RSOiOŢICNU ŞI ABSISISTRAfn SEi t
BRAŞOYtf, piaţa mare Nr. 22.
,<JAZETA“ IESE ÎN FIECARE ţJI.
Pe anfl an fi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior.
EosU&ia şi străinătate:
Pe anfi 40 fr., pe ş£se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANULtJ XLVIII.
S£ PRENUMERĂ:
la poşte, ia librării şi pe la dd. corespondenţi. ANVN OIURZLE:
Oseriă garmondtt 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorkorT nefranoate nu aa prlraesoB. — Marusoripte rh aa retrămltă.
m 229.
Duminecă 13 (25) Octomvre.
1885.
Din cansa S-tel sărbători de Luni, (fiaralft na va apare până Marţi sera.
Braşovtl, 12 (24) Octomvre 1885.
Aialtâerl, Joi, s’au deschisa şedinţele dele-gaţiunilorti austro-ungare în Viena, fiindu aleşi ca presidenţî în delegaţiunea ungară cardinalulă Haynald, âr în delegaţiunea austriacă corniţele Falkenhahn.
Ne putemu aşteptă de astă dată la nisce disensiuni f6rte interesante în delegaţiunî, cari voră avă ca obiectă politica esterioră a monarchiei năstre. Preşedintele delegaţiunei ungare Dr. Haynald a şi accentuată în discursulă său, că problema ce voră avă se-o resolve delegaţiunile în rendulă acesta este mai grea ca cele anteriăre, pentru că mai întâiă e vorba de noue sarcini, cari deja apasă greu poporaţiunea ţârei, apoi fiindcă „în urma evenimente!oră celoră mai noue în peninsula balcanică s’au încurcată relaţiunile politice ale Europei."
Haynald sperăză însă, că va succede delega-ţiuniloră de a afla cheia prin care „să păta satisface tuturoră necesităţiloră, de cari nu se păte lipsi guvernulă spre a pută atinge scopulă statului “ şi totuşi „să nu părdă din vedere, câtă de multă trebue să ducă în spinare ţăra, a cărei putere de dare şi aşa este destulă de încordată şi care sufere aşa de multă în urma crisei economice, ce s’a iscată scă(Jendă preţuia pro-ducteloră pământului."
A aduce în consonanţă trebuinţele infiinite ale statului, cu interesele economice ale popora-ţiunei e în adevără în împrejurările actuale o problemă fărte grea şi este aprăpe cu nepuţinţă ca ea să se resolveze spre mulţumirea ambeloră părţi.
Bugetulă comună ală monarchiei s’a urcată dela anulă 1869 inedee dela 89 la 119 miliăne şi în preliminarulă, ce se va presenta acum delegaţiuniloră, earăşî să cere c’ună jumătate de milionă mai multă, cu totulă pentru 1886 se ceră 119,724,748 florini, adecă cu 491, 238 florini mai multă ca în anulă trecută. Acăsta sumă se pretinde cu tdte că preliminarulă estraordinară pentru armată s’au împuţinată cu 1,700,997 florini.
Cheltuielile mergă aşadâr crescândă înainte şi încurcăturile în relaţiunile politice ale Europei de sigură nu voră contribui ca să se micşoreze. Caracteristică este, că preşedintele delegaţiunei austriace nu atinge cu nici ună cuvântă evenimentele din peninsula balcanică, ci accen-tuăzâ numai „trebuinţa ce să sâmte în generală d’a se susţină pacea." Se pare, că cei din Austria nu se temă aşa de multă de încurcăturile orientale ca cei din Ungaria, ori că evită cu in-tenţiune d’a accentua dificultăţile esteridre spre a dovedi prin acăsta, că au deplină încredere în politica comitelui Kalnoky.
Din decursulă discusiuniloră, ce se voră nasce In sînulă delegaţiuniloră vomă pută vedă, dăcâ este adevărată faimă ce s’a fostă lăţită, că posi-ţiunea comitelui Kalnoky ar fi sdruncinată din causă, că cei din Berlin n’ară fi mulţumiţi cu purtarea lui şi i-ară fi luată în nume de rău mai alesă, că a încungiurată pe Regele Milană să-şi mobiliseze armata,
Nu mai încape îndoălă, că la încurcarea relaţiuniloră politice ale „Europei," de care ne vorbesce cardinalulă Haynald, au contribuită afară de Bulgari, în rnuvo măsură [şi armările şi concentrările de trupe ale Serbiei şi Greciei, cari în locă de a încetă, în urma dojenirei marilorîi puteri, se facă totă în măsură mai mare.
Rusia — dăcă este să damă creijământă enunciaţiuniloră foiloră oficiose rusesc! — pare a fi hotărîtă să se opună planuriloru guvernului sârbescă şi grecă, pe când de altă parte lucră la răsturnarea şi discreditarea prinţului Alexandru ală Bulgariei, care s’a grăbită a se pune în fruntea mişcărei revoluţiunare bulgare, fără a aştepta mai întâi ordinele din Petersburg.
In faţa acestei politice rusesc! este de mare interesă a se sci ce direcţiune va lua politica celoră din Viena şi sperămă, că discusiunile din delegaţiunî voră aduce puţină lumină în acăsta cestiune.
UNIREA BULGARILORU.
Telegramele cele mai nouă:
Lembergă, 21 Octomvre. Din Petersburgă se tele-grafiazâ cătră »Przeglond«: Aci s’au arestată trei călugări bulgari şi o călugărită, cari adunau în ascunsă bani pentru o insurecţiune în Macedonia.
Constantinopolu, 22 Oetqgnvre. O notă circulară a Porţii cătră puteri propune întrunirea unei conferinţe în Constautinopolfl. Nota efice: „In faţa concentrării tru-peloră grecesci, dăr mai alesă a celoră serbescl şi spre a împedeca vărsări de sânge, Porta apelăză la puterile semnatare ale tractatului din Berlină şi le răgă a provoca pe ambasadorii loră din ConsfantinopolQ să se în-trunâscă la o conferinţă luândă parte şi Turcia şi să reguleze afacerile Bumeliei amăsurată drepturiloră de suveranitate ale Sultanului pe basa tractatului dela Berlină. Conferinţa va avi si se ocupe esclusivu cu regularea afacerei rumeliote.* — Porta s’a alăturată definitivă la cele trei puteri imperiale şi sprijinesce programulă acelora pentru restabilirea statului quo ante. Insărcinatuiă de afaceri englesă White a declarată Porţii, că Salisbury nu va păşi în nici ună modă în contra integrităţii imperiului otomană. — Representantulă bulgară s’a es-| primată cătră ambasadori, că regele Serbiei nu numai j că a retuşată a primi misiunea specială a prinţului Bul-jgariei, ci a lăsată să înainteze şi trupe spre graniţa bulgară. Representautulă bulgară adause, că puterile nu suntă în necunoscinţă despre hotărîrea principelui d’a se supune decisiunei loră. Aceeaşi comunicare a făcut’o elă şi Porţii.
Vama, 22 Octomvre. Pârta îşi continuă mhurile sale militare. Numărulă trupeloră turcesc! dislocate la graniţele bulgară, rumeliotă şi serbescâ se calculăză aefi în cercurile turcescl la 100,000 ămenî şi se prevede în celă mai apropiată timpă întregirea loră la 130,000-
150,000.
Sofia} 22 Octomvre. Lumea de aci se miră, că unele foi francese publică telegrame anunţândă că e panică în Sofia. Aşa ceva nu e. Aci se aştăptă în linişte eventualităţile ce s’ară pută ivi şi se facă cu zelă pregătiri d’a opune resislenţâ în casă de nevoiă. Serbia încă n’a răspunsă la nota bulgară. La graniţă domnesce linişte.
Belgradu, 22 Octomvre. In fata atitudinei duşmane a Serbiei fa fă cu Bulgaria, representanţii mareloră puteri au ţinută erl la ambasadorulă italiană o desbatere mai lungă, la care s’a tractată asupra facerei unei note colective cătră Serbia. Nota ar avă scopulă să împedece isbucnirea orî-cărei acţinnî duşmane a Serbiei şi să o facă atâtă pe acesta câtă şi pe Bulgaria să aştepte conferinţa. Reprezentantulă turcescă n’a luată parte la desbatere.
Bucuresci, 22 Octomvre. Asigurată deocamdată Bulgaria de ună atacă turcescă, dăc temându-se in fiece
rnomentă de o invasiune a armatei sirbesci, ale cărei anteposturî au intrată eri pe teritoriu bulgară, tote trupele Bulgariei ce se aflau pănă acum în Rumelia, afară de 6000 de dmenî, se voră întrebuinţa pentru a întări cele două armate, dintre care una se concentreză în-prejurulă Sofiei, cealaltă se aşăcjă la graniţa sârbăscă.
Atena, 22 Octomvre. Oticerî greci se voră duce în Italia, ca să cumpere 2000 catâri. — Se crede că mesagiulă tronului pentru redeschiderea camereloră va lămuri situaţiunea. Ambasadorii voră aştepta acesta mesagiu, înainte d’a face nouă representaţii guvernului.
Salonică, 22 Octomvre. Moslimii din munţii Rho-dope s’au adresată cătră guvernatorulă vilaietului, Kiemali-paşa, oferindu-se a lua armele în contra Bulgariloră revoltaţi. Paşa însă i-a sfătuită să ’şl modereze zelulă lora şi să lase evenimenteloră cursulă loră. — Din vilaietulă de aci şi ală Kosovei s’au isgonită şi s’au trimisă la graniţa bulgară mai mulţi indivifî suspecţi că propagă panbulgarismulă.
Londra, 22 Octomvre. Guvernulă englesă continuă a pleda pentru recunoscerea unirei Bulgariei cu Ru-melia. Elu ar fi gata în acestă casă si concidâ ărecare mulţămire chiară şi aspiraţiuniloru Serbiei. Elă continuă chiară a interveni pentru prinţulă Alexandru, pe când Rusia nu vrea să’lă lase nici măcar ca guvernatoră în Filipopolă.
Petersburgă, 22 Octomvre. 0 invasiune turcescă în Rumelia ar fi tdte aşa de periculosă, ca şi o eventuală esecutare condusă de Rusia, Austro-Ungaria seu de amândouă. De aceea mai bine se silescă puterile a aduce o resolvare prin mijlâce curată diplomatice. Spre ,scopulă acesta se întrunesce în Constantinopolă o conferinţă formală, âr în Atena şi Belgradu se voru face paşi noui spre a împedeca incidente din acâstă parte. Pentru viitorea conferinţă se va institui ună felă de organu ese-cutivu, printr’o comisiune internaţională ce se va trimite eventuală la Sofia, ca să aducă pe Bulgari la supunere. Neisbutindă acăsta, atunci comisiunea va fi însărcinată si conducă acţiunea trupeloru turcescl ce aru interveni, ca astfelă să înlăture câtă se pote periculele acestei acţiuni. — „Journal de St. Pătergurg* regretă, că Serbia şi Grecia îşi continuă înarmările şi arată necesitatea, ce esistă pentru Rusia mai multă ca pentru oricare altă putere, d’a, preveni lupte în care s’ară ucide fraţii.
DIN REICHSRATHULtT AUSURIACtT.
Şedinţa camerei deputaţiloră dela 19 Octomvre n., în care s’au continuată desbaterile asupra proiectului de răspunsă la discursulă tronului, a fostă una din cele mai interesante. Reproducemă în resumată discursurile cele mai însemnate, fiindă vorba de certele naţionale dintre Germani şi Boemi.
Deputatulă Gregr, unulă dintre conducătorii Cehi-loră tineri, cjice că escesele dela Kdniginhof şi din alte părţi au fostă provocate de poporaţiunea germană. Dacă e adevărată, ceea ce stă chiar în actulă de acusaţiune ală procurorului, că gimnasticii germani au insultată in Koniginhof poporaţiunea boemă, au scuipată asupra ome-niloră, au pălmuită copii pe stradă, ba au bătută chiar până la sânge pe câţiva dmerrî, atunci întrebă: Aţi pută afla in lume vr’o poporaţiune, care să primâscă în linişte acestea? Şi dacă ar esista o asemenea poporaţiune, n’ar fi acăsta o dovadă, că n’are nici o ideă de ondre naţionala? Şi n’ar fi acăsta o dovadă de laşitate şi indolenţă, care aru fi mai multă de compătimită decâtu intriga afacere ? Nici compatrioţii noştri germani nu snntă curaţi de fapte urîte, isvorîte din ura naţională. Le amintescă escesele din Arnau, Reichenberg, Langenbruck, unde n’au provocată Cehii. Le amintescă grozavuîă casă din Olbersdorf, unde ună industriaşă boemă a fostă atacată de Germani, strigându-i: »Omorîţî pe cânele boemă !« Sârmanulă omă espirâ în birtulfi unde fu transportată greu rănită.
Este unu mijlocu, (fise Gregr, d’a se puţi aduce acestui imperiu liniştea şi pacea; discursulă tronului l’a esprimată. Egală iubire şi egală îndreptăţire pentru interesele tuturoru poporeloru. Pentru acăsta însă Germanii trebue să renunţe la nenorocita poftă d’a domina. Acăstă posiţiune egală îndreptăţită se numesce egalitatea
Nr. 229.
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
tuturora pop6relor& statului. Acâsta-i formula magică, prin care s’ard putâ potoli flăcările ce arda. In hoc signo vinces.
Deputatuia Dr. Knotz, unuia dintre coriterii partidei germane din Boemia, răspundânda deputatului ceha, (jice, că dela începutula erei constituţionale Boemia a fosta totdâuna câmpuia celora mai violente frecări naţionale. A inse Boemia a deveniţii de fapta unu câmpii de luptă naţională între Germani şi Cehi. Amintesce escesele din Prachatitz, Libotz şi Seinii. Ura Cehilorfi se îndreptă mai alesa în contra şcolelord reuniunei germane. In ţinuturi mixte, acei părinţi, cari îşi trimită copii în şcolele germane, sunt a espuşî celora mai brutale acte de violinţă. Vorbitoruia citâză câteva caşuri. In Koniginhoff atacurile asupra Germanilora din partea Cehilora sunta la ordinea <}ilei. Autorităţile nu făcu nimicii pentru scutula Germanilora. Organele poliţienesc!, representanţa comunală aţiţară acâstă ură şi sprijiniră t6te actele violente îndreptate contra Germanilora. Junimea cehă se dresâză în moda sistematica în contra Germanilora. La o oeasiune, s’a arestata tota unO Germana, motivându-se acesta că vrâu să-la apere de Cehi. Aceştia dau cânilora lora nume ca Herbst şi Weitlof âr pe Germanii îi numescfi cânt Guvernatorulă şi autorităţile nu dau nici unii sucursă Germanilorii când Cehii comită escesse, dâr pentru Cehi sara îndată. Numai Germanii sunta proscrişi, ei să-şî ajute singuri când brutalii contrari le sparga capetele. Guvernatorula e pentru Cehi una ala doilea Nepomuk, care la fiece denunţare le sare în ajutora.
Guvernulă, 4ice Dr. Knotz, se ne dea unii guvernatorii probata, una vechiu soldata crescută în tradi-ţiunile germane austriace. O astfeia de schimbare va schimba şi referinţele. Sub masca împăciuirei şi a egalei îndreptăţiri i-a succesfi acestui guverna a aprinde ura de rasă a Slavilora în contra Germanilora la cea mai înaltă potentă, a deştepta pretenţiunile contrarilora d’a supune şi perde pe poporula germana. Guvernuld nu şi-a împlinita programa, d’a împăciui naţiunile.
Că situaţiunea în armată nu e aşa de strălucită, ci că şi acesta e cuprinsă de esaltaţiunea naţională, o do-vedesce o circulară confidenţială a ministrului de răsboiu, prin care comandanţii de corpuri sunta însărcinaţi a aminti oştirii, ca să evite certele naţionale. Dr. Knotz cităză caşuri, în care soldaţi germani au fosta bătuţi şi insultaţi de soldaţi cehi, ba pănă şi una colonela germana. Judecătorii au ajunsa instrumentele arbitrarietăţii cehe. Cleruia germana în Boemia stă să pără. Cu autonomia Boemiei s’ar sancţiona slavisarea, cehisarea ei, ar însemna şi căderea Vienei. Nu asociaţi, îndemnă Dr. Knotz, la cestiunea orientală, care atinge atâta de multa interesele Austriei, şi o cestiune germană-austriacă. Mai bine se murimă ca Germani, dacâtu se ne corupemu ca Oehi.
Ministru-preşedinte Taaffe răspunde D-rului Knotz. Ela ia în apărare pe guvernatorula Boemiei, 4'c®ncia c& se află într’o grea situaţiune. Ela nu admite alirma-ţiunea, că guvernatorula apără numai pe Cehi în contra Germanilora şi nu şi vice versa. Ela îşi face datoria pre-tutindenea. Ministruia Taaffe respinge acusările aduse armatei. (Stânga face larmă, strigendd că acusările sunta drepte. — Ministruia strigă iritata şi lovesce în masă. Mare mişcare în cameră şi pe galerii. Preşedintele sună clopoţeluia şi provâcă pe cei de pe galerii să nu dea semne de aprobare seu dasaprobare, căci alt-fela va da ordina să-i dea afară Deputatuia Fiegl cere cu-vântuia, ca să râge pe preşedinte a chema la ordine pe
ministruia Taaffe. Preşedintele i-ia refusă. Deputaţii începa a se certa între sine. Deputatuia Dr. Foregger 4ice că acestea sunta stări croate. Larma continuă. Deputaţii formăză grupe în sală. Preşedintele nu se mai aude. In fine ia cuventulfi prinţulă IAechtenstein şi larma începe a se potoli.)
Deputatuia Liechtenstein dice, că nu se pota ignora celelalte rase. Puterea Austriei în viitorii se basiză pe mulţămirea popâreloru sale. Trebue căutata una modus vivendi cu ele.
Şedinţa se închide, după ce se mai schimbă câteva vorbe intre deputatuia Dr. Plener şi preşedintele camerei.
SOIRILE PILEI.
Tergulu de tâmnă, ce s’a ţinuta în săptămâna acăsta în Braşovfi, a fosta forte slaba. Cai n’au fosta mai de foca, vite multe dar fără preţa. O păreche de boi, cari altă dată se vindău cu 200 fl., de rânduld acesta s’ara fi vânduta cu 120 fi., dar nici cu acesta preţa nu se găseu cumpărători. Totîi asemenea au fosta vânzări slab.) şi în alte lucruri.
—0—
In filele trecute nesăratula »Ellenzek* se cătrănise cumplita pe d. adv. Leontină Popă din Cluşiu, fiinda că »cuîezase* a’şî arăta dispreţuia ţaţă de noulQ Maghiara botezata „Karacsony Mik’os«. Foia coşutistă nu pote înţelege cum pote fi „lume românâscă“ în Cluşiu. Dar fiindu’i obrazulu grosă, şi pubîicânda mereu năsdravănii, ca a doua (Ji să ‘le desmintă, scrie în numărul a dela 23 Octomvre din partea noului Maghiara: „E drepta, că una Romănu — cunoscuta ala meu — m’a mustrata, pentru că portă florea cânelui (gyopâr virâg viseletâârt), dar acesta n’a fosta Leontină Popa, pe care numai din vedere îia cunosca şi niciodată n’am vorbita cu eld“. — De altmintrelea repetăma, că noula Maghiara, care e con-troiorh la oficiula de vamă, e jidova seu armâna , de vreme ce fără mustrare ’şi-a bătuta joca de numele pă-rinţilorh săi.
—0—
Din Monora ni se scrie, că culesulă porumbului (cucuruzului) s’a finita. Bucate sunta destule, dar preţuia lora e de nimica; lipsa de bani e fârte mare, âr dările cele multe vorfi aduce pe economi la sapă de lemoa. Sămânâturile de iote sunta forte frumose.
—0—
Din Cohalma i-se scrie lui »Ellenzâk,« că scâla de stată, ce s’a înfiinţata acolo, nu e cercetată decâta de 20 de şcolari. „Ce e drepta, acesta este una număra bagatela — 4*ce corespondentul — dar nu trebue să uităma, că locuitorii din Cohalma în preponderanţă sunta Saşi şi că aceştia nu ’şl trimită copii lora la şcola un-gurâscă de stata; acâsta deşi nu o pricepema, dar ni-o putema esplica: e tema ce o au de maghiarisare; din contră însă nicidecum nu} aflăma motivată procederea conducătorului cărţilor a funduare de acolo, care e oficiala ala statului maghiara, şi cu tote acestea şi ela îşi trimite copii la scola săsâscă.* La acestea observă ,Ellen-zâk:» „Daună că corespondentul nu ne-a comunicata şi numele acestui domnfi cinstita, pentru ca să-la putema da publicităţii.* — Cum se vede, după nâsdrăvanulfi >Ellenzek« nu-i cinstita cela ce’şi trimite copii la altă şcolă decâta ia cea ungurâseă. Şi ce laudă ar fi pentru noi Românii acâstă recinste!"
—0—
Ni se comunică din Bârladd scirea, pe care o dărnO sub totă reserva, că mai multe regimente române s’aru fi trimisă la Prutu, ca să împedeee o eventuală trecere
a Ruşilora în România, cari ara fi concentraţi în Basarabia în mare număra.
—0—
Ni se comunică, că cu ocasiunea arestării preotului Roşu din Sebeşa pentru proclamaţia «irredentă,* notarula Savu ar fi făcuta una raporta, în care 4iceaj că „bine ar fl când preotula nu s’ar mai înhjrce din închisore.» Ama dori să nu se adeverâscă acâstă du-rerâsă scire; numiiula d. notard ne-ar putâ desluşi în acâstă privinţă.
—0—
S’a pensionata căpitanuld ci. I. lână Curescu dela regim, de mf. Nr. 63 ca invalida, cu domiciliula în Bistriţa.
—0—
ConcertulO data asâră de d. Dem. Popovicî ne-a dovedita, că ceea ce au scrisa foile din Sibiiu despre escelenta voce şi artistica predare a d-sale este pe deplina justificata. Piesele esecutate de d. Popovicî au fosta primite cu aplause îndelungate. Voma reveni.
—0—
O comisiune militară din Sofia a sosita, prin Bu-curescî-Predeaia, în Ardeald ca să cumpere 1200 de cai.
—0-
, Naţiunea* scrie: „Se 4ice că, peste câteva (^ile, pe lângă visila principetui şi principesei de coronă alfi Austriei, MM. LL. Regele şi Regina vord primi la cas-telula Peleşd şi pe principele de corână ala Germaniei.*
—0—
Ni se comunică, că asâră Vineri a arsă casa, graj-dula şi alte dependinţe ale subjudelui Paraschivă din Sebeşa.
—0—
„Românuld* scrie: »In urma unora afirmaţiunî cu totula greşite, privitore la d-nii Ocâşanu, Săcâşanu şi Bănciulescu publicate de »L’Indâpendance belge,* luate de „Le Sie fie,« reproduse de „Le Temps,* d. Bengescu. printr’o scrisore adresată oficiosului »Le Temps* resta-bilesce orecum faptele. Insărcinatuld nostru d’afacerl dela Paris uită însă să adauge că, deşi d-nii Ocâşanu, Săcăşanu şi Droc-Bănciulescu nu au fosta espulsaţi pentru că scriau Ia »L’Indâpendance,« sunta alţî duoi cari, goniţi au fosta pentru acesta din urmă motiva.*
—0—
Generaluld de honve4I George Klapka va sosi, 4ice >Buk. Tgbltt,* le finele acestei luni în BucurescI, ca să termine în numele consorţiului trădările privitâre la legarea linielord ferate Târgu-Mureşului-Tulgheşd şi Bacău-Peatra-Tulgheşd.
—0—
DăraO, după »Curieruld« din laşi, următorea scire, a cărei responsabilitate rămâne tâtă pe sâma »Curierului* iaşand: ,0 monedă a regelui Atila s’a găsită în comuna Conceştii din judeţuld Dorohoiu la locuia de unde, în anula 1812, s’au scosd mai multe scule şi unO trond în sidefd, cari s’au espediatd pentru museuld din St. Petersburg ca dard din partea ţărei. întâmplarea a-duse ca acâstă monedă sâu medaliă, să fiă conservată din acela timpd de rezeşuld Alexandru Mazuru, dela care a ajunsa în posesiunea d-lui lacobd Livescu, care aflându-se acum în Iaşi ne-au făcuta plăcerea de a o vedea şi noi. Ca metald este simplu plumbd de mărimea unei ruble, pe recto e efigia Regelui cu inscripţia: Rex Attila, 441, âr pe verso Aquileia şi priveliştea unui oraşd întărită, dâcă nu cum-va a însăşi cetăţei Aquileia. Apropo de sculele şi tronula ce men-ţionămă mai susd: Cunosca 6re academician» noştri,
FOIIJETONtr.
Mâuft ştirea dela JSicsadii.
Am avuta oeasiune a ceti în 4>aruld d-vostre descrieri despre unele mănăstiri române, însă durere, nu pard a fi îmbucurăiore cele ce să petreefi în sînulfi lord. Şi eu la rânduld meu, fără a voi să imitezd pe acela scriitord, vinfi a face cunoscuta publicului romând mănăstirea din ţinuturile nostre, o mănăstire rusă-română, din comitatuld SătmarQ, situată în mijloculd ţărei Oaşului lângă comuna Bicsadd, dela care să şi numesce mănăstirea dela Bicsadd. Acâstă mănăstire aşe4ată pe und deald ce oferă o privelişte din cele mai frumose şi roî manlice, este încungiurată ca o fortărâţă de munţii din jurd. De natură să vede a fi destinată a fi o cetăţuiă a culturei. Ce să te faci însă dâcă muritorii să pard a nu înţelege vocea naturei.
Şi la acâstă mănăstire ca la cele mai multe să află und chipă sâu icână, a preacuratei Vergure Maria în 0-norea 'căreia se ţind prasnice la cele doue sărbători consfinţite S. Mărie, adecă la S. Maria »mare« si »micâ," de care numire se servesce poporuld nostru. In 4Uele-amintite poporaţiunea alârgă din cele mai depărtate ţî
nuturî, din Sătmard, Ugocia şi Marmaţia, spre a putâ serbâ cu mai mare pompă acele sărbători. Să adună atâta popordîncâta locuia spaţiosd ce este pusd la disposi-ţiunea credincioşilord, este deplind ocupata, ba aşa în-bulzâlă e încâtd abia se p6te lumea mişca. Să întâmplă că unii la ocasiunî de aceste îşi periclitâză chiar viâţa, cum bună-oră, s’a întâmplata în anuld acesta, că a fosta strivita und credinciosd de mulţimea ce se înde-suia. Ve4i bine venindd din Iote părţile Români, Ruşi (ruteni), Şvabi, Catolici, ş. a., într’und număra forte mare unii spre a’şî împlini votuld, alţii din pietate, când mulţi se mărturisesefi şi cuminecă, alţii în fine âr din curioşitate şi ca să ia parte la târgd.
Totd cu aceste ocasiuni serbâtoresci se ţind adecă în locuia amintita şi târguri de totd bine visitate, aflându-se de vân4are totfeluld de articule, afară de animale. Poporuld vine cu dinaruld său din depărtare şi popord multa, mulţi bani aduce.
Unde se varsă sumele strînse? Ce se face pentru binele acelui popord, care aduce ultimuld său dinard, ca văduva din scriptură? Ore Veneratuld Ordinariatd die-cesand din Gherla, sub a cărui jurisdicţiune să află acea mănăstire şi în a căruia sînO e sityată, primesce pe fiecare and nisce sume câta de mici spre scopnri culturale? Ori dâră împărţesed călugării sâu orduld Basili-cand ştipendii tinerilord lipsiţi, născuţi din acela popord 1
ce-şl aduce crunta sa sudore la acesta locd? Este mănăstirea ore und centru de binefacere pentru poporula sermanft ce se află jurd-împrejurd ? După scirea mea, nu e nici una nici alta, părinţii ordului fără să fiă, întrebaţi sâu controlaţi de cineva, dispund după placulfi lord de totd venituld.
Dela începută amintii, că mănăstirea e mixtă ruso-rornână. Română căci este pe teritoriu romând, stă sub jurisdicţiunea episcopului romând, ba încă şi dintre cei trei călugări unuia este romând crescută anume pentru de-a strînge venituri dela Români. Aşa poftesce politica ordului. Rusă este mănăstirea deârece atârnă în privinţa disciplinară dela provincialuld rusesed din Muncaciu, majoritatea călugănlora este rusă. După terminarea sâr-bătorilord und trimisd alO ordului din Muncaciu, firesce rusa, vine să cuiâgă totd venituld, âr călugârilord le lasă numai atâta câta le este neapărata de lipsă pentru susţinerea vieţei, pe lângă economisarea frumâsei averi aparţinătore mănăstirei.
Primisuld (stariţuld) rusa vine dâr şi duce cu sine banii adunaţi. Spre ce scopuri îi intrebuinţâză e trâba lord, însă modesta mea părere ar fi să se facă întrebare unde se aşâ4ă dinarii culeşi dela Români, încă şi de pe teritoriu romând ? Au doră suma de câteva mii venita anuald totă se folosesce numai spre a cresce und călugării într’una deceniu? La noi ceşti săraci din diecesa
Nr. 229.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
acele antice nu conţinti ârecarl inscripţiunî interesante pentru istoria ţârei nâstre ?"
Rpmagliiarisarea Ungurilortt valachisaţî şi revalachisarea bisericei maghiarisate.
Deva, 20 Octomvre 1885 st. n.
Curiâsă coincidenţă! Pre când Maghiarii din comi-latulO Huniădârii, basaţî pe falsulă temeiu, că în acestă comitată ar esista Unguri valachisaţî, eonturbândă liniştea, ce pănă acuma a domnită în poporă, se încercă a pe căi neertate, maghiarisarea şi propriaminte a converti la confesiunea ev. reformată pe unii copilandri români beţi din Bârcea mică: in biserica reformată Deva, să dascoperă icâne depinse (zugrăvite) pe păreţi, care ma* Pe susă de tâtâ îndoiala atestă, că acea biserică a fostă odată română, gr. or. cu hramulă St. iiculae.
Să vedemă şi pe una şi pe alta.
Notarulă de cercă maghiară din Peştişulă de josă, :ăruia îi place a umbla mai totdeuna cu capulă plină, % una din Duminecele lunei Septemvre a. c. nu cu «mă intenţiune, eşindă în Bârcea mică, (comnuă apar-io8l6re notarialului său,) a dată peste msce âmenî — nsemenea bine trăiţi, — cari acopereau şura unui locai-lor de acolo, aci apoi notarul respectiv, plin de curentul po-dominante, cu multe şi mari promisiuni, falsificândă idevSrulă istorică, a provocată pe acei omeni, să se la-pede de confesiunea loră străvechiă gr, or. şi să trâcă la tea reformată, 4‘cândă, că ei suntă de origine Maghiari şi lamai slăbănogii loră protopărinţî s’au făcută Români, promiţându le totodată, că în casă, dăcă voră trece, li *va face biserică şi că în timpă de 20 ani nu voră îebui să plătăscă la popă nimică. După aceste apoi no-trulti a intrată în casa omului, a cărui şură se acoperiş. şi făcură o listă, în care să însemnară trei-deî şi trei
de insî.
)
Cumcă acăstă amăgire numai la instigarea notaru-Ibi s'a întâmplată, se vede şi de acolo, că în Dumineca irmătdre, dintre cei însemnaţi pe listă, nu s’a presentată lici Anulă la popa celă romănescă, ca să’şî însinue tre-cerea, în a doua Duminecă însă, mergendă notarulă în tomună, s’au dusă la popa celă românescă, carele nefiind leasă, lucrulă a rămasă într’atâta, în a trei-a Duminecă irnuya presentată nimeni la popa, fiindă că notarulă no venise în comună şi aşa numai în a patra Duminecă dud ârăşî eşi notarulă în comună, să presentară, la a celă romănescă, dâr nu toţi cei însemnaţi în listă, numai 13 inşi, între cari suntă şi copii mici, âr cei mulţi copilandri minorenl. Este caracteristică, că l dintre cei scrişl pe listă, provocată fiindă să ă şi elă la popa, ca să’şî insinue trecerea a Z^ mă ducă, fiind că acuma sunt trează, dâr când maţi scrisă pe listă eram beată."
Acei 13 au fostă duşi apoi cu două căruţe din la popa reformată de acolo unde au fostă sminecaţl şi pe cum Z«că unii, doră şi juraţi, apoi i la notarulă celă cu musca pe căciulă, au li din nou îmbătaţi şi în urmă trămişî acasă la rcea mică, unde acuma neîncetată să certă cu cei ră-credincioşl confesiunei loră adevărate, timbrându-se iii pe alţii cu cele mai murdare espresiunî, precum: Calvin spurcată« ş. a. — Noi altmintrelea credemă, că 13 se voră reîntârce ârăşî la sînulă bisericei orientale.
Nu polă tăcâ împrejurarea prea semnificativă, că;
mată, promiţendu-i 2000 fl. dar au fostă respinşi cu i Firesce d-lă Popa T. s’a provă^ută cu vite îndes-
dispreţă.
Venindă acestă neiertată conturbare de religiune la cunoşcinţa autorităţii bisericeşcî gr. or., Venerabilulă D-nă Ioană Papiu protopresbiterulă tractului Devei, de care să ţine şi comuna cu pricina, numai decâtă a făcută arătare la autoritatea politică respectivă, ca notarulă aven turieră să fiă trasă în cercetare disciplinară şi aspru pedepsită. Resultatulă însă este pănă acuma necunoscută.
II.
Să vedemă pă cealaltă. — Din incidentulă, că nou alesulă episcopă reformată Dominică Szâsz din Cluşiu, visitândă parochiele mai însemnate din diecesă a anun ţaţă, că va onora şi pe credincioşii săi din Deva cu pre-senţa sa; autoritatea parochială reformată voindă a primi pe episcopulă cu biserica curăţită şi reparată, a dată în întreprindere văruirea ei pe din lăuntru.
Dar ce să vetjî? când murarii (Zidarii) au începută să dea josă varulă celă vechiu de pe păreţi, s’au arătată sfinţii părinţi, jură-împrejură, în Iotă splendorea loră, depinşl conformă ritului orientală, spre cea mai mare uimire a fiiloră lui Arpadă, cari susţineau şi încă continuă a susţinea, că în timpii mai vechi aici în Deva n’a fostă nici ună română; din cele arătate pe păreţii bisericei însă, se potă convinge că sântulă lăcaşă, în carele astă-(JI Ungurii reformaţi de aici, laudă pe Dumnezeu, odinioră a fostă biserică română gr. or. şi după cum se constată din o înscripţiune aflâtâre totă acolo, cu hramulă: Sântulă Nicolae. — Să atrage atenţiunea istoriciloră şi archeologiloră români asupra acestei îm-pregiurărî de mare însemnetate!
UNtl MODELtl DE SOLGĂBIKEU.
Beiuşi, 15 Octomvre 1885.
D-le Redactoră! Cu ochii plini de lacrimi prindă condeiulă în mână, ca să vă comunică abusulă mai recentă comisă de nesăţiosulă solgăbirău Beliczey faţă cu unulă dintre cei tnai onorabili cetăţeni ai opidului nostru, numai din simpla causâ că e Română. Caşurile cele mai din urmă — cele 2 alegeri de notari (Budurâsa şi Uilacă) precum şi acesta mai recentă, dovedescă pe deplină, că activitatea sa e pornită numai şi numai în contra Româniloră din locă şi jură, firescă lucru că tote aceste la indemnulă şi sfatulă d-lui Benedek, care pare a fi însărcinată cu puutarea condicei în căuşele de interesă pentru rassa domnitâre.
Modelulă Beliczey, actualulă solgăbirău este prea bine cuposcută nu numai înaintea celoră dela comitată, ca unulă care’şî împlinesce cu acurateţă misiunea sa (?) ci şi înaintea Româniloră ca şi ună complice îu zadarnicele nisuinţe de stîrpire şi nimicire a naţiunei româ nescî. >Totă ce e romană să pâră" e devisa lui. Mai de multe ori şl-a dată siiinţa densuiă dimpreună cu d-lă Benedek (actualulă not.) să eschidă pe Românii din Be-iuşă — cari suntă în maioritate — dela orice influinţă în afacerile opidane, aşa d. e. cu ocasiunea alegerii representanţiloru oraşului" s’a folosită de mijlocele cele mai clandestine pentru ajungerea scopului, prigonindă ast-felă totă ce e română fără de nici o cruţare.
Iu acesta posiţiă nu prea plăcută se află de pre-sente şi d -lă Popa Teodoră, care recursese pentru licenţă spre a pute tăia carne de vită cornută regulată; acăstă cerere i s’a acordută de cătră solgăbirău, dar sub con diţiunl aspre, şi anume: elă să fiă îndatorată a tăia carne de vită în decursă de 3 luni regulată, la din
tulitâre şi nutreţă pentru ele, fiindă că se apropiă ârna, şi-a deschisă măcelăria (meserniţă), prin ceea ce preţuiţi cărnei a scăzută dela 18 cr. la 16 cr.: 1/2 Chlgr.
Măcelarulă celă vechiu — o venitură, dar fiindă singurelă în Beiuşă şi făcendă din 1 Chlgr. numai #/*> s’a înavuţită şi acum desconsideră pe cei ce l’au adusă ca şagarţă înainte cu 20—25 de ani văZendă că are concurentă a coborîtă preţulă pănă la 12 cr. jVa Chlgr. Totă acâsla a fâcut’o şi d-lă Popa T. Rivalulu sSu credea, că d-lă Popa T. va fi constrînsă se abdică şi elă eră va pută ridica preţulă.
Acăstă împrejurare era binevenită pentru orăşeni, pentru că acuma deoparte fiecare, chiar şi celă mai săracă putea să-şî împlinăscă pofta de a mânca carne de vită cornută, âr de altă parte publiculă cruţa la Z* celă puţină 12—14 fl.
Măcelarulă vechiu văZăndu-se astfelă despoiată de procentele cele mari, cu cari era îndatinată de mai nainte s’a simţită oreşî-cum vătămată în drepturile sale avitice (?); deci a recursă — banii — la d-lă solgăbirău pentru ca să-şî revăce licenţa acordată D-lui Popa, căci altcum nu păte sâ-şl susţină măcelăria şi să-i trimită şi d-loră Beliczey şi Benedek gratisă carne pe lângă preţulă de acuma.
De sigură recursulă a fostă bine alcătuită pentrucă la câteva Zile numai ce se pomenesce d-lă Popa c’ună avisă din partea pretorelui în care i se nulifica licenţa acordată mai nainte cu 10—14 dile. D-lă Popa şî-a luată advocată, cu care a mersă la solgăbirău dar acesta se nisuia a-i capacita în totă modulă să se lase de propusă ; dar dupăce advocatulă s’a dechiarată, că va apela de se va întâmpla orî şi ce, d-lă pretore i-a răspunsă: »vei apela, dar deşi vei dobândi te voiu controla în continuu şi-ţi voiu causa mai multă năcază decâtă bine.« cu acâsta s’a depărtată d-lă Popa.
Mergândă tla părinţi spre ai vede D-lă Lazară Georgiu advocată în Vinga, D-iă Popa i-a enarată causa sa, cerendă — ca şi omulă necăjiţi — sfată, ce ar fi de făcută? D-lă Lazară la încuragiată Sfătuindu-lă să mârgă a D-lă Benedek, să-lă roge să accelereze aplanarea cau-sei din ceşţiune, dar la rogorea D-lui Popa l’a însoţită şi D-lă Lazară. Intrebândă acum de D-lă Benedek »cum de abusară Domnialoră de legi ?« şi asemenâ lucruri n’ar fi ertată să se întâmple, a fostă îndrumată să iasă afară din cancelăria, poreclindu-lă de revoluţiunariu (lâzitd) şi cu cuvintele nincsen semmi joguk iigyeinkbe beleavat-kozni“ a închisă uşa după ei.
Acâsta se întâmplă cu ună bărbată diplomată, deci vă puteţi închipui de ce tractare se potă împărtăşi cetăţenii din clasa mai de josă şi indeosebi Românii de prin jură, cari adese sunt în contactă cu D-lă Benedek.
Veritas.
Lloyd“
contră va fi condamnată la_o despăgubire âreşîcare; vo moraţii propagatori ai maghiarisării au îndemnată pe indă a renunţa la acestă licenţă să fiă îndatorată a-o română din Bârcea mică să se facă retor face acesta cu 3 luni mai nainte.
Briei flămânZescă numai din o mie floreni cinci teologi velă nu s’a putută ridica, să aibă dâcă nu alta, măcară ud, şi pe lângă tâte lipsele, mulţămită lui D-Zeu*o biserică, spaţiâsă acomodată numerosului poporă ce-o tre ei crescă mulţi omeni bravi. Apoi cum de tocmai j cercetâză, poporulă credinciosă să-şî pâtă împlini rugă-ii suntă aşa de scumpi? Consumă ei aşa marîjciănile sale cu tâtă liniştea, nu să fiă silită a primi si
cuminecătura pe lângă asistinţă de gendarmi cum să întâmplă aici de comună în Z^ele festive.
Au călugării din Bicsadă o bisericuţă, în care dâcă întră 200 de omeni e plină şi de Intră mai mulţi nu se potă mişca. Mulţimea poporului e silită a sta afară şi a păzi păreţii şi de este timpulă urîtă, a suferi t6te viscolele.
Din acăstă causă se întâmplă, ca poporulă adunată trebue să se cuminece sub paza gendarmiloră, de-6rece poporulă vine cu miile şi fiesce care voiesce să primâscă trupulă lui Ghristosă, câtă să pote de iute şi în asemen* împrejurări decă preotulă n’ar fi bine păzită l’ar turti mulţimea. Apoi ce se atinge de ordă aici a-cela nu este cunoscută, umblă poporulă din susăînjosă fără să fiă însc inţată când ce se va întâmpla, când şi care preotă va servi, adecă în care limbă română orî rusă. Este mare îmbulzâla, dâr nici confusia nu e mai mică.
(Va urma).
ne, ca ajungândă sântiţl să folosâscă t6te veniturile «Dai spre a se îngrăşa ?
După ce glâtele de poporă se depărtâză dela mâ-Ijtire, cu alte cuvinte după ce s’a finită timpulă cule-ni de bani, călugării înlorcă spatele la contribuens fără să întindă ună pahară de apă, după lunga obositârea peregrinare. Cu câtă este venitulă mai cu atâta mai mare bucuriă între fraţi. De celă venitulă nici vorbă nu e, pe acela trecândă os-'& du mai voră să-lă cunâscă.
A visita locuri de aceste de pietate este ună actă moşii şi creştinescă, ba potă Z*ee c& este de dorită, aceste locuri să fiă sporite şi între Români, însă sub econdiţiunî nu cum suntă cele dela Bicsadă.
Dâcă aruncămă o p'ivire la mănăstirile din apusă, Francesii, Italian! sâu Germânî găsim ă că aZI cele mai suntă locuri de binefaceri, totă atâtea lacaşurî de te, nisce asilurî binecuvântate pentru poporulă din ii. Aici dâcă îşi şi dă poporulă dinariulă, şi-lă rece în altă formă. Nu cum se întâmplă la mânăs-Qostră, care de ună seculă nici până la acelă ni-
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală «Gaz. Trans.«)
VIENA, 24 Octomvre. — „Pester anunţă, că Banca austro-ungară a holărîtă. ca să se înainteze o petiţiune la 27 Octomvre din partea ambeloră guverne pentru reînoirea prive-legiului Băncii.
ATENA, 25 Octomvre. — Discursulu tronului, cu care se deschide camera, constată că prin revoluţiunea din Rumelia ostică s’a periclitată statusquo în Orientă. Apărarea intere-seloru Eliniloru constrînge pe Grecia să ia măsuri militare.
SOFIA, 24 Octomvre. — Rapdrte d’ale pre-fecţiloră anunţă, "că trupele sârbesci se pregătescă continuu la graniţă. Voluntari regulaţi plăcă, ca să ocupe liniile de apărare.
DIVERSE.
Amanţii părăsiţi. — Nimică nu este mai comică ca amanţii părăsiţi. Femeii nui pare rău: şi-a părăsită amanlulă, s’a sfîrşită orî-ce între dânşii, nici nu se mai gândesce la elă. Şi dâcă, din întâmplare, îşî mai aduce aminte de dânsulă, apoi numai defectele lui le pune ’na-inte, âr nu şi calităţile. Călătoria amorâsă a femeei este cu totulă variabilă: aZI este ici, mâne colo. poimâne dincolo, şi asa mai departe. Eri, te iubearafi; astă-Zî... nu-mî mai vorbi, nu sciu nimică! Bârbatulă, din contră, suferă şi se gândesce într’una la iubita-i necredincidsă. o chiamă îi scrie.... Ună amantă părăsită, după ce adresase trădătârei mai multe scrisori, sfîrşi prin ă-i trămite următorulă biletă: »Vino de mă văZL celă puţin de curiositate!*
*
* *
înaintea tribunalului corecţională. — Preşedintele
întrâbă pe acusată:
—	Acusatule, spune-ţî numele şi pronumele.
—	Aide de! d-le preşedinte, se vede că eşti de curândă aici! De când viu aici, n’a fostă nici ună preşedinte, care să nu mă cunoscă.
Editoră : Iacobă Mureşianu. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.

GAZETA TRANSILVANIEI
Nr. 229.
1885.
Ctanralâ la bursa de Viena
din 23 Octombre st. n 1885.
Bursa de Biieuresct.
Cola oficială dela 11 Octomvre st. v. 13-55.
Gursitfu pieţei Braşovâ
din 24 Octombre st. n 1885,
Rentă de aură 4% . . . 97 95 Rentă de kârtiă 5% . . 90.55 Imprumutultt căilortt ferate
ungare................147.75
Amortizarea datoriei căilortt ferate de osttt ung.
(1-ma emisiune) . . . 97.— Amortisarea datoriei căilortt ferate de osttt ung.
(2-a emisiune) .... 124 50 Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de osttt ung.
(3-a emisiune) .... 108 50 Bonuri rurale ungare . . 102.75 Bonuri cu cl. de sortare ICI.50 Bonuri rurale Banat-Ti-miştt...................101.25
Bonuri cu cL de sortarelOl 50 Bonuri rurale transilvane 101.70
Bonuri croato-slavone . . 102,— Despăgubire p. dijma de
vintt ung...............97.70
Imprumutultt cu premiu
ung.....................117 60
Losunle pentru regularea Tisei şi Segedinului .121. Renta de hărtiă austriacă 82.— Renta de arg. austr. . .	82 25
Renta de aurii austr. . . 108 80 I Losurile din 1860	. . . 139 75
! Acţiunile băncel austro-
i ungare .  ............... 865 —
Act. băncel de creditfi ung. 285 25 | Act.băncel de credittt austr. 283. — i Argintultt —. — GalbinI
| împărătesei.............. 5.93
| Napoleon-d’orI........... 9.95
Mărci 100 împ. germ. . . 61.50 j Londra 10 Livres sterlinge 125.15
Renta română (5%;.
Renta rom. amort. (5%)
» eonvert. (6%)
Impr. oraş. Buc. (20 fr.)
Credit fonc. rural (7%)
•	„	(5°/o)
»	» urban (7°/0)
!	*	(6#/o)
!	»	(5°/o)
I Banca naţională a României | Ac. de asig. Dacia-Kom. j «	*	> Naţională
J Aură.........................
I Bancnote austria ce contra aurQ.
Cunip.
89
92 Va 87 32 100 86V* 97>/a 91 81 1083 250 205 12.50 . 2.02
vând.
90
93
88
33
101 Va 87Va 98Va 92 82 1100 255 212 13. 2.01
Bancnote românesc! . . .	. Cump.	8.78	Vân
Argint românesc ....	^ r *	8.70	*
Napoleon-d’orî .....	m t	9.92	A
Lire turcesc!		*	11.17	>
Imperiali		»	10.15	>
Galbeni		 . .	*	5 87	*
Scrisurile fonc. »Albina«		100.50	A
Ruble Rusesc!		A	122.—	A
. 8|
HI
9.9
IU.
10:' 0.1
101.'
123,
Discontulă	...	»	7—10 % pe anii.
Mt* Numere singuratice ă 5 cr. din „Gaii
Transilvanieiu se potit cwnpSra în tutungw lui L QROSS.
	TOTE CULORILE: MARABUTS-CHEN. Şl VOLANE DE PENE.	
DEPOSITU DE MANŞONE Şl DE ŞEPCI	GRAND MAGAZIN PENTRU DAME, DE MODE ŞI COmCTIOTE Kovâsznai & Keresztesy, Brasovu 5 recomandă depositulă loru bine asortată de Mărfuri de modă şi de manufactură indigene şi streine. Exposiţiune de baine gata pentru Domne (Toillet) şi Mantale cu preţuri câtu se pote de ieftine. COLECŢIUNI DE MOSTRE SE TRIMIT GRATIS.	£ $ « «4 ► £ c fe UJ s < o UI o
	ASORTIMENT MARE DE STOFE PENTRU HAINE	

JJLiUlIiit

• R97?F!!Hî îT*T» j	iii HG
De necrezuta! der adevărată!
Luândă dela o licitaţiune cu unu preţu ne mai pomenită de eftinti 1400 bucăţi
Pantaloni (ismene) de ernă
bărbătescî, împletiţi (tricotaţi), f6rte călduroşi, groşi, pomposă desemnaţi, completă gata, în t6te mărimele, vendu pe câtă va dura acostă proviziă cu preţulu de batjocură şi de necrezută de eftinil de
^ Numai 1 fi. 20 cr.«
Cu totft preţulu atîtă de eftinfi, aceşti pantaloni de £rnă sunt fărte eleganţi, de totă nu oi, fără de nici unii Ij defectă, pentru cari garanteză. La comande este a se arăta nuli mai lungimea dintre craci. Trimiterile se facă cu rambursâ. Lo-
cuiţi de veu4are la Heclit’s
| Depot fertiger Winterwaare
Wien, I, Kolowratring No. 9. r.
•«3-
Mersulti trenurilora
pe linia Predeal ă-Budapesta şi pe linia Telusă-Aradă-Kiidapesta a tei ferate orientale de stată reg. ung.
Teiuşft- I radâ-Bndapesta				Budapesta- i radfi-Teluşft. ,			
	Trenfi	Trenfi	Trenfi de		Trend de	Trenfi	Trui
	omnibus	omnlbus	persdne		persdne	acceleraţi	omnlta
				Viena	11.00	7.15	
Teinşă	11.09	—	3.66				—
Alba-Iulia	11.46	—	427	Budapesta	8.05	1.45	hm
Yiîiţulă de josă Şibotă	12.20 12.52			4.53 5.19	Bzolnok |	11.02 11.12	3.44 4.02	11J jl200
Orăştia	1.19	—	5.41	Aradâ	3.37	7.53	6.25'
Simeria (Piski)	1.48	—	6.08	| Glogovaţă	4.13	—	61!
Deva	2 35	—	6.39	Gyorok	4.38	—	
Branieîca	3.04	—	7.04	Paulişă	4.51	—	7.00
Ilia	3.36	—	7.29	Radna-Lipova	5.10	—	7.8
Gurasada	3 50	—	7.41	Gonopă	[ 5.38	—	7.51
Zam	4.25	—	8.12	Bârzova	5.57	—	8.1
Soborşin	5.09	—	8.49	Soborşin	6.42	—	5.5t
Bărzova	5.56	—	9.29	Zam	7.14	—	9.S
Gonopă	6.18	—	9.49	Gurasada	7.43	—	9.55
Radna-Lipova	6.57	614	10.23	Ilia	8.01	—	10.11
Paulişâ	7.12	6.30	10.37	Branicica	8.21	—	10.38
Gyorok	7.27	6.47	10.52	Deva	8.47	—	11.05
(Uogovaţă	7.56	7.17	11.18	Sinteria (Piski)	9,05	—	11.21
Aradă	8.10	7.32	11.32	Orăştiă	10.10	—	12.»
Szolnok |	2.39	12.00	4 53	Şibotă	10,43	—	12.51
	3.16	12.14 |	5.10	Vinţulă de joşii	11.04	—	1.2S
Budapesta	7.10 !	2.10 |	8.16	Alba-Iuîia	H.19	—	1.4(
Viena	- 1	8.00 |	6.05	Telitşă	12 05	—	
Arad&				Mfmertm (Piski) t’etraşent			
	Trenfi	Trenfi de	Trenfi de		Trenfi de	Trenfi	Trenfi
	omnibus	persdne	pers6ne		persdne	omnlbus	omnibi
Aradâ	6.00	12.55		^iaaaeria	6 30	11.50	2.21
			8.26				
Aradulă nou	6.25	1.21	8.36	Streiu	7.05	12,27	31
ISlemeth-Sâgh	6.50	1.46	8.54	Haţegă	7.53	1.19	3.49
Vinga	7.19	2.18	9.13	Pui	8.46	2.10	4.41
Orczifalva	7.38	2.36	9.25	Grivadia	9.33	2.57	5.211
Merczifaiva	7.56	2.53	936	Baniţa	10.11	3.35	Ti
	8.42	3.40	10 06	P etroşenl	10.43	4.04	6.aSl
Timlş6ra-Aradft				Petroşenl—Nluaerla (Piski)			
	Trenfi de	Trenfi de	Trenfi		Trenfi	Trenfi	Trenl
	peraine	persdne	omnibus		omnlbus	omnibus	de pen
Timişdra	6.07	12.25	5 00	Petroşenl	6.49	9.33	52?
Merczifalva	6.40	1.16	5.50	Baniţa	7.27	10.14	6.081 6.41
Orczifalva	6.51	1,84	6.07	Grivadia	8.06	10 54	
Vinga	7.08	2.04	6.32	Pui	8.50	11-P7	7.3;
Nâmoth-Sâgh	7.23	2.25	6.53	Haţegă	9.31	12 17	80
Araduîă nou	7.40	2.54	7.24	Streiu	10.16	12.58	841
Aradft	7.50	3.10	7.40	Nimeri»	10 53	1,35	9.14
Predeal u-Budapcs ta
BucurescI
Predeală
Timiştt
i Treilft I Trenft I accelerat < omnlbus ersone i
—	500
Feldi6ra
Agostonfalva
Homorodtt
Haşfaleu
SighisOra |
Elisabetopole
Mediaştt
Copsa mică
Micăsasa
Blaşiu
Crăciuneltt
Teiuşft
Aiudtt
Vinţultt de sustt Ui6ra Cacerdea Ohirisfi Apahida
Claşiu
Nedeşda Ghirbttu Aghirişâ Stana Huiedinfi Ciucia Batic Bratca R6v
Mezd-Telegd Fugyi-Vâsârhely Yârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladăny Szolnok Bnda-pesta
Vie na Nota:
6.22
7.01
7.33
8.01
8.45 10.10 10.29 10.39 11.19 11.54 12.12 12.56
1.30
1.45
2.11
2.55
3.17
3.24
3.31
4.09
5.36
5.56
6.08
6.29
6.45
7.00
7.26 7.48 8.28 8.47 9.06
9.26 10 01 10.20 10.30
10.37 10.51
12.37 2.58
9 45 9.47 10.11 10.44
10.51 11.18 11.36
11.51 12.23
1.19
1.30
1.37
2.05
2.25
2.36
3.13
3.40
4.01
4.24
4.49
5,58
Trenfi
omnibus
6 00] 6.351 3.00[
Orele de
6.08
7.14
7,43
8.22
8.48
9.13 9.18 10.31 12.07 2.10 2.45 8 00 aopte
7.45
12.50
1.09
1.40
2.27
2.55
3.38
4.17
4.47
5.42
7.37
8.01
8.21
9.05
9.43
10.02
6.20
6.59
7,15
7.43
8.29
8.55
9.04
9.12
10.23
12.32
12.59
10.37
12.59
4.45
10.05
10.50
8.00
8.34 8.59
9.34 10.16 11.04 1217 12.47
1.21
2.05
3.08
3.39
3.55
4.0d
8.22
10.30
Budapesta—Predeald
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladday Oradea mare Vârad-Velencze Fugyi-Văsârhely Mezo-Telegd R6v Bratca Bucia Ciuda Huiedin Stana Âghiriş GhirbSu Nedeşda
Clnşin	^
Apahida
ftkiriş
Cucerdea	|
Uiora
Vinţultt de sustt Aiudtt Teinştt Crăciuneltt Blaştt Micăsasa Oopşa Mică Mediaştt Elisabetopole Siglşăra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldidra
Braşovtt Timiştt Prede&lu
BucurescI
Trenfi
omnlbus
Trenfi
accelerat
6.47
10.37
1,44
5.33
7.15
1.45
3.41
5.21
Trenfi Trenfi omnlbus de ______, | persone
Trenfi
omnibus
3.15
7.29
6.05	—
sunttt ceîc dintre liniile gr6se.
12.05
12.31
2.16
3.12
3.32
3.41
3.50 4.25
4.50
5.41
6.02
6.40
7.00
ii, - flal
6.41
7.14
7.42
8.31
9.01
10.0 î
10.16
11.24
11.43
11.45
12.08
12.22
12.57
t.27
1.45
2.06
2.31
2.50
3.48
4.19 4.34 4.53
5.20 5 3f!
8.27
9.45
9.59
10.28
11.36 12.10 §12.43
1.31
2.56
3.29
4.00
4.18
4.36 5.05
6.07
6.32
7.30
11.35
6.20
9.11
11.26
1.28
2.00
211
2.34
3.18
3.41
4.01
4.26 5.08
5.27 5.50
6.02
6.24
6.43 7.03 7.26
8.51 9.31
9.43
9.51 9.58
10	554
10.44
11	28
11.44 12.18 12.36
1.22
1.56
2.34
3.02
4.41
5.30
6.03
6.35
7.14
8.0)
11.40
2.31
6.01
6,40
7.20
8.01
10.05
11.02
11.3
12.14
1.09
1.50
2.48
3.23
4.66|
9.4C
Tipografia ALEXI, Braşovii.