea de compensaţiune a Serbiei să se resoFeze prin unirea Bosniei cu Serbia. Milană să se pună în fruntea acestei provincii cu titlulu şi drepturile unui guvernatorii generalii austro-ungarii, respective unui paşă turaescu.
Londra, 30 Octomvre. Călătoria prinţului Alexan-
dru la Filipopolă se (|ice, că stă în legătură cu puternicele agitaţiuni rusescl, în contra cărora să influinţeze a-pariţiunea personală a prinţului. Ageutulă englesă din Sofia, Lascelles, a însoţită pe principele ca să adune materială cu privire la aceste uneltiri şi să le supravegheze.
Sofia, 31 Octomvre, Guvernulă bulgară desminte oficialu, că ar fi închisă graniţa şi că ar fi dată ordină să omâre pe orice personă ce ar veni din Serbia. Localităţile sârbesc! dela graniţe nu suntă neliniştite, deorece la graniţe se află trupe regulate, er nu voluntari.
Belgradu, 31 Octomvre. Semioficiosulă ,,Videlo“ scrie, că acele puteri, care prin lunga durată a conferinţei voescă a câştiga timpă spre a obosi pe Serbia, ’şî-au făcută soeotela fără Serbia, care nu mai pdte aştepta.
Zara, 31 Octomvre. In Grivoscia s’a arătată o mică bandă de revoltaţi. Administrafiunea civilă însă nu’i atribue nici o importanţă; administraţiunea militară e convinsă, că tumultulă e uşoră de suprimată. Forturile au garnisone, care potă înăbuşi în nascere orice mişcare.
Constantinopolu, 31 Octomvre. Agentulă munte-negrenă BaJcicl a dată Sultanului asigurări liniştităre despre atitudinea Muntenegrului. Sultanulă îşi esprimâ cu acestă ocasiune convingerea, că puterile voru restabili în Rumelia status quo ante. Cu totă pasulă lui Ba-kie*, cercurile turcescî suntă convinse, că Muntenegru va păşi în acţiune, dacă se va întâmpla acesta din partea Serbiei şi Greciei.
Atena, 31 Octomvre. Trupele greceşcl, ce se află tub stegurî, num&ră 72,000 de dmeni, In Larissa şi Tvr-novo se lucrâzâ cu zelă la formarea tabereloră. Se vor-besce, că se întărescă şi se înarmeză în oraşele dela graniţă Jamnica, Mezzovo şi Servia.
Belgradu, 31 Octomvre. Guvernuia continuă mereu cu înarmările de trupe şi procură mari cantităţi de provisiuni. Din Ungaria sosescă mereu transporturi de cai şi foştii oficeri streini se pună In disposiţiunea ministrului de resboiă ca voluntari.
Scutari, 31 Octomvre. In Muntenegru s’au luată în totă liniştea mesurl pentru o eventuală acţiune. S’au provăijuta 24,000 de dmenî cu pusei sistemă nou, cu muniţiune, hangeare şi săbii, şi s’au distribuită mari cantităţi de vestminte de ernă, opinci ş. a. T6te acestea se facă în ascunsă şi scirile despre ele se desmintă în Ce-tinje. In Scutari s’a aflată însă şi Turcii iau contra-măsuri.
DIN DELEGAŢIUNÎ.
In şedinţa dela 30 Octomvre n. a comisiunii dele-gaţiumi unguresc! pentru afacerile esterne, între altele s’au luată la desbatere şi cheltuelile consulateloră.
Iuliu Horvath întrebă, dacă funcţionarii consulateloră din România au raportată despre aceea, că în România s’au creată în privinţa manipulării vămiloru dela graniţă, precum şi în privinţa regulamenteloru terguriloru aslfelă de stări, care colidâză cu tractatele esistente, şi dacă cele două guverne au eunoscinţă despre aceste raporte.
Şefulă de secţiune Szogyeny răspunde, că atâtă din partea ambasadei ndstre, câtă şi din partea consulateloră s’a raportată atâtă cu privire la regulamentele manipulării vămiloră puse pănă acum în aplicare, câtă şi cu privire la cele puse în perspectivă. Dar aceste regulamente suntă de natură, că nu se pdte dice, că ele coliddză cu litera legii. Aceste raporte s’au făcută cunoscute am-beloră guverne. Totuşi trebue observată, că de câte ori amă reclamată în acâstă privinţă guvernulă română a răspunsă totdâuna, că şi guvernulă nostru a pricinuită plângeri prin astfelă de măsuri. Acum s’au începută trac-tărî pentru încheiarea unui nou tractată. Incheindu-se tractatulă, ceea ce e nesiguru încă, e probabilă că va fi posibilă, d’a se trece în elă astfelă de puncte, care voră face imposibila repeţirea actualeloră măsuri administrative.
Contele Iuliu Andrassy observă, că urmările au dovedită, cum că tractatulu încheiatu cu România în 1876 a fostu celu mai buna, ce se putea face. Francia şi-a dată silinţa, ca să potă şi ea abţină numai atâta şi a<ji pote, că nici acâsta nu se va pută dobândi. Cum că în interesulă încheiărei tractatului au trebuită să se
B& ~ c-n~~
Nr. 235.
GAZETA TRANSI1VANEEI
1885.
facă concesiuni şi că acesta nu era popularii, se înţelege. prinse rădăcini şi la partida deakiană. Şi totuşi relele
de sine; totuşi nu e cu putinţă a esercita în astfele de cestiuni o presiune a măritorii puteri, ci trebue să con-vingemă pe România, că încheiat:ea tractatului e de dorită şi din punctulă său de vedere.
Dcsideriu Syilagyi e de părere, că dacă măsurile din cestiune nu consună cu tractatulă ce stă încă în putere, ministrulă comunii de esterne în înţelegere cu amândouă guvernele să tacă oposiţiune contra lord: dacă însă aceste regulamente suntd de altă natură, atunci gu-vernuld nu pote face nimicQ.
Şefuld de secţiune Szogyeny declară, că guvernulă ungurescd şî-a făcută datoria în acâstă privinţă, precum şi guvernulă comună continuu urmăresce acăstă afacere cu atenţiune, dedrece elă e însărcinată cu aducerea la îndeplinire a tractatului. Despre caşurile din cestiune nu se pote 4ice, că stau în contrastă directă cu traetatulă.
Contele Niculau Mikes amintesce unele caşuri, în care România a cedată în modă suplinitoru, reparaţiune care atunci nu mai avea nici o valore practică.
Mai mulţi membri din comisiune declară că, dacă România a suplinită greşelele, nu se pote cere mai multă. Cu acesta desbaterea asupra acestui punctă s’a terminată şi comisiunea a hotârîtă se nu se amintescă despre acesta în raportulă comisiunei.
SOIRILE PILEI.
urmări ale acestoră calamităţi au putută fi observate deja pe timpulă partidei deâkiane, dâr partida deâkistă n’a putută să le vindece, deoreee a fostă înlăturată dela cârma stalului şi guvernulă Tisza a cunoscută aceste rele der nu le-a vindecată. Elă a admisă ideile partidei deâ-kiste şi a corupţii Ardelulu într’unu gradii cu mulţii mai mare, decâtă partida deâkiană. Guvernulă Tisza are se răspundă deci în măsură mai mare, ca guvernele precedente. Să lăsărnă însă recriminările şi să ne ocupămă de aceste rele fără consideraţiune de partidă.
Celă ce câlătoresce astădî prin Ardâlă, — şi depu-tatulă dietalu Bela Grunwald, care nu de multă a umblată prin Ardâlă, o pdte mărturisi — acela întâmpină în Ardeală o maghiarime îngrozită, care stă deja faţă cu astfelă de apariţiuni ce-i insuflă îngrijiri seridse, faţă cu astfelă de apariţiuni de cari pănă acum n’a ţinută semă îndestulă, şi a cărora însemnătate o simte a<)i aşa de multă îneâtă e p’aci să-şî pârdă curagiulă şi totă speranţa într’o soluţiune.
Acestoră îngrijiri le-a dată nascere în Ardelă mişcarea pentru înfiinţarea reuniunei de cultură. Credură, că celă puţină ună milion u de fiorini voră pute incassa, şi abia s’au adunată din Ardâlă vre-o câte-va mii de florini. Ceea-ce a dată Ungaria, a rămasă multă îndă-rătulă unui milionă.
Der ce se-şi potă face prin reuniunea de cultură în Ardelă ?
Nimică alta, decâtă a mântui micele insule maghiare, ale eăroră ruine mai esistă pe ici pe colea şi
Din Abrudii ii scrie lui „Ellenzâk41 ună corespondentă ală său, cu data 28 Octomvre n., că elă a fostă de faţă la o pertractare ţinută la judecătoria cercuală 1 carî s’au prefăcută în ruine de aceea, pentru că ele din Abrudă, unde Alexandra Donciu din Buciumă, cu-'mentulă maghiară din Ardelă s’a nisuită se scape de noscută cu Română »maghiarofagă,« s’ar fi esprimată în tote greutăţile şi contribuţiunile. Greutăţile bisericei cal-faţa judecătoriei cătrâ martorulă ungură, ce depusese vine le-au purtată pe asemeni insule maghiare mai cu contra sa, astfelă: „Minciună este mărturisirea ta şi din semă domnii de pămentă în calitate de inspectori şi minciună trăescî, însă nu peste multă timpă te voiu în-î patroni.
văţa eu.* C6da coşutistâ atrage atenţiunea procurorului j Şj aceştia, ca să scape de cheltuelî, cu îneetulă din Aiba-Iulia asupra lui Donciu pentru acestă cutezanţă, i au părăsită comunele cele mai mici. Din biserici mat re Nici vorbă că bine înformatulă ,El!enzek« e erăşî pă-^au întemeiată filii şi murindă preotulă, nu l’au mai în-călită.	.	locuită. Comunele astfelă părăsite nu mai avură apoi
^	I	nici preotă, nici şcolă. Copii loră i-au trimisă la cea
Acelaşi corespondentă comunică, că George Borza mai de aprope şcolă românâscă şi i-au botezată la celă s’a reîntorsu din aresta, garantândă pentru elă duoi Ro- mai de'*aprope popă româaeseă. Astfelă s’au romanisată mâni cu vaqfă din Abrudă. Mai spune, că protopopulă nenumărate comune maghiare. A scăpa ruinele acestora d’acolo ar fi fostă chemată la Sibiu ad audiendum verbuni, pote fi singurulă scopă practică celă pâte atinge reuni-impunendu’i mitropolitulă strictă, ca pe viitorii să nu mai. Une i de cultură din Ardelă, dâr nici acestea deodată, ci ţină în biserică predice »politice.“ Corespondentul e1 namai prin muncă îndelungată. Care va să 4*°^ faţă de părere, ca „numai decâtă să se astupe gurile acestoră \ cu relele din Ardâlă, reuniunea de cultură puţină ispravă viteji.* — Dar gurile bârfitoriloră dela foile unguresc! pdte să facă.
rămânâ-voră deschise? {De altmintrelea o păcălâlă mai j De aceea situajilinea e de tottt seriosă. In sinulă multă nu i strică cddei coşutiane.	j românimei ardelene esistă în faptă o ferbere. Pasiunile
0	suntă iritate. Şi ceea ce e mai rău, esistă o hotărîtă
Ministrulă Trefort a mai „pricopsită,“ pe următo-1 organisaţiune, care lucrâză şi înaintâză mereu. Faţă cu rii preoţi gr. or.: Ioachimu Ciorbiciană şi Zaharie Mun- j acestă organisare trebue să ne gândimă a ne apăra, teanii cu câte 80 fi. v. a.; Petru Duna şi Georgiu Guga; trebue se începemă o acţiune energică şi sistematică,
cu câte 50 fl. v. a.
—0—
pănă nu va fi prea târ4iu.
Cum stau astădî lucrurile?
înainte de t6te să ve-
Oraşul# Dobriţintl s’a făcuţii membru fundatora ia | dem0 din cine ,.0n'stă asiă(}, inteliginţa română din „Kulturegylet“ cu 5000 fh Sărmană pungă a contribua-1 ^rci^}Q 9
bililoră!	j Acâstă inteliginţă pănă a4I e încă mică în Ardâlă
T ...	7	9 j, .u ..	Jşi consistă din advocaţi, preoţi, învăţători sâu din func-
La scola de cădeţi pentru artilenă din Viena man .	„ ,	„
’	ţionarî de stată ori administrativi. Proprietari mari nu
i au Românii ardeleni. Familiile române avute n’au proprietăţi şi nici nu locuescă acolo. Din partea acestoru din urmă deci pericululă nu e mare. Dâr atitudinea inte-liginţei române din Ardâlă e şi fără de aceştia destulă de suspiciosâ şi de îngrijitdre. De ani incoce vedemă, că în Ardâlă cei ce aparţină inteliginţei române se se-parâzâ necondiţionată şi în modă consecuentă de Maghiari. Nici chiară în viaţa socială nu trăescă împreună cu Maghiarii. Judecătorii dela unulă şi acelaşi tribunală nu comunică unii cu alţii. In Cluşă Românii au înfiinţată o casină separată şi Românii, ce stau în ser-viciulă statului ungară, nici nu calcă pragulă teatrului maghiară. Omenii aceştia suntă totdâuna reservatî, nu tradâză nimică, lucrâză în secretă şi suntă unelte orbe ale organisaţiunii. Ei suntă factorii activi în tdtă mişcarea Româniloră.
Factoră pasivă e adî încă marea mulţime a poporală română. Acâsta consistă mai numai din ţărani fără de avere şi cultură, care stau la gradulă celă primitivă ală inteligenţii şi cugetării. Acestă elementă în sine e bună, e dedată a suferi, e liniştită şi pacînică. Şi dâcă inteligenţa română organisată din Ardâlă nu e în stare să influinţeze] asupra acestei masse mari, atunci totă mişcarea irredentistă e inofensivă, pentru că n’are obiectă, n’are materială. Dâcă însă agenţiloră români le va succede a influenţa asupra acestei masse mari şi a o pune în mişcare, atunci Ardâlulă şi Maghiarii ardeleni suntă pierduţi.
Acesta e der punefulă principală. Celelalte suntă faţă cu acăsta secundare. Pentru că massele ţăramloră români şi astă4î stau în cele mai strînse legături cu domnii loră de pămentă. Aceste elemente ţărănesc! şi astâ4î ţină, că domnulă de pământă stă mai aprope do
acâstă scâlă trebue să fi absoivată celă puţină cinci clase gimnasiale ori reale. Fii oficeriloră se primescă gratisă, j ai funcţionariioră statului pe lângă o tacsă anuală de 60 fl. v. a., âr ai celorlaţî cetăţeni de 120 fl. v. a. In con-tulă acestoră sume, şcolarii voră căpăta îmbrăcăminte şi mâncare.
Politica de naţionalitate a cabinetului Tisza.
Articululă publicaţii în „Peşti N a p 1 ow (Nr. 296 din 28 Oct.) despre care amu fâcutu amintire în numărulu trecută, este de cuprins ulfi următorii:
„La încheierea celoră 4tîc6 anî de dictatură parlamentară, politica de naţionalitate a cabinetului Tisza, a-rată ună resultată nu mai puţină tristă, ca şi politica financiară. Acesta dovedesce, că majoritatea ascultătdre, care votâză tote, încă nu e nici o garanţă pentru o politică corectă şi plină de suceesă guvernamentală, şi că cu ajutorulă maiorităţii ascultătdre tdte se potă impune legislativei, însă nimică împrejurăriloră. Pentru că împre-giurăriloră nu li se potă prescrie legi; aceste au legile loră speciale şi nestrămutabile şi misiunea guvernului e de a le cunosce pe aceste şi a le eseeutâ, Neajunsele cu naţionalităţile ne insuflă astă4î atâta îngrijire îneâtă e datoria nostră cea mai seriosă, de a ne ocupa de ele cu deamăruntulu. In deosebi starea lucruriloră din Tran silvania pretinde cea mai mare atenţiune şi cumpănire.
Raporturile şi relele din Ardâlă — trebue se-o re-cunoscemă în interesulă adevărului — nici partida deâkiană de odinioră nu le-a luată în seriosă. Idea de a privi Ardâlulă ca ună simplu cuibu de mamelucî şi de a-’lu folosi numai pentru treba alegerii de deputaţi,
ele, ca şi altă omă fără avere, fiă acela câtă de înflăcărată daco-română. Şi de aci vine, că ună advocată, care în cele din urmă despoie şi elă poporală, orî ună popă, care trăiesce din groşiţele poporului, are mai puţine şanse de a conduce acestă massă, decâtă ună domni de pămentă cari îi dă esistenţă. Ţărănulă română nici nu cunosce ideile conducătdre ale mişcării naţionale. Cunoscinţe geografice n’are de locă. Fantasia lui nu trece marginile împrejurăriloră locale. Pe acestă cale nici nu se pote apropia de elă nici ună agitatoră.*
Interesele materiale suntă însă carî jocâ rolul a principală. Pentru că aceia, cari nu înţelegă ideile abstracte, înţelegă calamităţile materiale şi căuşele loră. Şi dacă agitatorii români voră sci să agiteze massa ţâ raniloră români în contra proprielariloră loră, în puterea releloră materiale, atunci îşi voră ajunge scopulă. Pentru că atunci ii voră aţîţa totodată în contra naţiunii maghiare şi in contra statului maghiară.
Şi faţă cu aceste gigantice pericule statulă ungară nu’şî înţelege misiunea, ba nici nu cunosce situaţiunea Ungaria are în părţile ardelene ună interesă cu multă mai mare, decâtă ca acolo să se alâgă deputaţi guvernamentali. Trebue să ne străduimă ca administraţia se fiă esemplară şi justiţia să fiă neaccesibilă. O pioce-dere contrară are acea consecvenţă, că ţărănulă ură-sce în domnulă său naţiunea maghiară, âr în persona funcţionarului urăsce statulă maghiară Şi atunci vine naţionalistulă română şi-’şî ajunge scopulă prin agitaţiunile sale. Dâr fără aceste împrejurări nu s’ar putâ agila şi nu s’ar putâ prin agitaţiă aduce în mişcare massele.
Aceasta e deci esenţa cestiunii Aici trebue apucată răulă, dacă vremă ca Ardâlulă şi cu elă dimpreună Maghiarii să nu peară. Administraţia şi justiţia: — aceste suntă care stau în Ardâlă pe picioră de totă slabă. A-cesta e pericululă celă mai mare. Acâsta mână pe Ro-mânimea din Ardâlă în braţele popiloră şi ale naţionalişti loră. Şi aici trebue să ajutămă în grabă şi radicală dacă nu vremă sâ fiă prea târ4iu. Nimeni nu pune în joeă o situaţiă suportabilă pentru una mai bună nesigură, unei sigure rele însă fiecare ii preferă o nesigură bună. Altă sistemă, altă politică \ Numai pe lângă ună altă sistemă şi o altă politică pote să aducă rode lucrarea reuniunii de cultură şi lucrarea plină de jertfe a socielăţii maghiare. Maghiarimea independentă îşi im-plinesce în Ardâiă, în adevgră cu totă inima şi cu multă abnegaţiune misiunea patriotică ; guvernulă ungară ur-mărâscă cu atenţiune constantă acâstă luptă nobilă şi bârbătâscă — şi nu se gândâscă la Ardâlă numai în timpulă alegeriloră de deputaţi.*
Ne trebuescfi centre românesc!!
De lângă Castelulu lui Rareşu, Oct. 1885.
II.
Două ore şi jumătate în direcţiune sudă-ostică dela ruinele Castelului Petru Rareşiă din nordulă Ar-dâlului pe malulă ifângă ală Someşiului rece se află comunitatea Betleană cu o poporaţiune de 2010 locuitori,
Dintre aceştia Armenii Ungurii şi Ţiganii dau ună numără de 734 suflete, Jidanii 260 âr Românii formeză maioritatea absolută de 1016 suflete. Şesulă fruptiferă ală Betieanului udată de apa Someşului, este încununată cu o ghirlandă de dâlurî acoperite de păduri şi păşiunî bune. In partea sudică pe o vale are ună isvoră forte abundantă de ape minerale sărate. In ostă se află dâlulă păcii — unde tradiţiunea spune, că s’arj fi încheiată odinioră o pace de a cărei urme însă n’am dată în istoriă. La polele ostice ale acestui dâlă se vede şj astădî ca ună colnică printre semănături ună drumă de pe timpulă Româniloră, căruia poporală îi 4>ce: drumulu lui Stroiană voindă a 4>ce TraianQ. In vestă dela Betleană este „Valea Hunii'l nume păstrată în gura poporului românescă de pe timpulă năvălirei Huniloră din jumătatea primă a sutei a cincea. Ună semnă şi ună argumentă acesta neresturnabilă, că şi atunci ca şi astă4l prin aceste părţi totă Români au locuită. Lângă acâstă vale se află »Lazulă lui Pintea." Pintea a fostă ună Română forte avută despre care spună, cum că a edificată biserica Româniloră din Betleană, dâr invitată fundă mai adeseori ca nânaşă la boteză într’una din familiile conţiloră betlenescî la mortea sa şl-a testată averea pe sâma finiloră săi magnaţi, de drece elă n’a avută pe nimeni numai pe baba sa, care îşî usca <jiua talerii la sâre.*)
In partea nordică curge valea Someşului pe a cărui mală dreptă se află suburb a Betieanului cjiwă »Eru-salimu* ună locă romantică cu două grădtnl şi vii fru-
*) Nu mS potu reţine la acesta loca — deşi v&da, că faci deviare dela obiecta — fără de a atrage atenţiunea preoţilor} noştri la o împrejurare după părerea mea forte importantă. Ar face adecă forte bine mulţi din preoţii noştri, cu deosebire cei norocoşi de-a ocupa parochii mai însemnate, decă ara aduna şi ari însemna datele şi evenimentele mai însemnate referitore la pare-chiile sale, într’o carte făcută anume spre scopulu acesta »lsio-riculu parochiilora* ar pute servi de »isvoru istoriei naţionale* totl odată şi de materiala literara.
nise ce să estindă la pălele delului numii îi »Bilegă.« ilVcum se ve le Betlenulă este aşa situată încâtă la ttipu'iii său pote deveni uuă oraşâ nu neînsemnată. Are o piaţă destulă de spaţiosă şi pe lângă mărturiile ânale de Miercuri 4 târguri de ţeră. In piaţă fi-jureză casa de rugăciune a asecliloră lui Calvină, dela tare în direcţiune vestică in »oscezele Betleanului* să tWO ruinele unei cetăţ.ui, ce după inscripţiunile aflate densa să vede a li lostă edificată cam pe la anulă X) după Christosă. — In Betieană se află oficiu pre-lorialO, ală eărţiloră fundare şia unei judecătorii de cercă tiresce, tote pline cu străini afară de câţiva seriilor! români. Aci îşî au domiciliulă adevărată — verurn domiciliu m —
tei şi ordinei publice suniă puţine de înregistrată, chiar	ea, nu se mai	note înălţa tămâia din ea.	Aruncată la
la fântâni domnesce acum sera linişte, deşi	nu	se pâfe	o parte, se va	duce şi ea pe urma altoră	tesaure de
susţine, că servitorele simtă pnute în frâu	de	stăpânii [	mare preţă. Câte cruci şi cruciuliţe ferecate cu aură şi
loră prin disciplină şi stricleţă casnică, ceea	ce	aci este	argintă nu mai	surită! Ună orologiu (cesă)	dela Ştefană
patru conţi ce-şl tragă originea din ve-! efaja farniliă nobilă rîmlenă a Betleneniloră astâtjî per eminentiam Maghiari calvini.
Deşi multe vetre românesc! au căcjută în mânile streine, totuşi pănă astăzi rădăcina Românismului din centrulă Betleanului nu este smulsă. Biserica şi scola română ambele din materială solidă clădite suntă înduri,rulă comunităţii în locă destulă de frumosă aşezate
necondiţionată imperiosă. Că, anume, se trimită servito-rele sera târtjiu după apă seu cu alte treburi, seu chiar li se permite umblarea de colo pănă colo fără nici o ocupaţiune, este o imoralitate, căreia în propriulă loră interesă stăpânii i-ar pută forte uşoră pune capătă.
In privinţa curăţeniei în curţi încă se observă ună mică progresă, deşi nu trebue trecută cu vederea, că în multe caşuri nu propria pătrundere şi iniţiativă a pro-prietariloră de case, ci publlcaţiunea făcută din partea
autorităţii poliţienesc! din punctă de vedere sanitară şi controlulă strictă esecutată în astă privinţă obţinu re-sultate îmbucurătore.
Cu satisfacţiune se pote constata, că contravenţiunî în contra siguranţă proprietăţii şi personei nu s’au vită.
Reforma serviciului 4^eril°ru (hamaliloră) pusă în perspectivă într’ună raportă poliţienescă anlerioră s’a
|ă slrada principală şi nu ca pe la Deşiă, Gherla şi j esecutată acum într’atâta, că s’a îmânată ministerului filuşiu pintre ţigănime. Românii betlenenî suntă înzes- spre aprobare ună stătută lucrată în acestă privinţă.
traţî dela natură cu nisce facultăţi intelectuale eminente. Bărbaţii, dela 40 de ani în josă, de-arândulă sciu ceti şi scrie românesce semnă curneâ dela 1852 de când s’a ridicată scola din Betieană sub Silaşi, acolo au fostă
Dedrece însâ s’au întâmplată repeţite caşuri, că cătătorî streini au fostă înşelaţi de cjilerî de aci, ceea ce în starea actuală a instituţiunei 4^er^or^ nu e n‘c* 0 radare căpitănatulă oraşului intenţioneză a conscrie pe toţi 4i“ totă învăţători harnici, cari şî-au pricepută bine misiunea, j lerii (numiţi de streini Trocari) a’i trece acurată într’ună Fostulă căpitană supremă ală Năsăudului Alexandru Bo- j registru, care să conţină numele, locuinţa şi referinţele haţelfl, asîă4i domiciliată în Gluştu, s’a esprimată cumcă ; loră familiare, şi totdeodată să’i provadă cu ună numără elU n’a cunoscută în gimnasiulă riăsăudeană studenţi; de tinichea, ca în acestă modă provisoriu să ferescă pumni buni, ca betlenenii. Deşi suntă de ună tempera-! bliculă de neajunsuri din partea hamaliloră. mentă mai multă sanquinică, dar suntă ună poporă j In acelaşO timpă, căpitanatulă orăşenescă intenţio-piu şi docilă, iubitoră de progresă şi lumină.	Gondi- neză a lucra şi statute cu privire la tăiătorii de lemne
ţiunea de traiu, de obşte, pe la noi este agricultura, j cari adeseori înşalâ publicuiă în modă neruşinată ce-cu tote acestea au dată din sînuîă loră şi ună numără; râtidă prea mare plată, precum şi cu privire la telali relativă destulă de frumosă de ămenî cu carte şi rna-; (vânători de vechituri), a cărora strictă controlare pare iestri buni mai în t6te ramurile.	I imperiosă, din causă că adeseori se oferă spre vân4are
Vorbindă de poporulă română betlenenă credă a-şi cumpărare obiecte bănuite, abstragendă de aceea, că nu fi supertlu decă voiu aminti ceva şi despre poporulă! numărulă indivi4iloră cari se ocupă cu acestă afacere
maghiară. Poporulă maghiară este inferioră şi în nu-mără şi în facultăţile intelectuale. Inteligenţi din sînulă s£u în Betieană nu cunoscă. Sc61a loră confesională nu
cresce în modă băiătoră la ochi.
La oficiulă poliţienescă de anunţare s’au făcută în luna Septeinvre urmâtărele anunţări: pentre şederea se p6te nici într’o privinţă asemăna cu scola românescă permanentă s’au anunţată 36 de partide, schimbări de confesională. In năcazurile sale, Ungurulă vine bucurosă; domiciliu 1781, calfe 176, plecări de aci 147. Ucenici la biserica românescă — părăsindu-o pe a sa — şiplâ-.s’au anunţată 26, au plecată 12, copii în costă (şcolari) tesce acolo chiar slujbe. — Apoi nu este Ungară în's’au anunţată 347^şi au plecată 15, servitore s’au anun-Betleană care n’ar sci românesce. Inteliginţa maghiară j ţaţă 261, au plecată 154. Lucrători cu 4*ua pentru insă nutresce ună spirită duşmănosă şi separatistică faţă j câtva timpă s’au anunţată 108, au plecată 84. Călători cu elementulă română, ceea ce s’a vă4ută cu mai multe j străini în hotele şi case private s’au anunţaîă 844, au ocasiunî cunoscute în mare parte şi publicului nostru, j plecată 874. Dela spitală s’au anunţată 47 intraţi şi 66 Acâsta inteliginţă a făcută încercarea de a se ridica în'eşiţî. Dela arestulă reg. ung., dela închisărea judecâto Betieană o scolă comunală, — dar poporulă română la J riei cercuale şi a comitatului s’au anunţată 36 arestanţi indemnulă şi împreună cu fii săi din inirnă a protestată | intraţi şi 33 plecaţi. De câtră căpitănatulă orăşenescă şi încercarea a rămasă fără efectă. Ba ce e mai multă j s’au anunţată 2 femei şi 1 bărbată escortaţi. De cătră în an. 1884/5 nici unu copilă de română din Betieană, oficiele preoţesc! s’au arătată 76 nascerî şi 62 morţi. Cu şi jură n’a frequentatu scâla maghiară de stată din locă. totulă au fostă 5183 anunţări. Desluşiri s’au dată 216. Ceea ce nu s’a putută face »palam publice,* adecă nimicirea t	——■—-—
seblei, se încercă a se face acum pe cale privată şi in-	DIN BUCOVINA,
directă. Acelă proprietară maghiară botezată, care al
închisă scâlei lumina din vestă, voesce a-o închide acum	utna, 26 Septemvre. )
şi din partea ostică. Nu credă, că Românii din Betieană j Scriu aceste rânduri în 4*ua Sânta Cruce, n’ară înţelege intenţiunile sinisire ale fiului lui lsrailă Crucea arma învingătdre, va face că dreptatea şi adevă-şi nu se voră nisui a le preveni. — Cu tote aceste se;ru^ vor^ triumfa, allă şi între^Ungurî omeni de ună spirită conciliantă
firesce rari ca corbii cei albi, — Aşa ar fi unii dintre conţi — cu cari poporulă şi aşa nu are prea multă atingere, dar a<ă comite o crimă, când aşă rătăce pe pre-torele Betleanului F16th F. Adolf, care cu mai multe ocasiunî nu numai c’a premiată pe pruncii români pentru progresă, ci însuşi şi-a dată copilulă său pentru d’a fi instruită în limba română.
Faţă de inteliginţa maghiară stă pănă astă4î şi o inteliginţă română, a cărei atitudine în cele naţionala este cunoscută publicului nostru.
Acesta e Betleanulă.
Eu, şi aşa credă, cumcă ori şi ce omă prevă4&toră va lega sorta unei părţi nu neînsemnate din jură de sbrtea Betleanului. Când Betleanulă va fi maghiarisată, atunci maghiarismulă a reportată o victoriă decisivă în comitatulă Solnocă-Dobeca. De acesta însă nu ne temenit!, când din cele espuse vedemă, că singură dela Betlenenî atârnă cesţiunea, de a se crea din Betieană unu centru românescă, ună fără de lumină, care să res-fringă negurile întunericului sdrobttoră de progresă.
Frumosă-ţî este chiămarea inteliginţă română din Betieană, concentrâză-ţî puterile şi fă-ţî datorinţa pe cale legală şi atunci, — dar numai atunci — te va binecuvânta totă suflarea românâscă din nordulă Transilvaniei.
Tină Română.
RAPORT 0 POLIŢIENESC^.
Braşovă, Octomvre 1885.
Cu bucuriă putemă raporta, că luna Septemvre a decursă aprope liniştită. Contravenţiunî în contra liniş-
Am serisă despre cele ce se petrecă în mănăstirea Putna şi ămenii s’au s părată. Afle însă, că orice inimă omenescă, fiă ea câtă de puţină creştină, se revoltă când se interesâză de trecutulă şi presentulă acestei sânte mănăstiri şi vede răulă. Gura mea este departe de orice calumniă. Singurulă motivă ce mă încurajesce de-a scrie suntă neajunsurile ce se întâmplă aici şi, ca lumea, rea voitore adeverului, să nu atribue meritulă meu altora, declară sărbătoresce, că eu nu aparţină clerului nici funeţionarismului dependentă, ci trăescă din cele ce am ereditată dela părinţii mei.
Când am scrisă mai dăună4i despre mănăstirea Putna am cre4ută câ-i de prisosă a vorbi şi despre unele tesaure hărăzite de Domnii şi Mitropoliţii Moldovei.
Aşa era pe mormântulu lui Bogdană fiulă lui Ştefană ună covoră de mătase grosă cam de ună policară lucrată cu firă. Acestă covoră ţăsută de mâni de Domniţe în cursă de ani întregi şi cu multă suddre avea de-a arăta. Româniloră industria din timpulă trecută. Duşmanii nămului nostru, investiţi sub rassa negră, au căutată şi căută a nimici orice monumentă naţională, care ne vorbesce de fala n6stră din trecută. — Acestă covoră nu mai este. La 4^e mai>i se îuipodobia mor-mântulă lui Ştefană cu diferite covdre de artă română. A41 pulberea şi mucigaiulă le-au nimicită. Trecutulă nostru este călcată în piciâre. Administraţiunea mănăs-tirei se silesce cu orice preţă a strica orice urmă de ună trecută gloriosă. Era o cădelniţă de argintă spoită cu aură, hărăzită de Ştefană, — dâr pila evreului din Rădăuţi se ascute s’o pilâscă. Turtită şi ruptă ca vai de
sp tăvălesce prin odaia părintelui egumenă De-ar veni ună culegătorii de anticităţî, ar cumpăra c’ună preţă de rîsă forte multe od6re.
In inventară t6te tesaurele mănăstirii suntă puse cu preţuri mici şi sciţi de ce ? Pentrucă, făcându-se cândva vre-o controlă şi neaflându-se ceva, să se plătescă preţulă celă mică, pe când obiectulă respectivă s’a vândută pote c’ună preţă de trei ori mai multă. Mai erau vestminte aere (pocroveţe), minute lucrate de Domne şi Domniţe, der s’au prăpădită, căci mânia Ruteniloră aşa a voită.
Dacă spui adevărulă, 6menii se supără. întrebaţi însă pe toţi aceia, cari cercetâzâ acestă sântă lacaşă ce impresiâ a făcută asupra loră pustiirea ce se află la a-câstă mănăstire. Iţi vine a plânge când ve4î cum să distruge acestă monumentă de fală naţională, Cine însă şt-a luată asupra sa responsabilitatea? Toţi tacă. Noi însă vorbimă câtă timpă nu se va ancheta fapta, căci lu-crile suntă forte complicate şi Ie şi cundscemă. Der şi dacă se va face vre-o anchetă, mă temă, că se voră face tote muşama. Eu sciu cum mergă lucrurile şi de aceea nu credă, că se va face ceva pentru păstrarea trecutului nostru.
De aceste tesaure lucrate, de Domni, Domne şi Domniţe totă suflarea românâscă trebue să se mândrâscă der ce este mai multă, să le păstreze ca ună scumpă şi sântă suveniră de ună trecută gloriosă. Ore n’ar fi mai consultă ca aeeste odore să se cerceteze şi cele cari nu trebue se stea în mănăstire să se ducă la Cernăuţi şi într’o cameră din reşidinţă să fiă ună Museu de anticităţî bisericesc!? Cine vrea însă să ne asculte?
Să trecă la altele. Egumenulă mănăstirii Drago-mirna să plânge, câ i s’au descoperită şi publicată misterele ce să petrecă în mănăstire. De când a apărută ceva şi despre dânsulă în »Gazetă,* să portă şi mai rău decâtă ună paşă turcescă şi turnulă Baranovski se bucură desă de muşterii. îşi varsă mânia pe bieţii călugări. Tocmai pe când scriu acestea, plânsulă şi suspi-pinulă celui mai vechiu Ieroschimonaeh din Bucovina, omă de peste 70 de ani umple cu plângeri văile de pe lângă mănăstire. Şede sârmanulă în turnulă lui Baranovski, sub cuvântă, că ar fi vorbită ceva în contra „Candelei « Egumenulă fără să se informeze mai de aprope i strigă: paşol na Baranovski, PJângândă şi desperată bietulă Ieroschimonaeh, cu barba albă şi gârbovită de ani şi de cele ce a vă4ută şi suferita, poticnindu-se ur-mâză încetă pe temniceri. Ajunge la uşa iadului, păr. Ieroschimonaeh îşi aruncă încă odată ochii săi slăbiţi asupra mănăstirii şi 4ioe: ,Dumne4eule, de amă greşita iertă-mă;, er de nu, ee voiesce egumenulă? Intră înăuntru şi uşa puternică se închide, er temnicerii rî46ndă închidă cu cheia pe bătrânulă Ieroschimonsh. Consis-toriulă cunăsce lucrurile şi eu nu sciu dacă canânele călugăresc! dicteză aşa de draconică. Dar se vede, că paşa este legea şi înaintea lui tremură toţi Ieroschimo-nachii, cari mai toţi gustă sortea Ieroschimonachului, precum o păţi unulă pentru că 4‘se> P*r* egumenă n’are să mănânce mai multă decâtă ceilalţi şi borşulă să fiă diresă mai bine. Acuma cinci ani, dacă nu mă înşelă, Eminenţa Sa, în faţa întregului soboră, a 4isă ară-tândă pe Ieroschimonachă: »Acesta este sârele vostru, lui s$-i urmaţi.«	Der paşa nu vrea se scie de nimică. Ilă
închide, căci nutresce în sînulă său o ură infernală asupra lui. Când va învinge dreptatea şi umanitatea?
CălUorescu.
DIVERSE.
Origina principelui de Battenbergă. — De cât-va
timpă circulândă diferite versiuni prin presă relative la familia de Battenberg, ziarulă »Neue Freie Presse" publică următorele amănunte asupra originei acestei familii: „Muma actualului principe Alexandru din Bulgaria este strănepota fostului preotă protestantă Hennc Wilhelm Schweppenhâuser din sătulă alsacian Rechtenbach, care în anulă 1815 trecu la provincia Renană a Prusiei. O fată a preotului Schweppenhâuser deveni, după mortea acestuia, companiona unei princese la curtea ducală din Hessa şi, după căsătoria acesteia, plecă împreună cu dânsa la Varşovia. Acolo tânăra Schweppenhâuser se mărită în curând cu proprietarulă unui mare institută de educaţiune, anume Hamke. Din cei trei fii eşiţî din acestă căsâtoriâ, cei doi dintâiu obţinură rangulă de generali; afară de acesta, celă mai în vârstă deveni mi-ministru de răsboiu în Polonia, celaltă adjutantulă împăratului rusesc, Nicolaie; celă mai mică fu consilier de stată. Celă mai mare, care obţinuse şi titlu de conte muri în fruntea trupeloră rusestl în răsboiulă din 1830 în contra Poloniloră: er copii săi fură crescuţi la curtea rusâscă. Una din aceste copile, anume contesa Iu-lia, vestită prin frumuseţea şi spiritulă ei, se mărită la anulă 1851 cu principele Alexandru de Hessa şi purtă de atunci titlulă de princesâ de Battenberg. Ală treilea fiu născută din :acâstă căsătoriă, este actualulă principe Alexandru din Bulgaria. Fosta odinioră domnişora Schweppenhâuser, apoi în urmă proprietara institutului de educaţiune, domna Haueke, fu prin urmare străbuna principelui, iar tatălă ei preotulă din Rechtenbach, a fostă străbunulă lui.
*) înţărcată din causa lipsei de spaţii!. — Red.
Editoră : Iacobă Mureşianu. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.

AUUV»
Cursul fi la bursa de Vlofia
din 31 Octorabre si. n 1885.
Bursa «le Bu«uresd.
Cota ofieiaJâ dela 19 Octomvre st„ v. 1385.
Anunciu.
Rentă de aură 4% • • • 98.55 Rentă de hârtiă 5% • • 90 60 Imprumutulrt căilorti ferate
ungare................118.25
Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostă ung.
(1-ma emisiune) . . . 97,50 Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostQ ung.
(2-a emisiune) .... 121 50 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostil ung.
(3-a emisiune) .... 109.— Bonuri rurale ungare . . 104.— Bonuri cu cl. de sortare 1C3 75 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişO.................. 103 75
Bonuri cu cl. de sortarel03 50 Bonuri rurale transilvane 102. -
Bonuri croat o-slavone . . 102, — Despăgubire p. dijma de
vinii ung................97.60
Imprumutuld cu premiu
ung....................118 75
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 121.— Renta de hărtiă austriacă 82.50 Renta de arg. austr. . .	83,—
Renta de aurii austr. . . 109 20 Losurile din 1860	. . . 110 70
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 869 —
Act. băncel de credită ung. 287. — Act. băncel de credită austr. 283.50 Argintultt —. — GalbinI
împărătesei............ 5 93
Napoleon-d’orI.............. 9.91
Mărci 100 împ. germ. . . 61.50 Londra 10 Livres sterlinge 125.10
Renta română (5°0).	.	.	.
Renta rom. amort. (5°/0) .	.
» convert. (6°/o)	•	•
împr. oraş. Buc. (20 fr.) .	.
Credit	fonc. rural	(7°/0)	.	.
*	„	>,	(5°/.)	•	•
»	»	urban	(7°/o)	•	•
,	(6°/o)	.	•
*	*	»	(5%)	•	•
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	» Naţională
Aură..........................
Bancnote austriaee contra aură.
ump.	vend.
87	88
91	92
87x/a	88
30	32
101 v>	1027,
86	867,
97	977,
90	91
811/,	827,
1083	1100
2 0	255
212	216
l2Va	13.
2.02	2.04
Ferestreulu de lângă garai Braşovului estede vendutu <lh mană liberă.
| Desluşiri se potti lua dela propria tarul fi Io’sef Vasady.
Braşovii, Tergulu Orîuhi Nr. 559.
Mt* Numere singuratice ă 5 cr. din „ Gazâ Transilvaniei1,1 se potti cumpăra în tutungem lui I. GROSS.
T0TE CULORILE: MARABUTS-CHEN. SI VOLANE DE PENE.
o
o.
LU
LU
ca-
o
ca-
LU
a
ca
o
o.
IU
GRAND MAGAZIN
PENTRU
DAME, DE MODE SI C01TFECTIU1TE
7	9	9
Kovâsznai & Keresztesy,
Brasovu
5
recomandă depositulu lorii bine asortată de
Mărfuri de modă şi de manufactură
indigene şi streine,
Exposiţiune de haine gata pentru Domne (Toillet) şi Mantale cu preţuri câtu se pete de ieftine.
COLECTIUNI DE MOSTRE SE TRIMIT GRATIS.
fe
H
fl
!-
<
m
>
fl
LU
z
<
C3
LU
Q
ASORTIMENT MARE DE STOFE PENTRU HAINE
se potii face cu începerea dela 1 şi 15 ale fiecărei lunî, mai uşorii prin mandate poştale.
Adresele ne rugămîi a ni se trimite esactă arătându-se şi posta ultimă.
PREŢULtJ ABONAMENTULUI ESTE :
Pentru Austro-Ungaria:
pe	trei	luni		3	fl. —
ii	ş£se	luni .		6	fl. —
ii	unii	anii .		12	fl. —
		Pentru	România şi străinătate.	
pe	trei	luni		10	franci
n	şese	lunî .		20	u
n	unii	anii .		40	ii
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei.11
Mersulil trenuriloru
pe linia Predealtt-Badapesta şi pe linia Teiiîşă-Apadil-Biidapesta a tei terate orientale de statil reg. ung.
Pretiealtt-Budapesta
Budapesta—Predealil
Teinşft- Vradă-Budapeiita
Bailapesta- iradft-Teinşil.
^en® Trenă accelerat
ersone
Trenă
omnibus
Trenă
omnibus
Trenă
omnibus
Trenă
accelerat
Trenă Trenă Trenă omnibus de omnibus _______! persâne
BucurescI
Predealu
Timişă
Braşovii	(
Feldiora
Apatia
Agostonfalva
Homorodtt
Haşfaleu
Sighişora	|
Elisabetopole
Mediaşd
Copsa mică
Micăsasa
Blaştu
Crăciunelfi
Teiuşft
Aiudă
VinţulQ de sustt
Uiora
Cucerdea
Ghirisft
Apahida
Cluşia
Nedeşdu GhirbSu Aghirişă Stana Huiedină Ciuda Bucşa Bratcs R6v
Mezd-Telegd Fugyi-Vâsârhely Yârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny Szolnok Buda-peata
Viena
6.22
7.01
7.33
8.01
8.45 10.10 10.29 10.39 11.19 11.54 12.12 12.56
1.30
1.45 2.11
2.55 3.17 3.24
3.31 4.09 5.36
5.56
6.08
6.29
6.45
7.00
7.26 7.48 8.28 8.47 9.06
9.26 10 01 10.20 10.30
10.37 10.51
12.37 2 58
500
945
9.47
10.11
10.44
10.51
11.18
11.36
7.45
12.50
1.09
1.40
2.27
2.55
3.38
4.17
6 00 6.35 3.00
11.51	4.47	
12.23	5.42		
1.19	7.37	
1.30	8.01	—
1.37	8.21	—
2,05	9 03	—
2.25	9 48	—
2.36	10.02	—
—	6.20	—
3.13	6.59	—
—	7.15	—
3.40	7.43	—
4.01	8.29	—
—	8.55	—
—	9.04	—
4.24	9.12	—
4.49	10.23	—
—	12.32	—
5.58	1259	—
6.08	—	8.00
—	—	8.31
__	—	8.591
—.		9.34
—	—	10.16
7.14	—	11.04
7.43	—	12 17
—	—	12.47
—	—	1.21
8 22	—	2.05
8.48	—	3.08
.—	—	3.39
—	—	3.55
9,13	—	4.06
9.18	10.37	—
1031	12,59	—
12.07	4.45	8.22
2.10	10.05	10.30
2.45	10.50	.—
8 00	6.05	—
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare
Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd Râv Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Âghiriş Ghirbău Nedeşdu
Clnşin
Apahida Gliiriş
Cncerdea
IJi6ra
Vinţulă de susă Âiudd Tduşft GrSciimetQ Blaşfi Micăsasa Copşa misă Mediaşft Elisabetopole Sigişdra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldiora
Braşovă
Timiştt
Frodealu
BucurescI
6.47
10.37
1.44
5.33
7.15
1.45
3.41
5.21
3.15
7.29
12.05
1231
2.16
3.12
3.32
3.41
3.50 4.25
4.50
5.41
6,02
6.40
7.00
Nota: Orele de n6pts suntă cele dintre liniile grose
6.41
7.14
7.42
8.31
9.01
10.0
10.16
11.24
11.43
11.45
12.08
12.22
12.57
1.27
1.45
2.06
2.31
2.50
3.48
4.19 4.34 4.53
5.20 5 30
6.07 6 32 7.30 11.35
8.27
9.45
9.59
10.28
11.36 12.10
|12.43
1.31
2.58
3.29
4.00
4.18
4.36 5.05
6.20
9.11
11.26
1.28
2.00
211
2.34
8.18
3.41
4.01
4.26 5.08
5.27 5.50
8.0J
11.40
2.31
6.02
6.24
6.43
7.03
7.26
8.51 9.31 9.48
9.51 9.58
10.24 10.44 1L28 U.44 12.18 12.36 1.Î 156 2,34 3.02 4.41 5 30
6.03
6.35
7.14
6.01
6.40 7.20 8.01
10.05
11.02
11.37
12.14
1.09
1.50
2.48
3.23
4.56
9.40
Tipografia ALEXI, Braşovii.
	Trenă omnibus	Trenă omnibus	Trenă de persâne		Trenă de persâne	Trenă accelerat!	Trenă omnibus
Teinşft	11.09	—	3.56	Viena	11.00	7.15		
Alba-Iulia	11.46	—	4 27	Budapesta	8.05	1.45	8 00,
Vinţulă de joşii	12.20	—	4.53	n , i	11.02	3.44	11.40
Şibotft	12.52	—	5.19	JtlUR. ^	11.12	4.02	,12.00
Orăştia	1.19	—	5.41	Aradft	3.37	7.63	5.25
Simeria (Piski)	1.48	—	6.08	| Glogovaţfi	4.13	—	619
Deva	2 35	—	6.39	Gyorok	4.38	—	6.46
Branicica	3.04	—	7.04	Paulişă	4.51	—	7.00
îlia	3.36	—	7.29	Radna-Lipova	5.10	—	7.23
Gurasada	3 50	—	7.41	Conoptt	| 5.38	—	7.51
Zam	4.25	—	9.12	Berzova	| 5.57	—	8.10!
Soborşin	5.09	—	8.49	Soborşin	6.42	—	5.58
Bărzova	5.56	—	9.29	Zam	7.14	—	9.28
Gonopti	6.18	—	9.49	Gurasada	7.43	—	9.56
Radna-Lipova	6.57	6.14	10.23	llia	8.01	—	10.17
Paulişd	7.12	6.30	10.37	Branicica	8.21	—	10.38
Gyorok	7.27	6.47	10.52	Deva	8.47	—	11.05
Glogovaţă	7.56	7.17	11.18	Simeria (Piski)	9.05	—	11.23
Aradft	8 10	7.32	11.32	Orăştiă	10.10	—	12.24
Szolnok (	2.39	12.00	4 5‘1	Şibotti	10.43	—	12.53
	3.16	12.14	5.10	Vinţulă de joşii	11.04	—	1.22
Budapesta	7.10	2.10	8.16	Alba-Tuîia	11.19	—	1.40
Viena	-	8.00	6.05	Teinşft	12 05	—	2.24
Aradft-Tîmlşftra				SSmerla (Piski) I*etr«>şeni			
	Trenă	Trenă de	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibus	persâne	persâne		persâne	omnibus	omnibue
Âradft	6.00	12.55	8.25	^imeria	63)	11.50	2.23
Aradulă nou	6.25	1.21	8.36	Sireiu	7 05	1227	3.00
Nftraeth-Sâgh	6.50	1.46	8.54	Haţegft	7 53	1.19	3.49
Vrnga	7.19	2.13	9.13	Pui	8.46	2.10	4.40
Orczifalva	7.38	2.36	9.25	Grivadia	9.33	2.57	5.28
Merczifalva	7.56	2.53	9 36	Baniţa	10.11	3.35	6.07
Timişftra	8.42	3.40	10.06	3P etroşeni	10.43	4.04	6.39,
Timişdra“Aradft				Petroşeni—8imeria (Piski)			
	Trenă de	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă
	persâne	persone	omnibus		omnibus	omnibus	de pers.
Timişftra	6.07	12.25	5.00	Petroşeni	6.49	9.33	5 28
Merczifalva	6.40	1.16	5.50	Baniţa	7.27	10.14	6.08
Orezifalva	6.51	1.34	6.07	Grivadia	8.06	10 54	6.4C
Vinga	7.08	2.04	6.32	Pui	8.50	11.37	7.35
N6meth-Sâgh	7.23	2.25	6.53	Haţegă	9.31	12.17	8 02
Aradulă nou	7.40	2.54	7.24	Streiu	10.16	12.58	8.44
Aradft	7.50	3.10	7.40	»i»eria	1053	1,35	9.15