BKDAq'IVâEA ŞI ADMI^lNfKAŢUINKA t BRAŞQVt, piaţa mare Nr. 22. ,<ÎAZETA“ IESE ÎN FIECARE ţ)I. Pe unfl an A 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Homânla şi străinătate: Pe a n fl 40 fr., pe ş 6 s e luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULU XLVIII. S£ PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNGIH RXI.E: O seriă garmondO 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorisorT nefranoato nu se prlmesou. — Manuscripte nu se retrimită. 232. Vineri 18 (30) Octomvre. 1885. Braşov*, 17 (29) Octomvre 1885. ţ)iarele din Cluşiu ne totn întrâbă de ce facemil oposiţiune sistemului de guvernare actu-1 alu acestui stată. Noi le-amă răspunsă şi le arătăm u pe fiecare fărădelegile guvernanţilor^, ţi organelor ă loru. Ddr nu voră nicidecum să discute seriosu cu noi, ci ne totu calumnidză aţîţândd publiculu maghiară în contra ndstră. Pote că voră sta de vorbă cu distinsulă deputată maghiară din Ţâra ungurâscâ, care a visitatu Ardelulă anume spre a studia relaţiunile dela noi şi care resumă esperienţele făcute în-tr’unu articulă publicată în fruntea cjiarului Budapesti Hirlapa (Nr. 295 dela 27 Octomvre) sub titlulu „Românii ardeleni,u în modulă următoră: „Agitaţiunea daco-românâ, dâcă se manifestă prin fapte, este fără îndoială după dreptă o crimă, care trebue să se pedepsâscă. A pedepsi e uşoră fi acesta e trăba judecătorului. Grăua problemă i omului de stată este, d’a preveni periculuîă. Ca elu să-şi p6tă resolvă problema, e însă de lipsă ii cunăscă natura periculului, şi dăcă ace3tu pe-riculu isvoresce din disposiţiunea unoră masse mari de poporii, trebue să studieze căuşele acestei disposiţiuni. Dăcă o face acâsta cu nepreo-cupare, va ajunge în cele mai multe caşuri la acelu resultatu, la care va ajunge istoriculă care studiază trecutulă patriei n6stre.“ „Lovirile, ce a avută să le sufere acâstă na-;iune, nu ni le-au aplicată numai duşmanii noştri, ci şi noi le-amu causată prin propriele ndstre greşeli. Celă ce eunâsee relaţiunile din Ardâlă, ajunge la acea convicţiune, că periculuîă, ce îltă din fierberea elementului română, l’au a-qsu la ivelă greşelele nâstre însăşi. Noi înşine apropiată de domnulă, ce se ocupă de agricultură şi trăesce într’unu sată cu elu şi se înstrâi-nâză de acela, care n’are proprietate, ca d. e. de advocată, învăţătoră şi de popă şi are adevărată încredere în ei, pentru că nu vede comuniune de interese. Proprietarii maghiari au avută aşadăr posibilitatea, ca să atragă la sine pe ţăranii români. Interesele loru proprie şi ale naţiunei au pretinsă acăsta. Dăr ei au lăsată să sîmtă ţăranulă română numai dispreţulă loră, nu s’au ocupată cu elă, n’au fostă sfătuitorii şi conducătorii lui, au esploatatu strîintorările lui. Aşa au făcută cu puţine escepţiunî toţi Ţăranulă română însă s’a înstrăinată de domnulă maghiară, care l’a împinsă dela sine şi ia vătămată interesele. Singurulă său mângăitoru a devenită popa, care sufere împreună cu elă, în sărăciă, în necultură şi în năpăstuire.“ „Acesta a făcut’o societatea şi <5re ce a făcută statulă ? Şi-a organisatu elu 6re autorităţile , justiţia şi administraţia, aşa ca poporulă să privâscă la ele cu respectă şi eu încredere, ca să conteze pe nepărtinirea şi apărarea loră? Nu, a făcută tocmai contrariulă. Ca şi când ar apăsa ună blăstămu asuprâ-ne, tocmai autorităţile ndstre, ce suntă în atingere cu poporulă română, suntă cele mai stricate şi cele mai volnice, suntă obiectulu dispreţului şi ală urei. Omeni cu trecută dubiu representâ aici -— se înţelege că şi aici suntă escepţiunî — statuia ungara, defrau-ddză, despoie şi stor ca, instrăineză banii orfanilor a şi râmasulă omeniloră s&raci. „Poporulă consideră de cel mai mare duşmană alu său autorităţile publice şi prin urmare şi naţiunea şi statulă, pe cari îlă representâ aceste. Bar guvernula acopere şi aperâ aceste abusuri, pentru că fişpanii Ţimi? că au lipsă de acei funcţionari, cari suntă buni corteşi (la alegeri) şi suntemu în Ardălă cei mai periculoşi agitatorij suntă luptacii ideei de stata maghiare. Şi totuşi asigurată o acţiune unanimă a celoră trei puteri vecine. Bismarck a jucată aci ună importantă rolă. Acum cei din Vîena se voră convinge, că Berlinulă afară de Viena are şi alte interese, ceea ce e în folosulă păcii europene. Nişă, 27 Octomvre. A(ji s’a trimisă la Belgradă respunsulă guvernului serbescă la nota colectivă a mare-loră puteri. Convocarea conferenţei la Constantinopolă n’a făcută aci nici o bună impresiune, deorece se spera că conferinţa avea se se întrunescă în Viena. De altmintrelea aci nu se aşUptă la nici nnu resultatu practică dela conferinţă. Constantinopolă^ 27 Octomvre. In cercurile diplomatice de aci prepondereză părerea, că conferinţa va avea succesu, deărece cele trei puteri imperiale suntă deplină hotărîte, a nu se lăsa să se desbine între sine prin nici ună incidenţă din partea ţeriloră balcanice şi sub orice împrejurări să rămână unite. Sultanulă n’a fostă la începută pentru conferinţă, der la stăruinţa am-basadoriloră celoră trei puteri imperiale şi la urgenta recomandare a consiliului de miniştri s’a învoită. Sultanulă doresce o resolvare a cestiunei bulgare, care să întă-rescă autoritatea turcescă. Manifestaţiunile amicale unirei din partea personalităţiloră oficiale din Anglia au atinsă adencă pe Sultanulă. — Porta a refusată a primi pe Dr. Stoilov, ce era să fiă trimisă în misiune specială la Constantinopolă de cătră prinţulă Alexandru ală Bulgariei, cjicendă că consideră nefolositâre o asemenea misiune în referinţele politice actuale. La Banca otomană a făcută Porta ună împrumută de 800,0J0 funţi. Gon-tractulă s’a îmânată Sultanului spre primire. Sutomore, 27 Octomvre. Deărece Muntenegru îşi continuă înarmările de resboiu, autorităţile turcesc! au dispusă se se împartă emigranţiloră musulmani, cari se află în Scutari, pusei Martini şi muniţiune. Modificarea ministerului în România aco-români. Noi mânămu marea massă a Vala-îiloră (olâhsâg) în braţele agitatoriloru daco-ro-nâni şi îi lâsămu pradă influinţei loru.“ Să nu credemu că singura causă, că în idea de stată maghiară nu are duşmani mai periculoşi ca aceştia şi dacă ei voră continuă opera loru, vomă perde Ardâlulu, pentru că ni-i facemă pe locuitorii români duşmani de mărte şi singura jenulu elementului română din Ardâlu domnesce! loră dorinţă va fi de a stârpi pe aceia, cari re-disposiţiune duşmăndsă, suntă aspiraţiunile loră j presentă naţiunea maghiară. naţionale. Roraânimea din Ardâlă încă şi acum] 55Am supusă vederile năstre cu t6tă since-ire puţini 6meni cu carte. Oraşe nu posede; | ritatea. Ce ne folosesce sînamăgirea? Să mârtu-n cea mai mare parte a ei e agricultăre. Pe! risimă că şi noi suntemă vinovaţi că Românii 5ranfi este însă forte greu a-lă pune în mişcare j s’au înstrăinată de noi. E timpă încă s’apucămă jrienţe din trecută, Omenii s’au obicinuită deja a privi tre- cu ideile naţionale, din simpla causă, că nu le' pe o cale mai bună. Proprietarii de pămentă j cerea lui Ionă Brătianu la resortulă răsboiului ca ună semnă, inţelege. Elă e legată de pămentulă său, tră-! să se ocupe de poporă, să se străduiască ală j că situaţiunea în afară e seriosă, şi prin urmare şi acum iesce într’ună cercă mărginită, nu se gândesce la' câştiga pentru sine şi pentru statulă maghiară.! se consideră acesta ca basă pentru aceea, că guvernulâ trecută, cu viitorulă nu-şî bate capulă, încă nu j Corupţiunei autorităţiloră să-i punemă capătă; j nostru, cu tdtă hotărîta intenţiune ce are d’a întâmpina pricepe cu mintea sa esistenţa naţională, {autoritatea să fiă curată, drâptă, să sfătuâscă cu j ori ce reacţiune a turburăriloră bulgare, nu scapă din |i chiară şi asuprirea naţională trebue să o sem- j bunăvoinţă şi să apere acestă poporă năpăstuită: j ochi posibilitatea astorfelu de incidente neprevedute, care |ka în modă individuală şi imediată, ca să-lă Ardâlulu merită să ne damă silinţe seriose spre j ară trebui să inpună bărbaţiloră de stată conducători O corespondenţă din Bucuresci cătră „Pester Lloyd,w dela 25 Octomvre, comunică următdrele. Apropiata convocare a camereloră a dată sciriloră, ce de câteva 4*le circulă despre o întregire şi în parte o modificare a ministerului Brătianu, o însemnătate actuală cu atâtă mai mare, cu câtă luarea portofoliului resboiului, desemnată ca faptă hotârîtă, de cătră minis-tru-preşedinte şi intrarea lui Maiorescu în cabinetă se potă considera ca simptome caracteristice pentru judecarea situaţiunii esterne şi interne a României. întemeiaţi pe espe- icotă din liniştea sa. Dâr ţăranulă posede ună tiu sentimentă cu privire la interesele sale materiale şi semte amară volnicia şi călcarea drep-Ijii. Elă este neîncre^ătoră, dâr îi poţi câştiga acrederea, dăcă te ocupi consecventă cu bună rinţ& de interesele lui, dăcă îlă aperi, îi ţii arte când are dreptate, şi este capabilă de a rapecta chiară şi rigurositatea, când vede că ea estinde făr’ de nici o părtinire într’o formă ipra fiecăruia, asupra celui avută şi puternică 1 mai puţină ca asupra celui sărmană şi slabă, ţăranulă română sârnte aşa şi dăcă cu t6te ea vedemă, că agitatorii naţionali au influinţă nprâ-i, atunci e neîndoiosă, că nu e de vină tu agitaţia naţională română, ci a trebuită să întâmple ceva, ce-lă apasă greu, ce vatămă ieresele lui, de ce elă doresce a se elibera. Făr’ acăsta agitatorii daco-români ară fi atârnată ventu şi n’ar fi avută unde să-şi aşeeje pi-»ralu.u Ca ori ce ţărână aşa şi Românulă con-de conducâtoră naturală ală său pe pro-ietarulă mai mare, dăcă interesele loră nu se ntrariază prâ tare. Ţăranulă se semte mai a-lă păstra. Fără Ardâlă Ungaria nu se p6te ţină. Dăcă vomă înainta mai departe pe calea pe care amă apucată, Ardâlulă e perdută şi urmările le vomă merita. „Căci orice păcată să răsbună pe acestă pământă,“ (}ice marele poetă şi istoria.w UNIREA BULGARILORU. Telegramele cele mai nouă: Berlină, 26 Octomvre. ,,Nord. Allg. Zeitung“ continuă a arăta situaţiunea ca pacînică. Ea constată, că perspectivele conferinţă au devenită de Sâmbătă îmbucu-rătăre. Din Filipopolâ află numitulă c& la revolu- ţiune n’a luată parte nici ună membru ală representanţei poporului seu ală comitetului permanentă, şi că membrii acestuia suntă chiar supraveghiaţî de poliţiă şi în parte internaţi. Poporatiunea a fostă liniştită prin scirl false, spre esemplu, că oficerii ruşi au se fiă înlocuiţi cu oficerl austriaci. Petersburgă, 26 Octomvre. Impresiunea, ce a fă-cut’o rnesagiulă împăratului Franciscă Iosifă asupra pressei de aci, este fdrte diferită. Numai „Petersburgskija Vjedomosti“ e de totă mulţămită şi demisiunea actualulă ministru de răsboiu Fălcoianu, prin intrarea lui Maio-rescu şi Stătescu cabinetulă s’ar complecta. Seiri posi-tive în acâstă privinţă nn vă potă da, deOrece mai circulă diferite sgornote. Atâta e sigură, că actualulă ministru de culte Dem. Sturza va ceda resortulă său ini Maioreseu, primindă în schimbă său ministerulă de esterne seu pe celă de finanţe. O enunciatiune a prinţului Napoleonii. pilele trecute prinţulă Jerome Napoleonă a avută o convorbire c’ună colaboratoră ală diarului »Figaro« şi a întrebuinţată acesta ocasiune spre a-şî espune vederile asupra situaţiunei. La 1883 prinţulă a fostă dată o proclamaţiune, care avu pentru elă urmări rele, căci a fostă şi arestată câtva timpă. Elă 4*se în aeestă proclamaţia între altele: «Franţa n’are guvernă, răulă zace în constituţiă, eu suntă singurulă bărbată, a cărui nume a întrunită şepte milione 300/00 voturi.* (alusiune la plebiscită.) Astăcp prinţulă se folosesce de ună limbagiu multă mai moderată şi se arată chiar a fi amiculă re-publicei. Prinţulă indică pericululă ce ameninţă din partea monarchişţiloră. Elă crede, că într’o 4i maiori tatea camerei p6te să devină monarchistă şi 4* ce, că cu o opo-siţiune de 200 membri nici nu se pote susţine guvernulă Mai departe spune prinţulă că se îndoesce tare în posibilitatea, ca se se împace radicalii eu oportuniştii republicani şi adauge, că monarchişiii potă reuşi uşoră d’aşî realisa pîanulă ^Incapabili de a răsturna Republica, incapabili de a-o guverna, monarchiştii prepară o stare revoluţionară, spre care Francia merge cu paşi repe4L Republicanii se rnângăiă cu aceea că au 180 voturi, dăr ei suntă desbinaţî. Prinţulă accentuezâ necesitatea d'a se susţină Republica. „înainte de tote,* 4ice elă, «tre-bue să se asigure Republica; orî-ce încercare de restau rare ar fi semnalulă pentru isbucnirea revoluţiunei.44 Prinţulă Jerome e de părere că „republica numai atunci pote să devină ună adevărată guvernă, dăcă va suporta o putere esecutivă, care să fiă în stare a conduce afacerile cu paciinţă şi esactitate,“ va să 4*că dân-sulă accentueză necesitatea unei esecutive tari, pe când mulţi republicani vădă în slăbirea esecutivei cea mai buuă garanţiă a libertăţii. In fine prinţulă pretinde ca Republica să se reformeze, căci dăcă nu ,,ea va trebui să pără/1 Elă vorbesce de marea partidă naţională democratică1* şi ne dă se cunoseemă, că sub firma „democraţiei/4 sperăză a juca încă ună rolă însemnată, acum când Republica e slăbită din causa desbinărei ce domnesce în sînulă partidei republicane. Este ună semnă ală timpului că prin-ţulă Jerome îşi redică earăşî vocea. E tămă ca nui cumva Orleaniştii să se profite de slăbiciunile Republicei spre a apuca înaintea Bonapartiştiloră. SOIRILE DILEL Proselitismulă înscenată în Bârcea-mică — corni-tatulă Hunedorii — cu scopă de-a promova maghiarisarea Româniloră şî-a arătată deja frântele, căci ătă ce ni se scrie din Deva: »In Dumineca trecută, eâţi-va înşî din ce GAZETA TRANSILVANIEI ce şî-au părăsită religiunea părinteseă, împreună cu unulă care a rămasă Română adevărată, au mersă să-şi pe-trăcă în comuna vecină, Bâ cea-mare, unde convenindă cu locuitorii de acolo, au începută a se certa şi în urmă neofiţii au fostă bătuţi şi alungaţi; mergândă însă cătră casă, pe cale s’au apucată şi au bătută ei pe consoţulă loră de câlătoriă, adecă pe bietulă Română rămasă cre-dinoiosă confesiunei sale.* — Aşa dară actuîă I. ală tragi-eomediei s’a începută! —0— După cum anunţă «Bud. Corr.,« în privinţa reîno-irii pactului ministerulă austriacă n’a făcută nici o unică declaraţiune meritoriă la propunerile şi cererile guvernului ungurscă. Acâsta e şi causa, că desbaterile pregătitdre cu privire la tarifulă vamală, la calcularea cuoteloră şi la cestiunea Băncii nu potă face nici ună progresă esenţială. —0— Cetimă în «Ellenzek* dela 26 Octomvre: ,In v ic-sereda a foslă în 4i!ele trecute o mare fierbere, din causă că gendarmii au escortată de-alungulă oraşului pe ună ostaşă »valahă* înarmată. Ga fulgerulă s’a lăţită vesiea, că «Valahia44 a trecută peste hotarulă ungurescă şi că gendarmii au şi prinsă pe unulă din „armadia rumu-nyascâ‘,« Din veste s’a aflată de adevărată atâta, că nu j tocmai o armată, ei câţiva ostaşi grăniceri „valahi4 au i trecută peste hotară, şi descălţându’şl opincele au intrată in rîuleţă să prin4ă păstrăvi. Din întâmplare trecândâ, p’acolo duoi gendarmî maghiari, deteră peste pescuitori tocmai când aceştia scoseseră din rîuleţă păstrăvii. Fuga e ruşindsă, dar sănătosă — şi vitejii „valahi44 o tuliră eroiceşce. Pe unulă l’au prinsă gendarmii de gâtă şi l’au escortată în Gicsereda. Acolo l’a ascultată solgăbi-reulă şi apoi l’au escortată peste hotară44. — Să maî 4ică cineva, că cei dela „Ellenz k'4 n’au ,,condeiu“. £tă ună pescuită de păstrăvi istorisită aşa, că bară invidia şi romencierii arabi. -0— Ne-a venită trista scire, că Iudita Măcelariu n. Tobias, soţia d-lui consiliară guvernială în pensiune Ilie Măcelariu, a încetată grabnică din viaţă în verstă de 48 ani. Răposata a fostă una din cele mai distinse femei române din Ardeală, fundă împresurată de simpatia tuturoră în urma fapteloră sale românesc!. Esprimămă adâncile ndstre regrete neconsol abilul ui soţă pentru acâstă durerosă perdere. —0— Adunarea comitatului Timisiu a votată »Kultur* > egylet«-ului din Clu-iu suma de 500 tl. — E uşoră de dată din punga altuia! —0— Ni se scrie din Blaşiu: «In Nr. 219 ală preţuitului 4iară ce redigeaţî a apărută o interpelare cu privire la constituirea »Societăţii de lectură a junimei studiose din Blaşiu*, care esistă de 18 ani, fundată fiindă de Rever. D-nă I. M. Moidovană. Eu credă că inima flăcărui Română bine sâmţitoră se bucură, când află câ cutare societate a junimei s’a constituită aşa şi aşa, a edaiă cutare carte, a făcută cutare actă de prosperare ş. a. Pentru ce să retăcemă şi să ţinemă ascunsă şi pu-ţinuiă ce-lă avemă câştigată pe cale drâptă ? Afle dâr simpaticii cetitori ai «Gazetei44 şi întregă publiculă ro mână, că «Societatea de lectură a junimei studiâse din Blaşiu« s’a constituită pe anulă şcol. 1885/6 în persdaele unoră tineri zeloşi şi conşcii de chemarea loră, cari după cum s’a publicată şi în »F6ia şeolastică* Nr. 17 15 Sept. din locă, suntă următorii: De preşedinte s’a ■ delegată din partea conferinţei profesorale St. d-nă prof. 1885. , osifu Hossu, de vice-preşedinte s’au alesă stud. de^K VIII Ieronimă Dănilă, de Redactoră ală f6iei «Filom^W stud. de cl. VIII Corneliu Iubaşă, de bibliotecară «V de cl. VIII Augusfină Beriană, de notară stud. cl VH lână Mureşană, de cassară stud. cl. VII Victoră ColceJP şi de v-bibl. stud. cl. VII Basiliu Butean.44-— Ună amin ală Societăţii. . —0~ 0 mare parte din oraşulă Oraviţa a fostă prefăcu! în cenuşe de ună focu cumplită in noptea de 14 Octomvn Multe 4ecl de familii au rămasă sub cerulă liberă. Durere şi lipsele suntă nespusă de mari, 4‘ce corespondenţi «Luminătorului*; pe când scria, foculă ardea de 16« şi nu se putea stinge. Numitulă 4>arti a şi deschişi listă de subscripţiunî spre a veni în ajutorulă nenort ■ ciţiloră. \ —0- La băile din Capnică nisce făptuitori necunosci| au spartă depositulă erarială de dinamită şi din aceea au dusă cu ei o cantitate însemnată. SubpretorulQ Ct loman Papp i-a urmărită dela Capnică pănă la Sigls tulă Marmaţiei şi au fostu prinşi mai mulţi indivizi soi pecţî. —0— \ „Ellenzek/4 pentru a arăta folosulă cursurilorO i limba maghiară, 4iee că la cursulă suplimentară din vei trecută în Losonţă, cele 12 comitate din părţile de sus | ale Ungariei au fostă representate prin 117 învSţătu nemaghiarî. Gu privire la etate celă mai tînără a fost; de 17, celă mai bătrână de 55 anî. Din 117 învăţâl». abia au fostă 20, cari au sciută şi altă limbă afară I cea maternă, şi la finea cursului mai fiecare a fostă j: stare a învăţa obiectele elementare în limba maghiari Der nu numai din punctă de vedere ală învăţământul! ci şi din punctă de vedere ală naţionalităţii arată mai j resuitată cursulă de inveţărnentă, pentrucă intre cei li învăţători, au fostă vr’o 20 panslaviştî sălbatici, carii totulă s’au înblân4ită şi când ’şl au luată rămasă but dele institută, „lăcrimândă44 au declarată, că de aici ii -colo voră li „adevăraţi Maghiari44 şi că numai uagures voră învăţa tote. Ca ceva caracteristică sistemului cur' sului de învăţâmentă de limba maghiară mai putem1 aminti, că învăţătorii slavi, înainte de învăţare, cânta , în fiâcare 4* itrnulă şi răsunet,ulă maghiară. —Si crâdă cei dela ..Ellenzâk.44 J -0- , Serbarea de închidere a esposiţiune Cu ocasiunea închiderei solemnele a esposiţiunei regi i colare din Budapesta, ce se va face în 4 Noemvre stil \ nou a. c. la 11 Ore înainte de a»n64I, căile ferei de stată reg. ung voră libera la tote gar*' , (afară de linia Zakany-Bataszek şi de garele călii feri Aradă-Timişdra) bilete de esposiţiune tour şi retour;' 5O°/0 scă4ănaentă, fără biletă de intrare şi losă — pe lloj ■ susţinerea celorlalte disposiţiunî esistente cu privire/ aceste bilete — începândă dela 3i Octomvre a. c. pi, la 4 Noemvre st. n. la 12 Ore din 4>- 1 SUVENIRI Şi IMPRES1UNI Dela cuisulCt pentru învăţarea limbei maghiare ţînută în Zelăui c. cu învăţătorii poporali nemaghiari. 1 Eram se Vă scriu, D-le Redactoră, din Zelău cei despre cursulă suplementară pentru limba maghiară, care cursă şi eu am luată parte. însă o materiă i bundantă oferindumi-se, nici că puteamă cuprinde toii într’o simplă corespondinţă, scrisă şi aceea cu grald Relntorcându-rne la căminu-ml familiară, cu tOte că se FOI LETO N O. însemnătatea meseriilorft la Români. Discursu rostită de parochulă B. Baiul eseu la adunarea despărţămentulni I. ală «Asociaţiunii Transilvaniei,* ţinută Duminecă în 29 Septemvre v. în Codlea. Oriorală Adunare! Reguiarea mijlOceloră spre ajungerea scopului „Asociaţiunei Transilvane* în § 5 ne în-datorezâ a veni mai aprOpe în atingere cu poporulă nostru, a’i împărtăşi învăţături în tote direcţiunile de cultură, anume: prin poveţe folositOre, prin arătarea mij-lOceloră nouă agronomice, prin învăţături despre eeo-nomiă şi comerciu, prin îndemarea poporului română la îmbrăţişarea meseriiloră şi prin arătarea de totu ce-i strică lui, şi altele, lmî iau voiă acum a tracta despre unulă din aceste scopuri şi a vă cere ascultarea d-v6stră. Onorată adunare! Amă venită aic! în orăşelulă Codlea, la fraţii noştri, nu ca să le ceremă. bani, ci de astă dată ca să le dămă; să le dămă poveţe, să le dă mă încurajare, să le dămă lumina spre a înainta cătră progresă, precum înainteză ceilalţi conlocuitori ai lord. Condiţiunile pentru înaintarea unui poporă suntă: luminarea minţii prin învăţătură şi câştigarea de avţrî, de bună stare prin muncă. Despre mijloculă de a câştiga plugarii români o mai bună stare voescă a vorbi. Cunâscemă lipsele ţăraniloră români; cunâscemă că punga loră e gâlă, că elă n’are bani. De unde să şi aibă ţăranulă română bani, când scimă că n’are pe ce căpăta bani şi că de altă parte trebue să dea în fiecare 4i bani. Vedemă că pe intrâga lui îmbrăcăminte dela capă pănă la piciâre dela pălăriă până la cismă seu opincă trebue să dea parale; mai trebue să dea parale pe acaretele casei lui, pe uneltele economice şi altele. Pe lângă acestea i se cere la darea statului din ană în ană tolă mai multă, asemenea la repartiţiunile comunale, şi are nu are, face ce face şi trebue să plă-tescă. Neîntreruptă dară ţăranulă română ca şi orăşanulă trebue să stea cu mâna în pungă, dar elă oftâză că punga’i este g61â. Aeestă durere o sciu mai bine ese-cutorii de dare, cari le vândă văcuţa cu lapte, le vândă aşternutulă şi ţăranii strigă. Nu au parale plugarii români, pentru că venitele loră suntă puţine, eră dările loră suntă multe. Plugarii români abia potă prinde câţiva creiţarî tomna când vândă nuţţne bucate, cum-părându-le primăvara ârăşî dela alţii mai scumpă, ca să-şi potă sămâna puţinele holde, ei mai potă vinde câte o vită, căci altă ceva n’au ce vinde; aceia însă cari vândă trăgătorii din jugă şi căşcioră, au pornită a ră- mână cu casa în spate ca melculă. Păduritulă, lemn î ritulă nu-lă potă folosi ca li s’a înţărcată; ei trebuest să plătâscă tacsă pentru o buturugă ce ară voi să o adot acasă; economia de vite, de oi, de cai, neavândă păşii; comunale, încă li s’a înţărcată. Afară de acestea mai e şi acea nenorocită înteo plare, deşi naturală, că plugarii car! au avută fu num; roşi au împărţită moşia între ei, aşa că cu toţii n’au nite de ajunsă dela pămăntulă ce’lă lucră, şi trebuescy, să trecă munţii cu copii cu totă. întrebarea este: C • ar fi de făcută, ca să se mai p6tă ei ajuta? Răspunsul este: Că totă mai e ună mijlocă, cu care plugarii ro | mâni ară mai pută căpăta creiţarî spre a’şî acoperi Bţ sele loră. Şi aeestă mijiocă este : meseriile Am vorbită, onorată adunare, adeseori despre In | marea meseriaşiloră români, îinî cunăsceţl ideile ce Ie ai j că nu ne puteiriă odihni, până ce nu vomă forma i j ! noi o burgesiă română şi nişee orăşeni români. | Lipsa acestei piuerî ne-a ţinută în câtuşi patru se | de anî şi mai bine şi această lipsă e causa că suntem1 ! a4î desconsideraţi. Acum însă voiu vorbi aic*: desp > ^formarea meseriaşiloră între plugari ! Ună curentă, adecă ună vântă puternică but *care pre cei ce suntă în drumă îi împinge înainte, h , felă de curentă, astfelu de vântă, împinge pre Românii d ! tră formarea meseriaşiloră. Vrea nu vrea, Românulil, K Nr. 232. GAZETA TRANSHVANEEI 1885. cam înlâr^iatO, totuşi cugetă că cele ce Vă trimită aici spre publicare în preţuita f6iă „Gaz. Trans." nu şl-au perdută nimica din valârea lori). Cursulă a durată din 12 Iuliu până în 19 Aug. pârtieipândă peste 80 de învăţători români şi saşi. încă la începută s’a interejisă stricta învăţătoriloră de a vorbi în altă limbă decâtă în limba maghiară. Spre scopulă acesta amă fostă urmăriţi la totă pasulă şi chiar terori-saţî. Cu tote acestea, disposiţiunea acesta a rămasă fără de nici ună resultată, căci nimică nu e aşa de dulce şi scumpă ca şi limba suptă la sînulă mamei nâstre. Acâsta ar trebui să o scie ori şi care din fanaticii cu idea dea ne maghiarisa cu forţa, însemnândn-şî bine că astăzi Ro-mânulă e consciu de sine şi de droptulă său. Cu durere am observată, Dle Redaetoră, câtă de multă ură nutrescă unii din fraţii noştri maghiari faţă cu totă ce e românescă. Numai numele de ,popă* şi »dascâlă« românescă bagă în ei fiori reci de-i scutură frigurile în 99 de feluri. Voiu cită ună singură casă din Zelău, care credă că va ilustra şi întări aserţiunea mea. Aflăndu se în Zelău o trupă teatrală din Mişcolţă într’o seră mergemă şi noi mai mulţi învăţători la teatru, căci era anunţată o piesă istorică. La cassă unulă dini tre noi adresându-se în limba română pentru biletă-a fostă destulă ca să insufle frică şi grâză în Maghiari, ce se aflau de faţă. Murmură groznică, confusiune, înjurături.... ba mă miră că nu s’a chiămată numai de-câtă poliţia, honvetjimea şi gendarmeria—verjî D6mne— pentru a pune mâna pe ună »irredentistă." Pardonă! căci încă nu eşise la ivelă proclamaţia »irredenlei,« no-roculă nostru ală bieţiioră învăţători. In murmurulă sălbatică ală celoră cu „kerâk ez a zsemle“ a escelată voi-nicosulă advocată (rai se pare cam (ară procese) K., celă pururea cu ochelarii po naşă, folosindu-se de nisce a-meninţărî surugiescl, cari numai dela ună omă cu diplomă nu se potă aştepta. Debilă cu totulă trebue să-i fiă acestui omă »oklevâ!-“ulă (diploma) în cele ce se ţînă de bunacuviinţă. „Szilâgy,14 fâia comitatului, încă s’a ocupată de noi învăţătorii într’ună modă batjocuritoră, înfăţişându-ne cititoriloră săi mai pre josă decâtă pe cei din urmă (Jîlerî. I-aşă întreba eu pe cei dela „Szilâgy,“ cine pârtă vina, că noi învăţătorii nemaghiari nu suntemă dotaţi şi provăijuţl întru tote cu mijlocele materiale de cari se bi-cură cei dela scâlele de stată fără de nici o dreptate şi din contribuţiunile nostre ? Pentru societatea de ma-ghiarisare voră să introducă ună nou aruncă de 1 per-centă la florinulă de dare pe toţi locuilorii fără "distin gere de naţionalitate, âr bletulă învăţătoră confesională abia îşi primesce câte ună florină-duoi din micuiă salară, §i aceia scoşi ca vai de ei, câtă de silă câtă da milă. Şi apoi totuşi ni se impută sumanulă şi cişmele cârpite ? Adevără ! adevără cjieii vouă! Decâ aţi avea credinţă în voi barem! câtă grăunţele de muştară erepată în patru, totuşi nu aţi face ceea ce faceţi! Pubiieulă maghiară din Zelău — cu puţine escep-ţiunl — încă se uita la noi cu ochi răi, mai alesă au- c& bieţii plugari au rămasă fără grâu; âr dâcă voescă să aibă de mâncare — pentru (JH® marî — şi pentru să-mânată, atunci trebue să cumpere. Mai pote-se afla vr’o muncă mai grea şi mai puţină răsplătită ca a plugarului?! Voră învăţa însă omenii din caşuri de acestea triste, de a-şl mai da copii şi la măiestrii, nu numai totă la plugă şi âr la plugă, căci numai cu plugulă nu mai merge! — Aşa stămă cu secerişulă să menătu iilor ă tomnatice. Fână încă este de totă puţină, încâtă n’au âmenii de ajunsă pentru iernarea viteloră. De grâza lipsei de nutreţă au alergată omenii în tote părţile la târguri, dâr nici o ispravă; toţi vrâu să vândă, şi nimeni să cumpere! Preţulă viteloră a seăcjută înspăimentătoră, şi şi aşa totă nu se caută. Lipsa de lenă e mare, de bucate mai mare şi de bani forte mare. Bieţii plugari se tânguescă in tâte părţile, nu contâză pe nici ună ajutoră. ,Totă ajutorulă e la D 4©u« — ei — aŞa de mare e desperarea. Şi dreptă au. Duşmanii noştri se îngrijescă numai să-le ia, însă să-le dea ceva — Domne apără!.... Pe teritoriulă comunei Buciumă şi în giură, se cultivă şi ovăsă multă; dâr fiindcă şi o parte însemnată a sămenă-turiloră de primăvâră, încă au fostă lovite de grindină, şi recolta acestuia a fostă puţină mulţămitâre. Şi e de însemnată, că neavândă plugarulă să ven4â bucate, âr vitele necăutându-se, economia lui e redusă la nula, deârece pe aci alte isvâră de câştigă nu suntă. A venită timpulă sămenatului. Bieţii âmenl nu sciau ce să facă: să sâmăne sâu să nu sâmăne? ,De voiu sămenă n’am ce mânca, âr de nu voiu sămâna, n’am ce secera pe anulă viitoră.* Aşa 4*c^u- Intr’adevără, grele timpuri I! — Cei cari au sămânată au rămasă fără bucate pentru timpulă până la secere. Mulţi au sămă-nată puţină, mulţi mai nimica, aşa încâtă nici pe viitoră nu ne putemă aştepta la mai multă bine. In mijloculă lipseloră şi nevoiloră bietulă plugară totă nu-i singură; stăpânirea îlă mângâiă prin esecutorii de dare, cari nu-lă cruţă, nu-lă întrâbă, că are ce mânca elă şi copii lui, ci-lă desbraeă de hainele de îmbrăcată, de aşternutulă din pată şi în toiulă iernei îlă lasă în pradă gerului!,.. Ei, domnişoriloră! Cum mai puteţi vorbi de nemulţămirî?!! Poporulă dela sate, bietulă plugară e prâ »mulţămită« şi »fericită,* sâpaţi-i gropa; căci elă intră de viu în ea !.... In săptămâna trecută a fostă eulesulă cucuruzului. Acesta a eşită mai bună în calitate, dâr în cantitate de mijlocă, fundă măruntă din causa secetei de primăvâră. Consideiândă însă lipsa cea mare a pânei: mămăliga încâ nu va fi de ajunsă! Crumpenile încă s’au culesă. Eie voră fi întrebuinţate în mii de feluri: copte, ferte, reci, calde, de dulce, de postă, în pane etc., ele nu potă lipsi din mâncarea bietului ţărână. Ele suntă unica lui mâncare, carea o mănâncă în tote 4*le^e escepţiune. Mazăre, fasole încă a fostă puţină. Nu stau mai bine comunele: Mărgineni, Şereăiţa, Toderiţa, Mândra, Ohaba şi Şinea. In privinţa esecuto-riloră stau însă tote bine, căci în totă Dumineca se adună zălogele la staţiunea notarială, âr Vinerea se ducă in Făgâraşu şi se lapedă pe preţuri de batjocură, căci căci omenii fundă lipsişi, lasă să li se ia totă — dor şi sufletulă din ose — căci pentru ei dreptatea a murită! Unii plugară. Editoră: Iacobft Mnreşianu. Redaetoră responsabilă: Dr. Aurel Mnreşianu. mm n^srosîWANîEr 1885. Goraulft Ia bursa do Viena din 28 Octombre st. n. 1885 Bursa de Bueuresel. Cota oficiala dela 16 Octomvre st. v. 1885. Animciii. Rentă de aură 4°/0 . . . 98.50 Rentă de hârtiâ 5 °/0 . . 90.80 ImprumutulG căilorQ ferate ungare................118 10 Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostii ung. (1-ma emisiune) . . . 97.— Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostii ung. (2-a emisiune) .... 121 50 Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 10850 Bonuri rurale ungare . . 103.— Bonuri cu cl. de sortare ICI 25 Bonuri rurale Banat-Ti- mişii................. 102 75 Bonuri cu cl. de sortarelOl 50 Bonuri rurale transilvane 101 70 Bonuri croato-slavone . . 102.— Despăgubire p. dijma de ! vinii ung................97.75 ' Imprumutulii cu premiu I ung......................118 20 I Losurile pentru regularea | Tisei şi Segedinului . 121.25 j Renta de hărtiă austriacă 82.35 I Renta de arg. austr. . . 82 60 Renta de auru austr. . . 108 85 | Losurile din 1860 . . . 140 25 i Acţiunile băncel austro- ! ungare ................. 865 — i Act. băncel de credită ung. 285 75 ' Act. băncel de credită austr. 283 60 i Argintulă —. — GalbinI ! împărătesei ..... 5 94 i Napoleon-d’orl........... 9 94 l Mărci 100 împ. germ. . . 61.45 | Londra 10 Livres sterlinge 125. Renta română (5°0). Renta rom. amort. (5%) » eonvert. (6%) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7%) „ » (5°/o) » » urban (7 °/0) » (6%) » > > (5%) Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. « * » Naţională Aură......................... Bancnote austriace contra aură. Cu mp 87 90 x/a 87 V* 30V. 101 8>3/4 97 90Va 81 123/* 2.00 vând, 88 91 Va 88V* 32 102 86»/* 97»/* si'/. 82 13-1/. 2.02 Ferestrăulu de lângă gara Braşovului este de vendtdu din mână liberă. Desluşiri se potă lua dela proprietarul lo’sef Vasady. Braşovu, Tergidă Griului, Nr. 559. j Mt** Numere singuratice ă 5 cr. din „ Gazeta j Transilvanieiu se potit cumpăra în tutungeria lui I. GMOSS. T0TE CULORILE: MARABUTS-CHEN. SI VOLANE DE PENE. f GRAND MAGAZIN PENTRU )w O O. UI DAME, DE MODE SI COmCTIUBE ■ A co- lii o efi’ Kovâsznai & Keresztesy, A W tf Ui -o Braşovu 'K co- < recomandă depositulă loră bine asortată de < z UI a Mărfuri de modă şi de manufactură tf ► tf =3 h- co indigene şi streine„ fc o Q_ Ui Exposiţiune de haine gata pentru Domne Ui £ (Toillet) şi Mantale cu preţuri < o câtu se pete de ieftine. ui COLECŢIUNI DE MOSTRE SE TRIMIT GRATIS. a ASORTIMENT MARE DE STOFE PENTRU HAINE De 50 ani înfiinţată şi f6rte renumită firmă de postovăriă En-gros „ZUM mm HIRTEI!" mai ’nainte, Viuoenz Stroschneider Wien. I., Rotii ontliurmerstrasse 14, vinde întregulă depositu de stofe de îânâ fabricaţia veritabilă din Brunn în resturi pentru eostume bărbătesc!, pe deplinii suficiente pentru unit costumu compleţii, şi adică rocă, pantaloni şi giletcă, în iote colorile şi calitate fior le durabilă eu următdrele două preţuri forte eftină ficsate şi adică: II calitate pentru unu costumu întregii fl. 3.50. I calitate pentru unu costumu întregii fl. 4,50. Din aceste resturi nu se potu trimite mostre, mS obligă însă aci în publică, ca marfa, ce nu convine a o primi înapoi. Espedarea stofeloră de mai susiî să face fără adaosu alii spese-lorii de pachetare, trimiţându-se preţul ă înainte, s£u cu rambursu (Nach-nahme). Anunţămii aceloră onoraţi cetitori, cari voră binevoi a se abonâ la f6ia ndstră de aici încolo că avemă încă în reservă numeri dela începutulă anului 1885, prin urmare potii să aibă colecţiunea intrigă. Admlnistratiunea »Gaz. Trans.» Mersulu trenurilorQ pe linia Predeală-Badapesta şi pe linia Tei uşă-Âradă-Budapesta a tei ferate orientale de stată reg. ung. Predeabl-Budapesta Budapesta—T^redealti Teiitşfi- i radd-Biadapesta Budapesta-Ar:&dft-'i'eiuşrt Trenă . Trenă I Trenă d® accelerat |omnibus ersone Trenă omnibus Trenă Omnibus Trenă accelerat Trenă omnibus BucurescI Predeală TimişQ Braşovă Feldiâra Apatia Agostonfalva HomorodO Haşfaleu ra | Elisabetopole MediaşQ Copsa mică Micăsasa Blaşiu Grăciuneld Teinştt Aiudtt VinţulQ de susfi Ui6ra Cacerdea Ghirisă Apahida Cluşiu Nedeşdu GhirbSu AghirişS Stana Huisdinfi Ciuda Bucla Bratca Rev Mezd-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe Oradia-mare P. Ladâny Szolnok Buda-pesta Viena 6.22 7.01 7.33 8.01 8.45 10.10 10.29 10.39 11.19 11.54 12.12 12.56 1.30 1.45 2.11 2.55 3.17 3.24 3.31 4.09 5.36 5.56 6.08 6.29 6.45 7.00 7.26 7.48 8.28 8.47 9.06 9.26 10 01 10.20 10.30 10.37 10.51 12.37 2.58 5-00 9 45 9.47 10.11 10.44 10.51 11.18 11.36 11.51 12.23 1.19 1.30 1.37 2.05 2.25 2.36 3.13 3.40 4.01 4.24 4.49 5.58 6 00 6.35 3.00 Nota: Orele de nopte 6.08 7.14 7.43 8.22 8.48 9.13 9.18 10.31 12.07 2.10 2.45 8 0.) 7.45 12.50 1.09 1.40 2.27 2.55 3.38 4.17 4.47 5.42 7.37 8.01 8.21 9.05 9 43 10.02 6.20 6.59 7.15 7.43 8.29 8.55 9.04 9 12 10.23 12.32 12,59 10.37 12.59 4.45 10.05 1050 8.00 8.34 8.59 9.34 10.16 11.04 12 17 12.47 1.21 2.05 3.08 3.39 3.55 4.0) 8.22 10.30 Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny Oradea mare Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd Râv Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Ghirbeu Nedeşdu Cîuşiu Apahida Ghiriş Cucerdea ( ( Ui6ra Yinţulfl de susâ Aiudă Masă Grăciunelfi Blaştt Micăsasa €©pşa mică Medi&şâ Elisabetopole Sigişâra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldiora Braşov ă | TimişQ Predealu ^ BucurescI 6.47 Î0.87 1.44 5.33 6.05 suntâ cele dintre liniile gr6se. 7.15 1.45 3.41 5.21 6.41 7.14 7.42 8.31 9.01 100 • 10.16 11.24 11.43 11.45 12.08 12.22 12.57 1.27 1 45 2.06 2.31 2.50 3.43 4.19 4.34 4.53 5.20 5 3 6.07 6 32 7.30 11.35 3.15 7.2S 8.27 945 9.59 10.58 11.36 12.lt ,12.43 1.31 2.56 3.29 4.0 4.18 4.38 5.05 Trenă de perabne Trenă omnibus _ - elTo 8.0) 9.11 11.45 11.26 2.31 1.28 2.00 — 2 11 — 2.3i — 3.18 — 3.41 — 4.01 — 4.26 — 5.08 — 5.27 — 5.50 — 6.02 — 6.24 — 6.43 — 7,03 — 7.26 — 851 — 9.31 — 9.43 .— 9.51 — 9.58 — 10.21 — 10.44 — 11,28 — 11.44 — 12.18 — 12.36 — 1.22 6.01 1.56 6.40 2.34 7.20 3.02 8.01 4.41 10.05 530 11.0? 6.03 11.3“ 6.35 12.14 7.14 1.09 1.50 — 2.48 3.23 — 4.56 9.4t Tipografia ALE XI, Braşovă. Trenă omnibus Trenă omnibus Trend de persone Trenă de persăne Trenă accelerată Trenă omnibnc Teiuşfi 11.09 3.56 Viena 11.00 715 — Alba-Iulia 11.46 — 4 2>" Budapesta 8.06 1.-45 8 tU Vinţulă de josă 12 20 — 4.53 { 11.02 3.44 11.40 Şibotă 12.52 — 5.19 11.12 4.02 12 00 Orăştia 1.19 — 5.41 Ar&dft 3.37 7 53 5.95 Simeria (Piski) 1.48 — 6.08 Glogovaţft 4.13 — 619 Deva 2 35 — 6.39 Gyorok 4.38 — 6.4« Branidca 3.04 — 7.04 Paulişă 4.51 — 7.00, lila 3.36 — 7.29 Radna-Lipova 510 — 7.23 Gurasada 3 50 — 7.41 GonopQ 538 — 7.51 Zam 4,25 — 8.12 Bârzova 5.57 — 810. Soborşia 509 — 8.49 Soborşia G 42 — 5.58 Bârzova 5.56 — 9.29 Zam 7.14 — 9.28 Gonopă 6.18 — 9.49 Gurasada 7.43 — 9.56 Radna-Lipova 6.57 614 10 23 Ilia 8.01 — 10.17 Paulişă 7.12 6.30 1137 Branicica 8.21 — 10.38 Gyorok 7.27 6.47 10.52 Deva 8.47 — 11.05 Gfogovaţd 7.56 7.17 11.18 Sifneria (Piski) 9 05 — 11.23 810 7.32 11.32 Orăştiă 10.10 — 12.24 2.39 12.00 4 53 Şibotă 10.43 — 12.53 ij/iDillUA ^ 3.16 12.14 510 Vinţulâ de jo ;ii 11.04 — 1.22 Budapesta 7.10 | 2.10 8.16 Alba-Iulia 1119 — 1.40 Viena -1 8.00 6.05 Tefuşft 12 05 — 2.24 Arad a SSaiaerla (Pi, -,ki) Pefr&şcnl Trenă Trenă de Trenă de Trenă de Trenă Trenă omnibui pcrcăno persone persone omnibus omnibus Arad ăi 6.00 12,55 8.25 îMsnneri» 63) 11.50 2.23' Aradulă nou 6.25 1.21 8.36 Streiu 7 05 12.27 3.oq* Nâmeth-Sâgh 6.50 1.46 8.54 Hategă 7.5o3 1.19 3.49 Vinga 7.19 218 9.13 Pui 816 210 4.40 Orczifalva 7.38 2.86 9 25 Oivadia 9.33 2.57 5.28 Merezifalva 7.56 2.53 9 36 Baniţa 10.11 3.35 6.07 TisMÎş&r» 8.42 3.40 10.06 S* etroşeni 10.43 4 04 6.S9 i Ti£Xâlşdra-Aradi& Petroişenl— SJL&îerîăfi. (Piski) Trenă de Trenă de Trenă Trenă Trenă Trenă persăne peradne omnibus omnibus omnibus de pers. Tîmiş^ra 6.07 12.25 5 00 Pelroşeni 6 49 9 33 5 28 Merezifalva 6.40 1.16 5.50 Baniţa 7.27 10.14 6.08 Orczifalva 6.51 1.34 6.07 Grivadia 8.06 10.54 6.4^ Vinga 7.08 2.04 6.32 Pui 8.50 V ; 7 7 35 Mâmeth-Sâgh 7.23 2.25 6.53 Haţegă 9.31 12 17 8 02 Aradulă nou 7 40 2.54 7.24 Streiu 10.16 12.58 8 44 Aradft 7.50 3.10 7.40 Bimerla 10.53 1,35 9.15