RKDACfllIîfEA ŞI ADMISUSTRAŢIUSEA t
BRAŞOVt, piaţa mare Nr. 22.
,OAZETA“ IESE ÎN FIECARE DI.
Pe unQ anii 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 8 fior. România şi str&io&tate:
Pe and 40 fr., pe şăse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANULU XLVIII.
SE PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. AHUHOIUBILE:
O seriă garmondG 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefranoate nu •• prlmesou. — Manusorlpta nu se ratrâmltu.
Mercuri 9 (21) Octomvre.
1885.
Nou abonamentu
la
„ Gazeta Transilvaniei
Cu I Octomvre st. v. 1885 se începe nwft nou abonament a. la care învitămd pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre.
Pretultt Abonamentului:
5
Pentru A.ustro-Uiigaria:
pe trei luni 3 fl.
tt Ş^se	0	,,
„ unu anu 12 „
Pentru România şi strâinâtate :
pe trei luni 10 franoi
» Ş^se »	20	ff
„ unu anu 40	„
Rugămti pe domnii abonenU, ca să bine-voiască
Kolier, de starea de asediu, de încătuşarea presei boemice care s’a practicată spre ruşinea partidei liberale. Acum avemu o armată populară şi dâcă unu studentă a fostă în decursulă ani-loră universitari unu Cehă seu Grermană înflăcărată, credeţi, că deodată se va schimba? Lu-crulă ar fi numai atunci critică său periculosă, când aceste sentimente ar fi periculdse. Dâcă soldaţii noştri au sentimente boeme nu e nici ună periculă. Ună soldată cu sentimente cehice se va lupta de două ori aşa de vitejesce pentru monarchiă. De altmintrelea limba armatei nu vomă atinge-o. Noi avemti şi o limbă a regemen-tului, pe care oficerii trebue să o întrebuinţeze. La noi, în serviciulă civilă însă ftincţivnarii nu vorti se vorbeseă limba poporului.
In Boemia pentru ce decurge cârta între Nemţi şi între Cehi? Pentru că câteva sute de
a-şi reînoi de cu vreme abonamentulti, ca să nn se .tineri, cari întră în serviţiulă statului nu voiescu
întrerupă espediţinnea diarului.
Domnii ce se vorti abona din nou să binevoescă a arăta şi posta ultimă.
«Administratiunea «Gazetei Transilvaniei».
Braşov*, 8 (20) Octomvre 1885*
Eri amu dată ună mică estrasu din impor-tantulă discursă alu bărbatului de stată cehă Dr.
Rieger. Yoimă să întregimu articlulă nostru de
eri publicând*! din cuvânti! în cuvânt* partea a-	Şi“îngineri.‘'‘^ş7 de ar fi nnmai lucră-
ceea a discursului memorată, care ne reamin-^or^ este bine, este umană, este nobilă, este tesce mai multă situaţiunea ndstră propriă.	liberală a vorbi cu atâta dispreţu despre ei. Asta
să vorbeseă şi să înveţe a doua limbă provincială Se vorbesce despre ună teritoriu separată lim bisticu germană şi că şi acolo se facă scăle cehice, dar cându se trimetă sute de copii în aceste scăle, credeţi d-v6stra că acăsta o facă părinţii loră, numai de ciudă ? Pedagogii cei mai buni (Jică, că instrucţiunea nu să p6te face cu resul-tate bune decâtu în limba maternă şi d-v6stră voiţi să afirmaţi contrariulă ?
Se <}ice, că populaţiunea aceea este numai fluctuantă, că suntă lucrători, asta însă tiu e ade-rărafcă, că pe lângă lucrători, suntă comercianţi,
Espunerile d-lui Rieger n’au lipsă de comentară. Fiecare din noi trebue să sâmtă
este limbagiulă fabricantului liberală, carele eu hrănescă 500 de lucrători şi nu să gân-
, ,	• , ,	- i •	•	,	,	„ desce, ca pe elă ilă hranescu lucratorii. Dom-
greutatea cuvinteloră sale şi importanţa loru ’	. F	. w .	.. .. . .
°	nu aceştia nu se mulţamescu, că lucrătorii îi îmbo-
pentru viitărea desvoltare a lucruriloră în monarchiă. Elă <}ise între altele:
găţescă, ci voiescă să le răpâscă şi naţionalitatea. Apoi lucrătorii nu plătescă dare? Omul* liberă
„Mai pre sus* de t6te este centralisaţiunea! trebue să îngrijăscă dâr de lucrători ca şidecea-după care d-v6strâ toţii umblaţi. Dăr pentru jlaltă populaţiune.
ce centralisaţiunea? Pentru că sunteţi de părere ţ Multă se vorbesce, că elementului germană că ună stată	centralisată	nu	p6te fi decâtă	nu-1 i se cuvine după natura lucrului egemonia în
mai germană.	Si atunci însă,	e posibilă, că	vă	’ monarchiă. Conducerea în societate va aveau’o
veţj pută înşela. Dacă acăstă centralisaţiune este! întotdăuna celă mai harnică şi celă ce este de-ună vasă despre care presupuneţi, că numai cu1 cisă a recunăsce calităţile individuale ale celor-germanismu său cu cuprinsă germană păte fi. lalţi şi a respecta şi apreţia justă trebuinţele loru. umplută, vă este fărte dorită, dăr dacă cugetaţi I Sciţi d-v<5stră bine că şi asupra decisiuniloru ca toţii, că acestă vasă ar pută fi umplută ce-|n6stre bărbaţi germani au mare influinţă. Acăsta substanţe amestecate său cu alte substanţe, atunci (vine de sine. Dăcă însă veţi voi a-o stabili în nu mai aveţi atâta dragoste cătră elă. Păte că lege acăsta ar fi contra firei lucruriloră. Ta-vomă ajunge	şi acele	ca se vedemă	în-. lentele se ivescă odată aici, odată dincolo în mai
mulţindu-se federaliştii şi	autonomiştii, unde	se	mare măsură. Trebue să lăsaţi lucruriloră cursă
află a<jl centraliştii. Să ia guvernulă în batjo- j liberă. Ca unti poporti în principiu şi pe cale na-cură, că nu şl-a putută realisâ programa sa de turală să aibă hegemonia este o imposibilitate şi o
împăcare. Nu e numai guvernulă de vină, ci mare parte suntemă şi noi de vină.
Eu nu suntă admiratorul* ministeriului actuală şi amă spus’o în mai multe rânduri minis-trului-preşedinte că nu suntă mulţămitu cu guvernulă său. Eu impută întregului ministeriu că pr£ se conduce în acţiunile sale de t6te împre-siunile. Ună ministeră puternică şi care îsi cu-ndşte datorinţele sale trebue să ’şi aibă programa sa şi să scie ce voesce să ajungă, şi acăsta precum şi ceea ce prescrie constituţiunea trebue să o şi pună în practică, fără ca să întrebe ee va <}ice Yiena, ce va 4'ce 4'ar^s^ca? ce va 4^ce în Germania?
In timpulă mai nou s’a vorbită multă deşire naţionalisarea armatei şi cu aceea voescă să cliniştâscă cercurile mai înalte, arătândă, că şi înarmată elementulă naţională ia dimensiuni mai. Asta este o apariţiune a timpului. Dac» i se impută ministerului actuală acăsta mi a» pare de totă naivă. Contele Taaffe n’a făcutt naţionalităţile, nici n’a creată elă certele naţionalităţilor*. Ateste au fostă înainte de elă. duceţi-vă aminte de regularisirea Boemiei prin
vătămare pentru tote celelalte popore.“
UNIREA BULGARILORtT.
Telegramele cele mai nouă:
Nişă, 16 Octomvre. Armata sârbă n’a primită nici ună ordină d’a trece fruntaria, după cum au afirmată unele (Jiare; grosulă armatei sărbesci este totă aci, gata de plecare în orice momentă; numai încape îndoială însă că situaţia actuală nu va pute ţine multă timpă încă. Serbia este otărâtă a nu-şî licenţia armata înainte d’a dobândi compensaţiile pe cari le cere. Se tfice, că ministru preşedinte ală Serbiei, d. Garacianin ar fi vorbiţii într’ună modă forte mândru cătră reprezentanţii pu-teriloru, cari’lă îndemnau să fiă prudentă, elă a răspunsă că Serbia nu va urma aită sfată decâtă acela ală mte-reseloră sale.
Salonicu, 16 Octomvre. Totă armata turcească care se afla aci, a plecată parte la Ianina, parte la Bi-tolia. Pentru momentă nu se află aci decâtă ună ba-taîionă de infanteriă şi 2 escadrăne cavaleriă. Regimentele cum sosescă din Asia mică suntă îndreptate parte spre graniţa Serbiei, parte spre aceea a Greciei. In Macedonia se află în momentulă d	—-■ -®
turci. In portă se află două vase turcescî, cari pleacă mâne dimineţă la Ismit pentru a lua alte trupe.
Filipopolu, 16 Octomvre. Scirea, că între Austro-Ungaria şi Rusia s’ară fi stabilită o deplină înţelegere în privinţa restabilirei statului quo ante, a causată o mare mâhnire. Poporulă bulgară, dacă se va adeveri aceasta şi dacă Turcii voră întră în Rumelia, este gata la resis-tenţa cea mai desperată. Pare a se adeveri scirea că Turcii nu aşteptă decâtă deplina mobilisare a armatei pentru a întră în Rumelia.
Constantinopolu,	17 Octomvre. Sultanulă este
fărte |afectată din causa multeloră denunţări de comploturi ce i se facă de câtva timpă; paza palatului a trebuită să fiă întărită şi în nici ună casă Sultanulă nu va deşerta capitala de trupe. — Poporaţia musulmană e forte iritată şi cere o grabnică pedepsire a rebeliloră. Părta e fărte nedumerită din causa acestei înflăcărări a spiritului publică şi e mare temere, că Turcia va lua o otărîre decisivă, mai curândă chiară decâtă se crede. A(Jî dimineţă au sosită şcirl despre nouă încăerărî la fruntarii.
Vama, 18 Octomvre. Prin cercurile bine informate din Constantinopolă se vorbesce, că mari neînţelegeri ară domni între puteri şi că întrunirea ambasado-rilorft n’a putută ajunge la celă mai mică resultată; se (jice că acestă întrunire a fostă amânată pentru o lună de cu alte cuvinte ad calendas graecas. Pănă într’o lună de nu voră mai vorbi diplomaţii, ci evenimentele. Porta urmâsă narmârile, deşi pe o scară mai puţină întinsă, căci e probabilă că Turcia nu va avâ a face decâtă cu Serbia, puterile fiindă dispuse a face cea mai mare presiune asupra Greciei. Mâne se aştâptă 3 bataliăne de infanteriă venindă din Trapezunt.
Belgradu, 18 Octomvre. E cu totulu falsă, scirea că situaţia se va prelungi fără turburărî pănă la primăvară. Pănă atunci Serbia şi-ar slei cu totulă puterile şi nu ar mai putea întreprinde nici o acţiune seriosă; pe de altă parte, guvernulă sârbeseă nu păte licenţia armata, în aşteptarea primăverei; acestă licenţiare ar echivala cu o renunţare la ori-ce compensaţii şi Serbia nu voesce să renunţe cu ori-ce preţă. D’a lungulă fruntariei bulgăresc! s’au formată bande de emigranţi sârbi, cari plănuescă o năvălire în Serbia. Dâcă Bulgaria nu i va lua măsuri energice pentru împrăştiarea aeestoră bande, nu mai încape îndoială, că guvernulă sârbeseă va fi novoită să înainteze cu trupele în Bulgaria pentru a înlătura ori-ce periculă din acestă parte. Pănă acum Bulgarii n’au făcută nimică pentru a da o drâptă satisfacere Serbiei; trupele cari erau la graniţa sârbâscă au primită ordinulă să plece la Kâstendil, aşa încâtă tătă frontiera dinspre Serbia e în mâna aceloră emigranţi.
Sofia, 18 Octomvre. Deorece Serbia nja răspunsă pănă acum la representaţiile verbale ale guvernului bul-gărescă cu privire la uneltirile agitatorilorâ sârbi în districtele bulgare dela graniţe, de aceea guvernulă princiară predă a<jî agentului grecescă Rhangabâ, însărcinată cu conducerea afaceri loră serbeseî, o notă oficială cu privire la acesta.
Bucuresci, 18 Octomvre. Telegrame din Filipopol deve-resc scirea publicată deja de »Voinţa Naţională,* că între Turci şi Bulgari s’au schimbaţii împuşcături la graniţa Rnmeliei ostice şi că au fostă morţi şi răniţi. Acâstă luptă de tiraliori se atribue Turciloră şi prinţulă Alexandru a dată ordină, ca în casă de repeţire să răspundă Bulgarii cu totă energia la împuşcăturile Turciloră. Bulgarii se temă de ună atacă ală Turciloră atâtă dela Mustafa-paşa câtă şi dela Kâstendil.
Bruxela, 18 Octomvre. ,Nord,“ care se sciă că e inspirată de cabinetulă din Petersburg, esprimă necesitate d’a se depune prinţulă Alexandru.
Petersburgu, 18 Octomvre. »Novoje Vremja« anunţă din isvoră forte sigură, că sgomotulă despre o înţelegere separată între Sultanulă şi prinţulă Alexandru este cu totulă falsă.
Berlină, 18 Octomvre, ,Nordd. Allg. Ztg « condamnă pasulă miceloră state balcanice, cjl^ndă că nu se voră espune periculului răsboiului 300 milione de Europeni, fiindă că trei mici state O'fljuyjj’0 - *	-=-
raţiune de abia^%^:,F*îfL7^—ii-
Nr. 225.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
SOIRILE PILEI.
Toţii calutnnii au Jfostă şi soirile alarma tore din Ighiu şi Zlatnn date de foile unguresc!. »Kol. Koz.« le desminte. Vorba e, că aZî calumniândă şi mâne des-minţindă, fi-voră spălate feţişdrele foiloră > patriotice?* Nu credemă, e grdsă obrăznicia cu care se înfierâză.
—0—
Nesăbuitulă ,Ellenzâkc scrie, că înqeţătorulă si cantorulă [din Cluşiu I. Mureşanu, care a »vândută Joia trecută aspiraţiunî irredentiste în piaţa Gluşiului« — aşa se esprimă c6da coşutistă — a foştii condamnată de judecătoria de cercă a oraşului la o săptămână a-restă şi 10 fl. amendă. Foia calumnieloră ZiceJ de aceea s’a condamnată numai la atâta, fiindă că însuşi cumpărătorulă cartofiloră, jidovulă Allenberg, s’a rugată de judecătoriâ, ca să dea o pedâpsă câtă mai uşoră. Sentinţa dovedesce, că alarma dată despre ameninţările numitului învăţătorii la adresa Unguriloră a fostă o ca-lumniă ellenzekiană. Adevăratulă motivă ală condamnării făia calumnieloră nu ’lă spune, se vede că nu se potrivesce de locă cu ce scrisese. Grosă obrază.
—0—
Din Pesta se anunţă: »De6rece proclamaţiunea .României iredente s’a îndrodusă în scrisori particulare şi încâtva a isbutită d’a provoca mişcare între Românii din ţările unguresc!, ministrulu de justiţia pentru împe-decarea celeia a adresată tuturoră tribunaleloră o ordi-naţiune circulară, ca scrisorile suspecte ce vină din România se se examineze. Tribunalele suntă provocate să delege în acăstă afacere judecător! de instrucţia, şi ma-gistriloră postai! li s’a impusă datorinţa d’a preda astfelă de scrisori judecătorului de instrucţia in timpu de 24 de 6re Judecătorulă de instrucţiă primesce autorisaţia d’a deschide fără întârziere scrisorile ce i se presintă şi în casă de lipsă să oprescă a fi înmânate. Procuraturile tri-bunaîeloră facă propunerile loră cu privire la delegarea judecătoriloră de instrucţiă şi tribunalele iau hotărîr! în acăstă privinţă. Procuraturile, afară de trei, anume cela din Zălău, Becîchereculă mare şi Lugoşă, şi-au trimisă propunerile loră procuraturei supreme regale."
—0—
Ar crede cineva, că Maghiarii se gândeseă numai la maghiarisarea Ardealului, Bănatului, Maramureşului, Crişanei ş. a. Dar peninsula balcanică unde rămâne? Coloman Szekrenyessy a eşită la ivelă cu idea, că şi acăsta trebue maghiarisată. Intr’o broşură apărută de curândă, elă pledăză, că Ungaria trebue să ocupe tote ţările balcanice pănă în josă la Balcani, adecă şi Munte-negru, Serbia, Serbia vechiă ş. a. spre ostă pănă la Sofia. Aceste ţări trebuescă împărţite în optă voivodate, guvernate absolutistică pănă la complecta loră maghiari-sare şi administrate de magnaţi ungur! ca domni fendalî. Acesta’i marele plană în trăsuri generale. Se vede că marele strategă ală maghiarisării nu cundsce fabula: »Brosea şi Boulă.*
—0—
»Luptătorulă« Z*ce5 *n 4‘ua de * Octomvre, tribunalulă de Putna a avută să judece 12 procese de divorţă. Tâte aceste divorţuri suntă intentate de eătră sexulă celă slabă, celă fruuosă cum s’ar cpce, şi pe mo* tivulă că le place să trăiască în libertate. Se vede treaba, că femeile de astăZI voră să se emancipeze cu totulă. Jugulă căsătoriei li se pare greu, eră cela
ală concubinagiglui uşoră, (jice „Răsboiulă.* Ce e dreptă, societatea face progrese imense; se consolidăză pe fiecare <|i!
—0—
Institutula Vautier, care esistă în Braşovă de 30 de ani, s’a distinsă de cătră Maiestatea Sa monarehulă decorându-se directdrea lui cu „Crucea de aură pentru merite." Acestă decoraţiune s‘a înmânată d-ş6rei Vautier de cătră prefectulă comitatensă în sala de şedinţe a representanţii oraşului Joi în 8 Octomvre st. n. Felicitămă şi noi pe d-şora directăre cu atâtă mai vertosă, cu câtă meritele d-ei se referă mai cu semă la educaţiunea eleveloră de naţionalitate română, căci a-ceste au fostă totdeauna în maioritate preponderantă.
—0—
Vineri noptea trenulă accelerată ce venea dela Cluşiu spre Braşovă a suferită o sguduitură aşa de tare, încâtă condueătorulă maşinei a trebuită să oprescă tre nulă. Nisce băieţi, cari păsceau boii la câmpă, au fostă răsturnată ună lemnă mare pe şine. Nu s’a întâmplată nici o nenorocire.
—0—
Camera de comertu si industriâ din Braşovă, cu privire la emisulă ministerului imperială de răsboiu c. r., aduce la cunoscinţa cercuriloră interesante, că procurarea de pături de ernă,	de	vâră şi	de	cai în anulă
1886 pentru armata c. r.	se	va face	pe	calea concu-
renţei generale prin oferte în scrisă. Ofertele, ce au să se facă în sensulă ineunosciinţării	date de ministe-
rulă imperială de răsboiu c. r. au să se înainteze spre înregistrare la ministerulu imperială de răsboiu pănă la 30 Noemvre	a.	c., 10	ore	a. m. lncu-
nosciinţarea, în care se cuprindă datele despre cantitatea de predată, calitatea, condiţiunile contractului ş. a., se p6te vede în cancelaria camerei de comerţă şi industriă din Braşovă. Afară de acesta, s’a înmânuată câte ună esemplară reuniunei industriale din Braşovă, Sibiiu şi Sighişora, precum şi magistratului orăşenescă din Kezdi-Oşorheiu, şi prin urmare se pote vede şi acolo.
Lupta dreptăţii contra fărădelegilor!!.
(Apendice la prigonirea profesorului Lucaciu în SătmarQ Nr. 103 din »Gazetă.*)
Domnule Redactoră! Vă rogă a da locă în preţuita „Gazetă* următbreloră acte car! potă servi de oglindă pentru ilustrarea justiţiei din acestă stată poreclită constituţională, şi ne arată în ce modă se respec-tâză legile de cătră Ungurii »patrioţi.*
I.
Nr. 349 ad. ord. — 1885. Boros Bâlint, membru alu consiliului orăşenescu, avândă în vedere, că Dr. Vasiliu Lucaciu, fostulă profesorii gimnasialu, s’a înfăţişată în sala adunărei orăşenesc! şi a cuprinsă locă între membrii acestei corporaţiuni, se adreseză cătră primarulu oraşului ca cătră preşedintele adunărei cu întrebarea, dâcă Dr. Vasiliu Lucaciu, fostulă profesorii gimnasială, în urma dispunerei jurisdicţiunei interne este verificată ca virilistă, şi dâeă faţă cu hotărîrea adusă în 6 Iuliu a. c. sub Nr. 259, prin care adunarea dechiară, că pe numitulă Dr. V. Lucaciu până atunci nu-lă vede bucurosu în mijloculu său, pănă când nu se va purifica,
de acusările publice rădicate contra patriotismului său, în fine dăcâ i s’a comunicată acăsta mai de multe or! amintitului Dr. Vasiliu Lucaciu?
După ce primarulu-preşedinte, ca răspunsă la interpelaţi unea susă citată dechiară, că hotărîrea din întrebare s’a comunicată numitului domnu: interpelantele t)ice, că în aceste împrejurări do-resce a face o propunere cu privire la causa cunoscută a d-lui Lucaciu şi voiesce ca să şi fiă resolvată, întrâbă deci, dăcă numitulă domnă, care personalminte este interesată, — p6te fi de faţă său nu la desbaterea acelei propuneri.
Punându-se întrebare în acăstă direcţiune din partea preşedintelui, adunarea unanimă răspunde cu nu. Primarulu preşedinte provocă pe Dr. Vasiliu Lucaciu să părăsăscă sala, — după ce i-sa denegată cuvântulă unanimă, părăsesce sala declarândă: „Acuşi mă voiu reînt6rce.u
După depărtarea d-lui Dr. V. Lucaciu, îş! presentă Boros Bâlint propunerea insinuată.
înainte de tăte face o reprivire propunato-rulă, asupra ţinutei Româniloră manifestată de presintă şi între aceste si asupra causei d-lui Lucaciu.
Atitudinea lui provocătăre şi acusările rădicate contra lui, ca contra unui nepatriotu, de cari nicidecum nu voesce a se curăţi, au adusă cu sine hotărîrea, de sub Nr. 259 din 6 Iuliu a. c.
Atunci când comitetulă orăşenescu au făcută declararea, că pănă ce Dr. Vasiliu Lucaciu nu se va purifică de acusările ridicate contra lui, până atunci nu-lă p6te primi bucurosă şi nu-lă vede bucurosu în cerculă său, adunarea a fostă în acea convingere, că unu omu cultă faţă cu o asemenea hotărîre, care este de natură eminentă, socială, şi care faţă de dânsulă s’a adusă într’o formă de totă cruţătdre, îşi va fi cunos-cândă datorinţa sa, şi va fi înţelegândâ ponde-rositatea ei. Nutrita speranţă nu s’a împlinită, însă căci în locă, de a satisface condiţiunei sale Dr. Lucaciu a fostă destulă de îndrăsneţă de a se presentă în acăstă aduuare.
Avândă în vedere cft a renunţată la postulă de profesorii la Lonsoţă, unde a fostă numită de guvernă în urma repăşirei sale (dela Sătmară); avândă în vedere că din interesulă legăturiloru secrete, a primită staţiunea cu beneficlulă preo-ţescă de Sisiesci, per<j£ndu-şl dreptulă legală, pe basa căruia i s’a stabilită evalitatea de virilistă din partea guvernului; avândă în vedere mai departe, că dâcă vomă abstrage, dela aceste împrejurări şi vomă voi să p5 străină curăţenia simţământului morală cum proclamaţiunea îndrăs-nâţă a irredentei valahe provdcâ la rSacdlă, incendiu şi ucidere contra ungurismului, proclamaţiunea care numai mai nainte ne a vătămată pănă la sânge; considerândă, că amicii acestei irredente suntă destulă de audaci a veni şi în corporaţiunea representanţiloru societăţii maghiare şi a-o insulta cu t6tă îndrăsnâla: din t6te aceste considerante propune, ca în puterea datorinţei morale ce-o are faţă cu decisiunea adusă în 6 Iuliu sub Nr. 259, care a fostă primită ca co-
FOILETONO.
Sereană îşi nporeairCL
(Poveste de I. P. Reteganulâ.)
ţ)ice că a fostă odată ca nici odată, că de n’ar fi fostă nu s’ar povesti, că doră nici eu nu-să de când cu poveştile, ci-să mai dincoce c’o cfi—două, mai dincolo cu vre-o nouă.
A fostă odată ună împărată, der apoi să sciţi că a fostă împărată, nu tândală, şi avea o împărătâsă atâtă de frumosă, încâtă şi stelele de pe ceră se temeau a se uita la ea, de frică că o voră deochia. Apoi câtă era de frumăsă, atâtă era şi de pretinăsă, numai ceva cam mărâţă; der nici nu-i sta rău, că dâră de aceea era ea împărătesă. De altcum şi ea era femeiă şi, ca lâte femeile, cam poftăreţă. Odată viseză nâptea, că ea mânca peste, şi diminâţa şi trimite pescarii să-i aducă pesce. Ce nu ar face cei mai mici, numai să împlinescâ voia celoră mai mari? încă le pare bine când le potă împlini voia. Aşa bieţii pescar! luară de-a-rândulă, unii apele curgătore, alţii apele stătătore, şi alţii alergau chiară la mare; care de care se grăbi a aduce pesci mai frumoşî şi mai îngrabâ. Totuşi numai unulă putu veni mai ânteiu, şi ceilalţi după aceea. Celă dinteiu pescară aduse numai ună pesce, o mrână de aură. Când o vă(fu împărătesă, i se umplu iuiina de bucuriă şi cinsti pescarului duoi bănuţi să-şî ia tu tună (tăbacă.) Apoi dete mrăna la bucătăresă să i-o gătescă, colea domnesce, ca pentru o împărătesă, să o fiarbă în borşă prospătă şi să i-o aducă caldă pe mâsă. Bucătărăsa, care era ţigancă, se pricepea bine să facă mâncările după gustulă împărătesei, şi făcu ea chiară după cum căpăta poruncă, apoi intră în curtea împărătesei cu pes-cele gata. Şi mâncâ_ împărătesă şi atâtă de tare îi plăcu, t6tă mrăna,	temându-se să
şi bucătăresă, şi şi ei îi plăcu forte multă, că doră mrăna nu-i fie-ce pesce! Şi adună apoi osele frumuşeii! şi le dădu unei căţăluşe să Ie mănânce, şi mâncâ că-ţăluşa âsele tâte, şi şi ei aşa de multă îi plăcură, încâtă mai o oră întregâ se totă lingea pe buze.
Der povestea numai de aci se începe! Impărătâsa v’am spusă, că era forte frumâsă, der trebue că era şi fârte tenără, căci sciţi Zicala: copii buni şi babe frumose nu se vădă nici rară, necum desă?! Dreptă, că împă-rătâsa nostră din poveste era tîneră, nici nu avuse copii pănă atunci. Şi cum mânca mrena aceea, se simţi grea, împovărată; totă asemenea se simţi şi bucătărăsa, ţigana; căţăluşa încă porni grea de când mâncase dsele
Nu trecu multă după aceea şi înălţata împărătesă era mamă; născu adecă ună pruncuţă ca ună ângeraşă de frumosă şi cu părulă de aură. Fiindă că îlă născuse săra, îi puse numele Sereanu. Numai deeâtă în di-minâţa următore născu şi jupnââsa bucătărâsâ ună copilă chiară ca ală împărătesei, şi fiindă că-lă născuse diminâţa în Zori de Zh îi Puse numele Doreană. Colo cam cătră amâZi fătâ căţeua patru eăţâi frumoşi cu pâră de aură.
T6tă lumea vedea, că aci este ce este, adecă s’a întâmplată ce s’a întâmplată. Şi t6te erau voibse de feţii loră şi tote îi iubean de o potrivă de multă şi la fiecare i se părea că ală ei e mai frumosă. Ală împărătesei însâ cu greu credă că ar fi fostă omă în lume sâ-lă deosebescă de ală bucătăresei, păte aşa doră, decă ar fi spusă ei care ală cui este.
Dar minunea, minuniloră! Pruncii acei duoi, adecă ală împărătesei şi ală bucătăresei nu supserâ de-câtă o Zi şi îndată au luată arme şi şi-au chemată cei patru căţăi- şi hai la vânată. Şi le era lesne să mârgă, erau năzdrăvani.
împărătesă însă, ca femeile, nu prea vedea cu ochi buni pe bucătăresă de când avuse copilulă, cu deosebire căci era ţigană, er copilulă era întru tăie ca ală ei. Dai ca totuşi se scie lumea care-i fiulă împărătesei şi care ală ţiganei, ceru sfată dela o babă, că ce are de făcută?
Baba ca tote hărăncile de fermecâtore, sfătui pe împărătesă ca, îndată ce va veni copilulă acasă, să-lfi înfiereze cu ună fieră roşu în frunte ca să-lă cunâscâ totă lumea şi ea. Şi asculta împărătesă de babă, şi băgă ună fieră în focă şi când veni copilulă acasă, i-lă apăsă în frunte ca ună sigilă; de bună semă că copilulă nu a sciută gândulă mamei sale, că altcum pote se păzea. Când îlă fripse însă cu fierulă in frunte, ţîpoti de durere şi". îi Z‘se: .Maică îţi stricaşi noroculă, că pe mine atâta mă mai veZi!*
Apoi merse şi chemă pe frate-său şi pe cei patru căţăi şi dute dorului, nici nu se mai uitară înapoi.
Şi s’au dusă acei duoi fraţi multă lume împărăţiă, ca D-Zeu să ne ţiă, că cuvântulă din poveste, mai nainte este, mândră şi frumosă, s’ascultaţî şi d-vostră. Şi s’au dusă până la nisce crud de drumă, acolo s’aa opriţii f au mai vorbită puţintelă, şi apoi scâse Sereanu din bu* zunară o naframă (batistă) albă şi o dete lui Doreani Zicându-i: »Când vei vedâ tu frate trei picături de sânge j pe năframa acesta, atunci să sci că suntă morlă şi sfi j vii în urma mea să mă cauţi." Apoi să’mbrăţişarâ şi se sărutară, despărţindu-se amenduoi în două părţi şi luândă fie-care câte duoi câni cu sine, unulă pe ,Nâ aude,* şi »Ne vede,* altuia pe ,Ne uşoră ca vântulă» şi »Ne greu ca pământulă,» căci aşa puseră ei urmele la cânii loră.
Şi s’a dusă fiecare înainte pe drumulă pe are apucase. Sărilă ajunse pe drumulă său pănă pe în* sărate chiar în margine unei păduri.	Aci stătu locdui,
adună lemne şi gâteje şi făcu ună focă mare, că un- | nară, cremene şi iască avea de acasă. După aeea \
Nr. 225.
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
rectă şi a foştii aplaudată de întrega ţâră, şi care trebue să-o semţâscă cu toţii, adunarea să anunţe că cu Dr. Vasiliu Lucaciu la o masă nu va şedea, — şi îndrumeze pe primarii ca pe Lucaciu la alte şedinţe să nu-lă rnai invite.
Decisiune. Adunarea primesce cu aprobare unanimă propunerea făcută, şi cu unanimitate anunţă cu privire la împrejurarea că Dr. Vasiliu Lucaciu, fostu prof. gimnasialu faţă cu acusâ-rile ridicate în publicu că este nepatriotă, nici n’a încercaţii a se purifica, şi aşa n’a făcutu destul ii con di ţiu ni lorii ce i s’au pusă în hotărîrea din 6 Iuliu sub Nr. 259, că adunarea cu den-sulii la o masă nu va şedâ, şi îndrumeză pe primariu ca pe dânsulu la alte şedinţe să nu-lâ învite. Contra acestei liotărîrl numai extradomi-nium se p6te apela. Cetindu-se îndată hotărîrea presentă, adunarea declară de verificată, cu publicarea respective cu estradarea ei se încredinţezi primarului. Din adunarea comitetului orăşănescu ţinută în Satu-mare anulă 1885 luna Septemvre 7, Kordsmezej notară.
Din jurulu A-Juliei. 17 Octomvre.
(0 păcălitură. Afacerea cu dinamita aflată la popa din Ighin. — Armata împărătâscă).
In fâia din Ai udă »Kozerdek« a apărută o notiţă sub rubrica „răspuDsă nobilă ală unei femei ‘omâne cătră iridentiştî.» In acâsta se <Jice, că Anastasia Stirbu n. (^u<juianu din comuna Şardu (lângă Alba-Iulia) şi-ar fi donată t<5tă moşia ei, fostă jobăgescă, grofului Teleki, ba şi fiului oficialului acelui grofii cu numele Kozma i*ar fi donată ună arătoriu în preţă de 320 fl. »dec! iriredentiş-tii români âtă ce răspunsă capătă.»
Acâstâ scire publicată în 12 Octomvre a. c. st. n. îndată fu reprodusă şi de alte foi unguresc! şi astfelă îşî făcu cursulă patriotică.
Spre orientarea publicului română, facă cunoscută cumcă istoria cu donaţiunea este o păcălitură, căci numita femeă n’a avută nici moşiă jobăgescă, nici că are vr’ună petecă de pămentă intabulată pe numele ei, deci s’a împlinită (fisa ungnrescâ. „Nesze semmit, fogd meg jol.ft Decă domnii noştri stăpânitorî mergă pănâ la atâta, înoată şi cu astfelă de »donaţiunî« voescă să facă svonă şi să împrosee în noi, apoi trebue să credemă c’amă ajunsă deja la c6da veacului. 0 foiă redigeată de notarulă primă ală comitatului, precum este „Kozerdek,* ar trebui să fiă scrisă într’ună tonă mai urbană faţă de preponde-ranta populaţiă română a comitatului şi rele semne suntă, când acestă foiă sumuţă mereu contra poporului română din acestă comitată precum făcu şi astă veră cu »cul-tulă divină ală bisericei orientale,» ş. a. carljurstărl numai atâta dovedescă, cumcă d-10 prolonofariu este însu-fleţiţă de duşmaniă contra neamului românescă. care cualificaţiune nicidecum nu convine cu oficiulă ce-10 ocupă.
Anastasia Stirbu i-a păcălită pe „domni, * donându le o moşiă din lună, dar nu din otarulă comunei Şardu.
In afacerea cu cele 4 patrâne de dinamită dela Ighin s’a fostă arestată păzitorulă de păduri erariale George Borza din Abrudă şi parochulă din Ighiu I. Maximă. Spre lămurirea lucrului a venită o comisiune dela tribu-nalulă specială din Tărgulă-Mureşului la A-Iulia şi după
o cercetare minuţidsă s’a dovedită nevinovăţia loră şi acum suntă pe picioră liberă.
Cu ce minciuni se folosescă contrarii noştri, numai ca să p<5tă pune în mişcare armata împărătescă asupra nostră, precum se întâmplă eri cu cele 2 companii de cătane (soldaţi) trămise la Zlatna şi Ighiu din causa unoră calumnii spurcate, der D-(feu şi lumea ne este martoră, că sunternă pe nedreptă puşi la gână. —	R.
PerchisiţiuDi în Munţii Apuseni.
Abrudu-satu 17 Octomvre 1885.
Domnule Redactoră! Perchisiţiunile de casă şi arestările preventive său începută şi pe la noi prin organele administrative şi justiţiare, şi încă cu o vehemenţă ne mai pomenită în analele justiţiei.
Ună subforestieră erarială, — carele şi-a frântă piciorulă în eserţarea oficiului sâu şi carele de 9 săptămâni zace în pată desperată — în dileîe trecute ex-pedâ o ladă golă unui preotă cunoscută, spre a’i trămite puţini struguri, scriindu-i şi unele lucruri amicabile. Ună Ungură — importată aci nu sciu din ce ţinuturi unguresc! — carele cu orî ce preţă ar voi*să-i ocupe îoculă observândă expedarea lă(fii gole şi trimiterea scrisorei numai decâtă face arătare vestitului pretoră din Ighiu Koblos. carele aşteptândă pe cărăuşă în drumă, îi con fiseâ lada şi scrisorea, şi probabilă sub pretestă, că în aceea ar fi fostă dinamită, şi că espresiunile din sorisore ar masca folosirea dinamitului, numai decâtă noptea prin ştafetă le trimite judecătoriei de ocolă din Abrudă, spre a face perchisitiune în casa şi cancelaria respectivului amploiată.
Acum se încâpe scena cea mai înfiorătore. Judele inquiratoră scormonesee tote unghiurile din locuinţa şi cancelaria respectivului, îi derangetfă t6te vestmintele sale şi ale soţiei, precum şi aşternutulă de pată, şi ce să ve(fl: nu afla decâtă 5—6 fire de mărunţişuri de puşcă, de cari densulă ea vânătoră totdeuna a avută la casă. Stândă lucrulă astfelă fotă lumea, chiar şi gendarmii asistenţi se aşteptau la depărtarea cornisiunei, fără a mai face vre-ună svonă.
Judele invesMgătoră însă şl-a ţinută de datorinţă „patriotică» şi oficiosă, pe respectivulă amploiată a-lă ridica din pată prin asistenţii săi, a-lă transporta la judecătoriă, şi de acolo după ună scurtă interogatoră a-lă trimite prin mijloculă pieţii in temniţa comună de aci, petrecută de 3 gendarmî şi ună haiducă cu baionetele scâse, probabilă temendu-se că va fugi, deşi ună picioră nu-lG pdte mişca.
Acum pe ’ângă totă intervenţiunea d lui advocată A. F’ilipă, bietulă subforestieră nu numai, că nu s’a eliberată, ci noptea cu piciorulă legată şi numai în vestminte de vâră fu escortată de gendarmî în temniţa din Alba-Iulia, de unde apoi după vre-o câteva dile fu eliberată, neputându se constata nimica în contra dânsului.
fită, Domnule Redactoră, cum stămă noi cu siguranţa persânei şi a onorei în acestă ţeră, pentru susţinerea căreia ne jertfimă sângele şi averea. Acâstă procedere a judelui inquiratoră a indignată chiar şi pe confraţii lui maghiari de aci, eră poporaţiunea din munţii apuseni a începută a cugeta multă şi seriosă asupra situaţiunei.
In (filele trecute s’a făcută perehisiţiune la casa
d-lui G. Damiană, paroehă în Zlagna, căruia i-a confiscată — în lipsa altoră scripte — t6te scrisorile familiare.	Bruno.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală »Gaz. Trans.»)
BUDAPESTA, 20 Octomvre. — Părechea princiară de cordnă a sositu a(Jî diminâţă din Gurghiu şi a visitată înainte de amâcfî esposiţi-unea; plâcă după amâcfi la Laxenburg.
SOFIA, 20 Octomvre. — Guvernulă. bulgară a făcutu cunoscută representanţiloră mari-loră puteri, că se supune necondiţiunată hotărî-riloră Europei.
Faimele neliniştitdre ce s’au lăţită au îndemnată pe principe de a se reîntdrce grabnică la Sofia. S’au trimisă trupe la graniţa sârbâscâ.
NIŞtJ, 20 Octomvre. — Regele Serbiloră a împărtăşită prinţului Alexandru ală Bulgariei, că nu va primi misiunea bulgară ce a fostă trimisă la densulă, ală căreia scopă este fără îndoială numai d’a provocă pe Regele Sârbiei să întreprindă o acţiune comună cn Bulgaria în contra Turciei. Se (Jice? că toţi (jiariştii străini au fostă espulsaţî din Serbia.
PARIStf, 20 Octomvre. — Resultatulă ale-geriloră este următorulu: s’au alesă îu totală 200 conservativi şi 384 republicani.
DIVERSE.
De ce nu bă părintele vinii roşn. — Ună episcopă întrebă pe băiată, care era la unulă din călugării episcopiei: Băieţaşă, unde duci tu cişmele acelea în tote (filele? — In târgă. D’apoi în tote (filele? In tâte (filele pe vremea când mama aduce plăcinte părintelui. — D’apoi eu rupă cişmele părinţeloră de ochii plăcinteloră.— Ba cişmele suntîi bune.— Apoi, de ce le duci în târgă?
—	Se cumpără vină. — In cisme? — Ba în sticle. — Da unde’să sticlele? — In cisme. — Da de ce duci sticlele în cisme? — Să nu se deoche vinulă. — Da de care vină cumperi tu? — Vină albă dela „Leu şi cârnată.»
—	Cumpără der vină roşu, că decă e roşu, nu se de-6ehe. — Nu bea părintele roşu, că i se boescă (roşescă) mustăţile şi i se opresce în faţă. — Spune-i se-lă bea cu o ţevişdră. — Cu o ţevişdră bea părintele numai apă. — Da de ce?— Să nu-i plesnâscă buzele devântu.
—	Va să (fică. părintele are multe meşteşuguri, da? — Da. Părintele lotdâuna botâză tote lucrurile rele în bune, şi le face bune după nume. — Ia spune mi şi mie, cum face părintele? — Când are mămăligă, o boteză în budincă şi când are ştiucâ, o botâză în curca; precum şi Prâ-Sfinţia vostră l’aţî botezată din Gavrilă ală lui
Ionu, în Galactionă. — »Telgrph.*
* *
*
Pentru durerea de dinţi. —Tuturoră acelora, cari suferă de dinţi, le recomandămă următorulă remediu sigură, care îi va face să nu mai recurgă la terulă dentistului: Luaţi 6 grame cloroform, 2 grame laudanum, 10 grame tinctură de Belzuin şi amestecaţi le într’o sticluţă bine astupată. La casă de nevoe, înmuiaţi o bucăţică de bumbacă în licărea acesta şi puneţi-o în in-teriorulă dintelui găurită, sâu acoperiţi dintele care vă dore, sâu chiar puneţi peste gingia unde simţiţi durerea mai tare. După puţină timpă durerea se va alina ca prin minune, şi arare ori veţi fi constrânşi să mai repetaţi operaţiunea.
Editoră: lacobă Mureşiann.
Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşiauu.
împuşcă numai decâtă ună iepure, îlă jupui de pele şi în-tin(fându-lă in frigare îlă puse lângă focă să şi-lă frigă. Cânii erau lângă elă, culcaţi pe labe, să uitau cu poftă la iepure şi abia aşteptau să se frigă, căci sciau ei că nu va mânca stăpânulă din iepure fără să le dea şi loră. Când era iepurele friptă ca de jumătate, au(fi Sârilă din-tr’ună copaciu, ce era mai aprope, glasă de babă clăn-ţănindă din dinţi şi (ficândă; »Vai frigă mi-e, aci îngheţă.» Deocamdaiă tăcu Sârilă, bine seiindă că a râspunde dintr’odată nu-i cu sfată, dar după ce baba mai (fise odată şi de două ori, că-i e Irigă, îlă prinse mila şi-i (fise cu blândeţe:
„Dâcă ţi-e frigă, vino de te’ncăltfesce.* Atunci baba (fise: »Dar cum nu a-şi veni, ci mi-e frică de câni; dară na ţie ceşti doi perişori ai mei şi î aruncă pe cei doi cânişorî ai tăi, să-mi dea pace.* Feciorulă luâ cei doi perişori ai babei şi-i arunca pe cânişorii lui, şi când îi arunca, (fise baba din ferfulă eopaciului: »Lanţă pe cânii tăi!" şi nici nu băga feciorulă de sâmă cum din câni să făcură bolovani, adecă împetriră.
După ce se apropiâ baba de focă, începu şi ea să Irigă ună broscoiu mare într’o frigare totă (ficândă; »Cine frige iepure v’a mânca brdscă, şi cine frige broseă va mânca iepure." Şi când cficea aşa, făcea pleoscă cu broscoiulă ei preste iepurile lui Sâreană. Când băgă Să-reană de sâmă mişelia babei, se mânia focă, apucă fri-area cu iepurile friptă cum era şi pleoscă babei peste «brazii, (ficându-i mânios: Mănâneă-lă cu neamulă tău, dcâ mi-lă spurcaşi.* Baba încă se mâniâ, apucă însă fepirile şi-lă mâncă (f‘ctmclti lui Săreană: ,desbracă-te drajulă mătuşei, că de nu mă satură cu iepurile te mânând* şi pre tine." Atunci elă strigă odată: ,Nâ unde,* >Ne Tedel« Dar cânii nu mişcau din locă, erau piâtră ca pâtra! Apoi baba-lă mâncă totă, cum mâncă uliulă pe ună puiă de porumba şi osele i le puse într’o bu-loră (scorbură).
Atunci ţloreană se uită Ia năframă şi vâ(fândă pe ea trei picături de sânge (fise: ,Sârmanulă frate-meu, cine scie unde a murită şi de ce bălă.» Şi merse sâ-lă caute. Şi merse şi merse multă lume împărăţiă, ca D-(feu să ne ţiâ şi mergea mâncândă pârnentulă, şi totă i se parea că mergea prea încetă.
fDtr’ună târ<fm, pe sfinţitulă sorelui nimeri tocmai la locuia unde pososise şi frate-său. Elă de bună sâmă că nu sciă, că doră acolo a perită frate-său, ci se hotări numai din întâmplare să rămână acolo preste ndpte, fiindu-i grăză a întră în pădure acum în capă de năpte. Vâ(}ii acolo o vetră de focă părăsită şi doiu bolovani mari lângă ea, încă începuse a eşi ârbâ prin vetra cea de focă, că ddră era o vreme de când nu făcuse nimenea focă acolo Aduna şi elă lemne şi vrescurl, făcu ună tocă mare şi merse să împuşce ceva. Şi împuşca elă ună iepure frumosă, apoi îlă jepui de pele, îlă curăţi fru-mosă şi-lă întinse înt’ro frigare să-lă frigă. Când era friptă ca de jumătate, numai ce aude dintr’ună copaclă: „Vai de mine frigă mi-e. n’ai face bine să mă laş! să mă încă!(fescă la foculă tău?* ţloreană, omă milosă, (fise babei numai decâtă: »Hai şi te încâl(fesce, decă ţi-e frigă că d6ră nu poftesc! să aducă foculă la tine.» Baba însă hdţâ, voia să facă şi cu acesta ca şi cu fra-te-sâu, deci (fise linişoră cum sciu babele: „Dară cum n’aşă merge, draguiă mătuşei, der mă temă de câni; ci na duoi perişori de ai mei şi aruncă’i pe cei duoi cânişorî ai tăi, că apoi viu.» — ,,Adu-i înc6ce.“ (fise poreană, şi baba i aruncă perişorii josă, er elă îi luâ şi-i aruncă în focu. Baba ere(fu însă că elă i-a arun cată pe câni. Acum se cobori baba din copaciu şi se puse lângă focă, apoi îşi scote o brdscă mare urîtâ, o puse în frigare şi dă a o frige. Der când <f‘se mai *n_ tâiu: „Cine frige broseă, va mânca iepure, şi cine frige iepure va mânca broseă,“ atunci ţloreană strigă odată la câni: „Nâ uşorii ca ventulă," „Ne greu ca pămentulă,“
I luaţi-mi o şi mi-o întindeţî câtă o ţeră.“ Baba dă să I (fică: „Lanţă pe cânii tăi,“ der atunci cânii mi-o luară 1 şi mi-o înhăţară, că strigă horea de gândeai, că trage de morte. „Fii bună, omă de omeniă, lasă-me nu mă o-mori, că eu amă omorîtă pe frate-tău, der eu îlă voiu şi învia.“ Şi se învoi poreauă, şi strigă câniloră să-o mai slăbăscă, er baba scose 6sele din butoră (scorbură), şi puse osă la osă, încheiătură la incheiătură, apoi merse la laculă Zîrneloră (zîneloră) şi poreană cu cânii totă cu ea, şi aduse dela laculă Zîrneloră într’o mână apă viuâ şi într’o mână tină, (noroiu, glodă) şi unse 6sele cu tină şi crescu pe ele carne şi piele, le stropi cu apa cea viuă şi înviâ Sereană mai frumosă de cum a fostă. Sereană, când se deşteptă somnurosă frecându-se la ochi, (fise către frate-său: ,Vai, frate, da greu mai adormisemă». — »Greu, (fău, îi răspunse poreană, că de nu eramă eu dor-miai în veci». Apoi îi spuse întâmplarea şi venindu'şl în fire Sereană îşî aduse aminte de tote blăstămâţille babei şi (fise aspru, ca omulă când îi cătrănită: »Babo, scdlă’rai cânii, că de nu totă prafă şi cenuşă te facă.» şi făcu baba ce sciu şi înviâ şi cânii, apoi strigă porean la câni: »Ne vede», »Ne aude», „Nâ uşoră ca ventulă*, »Nâ greu ca pârnentulă» luaţi-mi-o şi mi-o întindeţîcâtO o ţeră, apoi mi-o lăţiţi câtă o mare, şi mi-o aruncaţi în slava cerului, şi er o coborîţî în fundulă pământului, nici de nume să nu-i mai au(fimă, că a voită să ne pună capulă la toţi, dar îlă vomă pune noi p’ală ei!» Şi o apucară cânii şi unde nu mi-o întinseră, dar unde nu mi-o lăţiră apoi mi*o aruncară în slava cerului şi de acolo că<fu în fundulă pământului şi totă sfărîmă şi bucăţele se făcu, şi din ea nimică nu se alese.
Apoi fraţii nu se mai despărţiră ci merseră împreună şi de n’au murită şi astădi trăescă; cine ară vrâ ca povestea loră să fiă mai lungă, mergă după ei şi-i ajungă 1

CU
i pâiv
Nr. 225.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Oursnlă la bursa de Viena
Bursa de Bneureset
Cursufu pieţei Braşovu
din 19 Octombre st. n. 1885.
Cota oficială dela 5 Octomvre st. v. 1885.
din' 20 Octombre st. n 1885.
Rentă de aurii 4°/0 . . . 96 45 \ Rentă de hârtiă 5°/0 . . 89.50 Imprumutulfl căilorfl ferate
ungare.................14.8.—
Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostă ung.
(1-ma emisiune) . . . 96.— Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) . . . . 124 50 Amortisarea datoriei căilor 0 ferate de ostă ung.
(3-a emisiune) .... 108.— Bonuri rurale ungare . . 102.50 Bonuri cu cl. de sortare ICI.50 Bonuri rurale Banat-Ti-mişă....................101.25
Bonuri cu cl. de sortarelOl 50 j Bonuri rurale transilvane 101.40 i
Bonuri croato-slavone . . 102. — Despăgubire p. dijma de
vină ung.................98.	—
Imprumutulă cu premiu
ung.....................117
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 120.40 Renta de hărtiă austriacă 8090 Renta de arg. austr. . .	8145
Renta de aură austr. . . 10840 Losurile din 1860	. . . 139 50
Acţiunile băncel austro-
ungare ................. 856	—
Act. băncel de credită ung. 281.25 Act. băncel de credită austr. 278.40 j Argintulă —. — GalbinI	|
împărătesei.............. 5.93
Napoleon-d’orI............. 9.95
i Mărci 100 împ. germ. . . 61.50 : Londra 10 Livres sterlinge 125.90
Renta română (5°0).	.	.	.
Renta rom. amort. (5 °/0).	.
» convert. (6°/0)	.	.
împr. oraş. Buc. (20 fr.).	.
Credit	fonc.	rural	(7 °/0)	.	.
*	>?	»	(5°/o)	•
»	»	urban	(7%)	.	.
•	•	,	(«•/•)	•	•
»	(5%)	•	•
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	* Naţională
A ură.........................
Bancnote austriace contra aură.
Cump.	vând,
89	90
92 V.	93
87*/,	88*/,
31	32
100	101
85*/.	86*/,
97»/,	98*/,
90	91
81	82
1120	1140
250	255
205	210
12.50	13.25
. 2.02	2.04
! Bancnote românesc! .... Cump. 8.75 Vând. 8.78
! Argint românesc.................. >	8.70	»	8.75
î Napoleon-d’orî................... »	9.92	»	9.94
î Lire turcesc!.................... »	11.17	»	11.25
| Imperial!........................ *	10.15	*	10.20
j Galbeni.......................... »	5.90	»	5.93
1 Scrisurile fonc.	»Albina* . .	»	100.50	»	101.—
j Ruble Rusesc!................... *	122.—	»	123.—
I Discontulă	...	*	7—10 % pe anii.
| Numere singuratice ă 5 cr. din „ Gazeta Transilvanieiu se potu cumpăra în tutungeria lui I. GROSS.

m
m
m
m
m
m
m
m
m
m
#
#
#
•
m
m
•
#
m
Iosiin
ceasornicarii, optici-	ană şi mecanicianQ
in B E A ş o v tt,
strada poştei Nr. 661.
recomandă depositulă său bine asortată de
ceasornice de Helveţia, pendule, ceasorniceîn provas
şi de Scliwarzwald,
apoi tâte productele optice,
mai cu semâ OCHELARI şlifuiţî optic-periscopic de aură, argint, nicfil, oţel ş. a. Se recomandă şi la furnisare de
orologie pentru biserici
de constrncţinne escelentă, in fine spre aşedarea de telegrafnrl de odăi şi
de legături telefonice
TOTE REPARATURILE DE RESORTtJ se efectueză iute şi eftină cu garanţiă.
m
#
#
#
•
m
m
m
m
m
m
#
#
#
#
m
m
m
#
#
,BH0
Loteria
ESPOSIŢIUNEI DELA BUDAPESTA.
Aducemă la cunoscinţa generală, că pentru comoditatea onor. publică amfi predata
DEPOS1TULU PRINC1PALU
ală
LOSURILORtT NOSTRE DE ESPOSIŢIUNE,
agreate de toţi cassei de schinibil a d-lui
Fridericu Orendi, strada Teatrului No, 94,
Onor. publică află aici ună asortimentu escelentă de numere şi serii până la 4?ua tragerei, adecă 31 Octomvre 1885 Jinclusivă.
Preţulă neînsemnată ală unui losă â, 1 11. şi 11 bucăţi numai cu 10 fl., recomandă o participare câtă mai vină la acostă lo teriă bine provâtjută cu câştiguri fdrte însemnate
Câştigulu principalii singurii fi indii de fi.
100,000	şi împarţitu cu totulti în 4000 câştiguri.
Onor. publică îşi împlinesce printr’o participare câtă mai viuâ la acesta întreprindere a ţării totodată şi o datoriă patriotică, care servesce de decdrea flăcărui patriotă.	Cu distinsă stimă.
ADMINISTRAŢIA LOTERIEI
esposiţiunei regnlcolare de Budapesta din 1885.
		
Mersul ti trenuriloru
pe linia Predealtt-Bndapesta şi pe linia Teiiişd-Aradâ-lSudapesta a tei ferate orientale de stafii reg. nng.
JBucurescI
Predealâ
Timiştt
Braşovtt
Feldi6ra
Apatia
Agostonfalva
Homorodti
Haşfaleu
Sighişora Elisabetopole Mediaştt Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciuneld Teiuşfe Aiudd VinţulQ de sustl Ui6ra Cncerdea GMrisfi Apahida
Claşiu
Nedeşdu Ghirbfiu Aghiriştt Stana HuiedintS Ciueia Bucia Bratca Râv
Mezd-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny
Szolnok
Bnda-pesta
Viena
Nota:
1!!-Budapesta			
Trend de ersdne	Trend accelerat	Trend jmnibus	Trend mmibos
	500|	7.45	
—	9 45	12.50	—
—	9.47	1.09	—
—	10.11	1.40	—
—	10.44	2.27	—
6.22	10.51	2.55	—
7.01	jll.18	3.38	—
7.33	11.36	4.17	—
8.01	11.51	4.47	—
8.45	12.23	5.42	—
10.10	1.19	7.37	—
10.29	1.30	8.01	—
10.39	1.37	8.21	—
11.19	2.05	9.05	—
11.54	2.25	9 43	—
1212	2.36	10.02	—
12.56	—	6.20	—
1.80	3.13	6.59	—
1.45	—	7.15	—
2.11	3.40	7.43	—
2.55	4.01	8.29	—
3.17	—	8.55	—
3.24	—	9.04	—
3.31	4.24	9.12	—
4.09	4.49	10.23	—
5.36	—	12.32	—
5.56	5 58	12.59	—
6.08	6.08	—	8.00
6.29	—	—	8.34
6.45	—	—	8.59
7.00	—	—	9.34
7.26	—	—	10.16
7.48	7.14	—	11.04
8.28	7.43	—	1217
8.47	—	—	12.47
9.06	—	—	1.21
9.26	8 22	—	2.05
10 01	8.48	—	3.08
10.20	—	—	3.39
10.30	—	—	3.55
10.37	9.13		4.06
10.51	9.18	10.37	
12.37	10.31	12 59		
2.58	12.07	4.45	8.22
6.00 6.35 3.00	2.10 2.45 8 00	10.05 10.50 | 6.0f	10.30 —
Budapesta—Predeal!!
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare
Yârad-Velencze
Fugyi-Vâsârhely
Mezo-Telegd
Râv
Bratca
Bucia
Ciueia
Huiedin
Stana
Aghiriş
Ghirbfiu
Nedeşdu
Clnşin
Apahida
fihiriş
Cncerdea
Ui6ra
Vinţulfi de sui
Aiudfi
Teiuşft
Grăciunelfi
Blaşfi
Micăsasa
Copşa mică
Mediaşti
Elisabetopole
Sigişdra
Haşfaleu
Homorod
Agostonfalva
Apatia
Feldidra
Timişd
Predeală
Bucuresd
cele dintre liniile grdse.
Trend omnibua	Trend accelerat	Trend omnibua	Trend de peradne	Trend omnibua
—	7.15		1	—
6.47	1 45	3.15	6.20	8.0 )
10.37	3.4<	7.29	9.11	11.4fJ
1.44	5.21	8.27	11.26	2.31
5.33	6.41	—	1.28	— 1
—	—	9.45	2.00	—
—	—	9.59	211	—
—	7.14	10.18	2.31	—
—	7.42	11.36	3.18	—
—	—	12.lt	3.41	—
—		i\2Ah	4.01	—
—	8.31	1.31	4.26	—
—	9.01	2.56	5.08	—
—	—	3.29	5.27	—
—	—	4.0;	5.50	—
~~	—	4.18	6.02	—
—	—	4.33	6.24	—
	10.0 i	5.05	6.43	—
12 05	10.16	—	7.03	—
12.31	—	—	7.26	—
2.16	11.24	—	8.51	—
3.12	11.43	—	9.31	—
332	11.45	—	9.43	—
3.41	—	—	9.51	—
3.50	—	—	9.58	—
4.25	12.03	—	10.24	—
4.50	12.22	—	10.44	—
5.41	—	—	11.28	—
	12 57	—	11.44	—
6.40		—	12.18	—
7.00	1.27	—	12.36	—
	1.45	—	1.22	6.01
—	2.06		1.56	6.40
—	2.31	—	2.34	7.20
—	2.50	—	3.02	8.01
—	3.48	—	4.41	10.05
—	4.19	—	5.30	11.02
—	4.34	—	6.03	ill.3i
—	4.53	—	6.35	12.14
( —	5.20	—	7.14	1.09
-	5 3'	.—			1.50
	6.07	—	—	2.48
( ”	6.32		—	3.23
(	7.30	—	—	4.56
	11.35	—		9.4(
EXI. Braşovă,
Teinşft- ţtradft-Hudapesta				r Budagtesta- Aradft-Teiuşft.			
	Trend	Trend	Trend de		Trend de	Trend	Trend
	omnibus	omnibus	persone		persdne	acceleratd	omnlbup
Teinşft	11.09	—	3.56	Viena	11.00	7.15	—
Alba-Iulia	11.46	—	42'’	Budapesta	8.0o	1.45	8«D
Vinţulă de josă	12.20	—	4.53		11.02	3.44	11.40
Şibotft	12.52	—	5.19		11.12	4.02	.12 00
Orăştia	1.19	—	5.41	Ar&dft	337	7.53	5.25
Sîiaeria (Piski)	1.48	—	6.08	Glogovaţă	4.13	—	6 I9j
Deva	2 35	—	6.39	Gyorok	4.38	—	6.4b;
Branielca	3.04	—	7.04	Paulişă	4.51	—	7.00
Ilia	3,36	—	7.29	Radna-Lipova	5 10	—	7.23
Gurasada	3 50	—	7.41	Conopă	5.38	—	7.51
Zam	4 25	—	*.12	Rerzova	5.57	—	8.10
Soborşin	5.09	—	8.49	Soborşin	8 42	—	5.58
Bărzova	5,56	—	9.29	Zam	7 14	—	9.28
Conopă	6.18	—	9.49	Gurasada	743	—	9.56
Radna-Lipova	6.57	6 14	10 23	Ilia	8.01	—	10.17
Pauiiştt	7.12	6.30	1^.37	Branielca	8.21	—	10.38
Gyorok	7.27	6.47	10.52	Deva	8.47	—	11.05
Glogovaţă	7.56	7.17	11.18	Simeria (Piski)	9.05	—	11.23
JLradft	8.10	7.32	11.32	Orăştiă	10.10	—	12.24
	2.39	12.00	4 5?	Şibotă	10.43	—	12.53
l	316	12.14	5.10	Vinţulă de josă	11.04	—	1.22
Budapesta	7.10	2.10	8.16 I	Alha-Inlia	11.19	—	1.40
Viena	—	8.03	6.05 |	Tetuşft	12.05	—	2.24
Aradft-Tixudşti r a				Hfmeri» (Piski) Fetroşenl			
	Trend	Trend de	Trend de		Trend de	Trend	Trend
	oînnlbne	persdne	persone		persone	omnibua	omnibus
Avadft	6.00	12.55	8.26	bijuteria	6 30	11.50	2.23
A radulă nou	6.25	1.21	8.36	Streiu	7.05	12.27	3.00
Nâmeth-Sâgh	6.50	1.46	8.54	Haţegă	7.53	1.19	3.49
Vinţţa	7.19	2,18	9.13	Pui	8.46	2.10	4.40
Oreziîalva	7.38	2.36	9.25	Grivadia	9.33	2.57	5.28
Merczifalva	7.56	2.53	9 36	Baniţa	10.11	3.35	6.07
Timîşftra	8.42	3.40	10.06	P etroşenl	10.43	4.04	6.89
Tiniişftra-Aradft				Petroşenl—	Himeria (Piski)		
	Trend de	Trend de	Trend		Trend	Trend	| Trend
	persdne	persdne	omnibus		omnibus	omnibus	| de pers.l
Timişftra	6.07	12.25	5 00	Petroşenl	1 6.49	9 33	1 5 28|
| Merczifalva	6.40	1.16	5.50	Baniţa	7.27	10.14	6.08)
II Orczifalva	6.51	1.84	6.07	Grivadia	8.06	10 54	6.4 /
II Vmga	7.08	2.04	6.32	Pui	8.50	1’ ‘J7	7.3!
Nâmeth-Sâgh	7.23	2.25	6.53	Haţegă	9.31	12 17	8 01
	7 40	2 54	7 24	ţltroiil	10.16	12.58	8 4
Aradft	7.50	3.10	7.40	Simeria	10 53	1.35	9.1'