RKnAq'IdKEl ŞI AI)MISIfiTRA|U I«KA : BRAŞOYU, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA** IESE ÎN FIECARE DI. Pe ună anfl 12 fior., pe ş e s e luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Uo^ânla şi străi ratate: Pe anii 40 fr., pe ş6se luni 20 Ir., pe trei luni 10 franci. SE PRENUMERĂ: ANULU XLVIII. la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIU^ILE: O seriă garinondQ 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlsorl ne francate nu te primesou. — Manuscripte nu se retrămltfi. m 224. Luni, Marţi 8 (20) Oetomvre. 1885. Nou abonamentii la „ Gazeta Transilvaniei". Cu I Oetomvre si v. 1885 se începe utift nou abonamente, la care învitămu pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre. Pretulil Abonamentului: Pentru Anstro*Ungaria: pe trei luni 3 fl. jj şese ,, 6 ,, „ unu anu 12 „ Pentru Româniţi şi străinătate: pe trei luni 10 franci „ şâse „ 20 „ „ unu anu 40 „ RugâmU pe domnii abonenţî, ca se bine-voiască a-şî reînoi de cu vreme abonamentulU, ca să nn se întrerupă espeditinnea (Mărului. Domnii ce se voru abona din nou să binevodscă a arăta şi posta ultimă. Ellenzek:‘ „Nisce feciori valahi au ameninţată cu morte pe instructorulă cailoră proprietarului Bako Ferenz din Juculă de josă şi în două rânduri l’au şi atacată, precum şi pe visitiuîă acestuia, în-cepândă să’i dărâme casa; abia prin intervenirea primăriei s’a ousă capătă tumultului. Administratorulă curţii boerescî încă a fostă atacată şi cu mare greutate scăpa de periculă. Pe feciorulă grădinarului l’au ucisă, er pe grădinarulă l’au ameninţată 4ic^ndu’i: „multe suntă pe răboşă* şi are sâ’şî ia răsplata. Pe doi feciori i-a prinsă. Eatâ der, că nu numai ameninţă, der şi sânge a cursă.* — Se vede că cei dela „Ellenzek* nu dormă nopţi întregi fabricândă scirî unele mai nechibzuite decâtă 'altele. »Frumosă« chemare are pressa maghiară! -0~ Preotulă gr. cat. Lad. Popă din Gelenţă, comit. Trei-Scaune pe când şedea într’o seră cu soţia sa la masă, a fostă împuşcată de afară prin ferâstră, lovită fiind de glonţă dreptă în capă. Fără a mai rosti vr’o vorbă, la mo-mentă cădu josă mortă. Preotâsa nu’şî perdu presenţa de spirită, ci repede eşi afară şi cunoscu pe ucigaşă, care tocmai fugea pe portă afară; era ună vecină ală preotului. In 4^ următore fu dată în mânile justiţiei. —0— Statua lui Lezară, lucrată în Italia de sculptorulă română d. Georgescu, a sosită în România. Ea va fi aşe4ată în grădina botanică de pe bulevardă în rendă cu statuele lui Mihaiu Vitezulă şi Eliade. Se lucrâză deja la pedestală. —f— Erî se îmbulzea fdrte multă lume Ia esposiţia economică din Grâveră. Ce se întâmplase? Redacţia codiţei „patriotice'4 espusese o cantitate colosală de bureţi— nebuni. Erau bureţi cu cari se nutresce codiţa dela a-pariţiunea ei. Rîdea lumea de se strîmba. DIN ARCHIDIECESA GR. OR. A TRANSILVANIEI 3 Octomvre 1885. Timpulă ficsată în statutulă organică ală bisericei nâstre ort. române pentru întrunirea Congresului biseri-cescă, espirâ şi Sstâmpă fără ca deputaţii congresului se capete Invitare pentru întrunire. Lumea stă uimită vă-4ândă stagnarea afaceriloră bisericesc!, cari de 10 anî totă spre mai râu suntă conduse. Cangrena râde la trupina constituţiunei nâstre bisericesc! şi leaculă nimeni nu’lă folosesce spre stârpirea ei, ci precum ne putemă convinge cei din frunte chiămaţî a conduce naia bisericei naţionale pară a fi angagiaţî la înaintarea râului, sperândă ei pote la introducerea unui absolutismă priin-ciosă oraeniloră tirani, cari nu iubescă controlulă fap-teloră proprii. Altă esplicaţiune a aceloră întâmplări, cari ni se înfăţosâză a4I, nu este, şi cei ce vorbescă că convocarea congresului ar fi fostă imposibilă, aceia seducă lumea şi voescă numai a-şî acoperi complicitatea loră la eludarea drepturiloră constituţionali. >Telegrafulă Română* în Nrii. săi 103 şi 104 din ăstă ană se incerca cu câte ver4i şi uscate a ne face plausibilă acea neconvocare şij[în urmă vine a pune vină pe in. ministeră reg. de culte, care nu ară fi trimisă nici o resoluţiune asupra aşternutei prealabile încunoscin-ţărî a consistorului metropolitană. Faţă cu cuprinsulă legei, acestă motivare nu se pote considera ca seriâsă, ci din contră este forte acomodată a nutri acea convingere, cumcă chiar capulă bisericei a.dorită amânarea congresului, care pâte i-ară conturba liniştea idilică cau4ându-i dureri de capă, de cari sufere aşa desă îndată ce este vorba de a lucrâ la consolidarea bisericei noste năpăstuite din tote părţile. De mulţi ani ni-amă putută convinge, cumcă In. Preasânţia Sa Părintele Metropolită la unele ocasiuni s’a îndatinată a da cele mai promte asigurări despre sâmţă-mintele sale constituţionale, însă faptele nu întărescă se-riositatea aceloră promisiuni, ci toţi aceia, cari au cre-4ută în valorea acelora, amară s’au înşelată şi credemă cumcă puţini voră esista între noi cu astfelă de credinţă deşertă. Foia »Tel. Rom." în zadară se trudesce a cocoloşi lucrulă, că noi nu putemă fi seduşi prin spaimă de gogoriţe, căci vedemă chiar şi limpede în cătrău s’au pornită afacerile bisericesc!, cari din intenţiune suntă a- duse în confusiune chiar prin unele organe bisericesc! spre dauna îutregei biserici, şi acâsta este cu atâtă mai durerosă, cu câtă organele nâstre, susţinute cu averea nâstră, au începută deja a abusa de pacienţsi nâstrâ şi cu puterea loră. Este timpulă ca toţi bărbaţii binecugetătorf să intervină a apăra drepturile constituţionale câştigate cu multă luptă. Să nu mai întâr4iâmă, căci lupii umblă în piele de 6iă. Se încelămă d’a mai fi oportunişti, precum amă fostă în 10 anî de pănă acum şi să nu ne fiă frică a păşi contra acelora din sânulâ bisericei, cari suntă cu două feţe. Deputaţii aleşi ai congresului naţio-nală-bisericeseă suntă în prima liniă chiâmaţl a păşi e-nergică contra intrelăsărei convocării congresului din motive nevalide şi mai alesă acum, când este dovedită cumcă din partea in. Ministru regescă convocarea nu a fostă oprită, şi că numai cu volniciă s’a întrelăsată acea convocare. Pentru noi constituţiunea bisericei întrupată în lege este „carta magna," care a-o lăsa în prada unoră atari nesdravene atacuri ar însemna a ne subscrie chiar noi mortea vieţei nostre bisericesc! şi şcolare, şi vă4ândă acum că organele nostre constituite în sferele cele mai înalte nu polă funcţiona în deplină libertate, ba chiar şi Congresulă naţională nu se pote întruni ar fi consultă ca bărbaţii bisericei nostre să se întrunescă în o conferinţă pentru a ne înţelnge despre curmarea răului ce nise aratâ. Ună deputată congresuală. Sărbătorirea celui prigoniţii. Cu deplină bucuriă vină a vă raporta D le Re-dactoră, despre o întâmplare, care să pare a fi de totă rară în feliulă său, însă sperămâ, că în viitoră vomă pută înşira câtă de multe intâmplărî ca acâsta. In 5 a 1. c Dr. Lucaciu, fostă profesorii în Satumare, şi-a ocupată parochia s’a de Sisiescî. Era o 4i frumosă, părea, că şi natura s’a pregătită a sărbători acea 4h s& părea, că însăşi natura vine a primi prin splendorea s’a pe celă multă prigonită. După ame4ă4i, în 4>ua amintită, d. Lucaciu porni dela casa părintescă din Baia-mare. însoţită de consângeni, spre a să aşe4a în noua părechiâ. Totă drumulă era ocupată de poporă română. Părea că vt’41 ună conductă triumfală. Abiă părăsi hotarulă Baiei-sprie şi ajunse pe ho-tarulă comunei Sâsescî, îlă şi întâmpină o mulţime mare de poporă din cele patru comune ale căroră părinte su-flet.escă este, îlă primiră cu înpuşcăturî de trâscuri (mo-jară) în frunte cu învăţătorulă din Sisiescî, care stăndă în fruntea poporului rosti cu entusiasmă o orăţiune de primire în terminii următori. »Prea Onorate Domnule! Cu bucuriă amă venită cu toţii a vă saluta ca pe viitorulă părinte şi păstoriu spirituală ală nostru cu ocasiunea strămutărei totale a D-vostră, — după luptele suportate. Te primimă cu încredere şi cu acea promisiune, că între noi vei afla o primire onorătâre şi iubitdre, — care îţi vor uşura sarcina vieţei şi a păstori rei sufletescl. Cunoscemă noi cu toţii trecutulă D-vostre cu atâtă ne ţinemă mai măreţi că vomă avea de acumă în fruntea sateloră ndstre ună luptătoriu bravă o inimă ce bate cu căldură şi nobleţă pentru binele poporului. — Ună părinte dulce ală celoră necăjiţi, — şi ună preotă amăsurată tâmpului, fala şi mărirea nostră. Noi îţi promitemă că în suportarea greutăţiloră ţi vomă tinde mână de ajutoră cu ascultare şi onâre. Nu ne lăsa şi nu te vomă lăsa. Vomă conlucra cu toţi pentru binele S. Biserici şi inaintarea spirituală şi materială a poporului. Să trăiţi în mijloculă nostru la mulţi anî fericiţi. Aceste cuvinte fură salutate întrun glasă puternic cu să trăâscă!... Junele aruncau flori şi cununi dinaintea celui sărbătorită. însufleţirea, era la culme, când D. Lucaciu păşi înaintea loră şi vorbi mulţimei cam in terminii următori: Iubiţi fii şi fraţi! Condusă de D-4eu vină cu iubire în inima mea de-a mă aşe4a în mijloculă vostru. Şi aci stândă sub ceriu şi pre pământulă acestui sată care pentru mine este pământulă făgăduinţei vă potă asigura că j de astă4I înainte amă să trăiescă pentru binele şi deşteptarea vâstră, totă odată vă promită că pentru mine două lucruri suntă mai sânte : religiunea şi naţiunea, pentru a căroră înflorire sumă gata a suferi şi martiriu. Aminţiţî că cunosceţl greutăţile ce a trebuită să le su-feru în trecută, sciţi şi aceea că mi s’a înputată de fărădelege iubirea ce o portă în sînulă meu pentru poporală română, a cărui fiu sum: eu încă simţescă loviturile nemeritate, insă fiţi asiguraţi acele m’au făcută şi mai tare şi în presinte când vă4u iubirea vâstră t6te acele dispară. Şi spereză şi credă firmă că în mijloculă vostru va afla sufletulă sdrobită deplină linisce. Cerulă acestă limpede ’mî este martore că sufletulă meu şi puterile mele tâte le pună în serviţiulă lui D*4eu şi a-lă Vostru. Mă sâm-ţescă mândru, când vădă că acelă poporă română pentru a cărui apărare şi deşteptare mă am luptată şi mă voiu lupta, vine se-mi facă acestă primire sărbătorâscă) şi acâsta este celă mai fericită momentă din viaţa mea. Nr. 224. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Am firma speranţă că sufletele v6stre cuprinse de bucu-riă şi iubire dimpreună cu ald meu din (|i in 4i «8 voră întări, spere(|î că daruld lui D-(jieu vărsându-se preste noi va pune între noi iubirea şi unirea; când nici porţile infernului nu vord pută învinge asupra ndstră. Fii mei! Nu vă întristaţi vătjândd lacreml în ochi mei, căci aceste suntd petrile cele mai preţiose ale iu-birei şi ale bucuriei, lacrimi de bucuriâ, că vădd una poporfl măreţii, vrednica de numele strămoşilorQ săi, nu, căci mă bucurO că am ajunsa între fraţi şi am eşita dintre duşmanii neamului românesed. După acăstă vorbire nu se mai sfîrşeu strigătele de bine ai venita şi să «trăiască.* De aci suitele au mersa aşa de înceta, că tota poporula a putută însoţi pe părintele sufletesed. Era o sărbătore mărăţă pentru po-porQ, care în vestminte sărbătoresc!, tineri, bătrâni, juni, jnne şi mamele cu copilaşii de ţîţă în braţe se înfăţişă la primirea părintelui. Ajungândd în sata noula parochd, se auriră clopotele ce asemenea contribuia la înălţarea pompei de primire. Noula parocha în fruntea poporului bravO merse drepta la biserică, unde întrânda cu toţii se cântă: .Mărire întru cei de susa lui D-4eu» de mulţimea poporului cu totă pietatea şi însufleţirea; ( finindu-se acesta acta, preotuia însoţita de popord merse I la casa parochiei. Etă und esemplu viu despre cultura poporului română, ătâ und semnd îmbucurătorii, că adecă însuşi po~ porulfl scie cine este vrednica a fi primita cu t6tă căldura, etă şi poporula înţelege pe apărătorii drepturilorfl sale, pe bunuld patriota şi adevăratuld romând: contrarii Hă respectâză, poporula îld iubesce. Au nu este acăsta destulă remunerare ? Privitorulu. A. S. principele de coronă în Gurghiu. Ni se mai trimitu următdrele amănunte re sosirea A. S. principelui de coronă Ru-dolfo în Gurghiu. Gurghiu, 15 Octomvre. Domnule Redactord! Nu aşa voioşi ca altă dată au sosita aci AA. LL. prinţuld de corănă Rudolfa şi princesa Stefania. Ce se ţine de primire, publica a fostă cu multa mai puţind ca în anula trecuta, causa nu pote fi alta decâtd aceea, că nu s’a sciuta cu sigu-ritate timpula venirei. Pre on. d. protopopS gr. cal. Basiliu Raţiu din Reghinuld săsesed, încă în 13 Octomvre pre la amăcjî. s'a aflata în Gurghiu spre a pută lua parte la întâmpinarea şi felicitarea AA. LLorO. Acesta s’a şi întâmplata şi d. protopopa l’a bineventatd în numele clerului română, în limba germană. Am observata aceea, că Alteţele Lord s’au purtata cu multa mai seriosd seu mai rece ca în anuld trecuta; causa e lesne de esplicatd, dâcă voma considera ţinuta dmenilord puterii faţă cu naţiunea năstră. După sosire pe la 10 6re au şi mersa la vânata in pădurea aşa numită pre Valea Caşivei ,Carbunaşia«; resuliatuld a fosta fărte bund, căci principele Rudolf a impuşcatO 2 urşi, er cont. Teleky Samu 1 ursa, cestd din urmă în greutate de 155 kl. Pre la 5 6re după amâtji au sosita dela vânata, ia 6 6re s’au pusa la prâmJO şi pre la 8 6re li s’a făcuţii în grădina curţii, ceremonia aşa numită »înmormântarea urşilord.» Fiindd puşi urşii pre ramuri verejî de bradă, în juruld cărora au aprinsa vreo 30 fade (felinare) şi au începută a cânta banda lui Solomond. care venise cu o 4* mai nainte din Cluşiu; cătră 9 ore s’a ceremonia. Astă(|I în 15 c. au vânata in pădurea aşa numită Dosu«ya Urişiujjşi au Jmpuşoatd 5 urşi, dintre cari Gr. Bombelles, unuia Br. Bornemisa Teodor, nnuld jagaruld (vânătoruld) Alteţei Sale Boch, unuia Gr. Mrolyi Pista, âr celălaltQ Br. Kemeny Kălmân. — Bucuria e nespusa de maie pentru acesta resultatd bond; vMtărea are să dureze încă vre*o 6 4*le> căci timpula «forte favoritord şi urş' încă suntd destui. UNELTIRI MAGHIARE. Deva, 16 Octomvre 1885. Stimate Domnule Redactord! Am onore a vă | aduce la cunoscinţă, că în adunarea comitatensă ce s’a Q aici, la 12 Octomvre, între alte obiecte ce s’au Ipertractată, s’au pusa la votisare şi cele 2°/0, aruncd | pe poporO, pentru pensionarea amploiaţilora dela admi-I aistraţiune. Numărula votanţilord a fosta 69, dintre aceştia au votata 47 pro, ăr 22 contra. Observa că cei 117 pro, au fosta toţi amploiaţi dela administraţiune, ju-jrisdicţiune, profesori etc. Aci nu potd să nu-mi es-& durerea, faţă cu indolenţa representanţilord co-I mitatensl, cari aşa de puţind se interesâză de căuşele comitatense. ,Inchipuiţi-vă, din 450, numai 69 au fosta | presenţi. Mirare! Causa acestei indolenţe o aflu mai vârtosd în |işmrantă, pentru că altd motivd nu îi pdte escusa de tă nepăsare. De aceea nu aflu mai bund mijlocd pentru delăturarea acestui rău, ca cetirea 4*are^0P^ române* -î, cari ne îmboldesed spre activitate arătându-ne ceea ce trebue să facemd şi ce trebue să nu facemd. Apoi representanţii amploiaţi de stata, toţi au fosta de faţă, şi 6re în timpula celord 48 ore câta a ţinuta adunarea, cine a lucrata pentru preşedinţi, ju4i dela tribunale, directorii şi profesorii dela preparandie şi şcăla reală? Nimeni, ba pentru timpula acesta perdutd, statuia, — respective ţăra, — încă le plătesce. Apoi să te miri, dâcă căuşele stagnâză şi cu finea anului restanţele suntd cu grămada? Aci mai observa, că notarii maghiari umblă prin Comitatd, cu feld de feld de promisiuni după Maghiarii românisaţi (Maghiari românisaţî? De când şi cine i-a românisata ? De când locuimd cu acesta popord, noi nu scimd o singură epocă aşa fericită pentru Români, ca alte popore să se româniseze. — Red.) Notaruld S-to în comuna Bircea mică, a începută a plăti băutură ămenilord jucândd în cârciumă cu ei, numai ca să-i potă amăgi spre a se face Unguri. I-au şi promisd. şi decă va bâ şi juca multa cu ei; — pote.... Apoi in opiduld Deva suntd trei confesiuni: ro-mano-cat, reformaţi şi români, şi fiindcă în Deva are statuia două şcoli: o preparandiă şi o şeălă reală, la cari se află şi tineri români, aceştia până and mai mergâu în Dumineci şi sărbători la bisericile lord, dâr acum nu mai merga, se 4ice c*ă ard fi opriţi din mo-tivuld ca să nu convină cu învăţătorula confesionala. Vrâu cu orice chipd »patrioţii *; să-i maghiariseze. Ce faed părinţii, preoţii şi Escelenţa Sa din Sibiiu? Luat’au vre-o măsură în contra uneltirilord acestora ? SCffil TELEGRAFICE. (Serv. part. ald «Gaz. Trans.«) BUDAPESTA, 19 Octomvre. — In afacerea proclamaţiei pretinsei „Românie irredente“ se făcură de cătră autoritatea din Timişdra perchi-s i ţ i i domiciliare la profesoruld de musică P o-poviciu şi la architectuld Diaconoviciu, aid cârord resultatd. se ţine secreta. (!) SOFIA, 19 Octomvre. — Guvernula bulgara a primitu sfatulu marilora puteri şi a decişii cu privire la atitudinea Sârbiei de a retrage din Rumelia orientală cea mai mare parte a trupei or u bulgare, lăsânda în diferitele localităţi numai garnisdne mici, pănă ce puterile voru lua o decisiune definitivă în privinţa sorţii Rumeliei orientale. DIVERSE. Sobe de hârtiă. — Intr’o fabrica din Breslau s’a construita acum de curândd o sobă de 18 metri înaltă cn ajutoruld unora suluri de hârtiă comprimată, lipite între dănsele cu und cimenta siliciosd. Esperinţele făcute asupra acestei construcţiuni bizare au data resulta-tele cele mai bune din punctuld de vedere ald solidităţii, elasticităţ i şi incombustibilltăţii. Câta despre preţuia acestora sobe, eld este mai mied decâtd acela ald sobe-lord de cărămidă. .L’Italie,* care ne comunică cele ce preceda, adaogă că und constructord de trăsuri din Londra fabrică, de câtva timpd nisce frumdse trăsuri de hârtiă, elegante, solide şi uşdre. 4c * * Măgarulti în Primăriă. — Citimd următdrele în 4i-aruld .L’lndependence belge:" In 4>ua de 11 Maiu trecuta, după prân4ă, mai mulţi săteni din Cerano şedeau de vorbă pe piaţă, când und individa anume Leone, a-prope beato, trecu împingândd und măgard diuainiea lui. Und idiota vă4ândQ că und dobitoed i se pune în cale, voi lă’ld bată, măgaruld însă se revoltă in contra idiotului, care spăriatd, o luă la fugă căutândd adăpostii în primăriă, măgaruld îld urmări şi numituld Leone dârj de băutură se luă după iei. Acăstă scenă începuse se amuse publiculd şi und glumeţd din Cerano pentru a face acestă comediă mai interesantă, ajutata şi de stăpânuld dobitocului, făcu pe răbdâtoruld dobitoed să urce scara primării, să trâcă în triumfa pe o terasă din faţa sălei consiliului comunala, şi se apară înaintea publicului pe care’ld salută cu capuld. Acăstă glumă nu cam plăcu consiliului comunala care, convocata de urgenţă, hotărî de a intenta und procesa de injurie stăpânului măgarului şi autorului glumei. Totă lumea a-sistă la desbaterile acestui ciudata procesa. Niciodată una măgard n’a fosta mai multa apoteozată de cătră advocaţi de cum a fosta măgaruld în cestiune. Apărătorii au susţinuta cu multa spiritd, că învăţatuid animalu ald lui Balaham, erould lui Machiavel şi ald lui VictorO Hugo, nu p6te fi luata ca emblemă a ignoranţei precum pretindea partea civilă, şi că primăria din Cerano n’avea nici und motivd a se plânge, că und animala aşa de renumita a urcata scările Primării. Dacă und cald a fosta făcuta senatord romand de Caligula, pentru ce unO măgard nn s’ar preumbla pe terasa Primării din Cerano fără a compromite prestigiuld autorităţii. — Tribunaluld a achitata pe preveniţi. * * * Omorti. — In 2/14 ale curentei între 6 şi 7 sera omorîră doi ficiori din Lomnaşfi de 18 anî, dintre care unuia este ticioruld parochului romând greco-orientald locală, pe und ţârand romând din Lomnaşd în modula celd mai cruda. Ei veniră pe însăratd cu plugurile acasă şi întâlniră jertfa lăcomii lord, la care sciură că se află bani, nu departe de sata, fiindcă ducea cţjLcuruzd cu c arulfi din sata la frate-său, care locuesce la făgâdău într’una ungdeţd ald hotarului Lom-naşului. Ei opriră caruld şi îld omorîră în cârd, după aceea îld traseră josd, îi sparseră capuia şi îld tî-rîră la o parte, ascun4ându-ld într’o grămadă de coceni de cucuruzd, luară dela eld 46 fl. şi veniră în cârciuma din Lomnaşi, după ce s’au desbrăcatd mai ântâiu de hainele cele pline de sânge, pe care le ascunseră la und vecind într’o claiă de fând. In cârciumă, unde băură numai puţind v’narsd (rachiu,) voiră să schimbe und florina. Gfâşmaruld nu putu să le dea înapoi, de aceea lăsară florinula acolo, se duseră acasă şi se culcară. Dumne4eu avu de grije! Und Lomnăşand, care întâlni pe ucigaşi îndată după faptă şi care de asemenea mergea la făgâdău acasă, vă4u caruld stândd gold, căuta pe stăpâna, îld află, îla scutură şi cre4ândd, că ela este tare adormita sâu mortd de beata, aduse pe frate-său. După ce veniră amândoi la faţa locului, numai atunci vă-4ură, că eld este mortd. Ei dădură alarmă în Lomnaşd şi pe la 12 ore năptea se duseră cu und cârd la Ocna, ca să aducă gendarmii. Aceştia veniră şi puseră mâna pe ficiorii cei suspecţi şi îi făcură îndată, parte prin vi-cleşugd, parte prin ameninţare, ca să mărturisescă, că ei au făcuta fapta cea bestială. Unuia dintre ucigaşi să fi spusfi, că omorîtuld să se fi rugata de ei, ca să nu-ia omore, că are cinci copii, dintre cari celd mai mare stu- diâză la Sibiiu, că le dă amănduoi boii. * * * Pressa viitorului. — După prevederile d-lui Hoe, constructoruld americana de maşini de imprimata, nu e departe timpula când presa mecanică va dispărea. Pressa va fi înlocuită cu fotografia, ald cărei lucru va fi şi mai eftind. Este vorba d’a stabili mai ântâiu o probă negativă a unei colone de 4iard şi d’a o fixa printr’und mă-nuchiu de raze de lumină electrică pe o hârtiă care să se desfăşure cu o astfeld de iuţeală, încâtd s se p6tă produce o sută de probe pe secundă, adec 36,000 pe oră, ceea ce ar ajunge de sigura pentru cele mai mari trebuinţe. înainte de tote ar trebui să se inventeze o hârtiă forte simţit ore la razele luminei, şi eftină; acăsta însă n’ar fi o greutate imposibilă. Prevederea constructorului americana este mai seriăsă decâtd pare la prima vedere. Acum 4ece an* nimeni nu se îndoia că ar fi cu putinţă să se fixeze o probă fotografică în 1/500 dintr’o secundă ; şi nu suntfi încă cin-4eci de ani când, dâcă und tipografa ar fi prezisă confra-ţilord săi că se va ajunge într’o 4b să se scdtă 10,000 4iare întro oră, cu ajutoruld presei rotative, ar fi fosta declarata de nebund, şi cu tote acestea, acăstă ţifră nu mai pare a4i de locd exagerată. BIBLIOGRAFIA. Din pubhcaţiunile Academiei Române au apăruta şi se află de vân4are la librăria Socec et Comp: 1. Doine şi strigături din Ardealu, data la ivâlă de Dr. Ioan TJrban Jarnik şi Andreiu Bârseanu. Bucuresci 1885. I volurad de XV şi 528 pagine, urmata de und glossard romând-francesd de XVI şi 324 pagine ald tuturora cuvintelord cari se află în colecţiune, întocmită de Dr. I. Jarnik. — Preţulu 5 lei. 2. Glossaire des chantons populaires de Transilvanie (Collection Bârsean-Jarnik) nar Jean Urbain Jarnik. Bucarest 1885. 1 voi. de XVI şi 324 pagine. Preţuia 2 lei. 3. Symbolae ad illustrandam historiam ecclesiae orientalis in terris coronae S. Stephani maximam partem nune primum ex variis tabulariis, Romanis, Austriacis, Hungarieis, Transilvanis, Groaticis, societatis Jesu aliisque fontibus accessu difficilibus erutae a Nicolao Nilles I. J Oeniponte 1885. 2 volume de CXX şi 1086 pagine. Preţulu 16 lei. Cursiilu pieţei Braşovu 19 Octombre st. n 1885, Bancnote românesc! .... Cump. 8.74 Vând. 8.86 Argint românesc ...... » 8.70 » 8.75 Napoleon-d’orî.................. » 9.92 * 9 96 Lire turcescî...................... » 11.17 » 11.25 Imperiali.......................... » 10.15 » 10.20 Galbeni......................... » 5 90 » 5 93 Scrisurile fonc. »Albina* . . » 100.50 * 101.— Ruble Rusesci...................... » 122.— » 123.— Discontuia ... * 7—10 °/0 pe and. Editora : Iacobti Mureşianu. Redactord responsabila: Dr. Aurel Mureşianu. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 224. 1885. I IT PLUGURI SISTEMULU VIDATS precum şi maşiuele Vidats dinpreună cu părţile loru constitutive să află de aci înainte după modelele originale ale lui Vidats singură numai Ia subsemnata fabrică, de vreme ce acăsta a cum- părată dela masa concursuală a lui Vidats t6te modelele. (Despărţementulu maşineloru. agricole alu societăţii pe acţii dela turnătoria şi fabrica de maşini a lui Schlick. N*?, 57. — ROUANâ ISTORICU de Theochar Alexi. A apăruţii completă în 34 broşuri â 20 cr. Ori ce librară, colportoră, legătoră de cărţi etc. este gata a procura aceste broşuri franco, duse la casele onor. cetitoră. Acăstă scriere este unică în totă literatura română, căci în adevără nu posedămă nici unu romană originală coprin^ândă peste 1000 de pagini din care, nici una nu este lipsită de interesă pentru ori ce cetitoră. O variaţiune bogată, precum nu oferă nici unulă din romanele traduse, apoi interesulă ce ni să excită pentru faptele istorice, preface lec- tura acestui romană în o adevărată plăcere, în ună bogată isvoră nu numai de distracţiune ci şi de instrucţiune. Textulă romanului este însoţită de ilustra-ţiunî, care şi aceste sunt originale, compuse de ună artistă anume pentru acăstă scriere. Ea cuprinde istoria României, începândă cu fanariotulă Caragea, trecândă la revoluţiunea eterii grecesc! şi a lui Tudoră Vladimirescu, a cărui viăţă, fapte şi m<5rte tragică sunt cu de amănuntulă descrise, atinge revoluţiunea dela 1848, tractăză pe largă Domnia lui Cuza, dândă ună tablou amenunţitu despre acea epocă şi încheiă cu alegerea lui Ca-rolă de Hohenzollern. Firulă, pe care să înşiră aceste tablouri istorice, să compune din ună sujetă sensaţională în t6tă puterea cuvântului. — Ună tată, perindă zestrea fiicei sale, într’o scenă, unde acâsta o reclamă dela elă, îşi ese din fire şi o lovesce de mdrte. Pentru a scăpa de pedâpsa legii, o tâ- resce în grădină, unde îi taie capulă, îngropân-du-lă, pentru a face să cr&Jă lumea, că cada-vrulă fără capă, este ală altei persdne. Cu tdte astea să vede silită a mărturisi faptulu şi este condamnată la muncă silnică. După câtva timpii se descoperă că ... . dar cine voiesce a sci ce se descoperă, cităscă romanulă, unde va găsi cu ce să-şi aţîţe, ş’apoi cu ce să-şi astâmpere curioşi-tatea. Cine-fi procură intregulu opu de-a-dreptulă dek tipografia edit&re plătindu-lu de-o dată înainte, si va profita de economisirea portului adică va avea să trimeţâ numai câte 15 crucerl de broşură seu pentru 34 broşuri 5 fiorini. Tipografia Alexi, ISK1ŞOVÎ. T6te administraţiunile c^iarelorti românesc! sunlfl rugate a ne face ofertă pentru publicarea acestui anunţâ. Anunţămu acelorfl onoraţi cetitori, cari voru binevoi a se abona la foia nostră de aici încolo, că avemti încă în reservă numeri dela începutul!! anului 1885 prin urmare potu se aibă colecţiunea completă, Mersulu trenurilorti pe linia Predealtt-Budapesta şi pe linia Teluşii-Aradil-Biidapest» a tei ferate orientale de stata reg. ung. Predealft-Budapesta Budapesta—Predeald BucurescI Predeal* Timişfl Braşovft Feldi6r& Apatia Agostonfalva Homorodtt H&şfaleu Sighişftra Elisabetopole Mediaşfl Copsa mică Mic&sasa Blaşiu Crăciuneltt Teiuşft Aiudfl Vinţulfl de susfl Ui6ra Cucerdea Ghirisft Apahida ( Cluşiu ^ Nedeşdu Ghirhftu Aghirişfl Stana Huiedinfl Cincia Bucia Bratca R6v Mezd-Telegd Fugyi-Văsârhely V&rad-Velinţe Oradia-mare P. Ladăny Szolnok Bnde-peata Viena 1 Trend de ersdne Trend accelerat Trend omnibus Trend omnibus 500 7.45 — 9.45 12.50 — — 9.47 1.09 —- — 10.11 1.40 — — 10.44 2.27 — 6.22 10.51 2.55 — 7.01 jll.18 3.38 — 7.33 11.36 4.17 — 8.01 11.51 4.47 — 8.45 12.23 5.42 — 10.10 1.19 7.37 — 10.29 1.30 8.01 — 10.39 1.37 8.21 — 11.19 2.05 9.05 — 11.54 2.25 9.43 _ 12.12 2.36 10.02 — 12.56 — 6.20 — 1.30 3.13 6.59 . 1.45 — 7.15 — 2.11 3.40 7.43 — 2.55 4.01 8.29 3.17 — 8.55 — 3.24 — 9.04 — 3.31 4.24 9.12 4.09 4.49 10.23 — 5.36 — 12.32 5.56 5.58 12.59 — 6.08 6.08 — 8.00 6.29 — — 8.34 6.45 — — 8.59 7.00 — — 9.34 7.26 — — 10.16 7.48 7.14 — 11.04 8.28 7.43 — 12 17 8.47 — — 12.47 9.06 — — 1.21 9.26 8 22 — 2.05 10 01 8.48 — 3.08 10.20 -— — 3.39 10.30 — — 3.55 10.37 9.13 — 4.0 a 10.51 9.18 10.37 — 12.37 10.31 12.59 — 2.58 12.07 4.45 8.22 6.00 2.10 10.05 10.30 6.351 2.45 10.50 — 3.00 8.00 6.05 — Viena Budapesta Szolnok P. Ladăny Oradea mare Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezd-Telegd R6v Bratca Bucia Ciuda Huiedin Stana Aghiriş GhirbSu Nedeşdu Clnşiu | Apahida Gkiriş Cucerdea | Ui6ra Vinţulfl de susfl Aiudfl Teiuşft Cr&ciunelft Blaşft Mic&sasa Copşa mică Mediaşft Elisabetopole Sigişdra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldidra Braşovft | Timişfl Predeal* | BucurescI Nota: Orele de ndpte sunttt cele dintre liniile grdse. Trend omnibus Trend accelerat Trend Trenu omnibus de | persdne Trend omnibus — 7.15 — i — 6.47 1.45 3.15 6.20 8.0 J 10.37 3.44 7.29 9.11 11.40 1.44 5.21 8.27 11.26 2.31 5.33 6.41 — 1.28 — — — 9.45 2.00 — — — 9.59 211 — — 7.14 10.28 2.31 — — 7.42 11.36 3.18 — — — 12.10 3.41 — — — {12.43 4.01 — — 8.31 1.31 4.26 — — 9.01 2.56 5.08 — — — 3.29 5.27 — — — 4.0t 5.50 — — — 4.18 6752 — — — 4.36 6,24 — — 10.0! 5.05 6.43 — 12.05 10.16 — 7.03 — 12.31 — — 7.26 — 2.16 11.24 — 8.51 — 3.12 11.43 — 9.31 — 3.32 11.45 — 9.43 — 3.41 — — 9.51 — 3.50 — — 9.58 — 4.25 12.08 — 10.24 — 4.50 12.22 — 10.44 — 5.41 — — 11.28 — ro 12.57 — 11.44 — 6.40 — 12.18 — 7.00 1.27 — 12.36 — ' — 1.45 — 1.22 6.01 2.06 — 1.56 6.40 — 2.31 — 2.34 7.20 — 2.50 — 3.02 8.01 — 3.48 — 4.41 10.05 — 4.19 — 5.30 11.02 — 4.34 — 6.03 11.37 — 4.53 — 6.35 12.14 — 5.20 — 7.14 1.09 — 5 30 .— 1.50 — 6.07 — — 2.48 — 6.32 — — 3.23 — 7.30 — — 4.56 11.35 9.40 Tipografia ALEXI, Braşovă. Teiuşft- Iradft-Budapesta Budapesta- Aradft-Teiuşft. Trend Trend Trend de Trenu de Trend Trend omnibus omnibus persone persdne acceleraţii omnibus Teiuşft 11.09 — 3.56 Viena 11.00 7.15 - Alba-Iulia 11.46 — 4.27 Budapesta 8.0o 1.45 8 ('Ol Vinţulă de josă 12.20 — 4.53 11.02 3.44 11-401 Şibottt 12.52 — 5.19 Szolnok { 11.12 4.02 12 00 Orâştia 1.19 — 5.41 Aradft 3.37 7.53 5.25 Simeria (Piski) 1.48 — 6.08 Glogovaţă 4.13 — 8 19’ Deva 2 35 — 6.39 Gyorok 4.38 — 6.46: Branicica 3.04 — 7.04 Paulişă 4.51 — 7.00 Ilia 3.36 — 7.29 Radna-Lipova 5.10 — 7.23 Gurasada 3.50 — 7.41 Conopă 5.38 — 7.51 Zam 4.25 — 8.12 Bărzova 5.57 — 8.10 Soborşin 5.09 — 8.49 Soborşin 6.42 — 5.58 Bărzova 5.56 — 9.29 Zam 7.14 — 9.28 Conopă 6.18 — 9.49 Gurasada 7.43 — 9.56 Radna-Lipova 6.57 6.14 10.23 Ilia 8.01 — 10.17 Paulişă 7.12 6.30 10.37 Branicica 8.21 — 10.38 Gyorok 7.27 6.47 10.52 Deva 8.47 — 11.05 Glogovaţă 7.56 7.17 11.18 Simeria (Piski) 9.05 — 11.23 Aradft 8.10 7.32 11.32 Orăştiă 10.10 — 12.24 2.39 12.00 4 5* Şibotă 10.43 — 12.53 3.16 12.14 5.10 [ Vinţulă de josă 11.04 — 1.22 Budapesta 7.10 2.10 8.16 | Alba-Iulia 11.19 — 1.4C Viena — 8.00 6.05 1 Teiuşft 12 05 — 2.?4 Aradft-Timîşftra Simeria (Piski) JPetroşenl Trend Trend de Trend de Trend de Trend Trend omnibus persdne persdne persone omnSbus onmibui Aradft 6.00 12.55 §725 Simeria 6 30 11.50 2.23 Aradulă nou 6.25 1.21 8.36 Streiu 7.05 12.27 3.001 Nămeth-Sâgh 6.50 1.46 8.54 Haţegă 7.53 1.19 3.49 Vinga 7.19 2.18 9.13 Pui 8.46 2.10 4.401 Orczifalva 7.38 2.36 9.25 Crivadia 9.33 2.57 5.28 Merezifalva 7.56 2.53 9 36 Baniţa 10.11 3.35 To7 Tlamlşftra 8.42 3.40 10.06 5* etroşeul 10.43 4.04 6.39 Timişftra-Aradft Petroşeiii— Simeria (Piski) Trend de Trenu de Trend Trend Trend Trend persdne persone omnibus omnibus omnibus de pers. Timişftra 6.07 12.25 5.00 PetroşenX 6.49 9.33 528 Merczifalva 6.40 1.16 5.50 Baniţa 7.27 10.14 6.08 Orczifalva 6.51 1.34 6.07 Crivadia 8.06 10 54 6.4; Vinga 7.08 2.04 6.32 Pui 8.50 1137 7.33 Nămeth-Sâgh 7.23 2.25 6 53 Haţegă 9.31 12 17 8 0? Aradulă nou 7.40 2.54 7.24 Streiu 10.16 12.58 844 Aradft 7.50 3.10 7.40 Simeria 1053 1.35 9.15 i I