BEDACŢIIJNEA ŞI AD2KININTBA ŢICNEA I BRAŞOVft, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ>I. îiunS ană 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şl strftln&tate: I Pe ană 40 fr., pe şăse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULU XLVIII. S£ PRERUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNOIUBILE: O serii garmondti 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlsorT nefranoats nu ae prlmasou. — SSanuiorlpte nu se retrimită. m 233. Sâmbătă 19 (31) Octomvre. Era de prev&Jutii, că vederile publicate în udapeşti Hirlap,“ de unu „distinsă deputată liiaru,“ cu privire la situaţiunea din Ardâlu, -ce le-aină reprodusă eri la jloculă acesta — roru face multă sânge rău între Ungurii din Acusările, ce le conţine acelă articulă, suntă pe, ba chiară nimicitdre pentru Ungurii, cari ied a<}î politica militantă în Ardâlu. Ele au isturatu amară şi pe guvernamentalii dela „ATo-iri Kozlony,“ cari se grăbescă a răspunde r. 249 dela 29 Octomvre.) Este caracteristică instructivă apărarea fâiei cluşiane, care ne nce aminte de proverbulă francesă, „cine se icusă se acusă.“ De aceea o publicămă în tra-ucere românâscă. 6tă-o : oi Braşovtl, 18 (30) Octomvre 1885. daco-române. Cine ar cugeta să nege, că la pro- cu funcţionarii streini de cătră admimstraţiunea ante- „ţ)iarele cotidiane din capitală de unu timpă ac6ce se ocupă adeseori cu Ardâlulu. Agitările jiloră ultraiştiloră valahi, proclamaţiunea „irre-i“, fantomele ce li se arată în visă cores-ndenţiloră noştri, dau, ca se (Jică aşa, ună in-eresă picantă la totă ce să întâmplă în Ardălă. uiţi vădă cuţitulă Românului înfigându-se deja gâtulă Maghiarului din Ardălă. Mulţi plângă idâlulă ca şi când s’ar afla în agonia morţii, alţii îi vădă cu ochii perirea şi-o predică în iitorulu celă mai de aprăpe. „Dăcă pressa capitalei se ocupă de noi, de iteresele năstre, îi suntemă mulţămitori, dăr a-ireorl ne îndămnă la acăsta modulă în care factăzâ acea pressă despre noi şi despre intere-e năstre. E supărătoră a vedă răua orientare Întunecimea cea mare, în care ărbecă pressa pitalei, când vorbesce despre relaţiunile năstre, supărătoră acelă soiu de înţelepciune politică, care alărgă spre mântuirea năstră. „Budapesti Hirlap“ — care a arătată multă iteresă şi bună-voinţă faţă cu căuşele năstre — oblică votulă unui membru distinsă ală came-ti asupra relaţiuniloră năstre. Acestă domnă a între noi pentru ca să-şl câştige în perină informaţiunl despre situaţiune. Nu cu-kemă isvărele din cari acestu domnă şî-a informaţiunile, dăr avemu causâ a trage la idoialâ autenticitatea loră. Ce piivesce însă des-operirile acestui domnă, unele din ele ni-au sur-insă într’ună modă curiosă şi totă aşa voră irprinde pe ori şi care omă cugetătorii. Caşurile speciale, ce formăză obiectulă arti-ilnlui de fondă din Bud. Hirl.tf ni suntă cu-nscute din (Jiaristică şi pentru ele n’a fostă de )»ă să se mai ostenăscă pănă la noi. Cu |il cunăscemă proclamaţia irredentei valahe, sinii că guvernulă a pornită investigaţiunl causa ei, scimă că persăne suspecte au stil deţinute şi duse sub paza poliţiei; cu-iscemă episodulă cu dinamita, istoria placateloră eainiătăre cu incendiu şi omoră. Scimă, că câteva locuri a fostă lipsă de asistinţa gen-wnilorfi şi a miliţiei, nu pentru că ar fi fostă licululă iminentă, ci pentru ca agitatorii cei calivl să nu seducă la cravale glătele de po-ri, cari şi de altmintrelea suntu înclinate spre «frâu, Scimă încă şi aceea, că popii valachl ria sate, cari suntă nisce semi-culţi şi de cele i multe ori cu totulă lipsiţi de cultură, — ităză, de pe amvonă şi în adunările de pe la irciume în contra statului şi a naţionalităţii vocarea luptei naţionalităţiloră avemă parte şi noi, mai multă mijlocită decâtă nemijlocită , încâtă adecă nisuimă spre consolidarea naţiunalităţii şi a statului nostru; şi totuşi cine nu va afla, că este o acusare cu totulă nedrâptă, că „noi înşine suntemă în Ardălă cei mai periculoşi agitatori daco-românî, noi suntemă aceia, cari mânămu massele valahe în braţele agitato-riloră daco-români şi le lăsămă să ajungă sub influinţa loră.“ „Quomodo? D-lă observatorii respunde numai aşa cam peste umărfi. In fierbinţăla sa p’aci ar voi să spele de păcate pe agitatorii poporului în timpă ce pentru veleităţile naţiunei valache face responsabili pe proprietarii maghiari şi iuris-dicţiunile din Ardălă. Câtă de curiăsă şi este acăsta acusare, ea ar pută să aibă ărecara cre-(Jămentu, dacă s’ar răijînia pe nisce date positive şi caşuri concrete, dăr prin nimică nu e motivată. Cuvintele prin cari se acusă proprietărimea maghiară pe nimenea nu suntă în stare a convinge despre adevără. Păte că are dreptă scriitorulă articu-lului, că proprietarii maghiari din Ardălă au lăsată din mână ocasiunea, când ar fi putută a-trage la sine prostimea valahă. Aristocraţia din Ardălă se păte că încă şi despreţuesce prostimea valahă, concedemă, că nu s’a ocupată destulă de seriosă de ea şi de interesele ei, nu ia fostă sfâtuitoră sinceră, şi câte odată va fi exploatată şi strîmtărea ei. Tăte aceste suntă posibile, pentru că puţine lucruri suntă sub săre inposibile. Aceste ară fi mai suportată câteva argumente, dăr aceea nu se păte constata nicidecum cu argumente, că rioră a Rumeliei, pentru acum nu suntă valabile. Nişă, 28 Octomvre. Aci se pregătescă tote, pentru a se întâmpina cu siguranţă orice eventualitate. S’au ivită deja caşuri, că patrule bulgărescl, s’au rătăcită pe pământulă sârbescă şi au fostă prinse. Belgradu, 28 Octomvre. Membrii teatrului Curţii sârbesc! au fostă provocaţi, ca în casă de răsboiu să renunţe la a treia parte din lâfa loră. Fraga, 28 Octomvre. Corespondentulă din Viena ală darului „Politik“ a avută o convorbire cu ună bărbat ă de stată sârbă. Acesta s’a esprimată, că Serbia n’ar puU renunţa la compensaţiune nici atunci când s’ară uni ambele Bulgarii numai personală sub prinţulă Alexandru. Serbia nu e contra unirii reale, dar cu condiţiunea ca, dacă s’ar modifica tractatulă dela Berlină, să nu fiă unilaterală modificarea, ci pentru restabilirea echilibrului se se dea şi Serbiei o compensaţiune. Restabilindu-se status quo ante, Serbia nu va mai pretinde nimică. Dar în restabilirea statului quo ante zace greutatea situaţiunii, care şi a“«. «"« « mitaluia Cianadului: 73 Maghiari, 13 Români, 11 Ruten, d°mn<^ă “*« ţinuturile '»«“*« de strănepoţii MT. şi 3 Sârbi: in comitatula Bihorului: 57 Maghiari, 1 (ier- iana- »'><»pSrţămantuia Asociaţiunei transilvane, Ii inanO, 1 Tota şi 42 Români; in comitatula Timişului; jniunea tov«ţ«orik»rO români SelâgenI, Reuniunea ie» 8 Maghiari numai la 100 locuitori, In comitatula Hunii-!lortt roraâne Selă*ene“ ~ «ă asilele culturei nOslr* dârei numai 6, tu comitatele Caraşa-SeverinB, ZipsB !S3la8i,l! Câteva #> înainte de 11 Augusta m-«m Lipto, Trencina şi Arva numai câte 2 Maghiari. Corni-!vinail câia de mu"“ se intereseză iotă Românula cm* talula celfl mai pronunţata maghiara este lasz-Kun-SoInok, :din Sela«iu Penlru înaintar5a ,n cultura naţională ron* unde din 100 locuitori sunia 99 Maghiari (Iat=gl şi Cu-! Cu mare bueuriă aush Şt eu ca Şt dânşii aşteptândă ce va urma. In timpă de 1/a de oră s’au Iotă adunată, tineri şi bătrâni, bărbaţi şi femei toţi îmbrăcaţi românesce, cu sumane frumâse, cojoce şi peptare cu diferite figuri. A-câstă comună e chiar sub Meseşiu, numără peste 250 case, e curată românâscâ şi âmenii suntă în stare bunicică, de-o statură falnică, curaţi, religioşi şi diligenţi. Aruncândă o privire peste comună, ai cugeta că e ună mică paradisă şi pentru pometulă multă ce posede. Tote acestea dâr mai alesă posiţiunea frumdsă m’au pusă în uimire. In jurulă templului mareţă se părea că numai încapă alţi âmeni, când âcă deodată vădă că toţi se împartă în două părţi şi printre ei vădă păşindă cu paşi lini ună venerată bărbată, gârbovită şi apăsată de peste 80 de ani plini de activitate pentru totă ce se pâte cjice morală, bună şi folositoră. Era păstorulă sufletescă ală acelei frumâse turme, bărbatulă, căruia e de a se mul-ţămi edificarea şcâlei şi multe altele. Mică şi mare se îmbuhjiau a-i săruta drâpta şi aşa îlă petrecură pănă la uşa bisericei. Ce mare deosebire — cugetam în mine— între acestă preolă şi între mulţi alţii cari se plângă că o ducă rău cu poporenii, că au procese şi neplăceri cu ei şi că nu le succede a duce nimica în deplinire. Incepându-se s. liturgiă bravulă învăţătoră lână Selagianu a condusă cântările corale într’ună modă lăudabilă. Dela acestă harnică învăţătoră putemă spera multă in viitoră căci şi pănă acuma — deşi încă e ti-nără — a dată destule probe că e la înălţimea chiămărei. După liturgiă am tăcută visita cuviinciâsă adevăratului apostolă şi cuvintele înţelepte ce ara au(|ită dela dânsulă mărturisescă că imî voră fi pururea cele mai scumpe suvenirl. După amâ4î cam la 4 Ore clopotele începură ârăşt a suna din turnă, ârăşl se aduna mulţimea credincio-şiloră ca şi diminâţa, era vecerniă. Tinerimea, feciori şi fete unulă mai sdravănă şi frumosă ceeâtă alfulă veniau cu musicanţii pănă la pârta cemiterului în stradă, cân-tândă arii naţionale, âr ajungândă aci, îndată se făcu o linişte generală şi toţi cu o pietate admirabilă intrară în biserică, unde după finirea vecerniei, [bătrânulă păstoră rosti o predică cu învăţături practice şi în limbagiulă poporului, ca şi care potă 4ice, că n’am mai au4>tă. Acum am înţelesă pentru ce comuna acâs*a e în stare înfloritâre. Mi s’a spusă, că nu este Duminecă nici săr-bătâre, în care veneratulă părinte să nu predice poporului la înserată (vecerniă). întrebă acuma: Ore câţi astfelă de păstori sufle-tescl se afla Ia noi? Eu cunoscă comune, în cari nu se predică poporului cu anii, din care causă poporulă se demoralisâză, nu visităză biserica, nu iubesce şcola. Gând am părăsită comuna Căţielulă românescă, ajungândă în vârfulă dâlului, am stală în locu, şi aruncândă încă o privire peste sată am esclamată în cugetulă meu : »Dâmne mai lungesce firulă vieţei părintelui Bocşia şi lasă ca următorii săi să înaintăză pe calea pe care a purcesă dânsulă, âră nouă Româniloră trămite-ne totă astfeliu de pastori.« 22 Octomvre 1885. Dascălulu. ESP0RTULU DE VITE DIN ROMANIA IN ITALIA. Cetimu în „Curierulii Financiară Comerciul nostru de vite venindă imediată în ală doilea rândă după cereale, a trebuită neapărată să ne preo cupe în timpii din urmă şi să ne facă să cugetâmă mai seriosă la deschiderea de noui căi pentru desfacerea ioră. Cugetarea nâstră n’a rămasă infrueluâsă. Şicanate şi calomniate aci prin închiderea graniţeloră, aci prin declararea lord de bolnave în pieţele Austro-Ungare, vitele nostre au luată astâ4î calea Italiei. Da, Italia, sora nostră Italia, mai dreaptă şi convinsă, că vitele nâstre nu suferă de nici o bâlă, le-a deschisă porţile sale, şi de vre-o câteva luni comerciulă nostru de vite cu acea ţâră ia proporţiunl însemnate şi se consoîidâză din ce în ce mai multă. In acestă scopă, Casa Zirio şi Casa Petre Zoni ’şi-au stabilită^ eomptoarele lord la Brăila şi Galaţi, unde întreprindă ună comerciu însemnată de vite esportându-le pentru Italia şi anume pentru Neapole şi Palermo cu vaporele Freycinet. Vitele suntă vite de suhaturi şi vite îngrăşate în fabricele de spirtă rafinate. Vân4area loră se face cu cântarulă pe vită riiă şi preţulă se răspunde imediată la predare şi la domiciliu. Cu modulă acesta, cultivatorii noştri nu se mai vădu siliţi a se transporta cu vitele în pieţele Austro-Ungarel a cheltui acolo sume însemnate cu nutreţulă loră, a alimenta căiie ferate Austro-Ungare, a îndura în fine totă felulă de miserii. Vitele nâstre luândă acum calea Ita-îei, ele alimentâză căile nâstre ferate şi bastimentele franceze şi italiene şi lasă în ţâră sumele acelea ce cultivatorii Ioră trebuiau să lase cu transportulă şi întreţinerea loră în Austro-Ungaria, dândă în acelaşă timpă acestora cultivatori, în^loculă şicaneloră Austro-Ungare, pacea, liniştea şi tote mijlâcele de care au trebuinţă pentru desvoltarea comerciului loră de vite. Dacă Austro-Ungaria, prin şicanele ce făcea co-mercianţiloră noştrii de vite, a cre4ută ună momentă, că’i va sili să’şî vân4ă vitele pe nimică. s’a înşelată a-mară, căci procedimentele sale departe d’a atinge scopulă ce urmărea, ’i-a silită sâ ia o altă cale, calea Mărei, pe care economiştii Unguri a uitat’o se vede că e la dis-posiţiunea României, nu numai pentru vite, dâr şi pentru cereale, pentru spirturl, pentru făinuri şi pentru tote produsele sale agricole în genere. Cererile din Italia se menţină în modnlă cela mai mulţumitoră. Deja casele Italiane au mai contractată 4*“ I lele acestea cumpărarea a 5,000 vite dela diverse fabric jde spirturl unde voră fi îngrăşate şi predate in Maiu, Iunie şi Iulie 1886, şi după informaţiunile ce avernă, în curendă va începe şi esportulă de râmătorl. Italia gâsindă în România vite sănătâse, frumâse şi eftine de transportată pe calea Mărei, ea ’şi-a asigurată cu noi ună comerciu în condiţiunî multă mai favorabile de cum ar putea să’şi asigure în alte părţi. Comercianţii noştri de vite deci să se puie pe lucru? căci pieţele Italiei suntă deschisei SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. ală »Gaz. Trans.*) BUCURESCI, 30 Octomvre. — Doisprezece Israeliţî, între cari Schein redactoră la „Freie I Presse, “ Gesser redactorii la „Tagblatt,44 Schwarz- ‘ feld redactorii la „Fraternitatea44 au foştit espulsaţl • din ţâră. Intre espulsaţl se află şi Armând Levy. „Etoile Roumaine44 » (5°/o) • » » urban (7°/o) . . > * > (6%) . • » , » (5°/0) • • Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. « » * Naţională Aură.......................... Bancnote austria ce contra aură. Comp. 87 90 V. 87 V* 30 Va 101 8 5 V* 97 90V. 81 12*/i . 2.00 vând. 88 91*/. 88V* 32 102 86*/i 97Vi 91Vi 82 13.V8 2.02 CursuJu pieţei Braşovn îdin 29 Octombre st. n 1885. Bancnote românesc! . . . . Cump. 8.78 Vând. 8.80 Argint, românesc .... . » 8.75 » 8.78 Napoleon-d’orI . » 9.91 » 9.94 Lire turcescl . * 11.17 • 11.25 Imperiali . » 10.15 > 10.20 Galbeni . . » 5 87 » 5.90 Scrisurile fonc. * Albina* . » 100.50 k 101.— Ruble RusescI . » 122.— » 123.— | Discontulă ... » 7—10 °/o pe ană. Numere singuratice ă 5 cr. din „Gazeta Transilvanieiu se potti cumpăra în tutungeria lui I. GMOSS. De 87 ani înfiinţată c. r.^ brevetata Fabrică de si strae a lui vorm. Lichtenauer’s W-we & Sdhne espedăză prin depositulă ei din Viena Pături de cai 190 centim. lungi, 130 centim. late, de calitate fărte durabilă, cu câmpulO de coldre închisă şi bordurele în colori deschise bucata cu fi. 1.65 cr. inclusive împachetare, astfelă fără de alte cheltuelî. Numai prin fabricat,iunea în cantităţi mari şi în urma vâo^rei colosale suntemu in stare a da aceste Pături de cai în i calitate atâta de bună şi eu preţuia aşa de eftinîi. WT SE SE OBSERVE BINE ADRESA: Haupt-Niederlage, Silberstern, Wien, L, Rothenthurmer-strasse 14, Tal milita si wMM. ! 1 i Anunciurî în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. — cr. 6. Pentru inserţiunî şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10. Pentru repeţiri se acdrdâ Pentru repeţiri de 3— 4 ori următdrele rabate: 10'j. n i) v b 8 ,, . 151, n n n ^ H t» 20*|. n n ii 12 15 „ 30*1. „ ,, n 18 20 ,, 40*|. Dela 20 de repeţiri în susâ OT O o • Pentru anunciurî ce se publică pe mai multe luni se facă în- voiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susă. Anunţâmă acelorti onoraţi eetitori, cari voră binevoi a se abona la f6ia ndstră de aici încolo că avemă încă în reservă numeri dela începutulă anului 1885, prin urmare potă să aibă colecţiunea intrigă. Administratiunea >Gaz. Trans.» OTELDLU „EUROPA" in BraşovQ, cetate, strada Vămii Nr. 11. c3 fa n a B O a >s Am onore a face cunoscuţii onor. publică, că am deschişii otelulQ meu cela nou „Europa* aranjată cu celti mai mare comlbrtO modernii în 6 Septemvre st. n. 1885. Prin deschiderea acestui otelti credă că am satisfăcuta unei trebuinţe de multa simţite, dându-se oca-siune onor. eălStor! de a visitâ una otela situata numai şepte-ijecl paşi departe de piaţa mare, în mijlocula oraşului în strada cea mai de frunte şi aranjata în modula cela mai comfortabila şi bine îngrijită. §dăi eftine. Şalonulu de mâncare spre gi adină. 5 In legătură cu otelulă „ Europa “ am deschisă şi BESTAVBAŢIVHEA situată în parterre unde pe lângă alte beuturî se servesce şi Bere bună de Dreher dela Steinbruch. Pentru mâncări bune şi vinuri alese am îngrijită cu deosebire. ci u n a B O a >B ia O i SERVICIUL^ PROMPTÎJ, PREŢURILE FORTE EFTINE! De vreme ce am încredinţaţi conducerea afaceriloru curente ale otelului unoră puteri probate şi eu însumi mi-am daţii tdtă silinţa a satisface tuturoru dorinţeloră onoratului publică sperii că mâ va onoră cu cercetarea în numără câtă mai mare a otelului şi a Restauraţiunei mele, ce i le recomandă cu distinsă stimă ŞTEFANII BAETHA, proprietară. ■*» O O t e lu_____________________u o u i n B r a ş o v fi.