REDACŢIUNEA ŞI ADMINISTRA^IIINEA t
BRAŞOVfl, piaţa mare Nr. 22.
,<îAZETAu IESE ÎN FIECARE DI.
Peunfi antt 12 fior., pe şăse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şl străinătate:
Pe anâ 40 fr., pe şese luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANULU XLVIII.
SE PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIU BILE:
O seriă garmondtt 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorisorî nefruncate na «e prlmeseu. — Uanueoripte na •« retrimită.
Hi 230.
Mercuri 16 (28) Octomvre.
1885.
Braşov*, 15 (27) Octomvre 1885-
„Guvernulu Meu îşi dă silinţă, în unire cu celelalte puteri, cari au semnată tractatulu dela Berlină, d’a restabili ordinea legală în ţinnturile Balcaniloru, a cărei vătămare neaşteptată provdcă pericule seridse pentru liniştea şi bunăstarea po-p6reloru de acolo.w
Cuvintele aceste pronunţate de monarchulă nostru cu ocasiunea primirei serbătoresci a dele-gaţiuniloru ne indică destulă de clară linia de procedere, ce şi-au tras-o cabinetele celoră trei împărăţii. Se vede că negoţiările cele îndelungate între Viena, Berlină şi Petersburg au avută ca resultatu hotărîrea d’a restabili starea de mai na-inte în peninsula balcanică. Acesta o întăresce si acelu pasagiu din discursulă monarchului nostru unde e vorba de statele mici balcanice, cărora li se recomandă „respectarea tractateloră şi mănţinerea drepturiloră si a datorieloră ce isvo-rescă din tractate. “
Declaraţiunile aceste categorice în privinţa restabilire! statului puo au surprinsă lumea politică, dedrece pănă acum se credea că marile puteri suută aplecate a recundsce unirea Bulgară într’o formă sâu alta. înainte cu vre-o trei săptămâni ministrulă-preşedinte Tisza, răspurujându la interpelaţiunile din cameră, vorbea încă de susţinerea „după putinţă." a tractatului de Berlină şi de „apărarea echilibrului în peninsula balcanică", care şî-au ales’o de ţintă Serbii mobili-sându-şi forţele armate.
Acum nu mai e vorba nici de concesiuni, nici de compensaţi uni, ci numai şi numai de restituirea „ordinei legale." Peste câteva <jile se va întruni conferenţa europănă în Constantinopolă şi aici se va vedă dâcă cele trei împărăţii suntă decise în adevără să ni mi căscă visurile bulgare şi să respingă necondiţiunată pretensiunile sârbe şi grece. La conferenţă va trebui să se ţină contă şi de părerile puteriloră occidentale: a Angliei, Franciei şi Italiei şi în cele din urmă voru avă să vorbăscă şi statele balcanice şi este mare întrebare dăcă ele voră fi mulţumite cu restabilirea statului quo şi dăcă nu cumva se voră opune, încuragiate fiindă în ascunsă din vr’o parte său altă.
In totă casulă este cu totulu surprincjătoră respectulă ce’lă manifestăză Rusia faţă cu trac-tatulă şi faţă cu ordinea „legală" în peninsula balcanică; este surprincjătoră, că Rusia se află în fruntea acelora, cari pretindă ca să se distrugă uniunea bulgară proclamată la Sofia şi la Filipopolă. Este în adevără enigmatică acăstă atitudine şi unele foi din Viena se întrăbă nu fără ărecare îndreptăţire, ce s’a petrecută, că Rusia se arată atâtă de leală cătră tractatulu, pe care l’a fostă combătută ; pentru care preţă a devenită atâtă de devotată „ordinei legale?"
Foile memorate germane au mai făcută observarea, că în discursulă împărătescă adresată delegaţiuniloră se amintesce cu căldură visita su-veraniloră Rusiei la Kremsier, dâr nu se accentul cade altădată în deosebi alianţa cu Germania, despre care a di să odată corniţele Kalnoky că este „basa politicei esteridre" a monarchiei ndstre.
Caracteristică este şi desminţirea, ce şi-o dau M acum oficioşii din Viena şi Peşta ei între ei în
privinţa impresiunei ce a produs’o discursulă mo-narchului asupra delegaţiloră unguri. „Ooresp. de Budapeşta" a scrisă, că pasagele unde se vor-besce de mănţinerea păcii şi respectarea tractateloră ară fi aflată ună ecou viu şi ar fi fostă multă aplaudate de delegaţii unguri. „Pester Lloyd" însă comunică ca sigură, că discursulă monarcliului dela începută şi pân’ la sfârşită a fostă ascultată cu cea mai adencă tăcere nefiindu întreruptă cetirea lui nici măcară c’ună cuvântă.
Mesagiulă tronului n’a făcută aşadâr asupra delegaţiunei unguresc! impresiunea, că pacea va fi durabilă. De aici provine şi răceala ca să nu (Jicemii neliniştea, cu care a fostă primită.
Imediată după primirea delegaţiuniloră a sosită scirea din Sofia, că trupele sârbesci au trecută fruntaria şi că Bulgarii se pregătescă a le întîmpina. Acâsta scire a fostă din nou des-minţită eri. Crisa a ajunsă la culmea ei şi nesiguranţa ce domnesce pdte să mai dureze pănă la întrunirea conferinţei europene. Situaţiunea încurcată va începe a se lămuri după ce se voră pronunţa t6te puterile în conferinţă.
UNIREA BULGARILORtT.
Telegramele cele mai nouă:
Constantinopolu, 22 Octomvre. In cercurile diplomatice se crede, că trei seu pa-'ru şedinţe voră ajunge ca să reguleze cestiunea, şi că situaţiunea Turciei după conferinţă va fi mai bună ca înainte de evenimentele rumeliote.
Vama, 22 Octomvre. Puterile suntă hotărîte să întreprindă o seriosă acţiune diplomatică contra Greciei şi Serbiei pentru a le face să respecteze tractatulă din Berlină şi să-şî suspende orice demersuri militare. Cu tote că situaţiunea s’a mai îmbunătăţită, concentrarea trupeloră, care se suspendase câtva timpă, a începută din nou pe o scară întinsă. Flota a rămasă în »Cornulă de aură;« din escadra mărei Negre mai multe vase au plecată spre Tripoli. Pănă în momentulă de faţă, Turcia are dealungulă frontierei bulgăresc! şi sârbesc! 80,000 omeni.
Sofia, 22 Octomvre. Se (fice c& Caraveloff ar fi (fisă, că o restabilire a statului quo ante ar face cu neputinţă posiţiunea orî-cărui guvernatoră numită de Portă în Rumelia orientală.
Nişă, 23 Octomvre. Desminţirea din partea guvernului bulgară, că Grekov n’a avută o misiune politică din partea prinţului Alexandru cătră regele Milană, a produsă consternaţiune generală aci. Regele Milană şi guvernulă sârbescă posedă documente, că misiunea a fostă politică. Desminţirea dovedesce, că bărbaţii de stătu bulgari suntă fără caracteru. Bulgarii înainUzâ pretutindenea trupele lorii la graniţa sârbescă.
Vama, 23 Octomvre. Se (fice c& surescitaţia a ajunsu la culme în Creta, pe a căreia răscolă guvernulă grecescă comptâză multă în împrejurările de faţă. Turcia, pentru a întâmpina răscola, a mai trimisă eri două batalione de redifl cu o bateriă de artileriă. Totuşi atitudinea Greciei nu mai inspiră aşa temeri, în urma pre-siunei diplomatice a puteriloră asupra guvernului din Athena; Grecia s’ar mulţumi cu o simplă rectificare de fruntarii, în destulă de neînsemnată.
Petersburgă, 23 Octomvre. „Journal de St. Petersburg« desminte scirea lui »Temps,« care (Jicea că cele două imperii nordice s’arti fi unită asupra compensării teritoriale pentru Serbia, şi adauge că pulerila s’au unită asupra unei acţiuni pe basa statului quo, care eschide
ori ce astfelă de compensatiune.
Constantinopolu, 23 Octomvre. Pregătirile militare în ţinutulu întregului imperiu otomanii se continuă cu mare zelă. Adrianopolulă s’a transformată în formală tabără de răsboiu şi de acolo sa dirigă trupele parte la graniţa rumeliotă, parte la cea sârbescă. Ministrulă de râaboiu sâ fi stabilită, că pentru întreţinerea unei ar-
raate de 200,000 de âmenl în timpă de şâse luni tre-buescă 32 miliâne franci. Cu banca otomană s’a înţe-lesă Porta să primâscă ună avance (aconto) de 750,000 funţî, eventuală 500,000 funţî. Armata tureescă e plină de entusiasmă patriotică, — Rusia e înclinată a se da Turciei mandatulu de intervenţiune, sub ărecare cauţiuni.
Viena, 23 Octomvre. De două 4'^e se consideră situaţiunea ca îmbunătăţită. Basa tractăriloră conferinţei o va forma întărcerea la status quo ante cu fârte mici modificări.
Briinn, 33 Octomvre. însemnate cantităţi de îmbrăcăminte s’au încărcată a<Şl pentru armata sârbescă.
Sofia, 23 Octomvre. Numerose despărţăminte de trupe cu artileriă trecu- prin Sofia, spre a ocupa linia de apărare dinspre Serbia. De asemenea sosescă din t6te părţile voluntari formaţi în batalione. După ună raportă ală prefectului din Vidină, două companii sărbescî au ocupată colinele dimprejurulă punctului dela graniţă Verşka-Ciuca. Oficerii cu ună trîmbiţaşă s’au încvarti-rată în căsuţa pichetului dela graniţă.
Atena, 23 Octomvre. Eri seră representanţii puteriloră au predată guvernului o comunicare identică în scrisă, care provâcă pe Grecia să cumpănăscă bine consecinţele paşiloră ce ară pută împedeca pacînica problemă a puteriloră, şi face responsabilă pe Grecia pentru turburarea păcii.
Nişă, 24 Octomvre. Persone dinprejurulă regelui Milană asigură, că regele îşi ţine onorea sa astfelă an-gagiată, încât ă mai curându e gata se abdică, decâtu s$ se supună unoru eventualităţi, cari ară fi pericuUse sâu înjositore pentru Serbia. In acâsta categoriă consideră regele şi numirea prinţului Alexandru ca guvernatoră aiă Rumeliei ostice.
Constantinopolu, 24 Octomvre. P6rta a cerută re-chiâmarea cancelarului consulatului grecescă Zijgomala din Creta, fundă bănuită că aţîţă agitaţiunea.
Bucurescî, 24 Octomvre Pasicî, şefulă radicaliloră sârbi, care fundă condamnată la mârte pentru revolta din Serbia a scăpată prin fugă în Bulgaria, a părăsită acâstă ţâră şi se află în Bucurescî, unde se crede că va petrece ârna. Guvernulă românu a luată severe măsuri d’a împedeca orice încercare de agitaţiune pe pământulă română, din partea lui Pasici şi a emigranţiloră sârbi, cari fugă din Vidină la Calafată.
Vidinu, 24 Octomvre. Aci domnesce mare nelinişte de Urna invasiunei sârbesci. In fortărâţă se află numai o conapaniă de infanteriă şi o bateriă. Vidinulă n’ar putâ opune resislenţă trupeloră sârbesc!.
Sofia, 24 Octomvre. Sârbii întârescu trupele ce ţinu ocupate pichetele dinspre Vidinu. Prinţulă Alexandru a plecată, ca să inspecteze lucrările de fortificare. Ministrulă de răsboiu a dată ordină, ca trupele regulate din Filipopolă se plece repede spre Sofia. Oficerî ruşi au dată sfatulă, ca oraşulă să se pună în stare de apărare prin valuri de pământă; prinţulă însă n’a consimţită. Se dă silinţa, d’a se aplana cu Turcii câtă mai repede cestiunea rumeliotă, ca astfelă se aibă Bulgarii 'mâna liberă contra Serbiei.
Belgradă, 24 Octomvre. Scirî din Nişă spună, că brigada de cavaleriă şi divisia Dunării au părăsită ta-bera dela Nişă. Brigadă de cavaleriă să fi plecată în direcţiune spre Pirot, âr divisia Dunării spre Leskovac. Marşulu trupeloră dela Pirot spre graniţa bulgară se aştâptă chiar a<ţi. Pănă acum trupele erau la 5 chilo-metri departe de graniţa bulgară. Tunurile cele mari pîâcă a(Jî de aci.
Belgradu, 24 Octomvre. Cu tâte jertfele aduse de Serbia pentru Bulgaria, acâsta, fiindă eliberată, a devenită cuibulă tuturora revoluţionariloră sârb! şi pregă-tesce Serbiei pericule. Din partea unei Bulgarii mărite, Serbia ar fi şi mai ameninţată ‘ dacă nu va fi intărită. Acesta’i motivulă alternativei puse de Serbia: seu întâr-cerea la litera şi sprijinulă tractatului dela Berlină, sâu întărirea Serbiei. Iu casă, că nu se restabilesce absolută status quo ante, acţiunea Serbiei e inevitabilă.
Agr am, 24 Octomvre. „Srbobran* anunţă din Bel-gradă, că în săptămâna trecută în adeveru armata sâr-bâscă, trecuse graniţa bulgărâscă, dar că ambasadorulă rusă	fiindă telegrafică avisaţă din Petersburgă,
Nr. 230.
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
efectul retragerea imediată a trupeloră ameninţândă pe guvernulă sârbescă cu casus belii.
Sofia, 25 Octomvre. Tote trupele de geniu disponibile au porniţii spre Stivinitza la eşirea din pasulfl Dragomanii, ca să facă şanţuri. Fortificaţiile dela Stivinitza au de scopti să oprâscă în locă trupele sâr-bescl; pătruncjândă însă acestea prin ele, atunci Sofia le stă deschisă. Grosulă armatei bulgare se îndrâptă într’acolo.
Belgrad, 25 Octomvre. Reîaţiunile dintre Bulgaria şi Serbia suntă, în urma eliberării emigranţiloră şi a numirii lui Peco Pavlovicî ca şefă de voluntari, atâtă de acute, încâtă se aşteptă în fiecare di o ciocnire. Trupele serbescî şi bulgărescî stau la graniţă lângă Czaribrod departe unele de altele de o împuşcătură.
Atena, 25 Octomvre. In şedinţa de acji a camerii, Delyanis ţinu ună discursă, în care desvoltâ programuîă guvernului cu privire la interesele Greciei periclitate prin revoluţiunea bulgară. In numele oposiţiunii aproba Lombardos programuîă. ţiiarele consideră declararea guvernului ca o accentuare a politicei active.
Primirea delegaţiimilortt de căfră Maiestatea Sa.
La 24 Octomvre, Maiestatea Sa a primită săsbăto-resce delegaţiunile celoră două parlamente.
Delegaţiunea ungurescă a fostă condusă de preşedintele ei, cardinalulă archiepiscopă H a y n a 1 d , 6r cea austriacă erăşî de preşedintele ei, contele F alkenhahn. Ambii preşedinţi asigură, în discursurile loră, pe M. Sa de supunere şi credinţă, arată că voră desbate seriosă proiectele făcute de guverne, care au de scopă desvol-tarea spirituală, morală şi economică (a monarchiei, precum şi puterea ei armată, fără ca popărele să mai fiă împovărate de dări, fiindă destulă de grele.
Maiestatea Sa a răspunsă delegaţiuniloră ur-mătărele:
„Asigurările de fidelă supunere, ce Mi le-aţi espri-mată acum, mă umplu de o sinceră mulţâmire. Pentru acăsta primiţi espresiunea graţiei mele.
Reîaţiunile monarchiei cu puterile esterne suntă cele mai amicale. Visita, cu care ne a înveselită în Kremsier Maiestăţile Loră împăratulă şi împărătesa Rusiei, apăru ca ună semnă plină de valore despre durata acelui raportă strînsă şi plină de încredere între domnitorii celoră trei mari imperii vecine, a cărei însemnâtată pentru pacea monarchiei şt a Europei v’ara putut’o anunţa înainte cu ună ană. In cea mai seridsă nisuinţă d’a menţine starea de dreptă garantată prin tractate ca basă a păcii şi ordinei, aflămă deplina cooperare a celorlalte puteri europene. Acestă unanimitate pentru asigurarea mareloră interese ale păcii formăzâ cea mai importantă garantă a succesului.
In acestă spirită guvernulă meu se silesce, în unire cu celelalte puteri semnatare ale tractatului din Berlină, d’a restabili erăşî în ţinuturile Balcaniloră ordinea legală, a cărei vătămare neaşteptată provocă, pentru liniştea şi bună starea poporeloră d’acolo, seridse pericule. Respectarea tractateloră şi menţinerea drepturiioră şi în-datoririloră ce isvorăscă din ele au fostă condiţiile acelei încrederi ce a pus’o Europa în poporele baicanice, creândă pen'.ru ele condiţiunile unei vieţi de stată politice independente. Menţinerea păcii şi apărarea inte-reseloră monarchiei va rămâne şi d’aci înainte cea din-teiu problemă a guvernului meu.
Proiectele, ce vi se voră supune spre tractare constituţională, voră dovedi că şi de astâdată s’a ţinută bine semă de situaţiunea financiară a monarchiei. Ad-ministraţiunea răsboiului primesee cu plăcere mijloacele totdeuna oferite cu bună-voinţă de d-vostră, ceea ce cu mulţămită recunoscă, ca să îmbunătăţăscă posiţiunea, ce are nevoiă de ajutoră, gradeloră oficerescî şi cade-ţiloră, fără a se spori preliminarulă totală. Desvoltarea progresivă a marinei mele de resboiu pe basa princi-
piiloră apărării litorale, stabilite în anulă trecută, o recomandă îngrijirii d-v6stră binevoitore.
Referinţele culturale şi economice în Bosnia şi Erţegovina progresăză mereu şi in modă îmbucurătoră. Şi de astă dată a fostă cu putinţă, d’a acoperi cheltuielile administrative din propriele venite ale acestoră ţări. Ună adausă din mijlocele comune nu se va cere. Guvernulă meu a făcută erăşî pentru anulă viitoră o reducere a creditului necesară pentru trupele din Bosnia şi Erţegovina.
Cu încredere şi deplină siguranţă conteză pe devo-tamentulă, pătrunderea şi zelulă patriotică, cu care d-v6stră sprijiniţi guvernulă meu în îndeplinirea impor-tanteloră lui probleme. In acestă înţelesă vă bineven-teză în celă mai cordială modă.
SOIRILE PILEI.
Nechibzuitulă „Ellenzâk* înregistrăză ună nou sgomotă alarmatoră. pice că la 16 Octomvre n. s’aru fi afişată în Aiudă placate, cari conţineau ameninţarea, că oraşulă are să fiă incendiată în năptea ur-mătore. De atunci, în stradele Aiudului patrulăză în tote nopţile două batalidne de soldaţi şi o gardă orăşenescă compusă din 80 de membri. Se (Jice» comitatulă Albei de josă să fi cerută introducerea dreptului statarQ. — Totă cu privire la acestă ellenzekiană scire, i se scrie lui „Nemzet* din Gluşiu: »Intre Valahi esistă <5re-care agitaţiune, der soirile de gr6ză suntă esagerate. Neliniştea se pare a fi relativă mai mare în comitatulă Albei de josă, der nici acolo nu e de temută vr’ună periculă imediată. Ungurii din provinciă, amintindu’şî grozăviile din 1848/9, vădă totulă posomorită. Valahii, ca să înspăimânte pe Unguri, au disă că Aiudulă are să fiă incendiată. Der acolo e cu atâtă mai slabă motivulă d’a se teme, cu câtă poporaţiunea este în preponderanţă maghiară şi în oraşă, ca şi în Zlatna şi Ighiu se află oştire. Momentulă celă mai demnă de luată în semă este sistematica împrăştiare a sgomoteloră de alarmă. Acesta provâcă nelinişte, der pănă acum autorităţile n’au primită la cunosciinţă nici ună dată positivă. In comitatulă Albei s’au luată tote măsurile pentru înlăturarea periculuîui." — Să nu se uite, că aceste sciri suntă anume fabricate de contrarii noştri şi au ună scop nu se pote mai mişelescă.
—0—
Câtă de adevărnte suntă scirile alarmatore date de foile unguresci, o spune o corespondenţă publicată în coda coşutistă din Cluşiu, datată din Aiudă la 23 Octomvre n., care cjice între altele: »Din gluma nepotrivită a unoră vagabuntjî şi 6menî de nimică, mai de multe orî s’au lăţită în publică vesti, ba de două orî s’au afişată bilete, scrise unguresee, ameninţândă pe funcţionari, şi anunţândă incendierea oraşului cu ocasiunea târgului ţinută la 16 1. e., şi încă »ca şi cum acesta ară face-o Valaehii.* Târgulă a trecută şi a fostă unuiă dintre cele mai bune, fără ca în decursulă lui să se fi dată vr’ună casă deosebită. Intr’aceea nu numai custodia de focă ci şi numeroşi cetăţeni îngrijau în decursulă nopţiloră ca siguranţa publică să nu sufere nici o conturbare. Au şi obţinută acelă resultată, că pe birişulă (sluga dela cară) unui bogătană de ungură l’au prinsă ca pe ună hotă de găini. Pentru casulă acesta poliţia orăşenescă n’a avută lipsă de nici ună ajutoră, cu atâtă mai puţină de două batalidne de ostaşi! Ce privesce aserţiunea, că în temniţa din locă ar fi deţinuţi 20 de popi românescî, sun-temă siliţi a arăta, că a fostă daună a se da locă la o astfelă de veste. In Aiudă se află ca la 200 de ares-tanţi, însă pentru delictă politică nu este închisă nici ună preotă, loculă pentru delicte politice fiindă în Oşor-
heiu. Pentru »statară* nu a recursă nici comitatul!! m nici vice-comitele, căci nu e la ordinea (Jilei nici incen diulă, nici răpirea, nici omorulă.* In fine, dice cores pondentulă, că la ună 4iar^ de 0 chiămare aşa di »seriosă* cum e »Ellenzek,* să recere o mai mare pre-cauţiune în comunicarea sciriloră alarmatore. — Prii urmare o nouă palmă a primită .seriosulă* 4*ar& c0?n‘ t tistă peste obrazulă celă grosă. Şi încă odată repetămi că aceste ameninţări suntă din isvoră ungurescă, cu. scopă de a înegri pe Români.
—0—
Totă în (fiarele unguresci cetimă, că d-lă Constantină Popă, absolventă de filosofiă, pe care senatuîă uni-verşitâţii din Cluşiu l’a fostă pedepsită pentru ,tnanifes-taţiunl anti-patriotice* cu detragerea pe patru luni a stipendiului ce-lă avea din fundaţiunea scăleloră graniţii-resci din Nâsăudă, —„pentrucă sa sculată cu furiă asupra stegului ungurescă ce Aatârna la o panoramă şi f numindu-lă obiâlă l’a spintecată, înlocuindu-lă cu st inelar-dulă României în colorile roşu, galbină şi albastru, gendarmulă, care a fostă martoră oculară la cele întem-^ plate, rupândă câte ună petecă din| amândouă steguriîe a arătată casulă înaintea judecătoriei cercuale din Rodm vechiă, presentândă totodată şi petecile din steguriîe frânte ca pe ună corpus delicti. Judecătoria a condamnată pe . d. Constantină Popă la ună arestă de trei săptămâni şi ,
0	amendă în bani de 30 fl v. a. Tabla regescă din Oşor-heiu a modificată acestă sentinţă şi pe »încriminatul,‘ care pe gendarmulă acusatoră la „numită putligarâ41 »simplu* şi »de nici o trâbă,* — l’a condamnată la aresta de şâse săptămâni şi amendă în bani de 1Q0 fl. v. a. fită resultatele şovinismului maghiară.
—0—
Din Deva ni se scrie, că afară de protopopul!! ' P a p i u au mai fostă traşi în cercetare criminală şi preotulă Popovici şi judele comunală (român!!) i din causă că cu toţii au sărită în apărarea intereselor!! bisericei române, protestândă în potriva uneltiriloră celoră ce facă proselitismă neiertată prin comunele române.
—0—
Societatea de lectură a tinerimei din institutulă teologică pedagogică gr.-or. din Aradă, cu inceputulă anului scolastică s’a constituita în următorulă modă. Ca preşedinte s’a alesă cu mare entusiasmă Dnulă profesori! ■ Vasilie Manga, vice-preşedinte: Teodoră Pinterfi ; secre- i tară: Joană Gacinca; notară Traiană Valiană; vice-notară: Georgiu Jianu; casară: foanu Iercană; bibliote-cară: Valeriu Magdu, vice-bibliotecară : Romuîă Vatian(!;A controloră: Demetriu Siebeşiană. In comisiunea literară: Corneîiu Lazarfl, Ioană Petrană, Ioachimă Turcu, Traianfl Vatiană, Alexandru Mihuţia, Nicolau Popovieiu, Romul!! Bortoşiu. In comisiunea revisoră: Dimitrie Muscană, ■ Nicolau Chicină, Constantină Pava.
—0—
„Kolozs. K6z.« scrie, că Saşii din Sibiu învaţă cu deadinsulă unguresee. Cursulă pentru înveţarea lim- , bei maghiare, ce s’a deschisă la scălele de stată de acolo, 1 e frecventata de aţâţa inşi câţi numai incapă în şalele de învăţământă. Se află 115 bărbaţi şi 100 femei înce-pândă dela 15 ani până la 60. Numărulă celoră ce n’au putută fi primiţi se urcă celă mai puţină la 100. •
—0—
Gimnasiului superioră din Baia mare i-a sustrasu ministrulă culteloră <}ice *D. Hirl,« — dreptulu de \m > blicitate, fiindă că institutulă n’a corăspunsă cererilortt ce !
1	s’au făcută. O deputaţiune a oraşului va ruga pe mi-
FOILETONtT.
Mănăstirea dela Bicsadă.
(Urmare şi fine).
Dâcă veneraţii fraţi ai acestei mănăstiri nici o biserică n’au fostă în stare a-şî ridica din venitulă de ună seculă, 6re merită să fiă părtiniţi? Judece lumea! Ore noi, ceşti mai lipsiţi, nu putemă cu totă dreptulă pretinde ca memoraţii călugări decă le plac veniturile dela poporă să se nisuâscă a imita binefacerile din apusă şi să-i tindă ori în ce formă binefacere poporului contribuitoră Sâu ddră dânşii poftescă să aibă numai roîulă de trântori? Nu ar avâ terâmă destulă de binefacere? Eu credă că da, numai voinţă trebue la tote. Acolo este Ţera Oaşului a cărui poporă este celă mai năpăstuită şi negligiată în privinţa culturală, ba eu nu credă că esistă alte ţinuturi locuite de Români în aşa orbiă şi miseriă ca acestea,
Suntă unii dintre inteligenţii acelui ţinută, decă îi potă numi aşa, cari cjică că n’ar fi bine ca Oşenii să fiă deşteptaţi, căci atunci nu-i va mai pute ţîne în frâu nimeni. Spre a ilustra acestă aserţiune mă voiu servi de ună esemplu care ne dă desluşire despre starea îr9_r re
se află poporulă română. In anulă 1883, de’mî aducă bine aminte, ţînându-se în opidulă Seini o conferinţă e-lectorală de cătră inteligenţii români din Satumare de care comitată se ţîne şi ţera Oaşului, din totă ţera Oaşului, numai ună singură omă cu carte a participată la acea conferinţă. Totă atunci fiindă chemată ună preotă română la conferinţă a (J‘să: »Cum să mergă eu la a-dunarea românâscă, să se supere solgăbirăulă, apoi cine ’mî va scote birulă, 6re venivoră Românii să poruncâscă la Oşenl să’mî aducă fânulă?*
Eată unde să află poporaţiunea acelei provincii, căci dispună cu ea ca cu iobagi, încă nici pănă acolo nu este deşteptată poporulă ca preotului, ca unui părinte sufletescă să-i stee spre serviţă şi fără solgâbirău. Ce dovedesce acesta? Au nu sclavisarea şi lăsarea în orbiă a poporului, care în starea în care se află se tractâzâ ea cu vitele. Nu aşa procedă părinţii sufletesc! înzestraţi eu prudinţă pastorală, ci mai întâiu deşteptă poporulă şi deşteptându-lă îi nobilileză sâmţuîă, ca să se alipescă de preotulă său cu căldură şi cu totă iubirea. Atunci fiă sigură orî cine că preotulă nu va avea lipsă de solgă-birău, ci dacă dânsulă e păstoră va şi avea puterea unui păstoră faţă cu credincioşii săi.
Totă în acele ţinuturi aprope de mănăstire stau agrii nelucraţi, spinoşi şi plin* de arini. Oşenii flămân-(Jescă. Eu credă că s’ar pute răspândi chia.’ă din mă-
năstire lumină intre omeni în privinţa cultivarei pamen-turiloră loră şi în privinţa unei economii raţionale. Apoi 6re n’ară pută fraţii afla în mănăstirea loră şi ună locă ca adăpostă industriei ? Aşa crecjă că da. De nu pentru alta, celă puţină să aibă orecare distragere şi să nu-şi urască filele senine ce le lasă bunulă Dumneijeu şi preste acelă claustra.
Ar fi forte de dorită ca iubiţii fraţi să-şi schimbe procederea de până acumă, căci pe lângă asemenea activitate şi cu astfelă de binefaceri, totă Românulă iubitorii de poporă, va trebui să-lâ deştepte ca să nu-şl mai strice opincile călătorindă spre a-şl duce dinariulă unui Mo-lochă. Când călătoresc! prin acelă ţenută frumosă şi ve(Ji pe Oşenii frumoşi cu sănătate de goronă, înse cu sărăcia în şele, te ddre inima. Românii llâmâtKjescă pe uliţi pe când ţiganii’să sătui ca saculă. Da, căci ei au meşte-şugă bună, lucră pe îleu ca fauri cugeţi că-să ciclopii din mitoiogiă. Apoi Jidovi, în lungulă şi latulă ţerei Oaşului trăiescă 4‘^e d’albe ca în Canaană unu ca păpucară alţii ca cârciumară. Numai Românulă e lipsită şi streină în | ţera s’a. —
Nu ară pută cuvioşii călugări da niscarî ajutore din sumele intrate, la câţiva copii sărmani, ca să înveţe făuria sâu alte măestrii mai trebuincidse poporului. Mai departe s’ar pute face o economiă de modelă pe pămen-tulă mănăstirii şi s’ar pută infiinţa nisce ateliere de
Nr. 230.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
nistrulă să’i acorde pentru acesta ana dreptuia de pu-blicitaie.
—o—
O întrunire a grupurilora liberale s’a ţinuţii la d. Dumitru Brătianu şi s’aadmisa ideea coa li sării oposiţiunii din România. S’a alesa una comitete care să se pună în relaţiă cu comitetula liberalilora con-servatorî, spre a forma coaliţia în contra regimului ao tualQ. Comitetula alesa se compune, după cum <Jice «L’Indâp. roumaine,* din d-nii: D. Brătianu, M. Co gălniceanu, C. Boerescu, G. Mârzescu, I. Docana, Giani, generala Haralambie, P. Grădişteanu, P. Cernă tescu, Cozadini, P. Buescu şi G. Paladi.
—0—
Ministerula agriculturii din România a supusa con siliului de miniştri una proiecta de lege, prin care minis terulO e autorisata să procure mieiloră agricultori utila giulQ agricola perfecţionată, pe care aceştia din urmă s&’lO plâtescă în mici rate.
—0—
Generaluia Brialmont,J sosinda în Bucurescî, a fosta primita de ministrula de resboiu, generaiula Fălcoiana Densulu a plecata la Chitila să examineze fortificările, ce se lucreză cu mare activitate.
—0—
In filele trecute s’a jefuită cassa de bani a preşedintelui de tribunala din Elisabetopole. Hoţula sciuse să ajungă în posesiunea cheii. A luata din cassa 500 11 Pănă acum nu s’a descoperita făptuitorula.
vinovatului ordonă cercetare criminală în organăi bisericescă, 'care şi-a făcută şi a
HOŢUL0 DE PÂGUBAŞtf!
Deva, 26 Oct. 1885.
Tota e adevărata că «Ungurulă te bate Ungurula le judecă. * Din incidentuia de tristă memorie a convertirii câtorva familii române gr. or. din Bârcea-mică, la confesiunea ev. reformată, sub protesta de »rema ghiarisarea Unguriloră valahisaţî,* după cum se scie şi din colonele «Gazetei,* d-ia Ionfi Papiu protopresbiterula gr. or ala tractului Devei, împinsă de dâtorinţa impusă de funcţiunea ce-o pârtă, a făcuta arătare în contra notarului Szânfo Kâroly din Pestişuia de josa, pentru agitare şi conturbare de religiune, şi după natura lucrului să aştepta şi era în drepta să se aştepte la una resultata favorabila în privinţa acestei delicate causă. Totodată numituia d-nă protopresbitera a eşita afară în comună, pentru a se convinge la faţa locului, despre adevărata stare a lucrului, ca astfelâ apoi basata pe adevărfl, se pâte face paşii necesari ulteriori în deplină cunoscinţă de causă.
Dar ce să ve^î? Notarula turbulentă, sub pretesta, că protopopuia, eşinda în comună ar fi ţinuta adunare secretă şi ar fi agitata în contra naţionalităţii maghiare, a făcuta arătare la procurorulQ regesca din Deva, pentru agitaţiune şi conturbare a liniştei publice calificată în § 173 ală procedurei criminale, în urma acestei insinuări, procurorula regesca numai decât a a şi făcuta la tribu-nalulft reg. din Deva propunerea, ca să se ordoneze cercetare criminală prealabilă în contra lui I. Papiu, ceea ce s’a şi făcuta la momenta, şi pănă ce aceste şire vora vede lumina, investigaţiunea îşi va fi luata începutula în comuna respectivă.
Singurii acesta casa ar fi de ajunsO, pentru ca să se potă judeca cu totă positivitatea starea actuală a Ro-mânilorâ în acesta stata poreclita constituţionala.
Pre când tâtă lumea nepreocupată a aşteptata, ca adevăratula agitatora şi conturbătora de religiune să-şî ea pedăpsa meritată, organele justiţiei vina şi la o sim-
plă insinuare a
contra acelui organu bisericescu, care trebuită se-şî facă datorinţa. Voma ave după cum să vede, ocasiune, a raporta încă mai în detaila, despre acesta casa; de astă-dată fiă de ajunsa a spera, oâ ono-rabiluia d-na acusata şi eu acăstă ocasiune va sci în tempina cu resoluţiune nedreptăţile ce să faca Românilora şi va stărui, ca adevărata să esă la lumină.
DIN BUCOVINA.
Cernăuţi, Octomvre 1885.
Grele timpuri au venita peste Bucovina. Polonii s’au aliata cu Rutenii şi aşa uniţi strigă şi înjură contra Apologiei. Două jurnale «Gazeta polska* şi „Bucovena* sunta totdeuna pline de injurii asupra Românilora. Polonii (Jich că Bucovina este ..Galiţia nouă* şi se portă cu visuri că Bucovina va veni sub Galiţia. Românii noştri ce facă ? — faca şi ei ceva — adecă taca. Unii cu sentimente mai românesci dică : «la ce ne-a mai trebuita nouă Apologie, nu trâiama bine, aveţi să vedeţi ce are să fiă.* — Tota ce simţesce românesce s’au grupata împrejurula a doi corespondenţi de pe la parele române. F6ia «Candela,* cu ai ei redactori şi luminători, ar trebui să răspundă la atacurile din partea Po-loniiora şi RutenilorQ. Dăr o profundă tăcere a cuprinsa inimile tuturora — ce ore să fiă9 să nu se afle în adevărO nimenea, care să răspundă acelora foi?—Nu se scie! — Una însă se scie şi aceea este, că de când au începută a se publica unele lucruri despre Bucovina în «Gazeta Transilvaniei,* omenii au prepusa pe una bieţii creştina, care nu scie nicî^cu spatele. Fiinda lu-crula astfeia, sunta nevoita a declara, că corespondentul a acelora articule nu este acela pe care îla socotiţi, ci una altuia şi cine voesce să mă scie, întrebe la Redac-ţiunea acestui jurnalfi şi va eunosee cine sunt. Eu iau însă responsabilitatea tuturora articulilora ce le voiu mai scrie şi vă promită că mai curendă veţi trebui să vă corigaţî, decâtfi eu să înceta cu corespondenţele. Despre ceea ce scriu sunt gata a mă justifica ori cui, ori şi când şi orî şi unde.
Nu’ţî-e ciudă când te mănâncă streinul, căci streinul nu pote trăi decă te va lăsa pe tine în pace; ci’ţl este mai mare ciudă, când ai tăi te năpăstuescă mai rău decâtă stre-inulD. Vă voiu comunica una casa, ca să vedeţi câta ajutora i se dă Românului dela nisce pretinşi Români, ^a esamenula de maturitate în Sucăva s’a întâmplata, că directoruia gimnasiaîa a întrebata pe abiturienţii ro-
mâni, decă aceştia n’au de gând a să se retragă dela esamena. Bigh sâmă a voita, ca bieţii tineri să se lase de studiu tocmai când erau se-lfi termine. Neretrăgen-du-se abiturienţii, au fosta trântiţi la ’esamenfi. (Toţi Românii? Asta este aprope de neeredută. — Red.) Aşa se’ntemplă în Suceva, aici unde «Şcola română« îşi are sediuia ei, o păţesca astfeia abiturienţii români, dela una Româna, care a ucisa şi societatea literară a studenţilora români din Suceva.
Cum vorh pute Bucovinenii să ajungă la ceva. când unuia se mănâncă pe altuia? Profesorală Stefureaca din Suceva a edata o carte de cetire pentru clasa I. g'mnasială — şi ce credeţi — o pote vinde? ferâscă D-^eu! Societatea lui u muta este în contră, aceea care se mândresee că lucră pentru popora. Bietuia Stefureaca a făcuta buna culcuşa pentru şârecî. — Gramatice române nu avemfi, avema însă literaţi, didascall şi dăscăli — âmenî cu carte, cari toţi faca o lume pentru sine şi nu le pasă de ceilalţi, fiecare are ortografia sa : unuia s’a jurata a fi soţa fidela ala lui u muta şi a ră-
mână şi eia ca vocala acesta, din simpla causă că alţii nu voesca să-i cate în obrazfi. Altuia ârăşi află o altă causă şi când te uiţi nimeni nu lucră nimica. Dacă îi dai pe faţă se supără şi nu mănâncă cu talele* gândin-du-se cine să fiă blestămatulă acela care a scrisa aeâsta. Numai astfeia n’a merge. Rutenii şi Polonii lucră din răsputeri. Românii con dolce amofe duca una far niente. Am aurita că Calendarula pe a. 1886 să-ia edee «Academia ortodocsă.* Voma vedea ce va mai fi.
Studenţii români dela Universitatea din Cernăuţi au aranjata în 4 1. c. una comersă festiva, la care participară una bucheta frumosă de dame tinere şi drăgălaşe ca nisce păsărele, şi multe persone notabile. — Se scie că ceilalţi studenţi se separaseră, voinda a arăta câtă vieţă au şi în urmă a rămasa că ei n’au arătata nici o viaţă. Românii au serbată (Jiua de ^ Oct. însă cu mare pompă. Junimenii şi teologii erau adunaţi în catedrală, er sera la eomersula festiva. Presidentuia comersului d-la G. Popovicî ţinu cuvântulă de deschidere. Apoi se cânta cântecuia studenţilora academici in limba latină. Intre pausă musica regimentului 41 întonâ mai multe opere. D-la G. Popovicî vorbi în limba germană despre însemnătatea Universităţii din Cernăuţi şi care este datorinţa Românului faţă cu ea. La aceste cuvinte răspunse Rectoruia magnifica Dr. Hiler. — Mai vorbiră încă profesorula Schuler de Libloy, Dr. V. Mitrofanovicî şi apoi studentula în teologiă d-ld P. Dlujanschi, despre facultatea teologică în raporta cu celelalte facultăţi şi qice, că la o astfeia de festivitate ar trebui să participe tâte naţiunile, manifestându-şi astfeia lealitatea lora faţă cu imperiulă habsburgica. La aceste cuvinte răspunse de-canuia facultăţii teologice P. Cuv. Sa V. de Repta. Vorbiră încă cu multă dulcâţâ prof. I. BumbacQ şi alţii.
Acesta comei sa a fosta o espresiune fidelă de lealitate pentru imperiulă habsburgica der totodată şi una argumenta puternica, că Românula este domna In acestă ţerâ şi nu naţiunile, cari se ridică astăzi, voinda a i-cânta Românului ,eterna amintire.*
De ore-ce am vorbita mai susa de Ruteni, nu pota fini acestă corespondenţă, fără de-a întreba, când vora asculta omenii noştri şi nu vora primi în seminariula ar-chidiecesana mai mulţi Ruteni decâta Români? Toţi Rutenii sunta contra Apologiei şi apoi consistoriula tota cu dânşii ţine? Ore de-ar fi aţâţi Ruteni în ţerâ câţi Români, ara mai pute sufla Românula ? Căutaţi ce faceţi, căci eu vă privigheza.	Căletorescu.
CONVOCARE.
industriă mai uşără, în edificiile aparţinătâre mânăstirei. Cu lucruri de aceste creda, că nici decum nu s’ara profana păreţii mânăstirei, ci din contră s’ara rosti asupra lorfi binecuvântare din partea celora spriginiţî.
Ar fi de dorita, ca veneratulfi ordinariata diecesanfi din Gherla, să cerceteze ce se întâmplă prin Bicsadu, şi apoi să orânduâscă a se da din jertfa mielului câte una oscioră şi miserei plebe. A sosita, creda, timpuia să ne cu-getăma seriosa despre o modalitate cum trebue organi-sată şi străformată numita mănăstire. Cu durere trebue sS vedema câta de multa este apesata bietuia popora română, ela duce în spinare tote sarcinile şi vai muIte’sQ li-pitorile cari îla sugă, însă puţini sunta aceia cari lucră cu consoienţositate pentru binele lui, mari povare portă de cari dâră numai sântulfi şi bunulil Dumnezeu îla va scăpa. De ce se fiă mai tare împovărată prin astfeia de aşezăminte sânte. Mănăstirea trebue să capete o asemenea organisaţiă ca se fiă pentru binele temporala ala poporului. Decă nu va succede acesla, atunci poporuia s8 fiă deşteptată să nu mai jertfescă la idoli vii, căci trăimă iu veculă numita aia luminilora.
Să privima cu deplină judecată şi fără cea mai mică preocupaţiune, cum în tote, numai opinca trebue se ducă sarcinele, apoi încă să mai jertfâscă şi acolo unde de o parte nu este omuia sîlita, de altă parte se află în
totu sătulă biserică şi preota în care cu totă pietatea să pote ruga lui Dumnezeu, pote onora cum vre şi memoratele sărbătoresc!, p6te aduce jertfe la altar-a prin preoţii locali, cari şi ei au lipsă de sprijinuia poporului. Sumele ce se duca la Bicsada pota întră şi în favorea preoţiloră de miră. Firesce aici înţelegă pe acei preoţi, cari îşî crescă familiele după rânduiala naturei, ca preoţi români ce simtă românesce, nu ca d. e. eelă din Baia-spie unde casa preotului româna pare a fi una colegiu reformata. —
Precum pâte să se convingă ori cine, din începută până la finea acestora şire fără să fiu preocupată, am arătată cu deplină linişte relele ce bantuc unele părţi locuite de viţa traiană. Am	locurile de pietate,
după mine, ară fi să se înmulţescă şi mi-am esprimată dorinţa să fiă şi între noi Românii de aceste însă cu alte metode, şi cu organisaţiune salutară. La asemeni locuri şi eu voiu duce dinariulfi meu, der numai dâcâ voră fi ună foculară de binefacere şi totă atâtea centre de cultură pentru poporală româna. Din contră le de-chiară de înşelăciune. Acesta este părerea mea şi credă că voră fi şi alţii cari se voră alătura la acesta părere.
Visitatorulă.
Reuniunea învăţătorilorfi gr. or. români din dis-trictiilă XI ală Făgăraşului, îşi va ţine anulă acesta adunarea generală ordinară în dilele 24, 25 şi 26 Octomvre a. c. st. v. în opidulă Făgăraşă. — Onoraţii membrii ai acestei corporaţiunî — învăţătorii gr. or. dm protopres-biteratele Făgăraşa, Agnita şi Cohalm, cum şi alţi bărbaţi iubitori aî educaţiunei, sunta poftiţi a lua parte la acestă adunare în număra câta se pote de însemnată.
Programul ă.
Joi, 24 Octomvre a. c. st. v.
1.	Şedinţă.
Discutarea şi deciderea asupra raportului anuală ală comitetului centrală.
Supracensurarea raţiociniiloră şi darea de absolutoră ; statorirea bugetului pentru anula 1885/6,
Constituirea reuniunei pe una periodă nou de trei ani conformă statutelora.
2.	Şedinţă.
Desbaterea generală asupra temei: disciplina şi mijlocele prin cari să pote ajunge ea în scolele elementari.
Vineri, 25 Octomvre a. c. st. v.
3.	Şedinţă.
Desbatere generală asupra temei: modulă tractărei sciinţeloră reale în scolele elemeutarî.
4.	Şedinţă.
Critică asupra disertaţiunei: învăţământulă intuitivă ca obiecta în clasa ântâiă, preferinţa iui faţă de rătăcirea din trecuta, de Ioană Bonea.
Raportulă comisiunei de trei asupra Abcdarului ilustrată pentru scâlele elementari de Dometiu Dogariu. Sâmbătă, 26 Octomrre a. c. st. v.
5.	Şedinţă.
Participarea in corpore la celebrarea sf. liturgii, din incidentuia sărbătorei m. muc. Dimitrie.
După eşirea din biserică, probă generală asupra .producţiunei literare* ce să arangează sera în 26 Octomvre a. c. st. v.
6.	Şedinţă.
Raportele comisiunilora pentru esaminarea raportului generala, a încasârei tacselora dela membrii etc. Inchierea adunârei generale.
Din şedinţa comitetului centrala ală reuniunei învă-ţătoriloră gr. or. români din districtulă XI ală Făgăraşului, ţinută la 4 Octomvre 1885 st. v.
Făgăraşa, 12 Octomvre 1885 st v.
Nicolou Aronă,	Nicolae Ludu,
v.-preşedinte.	secretara.
SOIRI TELEGRAFICE.
NIŞtJ, 26 Octomvre. — Scirea dată de Bulgari, că trupele sârbesc! au trecută graniţa, se desemnâză de cercuri competente ca cu totulă neadevărată.
Editoră: Iacobă Mureşiann.
Rftllafllfipft 1‘OttnnnBuliiirt » Tlri A 1,îmi	--
Nr. 230.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Gur*a)u la buraa da 'Visaa	Bursa de BueurescX
CursiHu pieţei Braşavă
din 26 Octombre st. n. 1885.
Cota oficială dela 13 Octomvre st. v. 1885.
din 27 Octombre st. n. 1885.
Rentă de aură 4°/0 . . . 98 60 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 90.90 Imprumutulă căilor! ferate
ungare................148.25
Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostă ung.
(1-ma emisiune) . . . 97.— Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) .... 124 50 Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostă ung.
(3-a emisiune) .... 10850 Bonuri rurale ungare . . 103.— Bonuri cu cl. de sortare 1C2 50 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă...................102.75
Bonuri cu cl. de sortarel02 25 Bonuri rurale transilvane 101.79
Bonuri croato-slavoue . . 102,— Despăgubire p. dijma de
vină ung...............97.70
Imprumutulă cu premiu
ung....................118 —
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 121.30 Renta de hărtiă austriacă 82 30 Renta de arg. austr. . .	82 55
Renta de aură austr. . . 108 90 Losurile din 1860	. . . 140 50
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 884 —
Act. băncel de credită ung. 286 25 Act. băncel de credită austr. 284. — Argintulă —. — GalbinI împărătesei .....	5.93
j Napoleon-d’orî.......... 9.95
! Mărci 100 împ. germ. . . 61.45 | Londra 10 Livres sterlinge 125.05
Renta română (5°0).	.	.	.
Renta rom. amort. (5°/0) .	.
» convert. (6°/0)	.	.
împr. oraş. Buc. (20 fr.) .	.
Credit	fonc. rural	(7%)	.	.
»	„	„	(5°/0)	■	•
»	»	urban	(7%)	.	.
•	•	,	(6°/o)	•	•
»	»	»	(5°/o)	■	•
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	* Naţională
Aură..........................
Bancnote austriace contra aură.
Cump.
86
90 Va 87V* 31
101V*
853/*
97V* 90 V*
803/a
13.
. 2.01
vend.
87
91 Va
88 32
102
86V.
98
81
81V>
121/.
2.03
Bancnote românesc! . . .	. Cump. 8.78	Vând.	8.80
Argint românesc ....	. * 8.70		8.75
Naooleon-d’or!		. » 9.92	>	9.96
Lire turcesc!		. * 11.17		11.25
Imperial!		. . * 10.15	•	10.20
Galbeni		. . » 5 87	>	5.92
| Scrisurile fonc. »Albina*	. » 100.50		101-
Ruble Rusesc!		. » 122.—	>	123.-
Discontulă
-10 •/.
o pe ană.
Numere singuratice ă 5 cr. din „ Gazeta Transilvanieiu se potUt cumpăra în tutungeria lui I. GROSS.
.............I.....
•©O.
...M..nn..n«.
laof ©ria
ESFOSITXUNEX DELA BUDAPESTA.
9
Aducemu la cunoscinţa generală, că pentru comoditatea onor. publică amă predată
DEPOSITULU PRINCIPAL*
ală
LOSUEILOEă N0STEE DE ESPOSIŢIUNE,
agreate de toţi cassei de sehimbu a d-lui
Friderică Orendi, strada Teatrului No. 94.
0	Onor, publică află aici ună asortimentă escelentă de numere
şi serii până la (Jiua tragerei, adecă 31 Octomvre 1885 “inclusivă.
Preţulu neînsemnată ală unui losă ă 1 fl. şi 11 bucăţi numai cu 10 fl., recomandă o participare câtă mai vină la acostă lo-teriă bine pro văzută cu câştiguri fdrte însemnate
Câştig ulu principalii singurii jiindii de fl.
100,000	şi împarţitu cu totulH în 4000 câştiguri.
Onor. publică îşi împlinesce printr’o participare câtă mai viuă la acestă întreprindere aţerii totodată şiodatoriă patriotică, careservesce de decdrea fiecărui patriotă.	Cu distinsă stimă.
ADMINISTRAŢIA LOTERIEI
esposiţinnei regnicolare de Budapeşta din 1885.
o
a
f	1
Anunciuri în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. — cr. 6. Pentru inserţiunî şi reclame pagina a III linia ă fl. — cr 10.
Pen	tru rep	eţi	ri se	ac	6r dă	u rmătd rele	rab ate:	
Pentru	repeţiri	de	3 —	4	orî	.	.	ioţ
>7	77	7»	5—	8	77	.	.	15°|.
77	77	77	9—	11	77	.	.	20° a
77	77	77	12 —	15	77	.	.	30°|0
7 )	77	77	16—	20	77	.	.	40°o
Dela 20 de repeţiri în susă
Pentru anunciuri ce se publică pe mai multe luni se facă învoiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai .susă.
50°|.
Anunţămă aceloră onoraţi cetitori, cari voră binevoi a se abonâ la foia ndstră de aici încolo că avemă încă în reservâ numeri dela începutulă anului 1885, prin urmare potă să aibă colecţiunea intrigă.
Administratiunea >Gaz. Trans.»
Mersulu trenuri lord
pe linia Preflealfi-BudapeHta şi pe linia Teiaşil-A.radlfl-Hudai>eEita a tei ferate orientale de «tatii reg. ung.

Predetilă-Badapesta
Trend
de
| eraone
Trend Trend Trend accelerat omnibus omnibus
BucurescI
Predealu
Timişfl
Feldiora
Apatia
Agostonfalva
Homorodă
Haşfaleu
Sighişora |
Elisabetopole
Mediaşă
Copsa mică
Micăsasa
Blaştu
Crăciunelă
Teiuşfi
Âiudă
Vinţulă de susă
Ui6ra
Cacerdea
Ghirisft
Apahida
Claşia
Nedeşdu
Ghirbău
Aahirişă
Stana
Huiedmă
Ciuda
Bnck
Br&tca
R6v
Mezo-Telegd F ugyi-Vâsârhely Yârad-VeJinţe
(Iradia-marc	j
F. Ladâuy
Szolnok
Bada-pesta
Viena
6.22
7.01
7.33
8.01
8.45 10.10 10.29 10.39 11.19 11.54 12.12 12.56
1.30
1.45
2.11
2.55
3.17
3.24
3.31
4.09
5.36
5.56
6.08
6.29
6.45
7.00
7.26 7.48 8.28 8.47 9.06
9.26 10 01 10.20 10.30
10.37 10.51
12.37 2 58
6 03
6.35 3.00
Nota: Orele de n6pte
500!
9 45 9.47 10.11 10.44 10,51 11,18 11.36 11.61 12.23 1.19 1.80 1.37 2.05 2.25 2.36
3.13
3.40
4.01
4.24
4.49
5.58
6.08
7.14
7.43
8 22 8.48
9.13 9.18 10.31 1207 2.10 2.45 8 00
7.45
12.50
1.C9
1.40
2.27
2.55
3.88
4.17
4.47
5.42
7.97 8.0! 8.21 9.0i 9 43 10.02
6.20 6.59 7.15 7.43 8.29 8.55 9.04 9 12 1023 12.32 12.59
10.37 12 5: 4.45
10.05
10.50
Budapesta—Predeald
Trend
omnibus
Trend
accelerat
8.00|i
8.34 8.59
9.34 iO.16 11.04 12 17 12.47
1.21
2.05
H.08
3.39
3.55
4.0
8.22
10.30
Viena
Budapesta Szolnak ?. Ladâuy Oradea mare Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd Râv Bratca Buda Ciuda Huiedin Stana Aghiriş GhirbSu Nedeşdu
Clnşiu	|
Apahida
Ghiriş
Cucerdea	^
Uiora
Vinţulă de susă Âiudă
Ciăeiuneîă
Blaşă
Micăsasa
Gopşa isică
Mediaşă
Elisabetopole
Slgiş6ra
Kaşfaîea
Homorod
Agostonfalva
Apatia
Feldidra
Timişă
Freds&lă
BucurescI
6.05
surdă cele dintre liniile grose,.
6.47
10.37
1.44
5.83
12 0 > 12.31 2.16
3.12
3.32
3.41
3.50 4.25
4.50
5.41
6.0?
6.40
7.00
'4'
7.15
1.45 3.41 5.21
6.41
7.14
7.42
8.31
9.01
10.0!
10.16
11.24
11.43
11.45
12.08
12.22
1257
1.27
1.45
2.06
2.31
2.50
3.48
4.19 4.34 4.53
5.20 53
6.07
632
7.30
11.35
Trend
omnibus
Trenu
de
persdne
Trend
omnibus
8.15
7.29
8.27
9.45 9.59 10.28 11.36 12.10 j 12.48 1.31 2.56 3.29 4.0u 4.18 4.36 5.05
6.20
9.11
11.26
1.28
2.00
211
2.34
3.18
3.41
4.01
4.26 5.08
5.27 5.50
6.02
6.24
6.43 7.03 7.28
8.51 9.81
9.43
9.51 9.58
10.24 10.44 11.28 1:1.44 12.18 12.36 1.22 1.56 2,34 3.02 4.41 5 30
6.03
8.35
7.14
8.03
11.4-4
2.31
6.01
6.40
7.20
8.01
10.05
11.02
11.3
12.14
1.09
1.50
2.48
3.23
4.56
9.4«
t mrT
Teiuşft» l .’adâ’liiidapesia				Biidape>u:i>	1 r:ul A-T«liişA.			
	Trend	Trend	Trend de		Trend de	Trend	Trend	
	omnibus	omnibus	persone		persdne	acccleratd	omnibus	
TeinşA				Viena		7.15		
	11.09	—	3.56		11.00		—	
Alba-Iulia	11.46	—	4.27	Mudapesta	8.05	1.45	8<'0	
Vinţulă de josă Şibottt	12.20 1252		4.53 5.19	Szohî'tk S	11.02 11.12	3.44 4.02	1140 il2 00	
Orăştia	1.19	—	5.41	Arad ăi	3.37	7.53	5.25	
Blmeria (Piski)	1.48	—	6.08	Glogovaţă	4.13	—	6 19	
Deva	2 35	—	6.39	Gyorok	4.38	—	6.46	
Branieica	3.04	—	7.04	Paulişă	4.51	—	7.00	
Ilia	3.36	—	7.29	Radna-Lipova	5.10	—	7.23	
Gurasada	3 50	—	7.41	Conopă	5.38	—	7.51	
Zam	4.25	—	0.12	Berzova	5.57	—	8.10 5.581	
Soborşin	5.09	—	8.49	Soborşin	6.42	—		
Bârzova	5.56	—	9.29	Zam	7.14	—	9.28	
Conopă	6.18	—	9.49	Gurasada	7.43	—	9.56	
Radna-Lipova	6.57	6.14	10.23	Ilia	8.01	—	10.17	
Paulişfl	7.12	6.30	10.37	Branicîca	8.21	—	10.38	j
Gyorok	7.27	6.47	10.52	Deva	8.47	—	11.05	
Glogovaţă	7.56	7.17	11.18	Simeria (Piski)	9,05	—	11.23	
Arailft	8.10	7.32	11.32	Orăştiă	10.10	—	12.24	
Kzolnok (	2.39	12.00	4 53	Şibotă	10.43	—	12.53	
	3.16	12.14	5.10	Vinţulă de josă	11.04	—	1.22	
ISudapesta	7.10	2.10	8.16	Alba-Iulia	11.19	—	1.40 2.?4	
Viena	—	8.00	6.05	Tciuşâ	12 05	—		
Ara?Ift*TfmIş4r&				feiimcrf» (Piski) Petraş^iiX				
	Trend	Tratm «ie	Trend de		Trend de	Treuă	Trend	
	omnibus	persesc:	persone		persone	omnibus	omnibus	
Aradâ	6.00	12.55			6 39	11.50	2.23	
			8.25					
Âradulă nou	8.25	1.21	8.36	Streiu	7.05	12.27	3.00	
N6metli-Sâgh	6.50	1.46	8.54	Haţegă	7 63	1.19	3.49	
	7.19	2 18	9.13	Pui	8.46	2.10	4.40	
Orezifalva	7.38	2.36	9.25	Oivadia	9.33	2.57	5.28j	
Merezifalva	7.56	2.53	9 36	Baniţa	10. tl	335	607	
	8.42	3.40	10.06	F ©firoşeni	10.43	4.04		
Tlmiqf6r a-Ar ad				Pctroseni—	Simeria (Piski)			
;	Trend de persdne	Trenu de persdne	Trend cmnibns		Trend omnibus	Trend omnibus	Trenă de pers.
Tiaaaiş&ra	6.07	12.25	5.00	Petroşcnl	6 49	9 33	5 28
Merczifalva Orezifalva	6.40 6.51	1.16 1 34	5.50 6.07	Baniţa Grivadia	7 27 806	10.14 10 54	6.08
Vinga	7.08	2.04	6.32	Pui	8.50	11 r7	7,35
Nâmeth Sâgh	7,23	2.25	6 53	Haţegft Streiu	8.31	12.17	8 0?
Aradulă nou A	1JL	740 n Ktx	254 O	7.24		10 A 6 1 r\ uo	12.58 i QK.	8 44 O