BEDAOţlDSEA ŞI ADHmSTBAŢIUNEA i BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22. ANULO XLVIII. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI. Pe u n ft a n fl 12 fior., pe ş 6 s e luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi strălu&tato: Pe antt 40 fr., pe şfese luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANUNOIUBILE: O seriă garmondft 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefrsnoate nu se prlmesou. — Nanusorlpte nu se retrămltu. 231. Joi 17 (29) Octomvre. 1885. Eraşovft, 16 (28) Octomvre 1885. Proclamarea, alianţei intime cu Rusia în dis-cursulu tronului, ţîmită la primirea delegaţiuni-loru în Viena, a făcută, precum ne asigură foile maghiare, cea mai adâncă şi deprimătdre impresi-une asupra delegaţiloru unguri. „Ne aducemu aminte — scrie oficiosulu „Pester Lloyd44 — că o asemenea legătură strînsă intimă a esistatu între cele trei împerăţii şi înaintea ultimului rSsboiu ruso-turcescă şi totuşi acâsta n’a pututu împiedecă ca să se facă tractatulă dela San-Stefano. Nu putemu decâtu dorimu, ca încrederea, cu care întîmpinâmti guvernulu rusescu, să susţină mai bine proba ca atunci. 44 „Cea mai mare gravitate o pune discursulă tronului pe amiciţia rusâscă, — Turcia îi va fi forte recunos-cătore. Fraga, 26 Octomvre. Agentulă diplomaticii bulgarii în Bucurescî, d. Nacevici, care a foştii în misiune specială în Viena, a fostă rechiămatu de guvernulă seu, imediată după ce i s’a comunicată telegrafică mesagiulă Maiestăţii Sale cătră delegaţiuni, şi s’a întorsă la postulă său în Bucurescî. înainte de plecare a vorbită cu corespon-dentulă lui „E^okrok* despre situaţiune t^icendă: Mesagiulă M. Sale a făcuta în Bulgaria o impresiune panică. Că lucrurile s’au întorsă astfelO, e de vină Rusia şi Serbia. Ruşia se teme că Bulgaria devine independentă. Unirea însă nu se pote zădărnici şi să nu se mire nimenea, dacă ună poporă dedată a fi împilată va recurge la acte violente. Avemă ună singură amică : Anglia. Nişă, 26 Octomvre. Guvernulă serbescă a primită din partea Porţii asigurarea, că Turcia nu va considera trecerea graniţeioră bulgare ca o încălcare a teritoriului turcescă. De asemenea nu împedecă nicî Rusia o acţiune a Serbiei. Petersburgu, 26^Octomvre. Cătră eorespondentulă Ini >Novoje Vremja* a declarată Caravelov, că tocmai Rusia a pricinuiţii revoluţiunea, nu Anglia şi Austro-Un-garia. Prinţulă Dondukoff-Korsakoff a agitată în Macedonia cu cuvăntulă şi cu fapta. Aleco-paşa era să fiă înlăturată încă în anulă trecută, numai fiindă că se opunea unirei, pe care o predica consululă rusă Sorokin. — De Turcia nu se teme Bulgaria, căci declarându’i acesteia răs-boiu în trei t^ile tot,ă Macedonia e în mişcare. „V. Naţională** publică următorea depeşă din Sofia despre o întrevedere pe care eorespondentulă său a avut’o cu ună mare personagiu ală principatului: Sofia, 23 Octomvre. — A4I am avută o lungă întreţinere cu ună personagiu politică forte însemnată, der pe care nu’lă potă numi. Elă mi-a declarată, că Serbia nu voesce să violeze într’ună modă formală drep-tulă ginţiloră, ea nu păte se atace Bulgaria, înainte de a răspunde la nota trimisă de cab’.netulă din Sofia, în privinţa încereăriloră de presiune exercitate asupra ţăra-niloră dela graniţă, şi înainte de a proba dreptulă ei. „Der, ’i-am spusă, în afară de această afacere, Serbia nu pote 6re să invoce manifestulă regală tipărită, în care se (Jiee, că la Belgradă circulă ună sgomotă care spune că tractatulă dela Berlin fiind sfîşiată de Bulgaria, Serbia pote să reocupe teritorulă ce ’i-a luată acestă tractată ? „Nu, mi s’a răspunsă: pretenţiunea Serbiei asupra acestui punctă nu se pote susţină. Guvernulă sărbescă nu pote să încerce o asemenea acţiune fără a viola teri toriulă unei naţiuni amice, pe când este greu a considera ca o violare a teritoriului Turciei unirea a două ţări surori, cari urmeză a trăi sub suzeranitatea Porţei. Serbia, adaugă convorbitorulă meu, n’are altă dreptă decâtă să reclame înaintea conferinţei.“ Gorespondentulă nostru ne depeşăză pe lângă acestea următorele informaţiuni: »Se aştăptă cu tăriă hotărîr ea ce o va lua Serbia, şi, în faţa întârziem guvernului din Belgradă de a pronunţa acţiunea sa ofensivă, face să se crâcjă că Serbia suferă în acestă momentă presiunea puteriloră cari ară fi invitat’o să se abţină dela orî-ce provocare înainte de a cunosce resultatulă conferinţei*. Aşteptândă evenimentele, Prinţulă Alexandru şi mi-nistrulă de răsboiu lucreză cu sărguinţă la organisarea resistenţei. Se concentrează la Vidină, unde se crede că armata serbâscă îşi va da cea mai mare silinţă în casă de conflictă, contigente mari din cele mai bune trupe cari au sosită de la graniţa rumeliotă, precum şi artileria. Vidinulă, ast-felă apărată, ar putea să susţină ună asediu lungă. Se supravegheză şi se întăreşte cu trupe drumulă Lom-Palancei, capă de liniă ală drumului directa dela Dunăre la Sofia. Acăstă retragere a unei părţi din trupele sosite din Rumelia şi presinţa prelungită a prinţului la Sofia ară putea fi socotite de conferinţă ca cela dinteiu pasă făcută de Bulgaria pentru a înlesni situaţiunea dorită de Puteri. Nu cuprinde nici ună adevără şcirea ce a circulată a<}î în privinţa situaţiunii din năuntru a oraşului Filipo-polă, situaţiune care s’ar pretinde că e alarmatăre.* numai forte rară obvină bole, că poliţia veterinară de acolo e celă puţină totă atâtă de strictă, ca la noi, şi că importulă viteloră cornute din Rusia în România e aprope nulă. Raportulă sferşesce cu conclusiunea, că pănă acum amândouă statele vecine ’şî-au stricată unulă altuia în modă consecventă, dar că de sigură e cu putinţă ună modus vivendi. —0— Cu ocasiunea avansăriloră în armată pe diua de 1 Noemvre n. c., generaiulă Leonida br. de Popii, actu-alulă adjutantă ală M. Sale, s’a înaintată la gradulă de locotenentă feldmareşală, 6r colonelă Mihailu cav. de Trapşia şi Paulă Bernnart, comandantulă brigadei din Braşovă, la rangulă de generali. —0— Oficiosulă »Nemzet« comunică următdrele despre conversaţiunea monarchului cu diferiţi membri ai dele-gaţiunei unguresc!, după ce s’a cetită mesagiulă. Cu custodele coronei, Iosef Szlavy, Maiestatea Sa vorbi despre afacerile esterne pendente, care — după cum observă M. Sa — probabilă că’lă vorfi împedecă a fi de faţă la serbarea de închidere a e-posiţiunei din Pesta, după cum ar fi voită. — Cu Max Falie asemenea vorbi monar-chulă despre greutăţile situaţiunii esterne şi’şî esprimâ speranţa, că acelea în curendă se voră înlătura. — Faţă cu Moritz Wahrmann, Maiestatea sa îşi esprimâ mul-ţămirea sa despre succesulă esposiţiunii, adăogândă că ,ea a adusă mulţi bani la Pesta* — Cu ceilalţi membri vorbi monarchuîă despre vânătore, despre bugetâ, despre raporturile economice şi altele. 0— Societatea ungurâscă »St. Ladislau* şî-a ţinuţii filele trecute adunarea generală. In discursulă de d ehidere, preşedintele ei, episcopulă Dr. Schlauch, precisă] scopulu reuniunii, dicândă că e deplină analogă cu aii reuniuniloră de »cultură«, numai câtă activitatea reuniunw «St. Ladislau" nu se desfăşură înăuntrulă ţării, ci înafari spre ostă. Reuniunile de .cultură" caută prin promol varea «culturii** şi „civilisaţiunii** să câştige amici „idti de stată maghiară,“ er reuniunea „St. Ladislau** nisuesa a-i păstra, prin legătura catolicismului, pe Ungurii, can locuescă departe, patriei şi naţionalităţii. In acestă a sa nisuinţă reuniunea va continua a lucra ca şi pănă acum net treruplă şi în viiioru. Discursulă presidială fu primită co viuă aclamaţiune. — Va să 4*(& scopurile suntă deplini analoge, şi Ia reuniunile din ţeră scopulă fiindă lăţirea „ideii de stată maghiară**, adecă maghiarisarea, negreşiti că şi reuniunea ce lucreză peste graniţă are ca scopi totă maghiarisarea, 6r vorbele din urmă ale discurs n’au valore. Mari planuri, der în baltă totă încapă. —0— Şcolele din Simeria s’au închisă din causă ci graseză scarlatina, ăr cele din Haţegă din causai difteritei. _0— Sub titlulă Saşii patriotici scrie .Koîozsv. Kozl.*: »Câtă de multă graviteză Saşii în afară şi câtă de multă le zace la inimă progresulă culturală ală patriei loră, acesta o ilustreză cu fidelitate o scrisdre privată a D-rului Bela Czobor, trimisulă guvernului Ia esposiţia de arta giuvae-ricală din Nurnberg, în care acela scrie că Saşii ardeleni cele mai interesante lucruri de giuvaergiu le-au trimisă şi D. Pomii Străulea a fosta alesO, de magistratuta espustt acol°’ desp,'e care noi acum nici din aucjite orăşenescu ală Braşovului, sublocotenentă de poliţiă la căpitănatulă de aci. Prin numirea d-lui Străulea, poliţia a făcută o bună achisiţiune, deorece pe câtă suntemă informaţi, noulă sublocotenentă e ună bărbată energică şi conscienţiosă, aşa că esistă convingerea, cum că defectele din trecută ale serviciului, în ce privesce cerculă d-sale de activitate, se voră înlătura. —0— „Eilenzek** ne spune că nu trece 4b ca să nu primăscă scrisori „grosolane** şi „vătămălore** când dela ună popă română, când dela ună învăţătoră său altă „nepotă*1 română, pe care însă nu le ia în semâ. Der j nu pote trece cu vederea o scrisore dela 26 Octomvre n. ce a primit’o din St. Benedică, subscrisă de Girbu George. In scrisore se dice, că proclamaţia „irredentă“ este opera lui Tisa, ca să potă mai bine persecuta pe seimă. Aşadarâ, deeă vremă să vedemă lucrurile de artă giuvaericală ce se află în mânile cetâţeniloră noştri ; Saşi, să căletorimă la Nurnberg.« — La acestea observi „Sieb. Deutsch. Tgbltt,« că nu e nevoiă de dusă la Nurnberg; e de ajunsă ună biletă pănă la Sibiiu, unde în Noemvre se va deschide o mică esposiţiune de industrii de artă vechiă săseseă, la care voră figura şi vasele de argintă bisericesc! espuse în Nurnberg. —0— Inteiadantulă generală ală teatrului Curţii din Viena, br. L Hofmann, a murită la 24 Octomvre n. Râpo-sătulă a fostă mai nainte şi ministru de finanţe comunii. —0— In scâla de cădeţi din Viena se află în anulă acesta între alţi streini şi duoi Siamesi: nepotulă împăratului din Siam, şi fiulă ministrului de răsboiu de acolo. De Români şi a«-i arate în afară ca rebeli. Coda coşntistă!asemenea se a,lă între ^ecvenţanţl şi unQ Persani. .L’Etoile Roumaine* este numele unui nou 4'ar& română, ce apare în Bucurescî în limba francesâ. —0— SOIRILE BILEI. Camera comercială din Viena a primită în unanimitate raportulă secţiunii asupra viitorei relaţiuni comerciale politice a Austro-Ungariei cu România. Referenlulă a înregistrată o mulţime de atestate din ramura agronomică, care tote se plângă pentru împedecarea importului de vite din România, şi anume ramura interesată din causa restrîngerii cotnerciuiui şi scumpirii cărnii ; tăte a-testatele constat ăză în unanimitate, că atitudinea României, plină de şicane faţă cu importurile nostre, nu se p6te atribui decâtă numai împedecării importului de vite şi se practiseză simplu numai ca ună felă de retorsiune. In modulă acesta, <4-ice referentulă, desavantagele, pe care le avemă din causa acesta, întrecă avantagele esportului auslro-ungară. O scrisore adresată camerei şi subscrisă de cineî4ecî de firme ale deosebiteloră ramuri motiveză căderea exportului nostru înspre România cu împedecarea importului de vite din România şi într’unulă din a-tesiateie experţiloră agronomici se spune, că în România 4ice că deşi multe îi poţş imputa lui Tisza ea ca opo-siţională, dâr asta nu o crede şi nimenea n a 4*s’°- — Corbfi la corbă nu-şî scote ochii. —o— Ni se scrie din Deşiu, că D. George Gradovici, con-cipistă la d. advocată Gabrielă Mânu din Deşiu, a depusă la Tabla din Terguiă-Mureşului, la 20 Octomvre n., censura de advocată cu succesă bună. Ii gratulămă. —0- F6ia bugetară „Kolozsv. Kozl.“ dăscălesce foile maghiare, care aducă mereu scirî alarmatore, şi 4>ce că prin astfelă de scirî dau tocmai lecţiunî „Valahiloră** că ce să facă. „Poporală e liniştită, nici nu se clatină, îşî vede de lucrulă lui şi nu are nici celă mai mică gândă ca să-şî facă sie’şî năcază fără causă.“ Cu tote că făia bugetară scie că acele scirî au isvoră maghiară, ar vrea s’arunce vina totă pe bieţii preoţi şi învăţători „valahi.“ Atâta lipsă de bună credinţă mai rară! —0— fiarele unguresc!reproducă după «Maros-Torda* scirea, că în urma proclamaţiunei „Irredentei Române** d-mi Ioană Benna, Zevedeiă Mureşană şi Alexandru Patachi (despre care 4>ce „seriosulă** .EUenzek" eăe maghiară valachisată) au fostă depuşi în arestă preventivă, pentru că au ţinută ndptea adunări şi au comisă crima de laesa-ma-iestate. Condamnaţii au apelată la tabla regescă din 0-şorheiă, care însă a aprobată decisiunea tribunalului. — £tă isprăvile sciriloră alarmatore. —0— Teatrulă maghiară din Timişoră stă să-şî dea su-fletulă, după cum spune „Budapester Tagblatt,** fiindă că n’are succesulă ce s’a aşteptată. Unulă din cei mai buni actori a părăsită deja teatrulă, alţi actori voescă asemenea să-lă părăsescă. Visitarea teatrului lasă multă de dorită, societarea teatrală nu corăspunde nicî ea ce-rinţeloră ce le are Timişoră. E de temută, că încercarea cu teatru maghiară în Timişoră nu va insbuti, decă guvernulă nu oferă sprijină materială. — Ca mâne vomă ceti asemenea „durerdse** renduri şi despre reu-uniunile poreclite de „cultură.“ —0— Se comunică din Pojună, că trei teologi dela facultatea teologică d’acolo au fostă eliminaţi din tote facultăţile din ţeră, er alţi patru numai din facultatea teologică din Pojună. Altora li s’a dată numai ună avertismentă seriosă. Motivulă, după cum se spune, este căs’au prinsă cu uneltiri panslavistice. Ună atentată s’a comisă în 4iîele 3 cest ea asupra ministrului-preşedinte Estrap din Danemarca. Atenta-torulă, care a dată două focuri de revolveră asupră’i, este ună eulegetoră tipografă. —0— Mâne Joi, în 29 Octomvre a. c. va da ună concerta în sala otelului Nr. 1 pianista d-şora Matilda Hussak, care a debutată cu multă succesă în Viena şi jîn mai multe oraşe de frunte din Boemia. Joculă ei viu şi energică a fostă asemănată cu acela ală renumitulu pianistă Aifred Grunfeld, asemenea este laudată de critici techuica şi memoria ei estraordinară ea adecă cântă şi piesele cele mai grele pe din afară. Din programă vedemă, că d-şora Hussak ra ese-cuta sonata Cis-moll de Beethoven; concertulă F-moll de Chopin; Elude de A. E. Muller şi Kalkbrenner; Weber-Liszt mare sonată C-dur. Lescheticzky: Andante-Fmale din opera Lucia de Lainermoor numai pentru mâna stângă; Liszt: carnevală de Peşta Es-dur ş. a. Bilete se află în librăria Zeidner. — Dorimâ ca concertulă tenărei pianiste să fiă câtă mai bine cercetată! CUM SE ALEGO DEPUTAŢII GUVERNULUI. De sub Codru, Octomvre 1885. Deşi nu suntemă săraci — ba din contră pre bogaţi — în fapte şi stări, cari canct.erise4ă ne mai pomenita nostră constitup’une şi modulă cum se pnne aceea în lucrare, totuşi putemă afirma cu siguranţă, că nu este cercă alegătoră în ţeră ca Cehulă, care să fiă o oglindă mai fidelă în mică, la aceea ce ie face la noi în ţâră în mare. Din 2400 de alegători, ţinutulă, care e pură română, are celă puţină 2200, orăşelulă — căci nu e nicî oraşă nicî sată — Cehu, are 140 şi giurulă vre-o 60 de voturi unguresc!. Aceşti 200 de alegători au alesQ acuma a doua <5râ deputată în dieta ţărei. Cum? va întreba cineva. In modulă celă mai [ • constituţională," după principiile «patriotice* îndatinate | ac|î în ţera nostră. Adecă după totă felulă de intimidări, presiuni, corumperî şi volnicii, în 4'ua alegerei iese o grămadă de «patrioţi* din Cehu înaintea alegătonloră români cu furci şi arme, găndarmii vină cu ei, ca Nr. 23 L GAZETA TRANSI1VANIEI 1885. •susţină* ordinea între omenii aceştia pacînieî, recte, ca s& nu lase a li se pureca pieile patriotice prin Români. Aceşti »patrioţi" împedecă pe Români a înainta la locuiţi alegerei. Pănâ-ce Românii cu dreptulă în mână reclamă asistinţa militară, pe care fiind tare o-cupată cu alegerea, patrioticulă preşedinte ală alegerei intârcjiă a-lă trămite, în fuga mare se strigă t6te comunele la alegere şi apoi se încheiă alegerea cu Namenyi Ambrosiu ungură neoşă. Cu acesta e gata lucrulă? Nicidecum. Mai curgă încă vecsaţiunl şi procese în contra »prăpădiţi!oră de Români, “ cari > calcă" legea în piciâre >agiteză“ şi facă cine scie ce lucruri »oribile,« apoi e gata. Capătulă e. că Românii rămână cu voturile loră în straiţă şi vecsaţî, pedepsiţi etc., âr „patrioţii* au deputatulă loră frecân-du-şl mânile de bucuriă şi lăudându-se unulîi pre altuia pentru faptele »gIoriose« aduse pe altarulă patriei. Aşa se face la noi maioritatea în dietă de lângă legile cele drepte şi echitabile de alegere. Ună cuibuleţă, nici sată nici oraşă, care afară de câţi-va oficiali — nu patru la numără — şi trei advocaţi de abia mai numără în sînulă său âmenî cu carte usurpă dreptulă de alegere ală unui ţinută vastă, se ge-r6(}â ca cerculă alegetoră ală Cehului. Adecă, cum reprezintă »Nemz8l-«ulă de 5 tniliâne unguri ţera cea cu 6 milione, aşa represintă şi cdibuleţulă nostru cu cei 140 alegători ai săi pe cele 2400 de voturi ale cercului nostru. Na i analogiâ minunată ? In cetele acestea a fostă renumituîă deputată Ne-menyi Ambrosiu să-şi vâ4ă cele 140 de voturi şi laţa preotului catolică Ujvâri. L’a însoţită corniţele supremă vice-comitele, câţi-va titani tineri din comitată şi inteli-ginţa din locă: popa catolică, solgăbirăulă, modernulă Tyrteu — alias „strică cernelă“ — ală Cehului şi firesce oficialii câţi şi cura bieţii suntă. Credă, că la vederea acestei cete şi mari şi imposante în inteliginţă, inima lui Nemânyi i va fi crescută, d’apoi câtă cunoscinţă şi idei nouă politice va fi câştigată în societatea loră. Dumnialui n’are altcum lipsă de înveţâtura loră, acăsta o are în „P. Lloyd,“ dumnâlui i-au trebuită numai omeni, cari să-i facă pe ori-ce cale mandată. De a-ceştia a căpătată, credă că mai harnici n’ar fi aflată în tdtft Ungaria tocmai de acestă trâbă. D-lă deputată a ţinută apoi vorbirea sa de dare de sâtnă silindu-se visibilu a vorbi aşa, ca să pricepă ceva şi publieulă său ascultătoră. Dânsulă pote nici nu cugeta, că lucruri de acele, cari le vorbesce elă şi aşa cum le vorbesce — nu se pote nega, că e omă cu carte — nu le pricepe nu numai cetăţânulă din Cehu, ci nici mulţi dintre aceea, car! stau la spatele lui ca statistf. D-lă deputată a binevoită a vorbi şi despre agitaţia naţiunală, ce curge în cerculă lui şi care o facă unii fanenî neconscienţioşî. Firesce, pre lângă t6tă mintea lui cea mare, nu a pomenită, că agitaţiunea cea mai mare se face atunci şi prin aceea, când şi că alegă 140 de omeni deputată pe conta celoră 2400. Altă cum dela ună omă, care primesce ună mandată astfelă câştigată, nici nu se putea aştepta să-i vină asta în minte. Săra a fostă conductă de facle. Cercuriloră dâtă- tore de tonă din Cehă li succese adecă a aduna din oraşă şi giură vre-o 50 de omeni cu nădragi şi a-i pune pe aceştia în mişcare cătră locuinţa domnului deputată, care’i aştepta cu »slatulă maioră generală* ală său. Aici îi ţinîi o vorbire subjudele dela judecătoria cer cuală, losifă Benko, tălmăcindă alipirea nestrămutată a coloră 140 de voturi — firesce sub firma cercului alegatorii — şi cugetândă — pote — la postulă vacantă de jude Jcercuală Jibău. D-lă deputată se arăta forte mişcată prin acestă atenţiune neaşteptată; din tonală vorbirei sale se putea cugeta, că-lă ,dore,« că]omenii şi-au impusă spese, car! trecă preste puterile loră. Semnă de »inimă bună.* După conductulă cu torţe a -urmată banehetulă, la care a toasta n’a întrelăsată nici una dintre notabilităţile locale. Credă, că d-iă deputată se va fi delectată de aceste vorbiri şi-şî va fi câştigată o iconă fidelă despre trâpta înaltă de inteligenţă, pe care stau conducătorii ce-loră 140 de voturi fâcătore de mandată în cerculă nostru alegătorQ. Altcum pentru dumnealui totă una, bine că sein face mandată. Banehetulă a avută resultatulă îndatinată. Nici se putea altcum, ca să rămână careva Indfir&tă în însufleţire. Cu ună cuvântă Celiulă, acestă emporiu ală „eul-turei,* »patriotismului" si ală „respectărei" legei de alegere — cunoscută ca acestă din urmă încă depre timpulft candidaţiei lui Buda Sândor — şî-a câştigată de astâdatâ 16te sensaţiele unui q|^eă alegătoră victoriosă. Să-i fiă de bine. Le-a meritată cu aşteptarea, apoi cine scie, când le va mai ave. In timpuri normale în veci. Nu e de aceea taliă şi nici va fi când-va. Pentru-ce să-i luămă deci în nume de rău, că se folosesce de împre-giurărl. Români n’au fostă, numai câţiva inteligenţi ca spectaitorî curioşi. Ună fenomenă, altcum nu prâ rară în nostre, este, cum a ajunsă acestă Nemenyi Ambrosiu, alias Neu-mann, despre care pănă la candidaţia lui nici nu scia lumea de pre la noi că esista, în scurtă timpă protec-torulă nu numai ală singuraticiloră, car! cu mică cil mare aştâptă fericirea loră dela dânsulă, ci şi ală întegă comitatului. Măgulirile, linguşirile, servilismulă faţă de densulă e la culme. Totuşi bine-ş! scie Talk Miksa dresa ucenicii. Unu alegetoră din cerculă Cehului. GRĂDINA DE ŞCpLĂ. In 4‘lele ndstre s’au făcută mari progrese pe tote terenele învăţământului şi s’au re ilisat.ă, graţiă metâde-loră aplicate, resultate îmbucurătore în tâte ramurile in strucţiunii. Pedagogia modernă nu ş’a uitată nici de grădina de şcâlă, căci după principiile pedagogiei actuale pe lângă fie care şcălă regulată şi bine organisată trebue sâ fiă întocmită şi o grădină de şcălă, care are misiunea de a servi mai ântâiu ca mijlocă intuitivă pentru sciin-ţele naturale, apoi de a servi cu deosebire ca mijlocă pedagogică morală estetică. Grădina de şcălă înlesnesce forte multă umblarea eu pruncii, spre a cunăsce mai bine firea, caracterulă, naturelulă prunciloră cu tăte trăsurile individuale şi disposiţiuneie loră particulare şi în basa acestoră cunoscinţe mai profunde a pută tracta pruncii într’ună modă rnai raţională şi mai corectă, ceea ce este forte de lipsă, dacă voîmă că să influinţămâ într’ună modă corăspuncjătoră asupra educaţiunei prunciloră. Acesta mai alesă la noi Românii este o mare necesitate, pentru că sărmanii prunci în casa părintescă de multe ori nu capătă nici cele mai elementare cunoscinţe de edu-caţiune, în care casă şcola este avisată, să facă totă comun.: George Suciu subjude; Moldo vană Dumitru; Ioană Matheiu docente gr. or.; Gsoloka Ilie jude com. prin Matheiu; Botoşă Aronă jurată, Teleceană llie ; George Teleceană docente gr. or. Csurba Macarie; Vultură Va-siiiea jude com.; Ciurba luonă 1. Ilie jurată, Husari Toa-deră v.-jude Neagy Ananie curatoră supremă şi alţii a căroră nume nu se potă bine descifra. DIVERSE. Oficerî şi funcţionar! ovrei în Francia. — Deşi în Francia suntă numai 50,000 ovrei, totuşî se găsescă mulţi în oficerimea francesă. Astăqfi se numără 327 ofiţer! ovrei, între cari 39 superiori; suntă 5 generali ovrei. Suntă şi vre-o 12 prefecţi şi subprefecţ! ovrei. Magistratura s’a apărată mai multă contra invasiunii elementului ovreescă. înainte de reorganisarea judecătorâscă nu erau nici|doi-spre-4ece judecători evrei în Francia. * * * Mijlocă contra filoxerei. —Ună medică în Oradea-mare a aflată ună mijlocă spre nimicirea stricăeiosei insecte filoxera vastratix, ce pustiesce viile şi produce atâta rău şi sărâciă. Anume viţele său losele de vii, fiă atacate fiă sănătose, trebue gunoite eu rămăşiţe de paie muiate bine cu udă de cai. Părţile organice ale acestui gunoiu tare întăresce rădăcinele viţeloră şi le face resis-tibile contra înrîurinţei filoxerei. Acestă gunoiu nimi-cesce de totă acea insectă stricăciâsă, âr părţile viţe neatacate încă, rămână conservate, sănătose. Acestă mijlocă se recomandă mai cu sâmâ pentru acele localităţi, unde se află grajduri (stalogurî) de cai, de unde apoi gunoiulă se pote procura uşoră şi fără spese însemnate. Acelă medică învită pe proprietarii de vii, a face încercări cu mijloculă numită, asigurândă că re-sultatele voră fi mulţumitore, ceea ce şi elă însuşi a * * * educa ţiunea în loculă părinţiloră. Grădina de şcolă aduce în şcolă schimbare, dă pu- esperială din practica propriă. teri n6ue spiritului, face pe prunci ca în acelaşi timpă să fiă receptivi, dară totdeodată şi activi, ceea ce cau-săză o bucuriă nespusă nevinovaţiloră prunci. Grădina de şcâlă uşurezâ forte multă problema cea grea a şcolei. Prin cultivarea grădinei se deşteptă în inima prunciloră Unti procesă pentru o sărutare. — In Gotha, Germania, judecătorulă va ave să decidă, dacă este o insultă pentru ună bărbată când o fată îlă sărută fără voia lui. Ună rentieră de acolo, pe când juca scat (în semţulă de a munci singuri, prin aceea, câ pruncii ob-jc^rţO a păţită grozava ruşine, că o chelnăriţă şugubeţă servâză cum încolţescă, se desvoltă, creseă şi se mărescă^3 sărutată pe obrază. Deşi toţi au privită acesta dreptă plantele, se desvâltâ şi destâptâ întrînşii semţulă şi iubi- j rea cătră mama natură, deştâpîă pruncii la meditare, produce în inima prunciloră bucuriă şi plăcere la muncă. Ce se atinge de punerea în practică a grădinei de şcălă putemă să 4*cenQă atâta, că Austria a întrecută în privinţa acesta pe alte state culte. Mica Silesiâ are as-tă4l 245 de grădini de şcălă. Mari merite ş’a făcută Dr. Erasmus Schwab pentru răpedea lăţire a grădiniloră de şcolă şi fabrieantulă Machanek din Viena, care a con-jtulă Bonzi este tăbăcară. Pe când lucra o pele, fu în-tribuită c’ună zelă deosebită la lăţirea grădiniloră de ţepată de o mică insectă, care se ascunde în pei ş’a şcolă prin aceea, că a trimisă fiecărei comune ună plană căroră înţepătură este îngro4itore; ea produce îndată o o glumă inofensivă, rentierulă a dată în judecată pe aceea fată poftitore de sărutări şi anume mai multă din causă, că nevasta rentierului, au4indă de sărutarea fatală l-a făcută acasă o scenă dintre cele mai animate. * 0 insectă omorîtâre. — La spitalulă Santa-Maria Nouva, din Florenţa, a fostă condusă 4ilcle acestea ună anume Ferdinando Bonzi, fică ce i se întâmplase: Bie- corâspun4$toriu. rană care p6te omorî pe ună omă dâcă nu se ia măsuri La noi Româuii încă s’au făcută unele începuturi; grabnice. Din fericire, Bonzi, observă la timpă şi fu torte modeste cu grădinile de şcălă, dâră ară fi tare de'condusă la spitală. I s’au făcută deja patru înjecţiuni dorită, ca cu timpulă să nu lipsescă de lângă [nici o hipodermice. Cu tote acestea starea sănătăţii lui este şcolă românescă grădina de şcălă, prin care numai ară. forte gravă, progresa Instrucţiunea morală şi estetică- Primimu declarare: din Urisiulu inferiorii următărea * * * Logodnă. — Ioană Curescu căpitană c. r. în re-gimentulă 63 de infanteriă, şi-a încredinţată de soţiă pe domnişora Nina Cinbalia. Cununia se va serba la 28 Oct. st. n. în biserica gr. cat. din Bistriţă. * * * Domnulă corespondentă mai vechiu în corespon-dinta sa de pe Valea Nadesei şi Becei române, apărută în Nr. 185 ală *Gezetei Transilvaniei* atenteză la carac* terulă D-lui notară cercuală George Ternăvenu înfăţo-şindu-lă ca pe ună omă plină de răutate, care persecută poporulă română şi pe preoţii cari nu convină cu natura dânsului. Cu privire la acesta, subserişii ca unii, cari dela 1880 încoce petrecândă împreună amă avută ocasiune. Pată, ună membru din societatea dela masă, care cu-a-lă cunosce în tote privinţele, dechiarămă de falsă afir- noscea pe cei duoi străini, se scolă şi le face locă lângă marea acelui domnă corespondentă şi afirmămă, să dâe, elă. „D-nu Starcevici/' 4>se elă recomandândă societăţii Starcevici şi Kamenar în Seghedintt. — Nu de multă într’ună birtă din Seghedină o societate dela o masă vorbea despre scenele scandalâse din dieta croată. In timpulă conversaţiunii întră înăuntru duoi bărbaţi tineri şi pe când se uitau înzadară după o masă neocu- Dumne4eu totă notari de aceştia să fiă pretotindenea, cari să nu se îngrijescă totă de buzunarulă loră, cum au fostă acei ce pănă acum din nefericire i-amfl avută, ci de uşurarea poporului, pe care dela venirea s’a la scăpată de nenumărate greutăţi şi care cu totă oeasiunea numai bine a făcută, pe câtă ia stată în putere, jertfindu-şi chiar banii săi proprii pentru binele poporului. Cu venirea densului aci, au încetată a se mai vinde vite, vestminte şi altele pentru dare cu licitaţiă, âr când s’au întâmplată ca acestea să se chiar vendă d-lă notară t pe unulă din domni. — „Dor nu din Agram ?“ întrebă unulă glumindă. — „Cu părere de rău, der tocmai din Agram,“ răspunse zîmbindă celă întrebată, într’o ungu-râscă corectă. (Sensaţiune generală). Apoi îlă recomandă pe celălaltă: „D-nu Kamenar/* — „Şi totă din bunulă Agram,“ adaose voiosă în limba ungurâscă celă recomandată. (Şi mai mare uimire). — „Pote că domnii suntă rude de departe ale revoluţionariloră croaţI?“ le-a cumpărata însuşi pe lângă ună preta bagatelă şi le-a : — „Numai într’atâfa suntemă rude de departe, întru dată respectivului omă îndărăptă, cu ună cuvântă noi câtă suntemă binişoră departe de Agram.“ — „Va să i- tx—— „Suntemă fii loră.“ — B’ii lui Starcevici şi Kamenar trăescă în Seghedină, fiindă funcţionari în direcţia financiară de acolo. nu suntemă în stare ai mulţămi de binefacerile făcute de dânsulâ pe tâtă minuta, pădurile bisericesc!, averi comunale, tote au putută fi conservate numai prin dân-sulă, căci antecesorii săi, cari a4î pote strigă prin foi, n’au avută în vedere decâtă prădarea acelora. Are insă defectulă acela, d lă notară, că pe omenii, cari nu cercă decâtă interesele proprii şi spre a ajunge acesta, văndă şi sugă poporulă, nu-i pote suferi. Arete D-lă corespondentă ce a făcută d-sa pentru ţăranulă română ? şi lase-ne d-sa în pace să ne plângemă noi când vomă avâ de ce, dar se nu se plângă d-sa pentru noi; defăimândă pe celă ce a lucrată şi lucră pentru înaintarea poporului nostru. Din cerculă Urisiului infenoră 18 Septemvre 1885. Simeoaă Crainică, parochă gr. cat. ală Urisiului inf.; Andreiu Truţa învăţătorii; Simionă Botoşă jude Atlasă negru şi albii de mătase (de totă din mătase) 75 cr. metrulft, pănă la fl. 9.90 (în câte 18 diferite calităţi) trămite pentru câte o roche, sâu cu bucata întregă fără tacsa vamală în casa muşteriului de-positulă ală fabricei de mătase a lui G. Henneberg (liferantă ală curţii regale) în Zurich. Monstre se tră-mită imediată. Scrisorile pentru Elveţia costă 10 cr. Editoră : Iacobfi Mureşianu. Bedactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşiauu. Nr. 231. GAZETA TRANSILVANIEI Cur sulă ia bursa de Vtana Bursa de Bueureset. din 27 Octombi’e ei, n. 1885. Cota oficială dela 15 Octomvre st. v. 1885. Rentă de aură 4°/0 ... 9645 Rentă de hârtiă 5% . . 90.70. împrumutul^ căiloril ferate ungare................148,10 Amortisarea datoriei căi-lorS ferate de ostâ ung. (1-ma emisiune) . . . 97,— Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostii ung. (2-a emisiune) .... 124 50 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ost ti ung. (3-a emisiune) .... 108 50 i Bonuri rurale ungare . . 103 50 Bonuri cu cl. de sortare 103,50 Bonuri rurale Banat-Ti- miştt.................103,— Bonuri cu cl. de sortarelOS — Bonuri rurale transilvane 101 75 | ! Bonuri croato-slavone . . 102, — . Despăgubire p. dijma de vină ung...............97.75 împrumutului cu premiu ung....................118 25 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 121.— Renta de hărtiă austriacă 82.4:5 Renta de arg. austr. . . 82 70 Renta de aurQ austr. . . 108 95 Losurile din 1860 . . . 140 50 Acţiunile băncel austro- ungare ................ 865 — Act. băncel de credită ung. 286 25 Act. băncel de credită austr. 283 75 Argintulă —. — Galbinl împărătesei ..... 5 95 Napoleon-d’orl........... 9.95 Mărci 100 împ. germ. . . 61.50 j Londra 10 Livres ster linge 12o. Renta română (5°0). . . . Renta rom. amort. (5°/0) . . * convert. (6°/0) . . împr. oraş. Buc. (20 fr.) . . Credit fonc. rural (7°/0) . . * v » (5°/o) • * » urban (7°/0) . . * * » (6%) . . » » » (5%) . . Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. « * » Naţională Aură......................... Bancnote austriece contra aură. Gump. 85 Va 90 Va 87V2 30 101 85s/a 97 90 81 12Va . 2.01 vând. 86V. 91V. 88Va 32 101 Va 861/. 98 91 82V* 13. 2.03 Cumdu pieţei Braşovu din 28 Octombre st. n. 1885. 1885. Bancnote românesei . . . . Gump. 8.78 Ver oo CC Argint românesc . . . . . . » 8.70 * 8.75 Napoleon-d’ori . . » 9.92 9.95 Lire turcesc! . . » 11.17 * 11.25 Imperial! . . * 10.15 » 10.29 Galben! . . » 5.87 * 5.95 Scrisurile fonc. »Albina« . . > 100.50 > 101.- Ruble Rusesc! . . » 122.— » 123- Discontulă . . . » 7—10 % Pe ană. Numere singuratice ă 5 cr. din „Gază Transilvaniei“ se potu cumpăra în tutungm lui I. GROSS. Magazinu de haine bârbătesci Totu feliniu de haine barbatesci eleganta şi solidei lucrate oonlecţionămil în magasînuifii nostru după comandă şi după jurnalele cele mai nouă. Totodată recomandăm marele nostru depositu de stofe indigene şi streine pentru rocuri, pantaloni şi giletci cu preţurile cele mai eftine şi rugămă onor. publică a ne onora cu comande câtă mai numerdse. Cu distinsă stimă A. Scliwarze & Bartlia. Uliţa Vămei Nr. 11. Iii ii anini si J 1 Anunciurî în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond 11. —cr. 6. Pentru inserţiunî şi reclame pagina a III linia â fi. — cr 10. Pentru repeţiri se aedrdă următdrele rabate: 10', 151 20°, 301 40°jt 501. Pentru repeţiri de 3— 4 j? o V 5— 8 n n 9—11 n n n 12—15 V i? n 16—20 Dela 20 de repeţiri în susă Pentru anunciurî ce se publică pe mai multe luni se facă în voiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susă. Anunţâmă aceloră onoraţi cetitori, cari voră binevoi a se abonâlaf6iî ndstră de aici încolo că avemă încă în reservă numeri dela începutulă anii lui 1885, prin urmare potă să aibă colecţiunea întingă. Administratiunea »Gaz. Trans.» Mersulu trenurilorU pe linia Predealft-Budapesta şi pe linia Teiuşă-Aradă-BudapoNta a tei terate orientale de stată reg. ung. l^retleal ii-Budapesta Trenă de ersăne 1 i Trenă 1 Trenă Trenă accelerat 1 omnibus omnibus 1 1 Teisaşîi- 1 r udat-KiadLipesta Bttdapes&ft- lradâ>TciuşA. Trenă Trenă Trenă de Trenă de Trenă Trenî omnibus omnibus persone persăne accelerată omnibnt 11.00 7.15 Teiuşft 11.09 — 3.56 Viena — Alba-Iulia 11.46 — 427 Budapesta 8.05 1.45 801) Vinţulă de josă 12 20 — 4.53 Sselnok f 11.02 3.44 1140| Şibotă 12.52 — 5.19 11.12 4.02 ;12 00| Orăştia 1.19 — 5.41 Aradiîk 3.37 7.53 5.35 (Piski) 1.48 — 6.08 Glogovaţă 4.13 — ei»; Deva 2 35 — 6.39 Gyorok 4.38 — 646 Braniclca 3.04 — 7.04 Pauîisă 4.51 — 7.00 lila 3.36 — 7.29 Radna-Lipova 5,10 — 7.23 Gurasada 3.50 — 7.41 Conopft 5.38 — 7.51 Zam 4 25 — £.12 Berzova 5.57 — 8.10 Soborşin 5.09 — 8.49 Soborşin 6.42 — 5.58 Bărzova 5.56 — 9.29 Zam 7.14 — 9.28 Conopă 6.18 — 9.49 Gurasada 7.43 — 9.56 Radna-Lipova 6.57 6.14 10.23 Ilia 8 01 — 10.17 Paulişă 7.12 6.80 10.37 Braniclca 8.21 — 10.38 Gyorok 7.27 6.47 10.52 Deva 8.47 — 11.05 Glogovaţă 7.56 7.17 11.18 Simeria (Piski) 9.05 — 11.23 AradA 8.10 7.32 11.32 Orăştiă 10 10 — 12.24 Sfzolnok ' 2.39 12.00 4 53 Şibotă 10.43 — 12.53 ţ 3.16 12.14 5.10 Vinţulă de josă Alba-Iulia 11.04 — 1.22 Budapesta 7.10 2.10 8.16 11.19 12 05 — 1.40* Viena — 8.00 6.05 J'eiuşiii — 2.24 Ara«M»Tlmfş