RKOACflUXEA ŞI ADMIAISTRAŢ) I AEA :
BRAŞOVfJ, piaţa mare Nr. 22.
,OrAZETA" IESE ÎN FIECARE pi.
Pe unfl anfl 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi Htrăinătate:
Pe anfl 40 fr., pe şâse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
SE PRENUMERĂ:
la poşte, Ia librării şi pe la dd. corespondenţi.
ANULU XLVIII.	âNONCIUBUE:
Oseriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nofranoato mi se primesou. — Banuaorlpte nu se retrâmltu.
223
Duminecă 6 (18) Octomvv,e.
1385.
Nou abonamentix
la
„ Gazeta Transilvaniei
Cu I Octomvre st. v. 1885 se începe unii nou abonamente, la care învitămd pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre.
Pretnltt Abonamentului:
7
Pentru Austro-Ungaria:
pe trei luni 3 fl.
,, ş6se ,,	6	,,
„ unu anu 12 „
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni 10 franoi „ ş6se „ 20	„
„ unu anu 40	„
Bugămă pe domnii abonenţî, ca se bine-voiască a-şi reînoi de cu vreme abonamentulă, ca să nn se întrerupă espeditinnea diarului.
Domnii ce se voră abona din nou să binevoescă a arăta şi posta ultimă.
«Adminisiraţiunea »Gazetei Transilvaniei».
şi pressa ungurlscă îlă înfierlză cu acelă epitetă ?
Amă vrea să ne arăte* „Nemzet," din partea cărui Română şi când s’tf* făcută încercarea d’a întărită poporaţiunea română? Căci noi îi nu-mimă pe fiecare <Ji pe uneltele d-lui Tisza, cari întărită poporulă românii, ofensându-lă în drepturile şi simţămintele lui, bătându’ş! jocă şi de lege şi de dreptate şi de echitate.
Der nu trebue să uitămu, că lui „Nemzet" şi patronului său, precum şi fratelui său Trefort le trebue înainte de t6te acum îndată, unu pre-
manifestatîi în contra lui, numindu-lă „sobolă daco-română
Acestei manifestaţii generale duşmănise în contra nlstră trebue să’i opunemă, toţi câţi ti-nemii la naţionalitatea română şi toţi câţi luptămă pentru interesele poporului română, trabue să-i opunemu — (Jicemă — o manifestaţiă generală în favlrea drepturiloru nlstre călcate în picilre, aducându la cunoscinţa Tronului şi a opiniunei publice, pe cale drlptă şi legală, tlte fără*de-le-gile, ce se comită a(jî în contra poporului română sub masca „patriotismului" şi a „interesului de
textă spre a împedecâ întrunirea congresului na-.stată", şi să pretindemă în gura mare, că dlcă
ţionalu ală Româniloră gr. or. Anulă trecută au fostă serbările pentru Horia acestă pretextă, anulă acesta suntă pretinsele „încercări d’a schimba atitudinea corectă a Româniloră."
Proclamaţiunea cu pricina i-a venită tocmai bine d-lui Trefort şi scirile despre trimiteri de trupe în Ardâlu n’au altă scopă decâtă de a servi ca piesă justificativă, că-i este imposibilă a suferi acum întrunirea Româniloră în congresă biseri-cescă.
Dlr scirile alarmatlre au două tăişuri: se
Ună comunicată oficiosu ală lui „Nemzet."
Braşovă, 5 (17) Octomvre.
ţ)iarele din Pesta aducă diferite sciri despre ^trage atenţiunea lumei asupra Ardllului şi a ne trimiteri de trupe în Ârdelă. Faţă cu aceste mulţămirii poporaţiunei lui. De aceea vine acuma „Nemzet" publică acum unu comunicată oficiosu,1 ^Nemzet" şi în comunicatulă amintită dă ună care să rectifice esagerările în aclstă privinţă. testimoniu escelentă atitudinii „corecte" a Româ-
După trimiterea cunoscutei proclamaţiunî ajniloPfl. Uite popa, nu e.popa, ăsta’i sensulă pro-
„României irredente," dice „Nemzet," în unele! j ••	,.i	„	,	.
”	i i	i t» a -	, cedern guvernanţiloru ; vreu să ne omlre, der nu
comitate ale Ardeiului locuite de Romani s a j	°	T 7
au fă- de ca nu sufere Prea multă buna reputa-
corectă este acfl atitudinea Româniloră, să fid corectă .si atitudinea regimului Maiestăţii Sale faţă cu ei.
UNIREA BULGARILORU.
Telegramele cele mai nouă :
Sofia, 15 Octomvre. — Guvernulu a ordonată arestarea Lui Pasici şi Pavlovici, cari au subsemnată pro-clamatiunea revoluţionară în contra emigranţiloră şi tu-turoră acelora, cari voescă să turbure pacea la graniţele bulgaro-serbe, nu înţelegemă învinovăţirea ridicată contra lui Caravelov, nici disposiţiunea duşmană a Sărbiei contra Bulgariei. — In casulă unei acţiuni, Bulgaria in-tenţioneză se organiseze pe Muntenegrenii imigraţi în-tr’o legiune separată sub comanda lui Peco Pavlovicî. Deja două rude de aprlpe ale lui Peco lucreză în acăstă direcţiune.
Nişă, 15 Octomvre. Scirea, că conferinţa va proclama statulă quo ante cu principile Alexandru ca gu-vernatoră ală Rumeliei ostice sub suseranitatea Sultanului, se consideră aci ca o mistificare a tractatului dela Berlin în favorea Bulgariei şi în defavorea Serbiei.
arătată Irecare iritaţiune; unii agitatori
cută adecă încercarea d’a întărîta poporaţiunea ţ^une a Ungariei.
română, care de altmintrelea e liniştită. Aclstă, j Nimică nu mai folosesce însă acestei repu-' Serbia nu va consimţi la unu astfelu de status quo. ce’i dreptă, n’a isbutită, dlr ca aşa ceva să nu taţiunî. Ea este deja deochiată înaintea lumei Dacă totuşi s’ar accepta acăstă resolvare, atunci Serbia, îsbutlscă nici în viitoră, guvernulu şi autontă-l j totulă atârnă numai dela atitudinea conducă- cu t6te sfaturile mareloră puteri, va fi silită a intra în ţile locale au găsitu necesarii sS ia unele toriIorji poporuiui romănfl aiu Transilvania şi aeliune• ~ La revista de eri> re«ele cStră tl-uPe: suri. Mai alesu pichetele de gendarmena au	.	,	„	,	,	.. - i . „ f „In două dile vomă sci sigură ce vomă face.« — Din
fostă întărite în acele ţinuturi, şi de curendă lajUn&ai*ia’ ca sS se aca odată deplina lumina asu- gofia ş. împrejurime fuga muIţî Bulgari în interiorulă Ighiu, unde s’a găsită dinamită la ună popă Pra adevăratei situatiuni din aceste ţări.
romană, şi la Zlatna sau trimisă cate o com-j Nelucrarea factoriloră conducători ai naţinnei
paniă de soldaţi. Deşi atitudinea corectă a Bo- n(5stre şi lipsa de energiă si solidaritate în lupta
mâniloru nu dă pricină la nici o îngrijire, totuşi1,	^	^ M	,
.. , i • -v	.	? :legală pentru drepturile naţiunei aduce m aceste
guvernulu ţinu de imperiosu, a preveni prmj . r	• v y	•	<
aceste măsuri ori ce încercare posibilă.	j îmPreJurâri numai apă pe mira adversariloru noş-
„Se pare — adauge la aceste corespouden-' Aceştia voru striga mereu, că Romanii cu tulu lui „N. fr. Presse," — că referinţele în carf;e subminlză ordinea publică ; şi cu cată a-Ardâlă totuşi suntă ceva mai serilse. Şeful ă,ce^ Români cu carte voră tăcl mai multă, cu ^
poliţiei statului, consiliarulă ministerială Jekel |atâtă duşmanii loră neîmpăcaţi voră strigâ mai dină superioră s’au dusă la Getinje
falussy, a călătorită de curendă în aceste ţinu-i^are: v0^ sun^eţlf mişeii, voi turburătorii, voi tră-	Viena, 15 Octomvre. Scirea, că în privinţa mij
turi si trebue că observările sale au făcută ne dătorih ™i dinamitiştîi, voi resvrătitorii, voi filo-1l62elorâ Pract!ce Peatru resolvarea cest,unei bulgare deja tun, şi trenue ca ooservanie sale au tacutu pe	’	f J	iS’a ajunsă la o înţelegere între Rusia si Austro-Ungaria,
°	care asigură concordia ceioru două state şi prin urmare
Noi Românii cu carte, toţi fără deosebire, a celoră trei imperii faţă cu tote eventualităţile viitore stămu faţă cu o manifestaţiă combinată a adver-! în peninsula balcanică, pare în prima sa parte de cre-sariloră noştri pe tltă linia, care are scopulă săj4ut»b er a doua parte trece de prematură, dăr nu nene sape de sub picilre tărlmulă de luptă legală • Pr°hahilă. Ultima notă circulară a guvernului sâr-
‘ beseă s’a predată aci erî. Se consideră acesta din mai
ţării, fiind că se temă de o năvălire a Sărbiloră.
Scutarî, 15 Octomvre. — Neculae ală Muntenegru-lui, care în (filele din urmă a stată în Podgoriţa, s’a esprimată cătră supuşii săi mohamedanî, că elă nu pâte avea încredere în fidelitatea loră, după ce Sultanulu nu şi-a ţinută promisiunile ce i le-a făcută lui — principelui. — Lucrările ^pentru delimitarea graniţeloră turco-muntenegrene s’au sistată din causa greutăţiloră ivite între comisarii turcesc! şi muntenegreni. Aceştia din or-
guvernfi să ia măsuri. preventive," Lăţirea unei asemeni păreri a îndemnată pe oficioşii dela „Nemzet" să vorblscă."
Din comunicatulă lui „Nemzet" resultă, că t6te scirile alarmatlre, ce le dă pressa ungurlscă suntă nisce miserabile apucături, pentru ca d. Tisza să pita luâ în contra Româniloră cele mai drastice măsuri, cu scopă de a-le astupa gura să nu mai strige în contra împilăriloră. Resnltă din acelă comunicată, că e neliniştită poporulă română, dlr acăstă stare de nelinişte, cu tote a-cestea nu la clintită din atitudinea sa corectă. Şi neliniştea nu proclamaţiunea a produs’o, ci, precum bine scie d. Tisza, e chiar opera d-sale şi a organeloră sale; ea este fătulă persecuţiuniloră ne mai pomenite ce le sufere a<ji poporulă română.
Ce privesce pe agitatori, apoi cine nu scie că îndată ce ună cărturară română îşi ridică vocea să căra dreptate, guvernulă, organele lui
pentru drepturile naţionale.
Celă ce agităză în contra statului, colă ce conspira, şi se resvrâtesce nu mai are cuventulâ ca omă de omeniă şi cetăţănă ca toţi cetăţenii, nici în comună, nici în comitată, nici înaintea solgâbirăului, nici înaintea ministrului. De aceea este clară că, ori ce ar întreprinde, fiâ pentru dreptulă său personală, fia pentru dreptulă poporului, se declară a priori de uneltire revoluţionară şi astfelă este posibilă în acestă stată, ca în (}iua mare să fiâ dată afară din adunarea comunală ună venerabilu preotă, care s’a dusă a-colo în puterea dreptului său, recunoscută chiar şi de ministru, să fiă dată afară numai pentru că opiniunea publică maghiară în acea adunare s’a
multe părţi ca precursorulu nemijlocită ală acţiunei militare a Serbiei, care — precum se pare — va ave ca ţintă cercurile Tru, Bercovac şi Vidină, şi ală cărei începută se aştSptă în lumea diplomatică în totă mo-mentulu. -- 0 scire din Adrianopolă, că pentru întărirea trupelorO concentrate acolo se aşteptă din Creta 20 de batalione, nu se pot.e crede, delrece fierberea din Creta şi atitudinea Greciei voră face pe Turcia să tri-metă acolo truoe considerabile, spre a împedecâ isbuc-nirea unei insurecţiunî.
Londra, 15 Octomvre. Corespondentul^ din Viena ală lui „Times* este împuternicită a comunica, că Austro- Ungaria a declarată espresâ regelui Milan, că elă pote întreprinde orice acţiune militară pe propria sa respundere, şi că Austro Ungaria nu va interveni în nici unfl moda pentru urmările faptei sale.
Constantinopolă, 15 Octomvre. In cercuri bine in-
Nr. 223.
GAZETA TRANSI1VANIEI
formate se vorbesce, că între Serbia şi Turcia s’a făcuţii o înţelegere provisoriă, ca trupele sârbesc! să nu pătrundă în Macedonia. Trupele turcescî în Serbia vechiă suntă destulă de tari, ca să împedece înaintarea Serbie.i — Ambasadorii n’au propusă restabilirea statului quo, In curendă voră începe conferinţe între representanţii puteriloră şi între Turcia.
Agramu, 15 Octomvre. — Diarulă starceviciană »Sloboda* primesce dela corespondentulă său din Fili-popolă următorele împărtăşiri, ce i le-a făcută preşedintele guvernului provisoră rumeliotă, Dr. Stransky:
»Gonferenţa ambasadoriloră în Constantinopolă n’a avută nici ună succesă. In Gestiunile pendente dintre Austro-Ungaria şi Rusia nu s’a ajunsă încă la nici o înţelegere. Turcia pretinde ca să se grăbâscă decisiunea. Bulgaria a declarată încă mai de multă, că cheltuielele mobilisării agravâză stabilirea tributului, din care causă este neapărată de lipsă de a se resolva odată cestiunea unirei, în ori şi ce direcţiune. Sârbia încă nu s’a declarată până acum de locă faţă cu Bulgaria. Este neadevărată, (ă patru regimente sărbescî ară fi trecută peste graniţă; totă aşa este neadevărată scirea din Paris, că Sărbia ar fi pornită spre Ak-Palanka şi Leskovaţă. In Bulgaria liniştea n’a fostă încă nicăirî conturbată. Bulgarii lucrăză cu multă zelă pentru assimilarea deplină a Bulgariei de sudă cu Bulgaria de nordă şi prin acesta se voră delâtura multele cheltuelî, cari au fostă o causă principală a revoluţiunei. Aici domnesce în continuu mare însufleţire. T6te soirile contrarie suntă invenţiunî tendenţiose.»
Parisă, 15 Octomvre. — Cele trei împărăţii, se asigură, dorescă întrunirea unei conferenţe europene în Constantinopolă spre resolvarea cestiunei ostrumelice. Germania a făcută la Belgradu cele mai energice remonstrârî.
SOIRILE PILEI.
O altă versiune despre trimiterea trupeloră împărătesei la Ighiu este, că între poporaţiunea română şi maghiară din Ighiu s’ar fi ivită frecări, fîindă că la alegerea de curendă a primarului au isbutită Românii; âr în Zlatna, — după cum spune „Ellenzâk*, — că s’ară fi găsită în acelă ţinută pusei de contrabandă. Duoi procurori şi comandantulă gendarmeriei au sosită în Zlatna.
—0—
Pe Dr. Vasiliu Lucaciu, care e straşnică persecutată de Unguri, la intrarea sa în parochia în care e denumită, ni se scrie că credincioşii Vau primită cu cea mai mare solemnitate şi bucuria: s’au trasă clopotele, i-au eşită înainte’i mulţime de credincioşi, bărbaţi şi femei, bătrâni şi tineri, l’au onorată cu cununi şi s’a împuşcată cu piuăle. Acâstă primire solemnelă a fostă celă mai bună răspunsă la persecuţiunile unguresc!. Laudă credincioşiloră săi!
—0—
Aflărnă, că (Jilele aceste fu alesă, cu unanimitate, profesoră de musică vocală şi instrumentală la institutele de învăţământă din Blaşiu d. Iacobu Mureşanu jun absolventă ală conservatorului din Lipsea. D-sa este bine cunoscută la noi în urma activităţii, ce a des-voltat’o mai multă vreme ca profesoră de musică ală gimnasiului şi ca dirigentă ală coruriloră vocale române de aici, precum şi în urma composiţiiloră sale bine primite de publiculă braşovănă. Cunoscătorii şi amicii mu-sicei din oraşulă nostru regretă multă depărtarea tână- j
rului eomponistă din mijloculă loră şi îi dorescă ca misiunea ce şî-a luat’o asupră’şî, ducându se la Blaşiu, să-i succedă pe deplină. D Mureşianu şî-a propusă adecă d’a se ocupa în specială cu musică bisericescă, formândă ună choră bisericescă, care să corăspundă tuturoră ce-rinţeloră timpului de faţă, şi suntemă convinşi că va întâmpina în privinţa acesta sprijină şi încuragiare. Tâ-râmulă ce şi l’a alesă este cu atâlă mai favorabilă pentru ajungerea frumosului scopă, cu câtă, după cum este cunoscută, cântările bisericesc! orientale române nicăirî nu s’au conservată mai bine în caracterulă loră curată originală, ca în Blaşiu.
—0—
„Ellenzâk,* tipulă diareloră smintite, scrie că în Beiuşiu trei Români, cari n au fostă lăsaţi să trecă la vamă fiindă că nu plătiseră, ar fi ameninţată pe Unguri dicândă: »Aşteptaţî numai, că nu multă vreme veţi mai domni.* Foia smintită înlrâbă: »Şi dincolo de muntele Craiului?* — Întrebarea acesta e de o valore nespusă de tnare.Prin ea recunosce foia miserabileloră calomnii, fără să vrea, că noi Românii suntemă nedreptăţiţi.
—Clin afacerea steguriloră din Orăştiă, aceeaşi foia scrie, că ar fi primită o desluşire dela Mallasz, orolo-gieră şi pompieră, că nu elă a vătămată stindardulă ungurescă cu ocasiunea festivităţiloră pompieriloră. — Va dovedi cercetarea.
—0—
Cumcă misiunea »Ku!tur-egylettt-uriloră e a lăţi cultura, vrea s’o dovedescă filiala din Mediaşă, ală cărei preşedinte Nyâradi nu scie nici scrie corectă orfografi cesce. Săracă cultură, pe ce mâni ai ajunsă!
—Clin Haţegă şi împrejurime bântue difterita, seee-rândă multe vieţi. Se ^ice, că mijlocele întrebuinţate pănă acum d’a o conteni n’au folosită nimică. Se nu fi fostă acele mijloce de cele ce nu se întrebuinţeză!
—0—
Ună ore care Nicolae Crâciunu din Cluşiu ’şl-a cerută schimbarea numelui pentru sine şi fii săi dela ministerulă de interne, şi i s’a concesă; se va numi deci Karâcsonyi Miklos. Ne prindemă că e jidovă seu armână. Românulă nu se batjocoresce.
—0—
La Veşîmortu s’a formată, — ni se scrie, — la slă-ruinţa şi sub conducerea d-lui teologă abs. de Pesta, Vas. Szabo, ună coră vocală de agricultori români, care a şi dată deja ună concertă, cântândă precisă piese destulă de grele, ca d. e. ,Hora Sinaiei.* Concertulă a avută succesă neaşteptată de bună, atâtă morală câtă şi materială. — Felicitămă din inimă pe d, Szabo pentru stăruinţă şi conducere, dâr nu şi pentru nume, mai alesă cum e scrisă.
___0__
Agricultorii români din Craiu-Dorolţă şi-au formată cu spese considerabile, — 600 pănă la 700 fl. pentru instrumente şi maestru de musică, — o orchestră, care cântă în biserică. Fiindă însă neusitatâ — ni se scrie, — musică instrumentală în ritulă orientală, nu scimă ce voră 4ice autorităţile eclesiastiee la acesta; totuşi o dovadă e, că Românulă nu vrea să rămână nici pe unu terenfi îndărătulă altoră popore. — Aşa e, der prâ mi-rosă a catolicismă. Câtă pentru înfiinţarea orchestrei nu putemă decâtă să ne bucurămă.
1885.
»Românulă* scrie: »Printre studenţii români ai facultăţii de dreptă din Parisă se află şi d-şora Sarmiza Bilcescu. D-ş6ra Bilcescu urmâză cu lăudabilă asiduitate cursurile de anulă II ală facultăţii de dreptă, âr esamenulă de anulă I l’a trecui ă în Augustă cu elogie.*
—0—
«Naţiunea* scrie: „Esamenele de bacalaureată s’au terminată şi în Bucurescî. Dintre 90 de candidaţi, între cari şi 2 candidate, cele mai bune note le-a obţinută d~şora Maria Vlangară, care a fostă clasificată ântâia. de juriulă esaminatoru. Meritulă d-şorei Vlangară e cu atâtă mai mare, cu câtă, după cum suntemă informaţi, d-sa şî-a preparată singură mai înlregă cursulă liceală*.
DIN SATU-MARE.
Contribuţiunea »culturală« de l°/0 în congregaţiunea comitatensă.
Diua de 8 Ocl. n. a. c. va rămână memorabilă pentru noi. Ăl unei ni s’a impusă adecă d irea nouă, cu care avemă să fimă metamorfosaţi cu toţii în Maghiari; şi atunci s’a audită pentru primadată în sala comitatului Sătmară o vorbire, în care se apără înteres-le poporului şi din punctulă de vedere română. Nu va fi dară superfluu să afle ceva şi publicul română despre decursulă acelei adunări.
înainte de deschiderea şedinţei Szechenyianii se siliră a câştiga pe deput. Desideriu Isaâk, ca să nu tacă oposiţiune în ''cestiunea acesta a'âtă de vitală pentru maghiarismă. Şi le-a şi succesă. Isaâk, care la adunarea societăţii s’a fostă dech'arată în contra conlribu-ţiunei, acuma n’a votată nici pro nici eout.ra. Şi şi par-tisanii lui au făcută întocmai.
Corniţele supremă: Domahidy în vorbirea de deschidere, şi vice-comitele Ujfalussy în raportulu semes-trală arată însâmnătatea dilei — pregătite cum se cade prin dânşii. Se scălâ apoi contele Kârolyi Pista, şi reamintindă adunărei, că numai Maghiarii şi-au vărsată sângele pentră patria acâsta (csak magyar vâr ontozott), —> că patria adorată numai aşa se va pută susţine în viitoră, dâcă vomă fi toţi una. şi curată Maghiari (tisziân magyarok leszunk), — că dacă întâmplarea ar vre, ca hotarele acestei ţări se se împingă mai în afară a magyar hatârt messzebre tolnâ), şi acâsta numai aşa se va putâ face, decumva cu toţii vomă fi Maghiari, — pentru ajungerea acestoră scopuri măreţe propune să se voteze contribuţiunea de 1% în favârea Societăţii Szâchenyiane
După elă ia cuvăntulă d. Emilă Pelle preotulă română din Terrebeşcî, şi tine urmâtorulă discursă ascultată cu multă atenţiune:
,On. Congregaţiune! Scopulă oficială mărturisită ală societăţii petente este: lâjirea limbei maghiare, şi a simţului patriotică între nemaghiari. Românii sătmăreni şî-au îndeplinită totdâuna şi’şî împlinescă şi atji cu credinţă datorinţele patriotice. Trebue dară se conside-râmă de afrontă, dâcă numita societate prin formularea amintită a scopului ei vrea a face să se crâdă că la noi Românii, ar lipsi simţulă patriotică, şi că acesta ar trebui să-lă învâţămă dela membrii ei. Vătămarea acâsta o respingemă.
Eră ce se atinge de limba maghiară, acâsta dintre nemagiari nicăirî în ţâră n’o vorbeseă relativă atâţia, ca tocmai aici în acestă comitată. Limba maghiară în şcolele române de aici s’a propusă deja înainte de ce s’ar fi adusă legea cunoscută. Slatulă se îngrijesce, că aceia se fiă propusă şi de aci înainte, Ce-i rămâne
FOILETON U.
ŢIG AXULU.
(Schiţă pedagogică, imit. după C. P.)
I.
»Ce naiba, da încă totă nu eşti gata?! In urma urmeloră va trebui să plecă şi singură! *
Acestea suntă cuvintele, cu cari se adresă răstită d-lâ Manasie, din oraşulă N., cătră soţiora sa, care sta înaintea oglintjii. Aurelia, astfelă se chema domna, voia sâ mârgă la bală într’ună costumă elegantă roşu-deschisă; — deşi ore întregi trecuseră, de când începuse să-şî facă toaleta, totuşi i se părea, că nu e destulă de di chisitâ, şi întreba mereu pe Maris (servitorea), de-i stă bine ori ba Dânsa i ar fi imputată soţului său pentru tonnlă aspru, cu care i s’a adresată, dacă nu i-ar fi cunoscută de mai nainle temperamentulă; ţinândă contă de acâsta, îi arunca dreptă răspunsă o căutătură drăgălaşe promiţându-i, că se va grăbi câtă va putâ mai iute.
Manasie se duse în odaia sa şi se pregăti de plecare. Ce-i dreptă, a trebuită să mai aştepte o lâcâ bunicică de timpă, căci dichisirea pentru femei e o fericire care încă trebue gustată. Noi, bătbaţii, nu scimă, ce simte o femeiă, când se împodobesce cu feiă de felă de podâbe, când vede cum cresce farmeeuiă ei, frumseţea ei cu fiecare pantlică, cu fiecare giuvaeră. Manasie era p’aci sâ-şl pânjă răbdarea; cam mâniosă se duse în o-daia soţiei sale, dăr n’o găsi aici. Cu toaleta isprăvise, dar Aurelia mai avea încă să şî împlinâscă şi datoriile
sale de mamă. Şi aceştea suntă preţiose pentru o mamă, adevărată şi nu se potă asemena cu nimieă din lumea acâsta. Ce ar 4*ce 0 mamă, care se jertfesce de diminâţa pănă săra pentru drăgălaşii săi copii, dacă i-ar lua cineva şi in loculă loră i ar da totc cele de lipsă pentru o viâţă liniştită şi fără griji? Aurelia a aflată în iubirea de mamă ună isvoră veclnică pentru bucuria şi fericirea sa; acum sta lângă leagănulă fetiţei sale Reli (Aurelia,) care n’apucase a împlini trei ani, voindă să-şî ia adio; o giugiulea nete4ându i obră-jorii şi sârutându-o ca o mamă, care abia se putea despărţi de dânsa
»Te întorci îndată, mama?" întrebă ângeraşulă şi mama îi răspunse: »Da, draga mea, numai decâtă mă voiu întorce şi-ţi voiu aduce şi bonbone multe şi duicl, din cari vei mânca tu mâne diminâţă; acum culcă-te, draga mamii, şi dormi.*
»Haid să mergemă,* reflectă Manasie şi Aurelia se grăbi de drumă. înainte de-a eşi din casă, porunci ser-vitorei, să îngrijascâ bine de copilă, să nu cumva să iasă dinodaiă sâu să adormă, pănă ce se voră întdree dela bală.
Era pe la nouă ore sâra. Aprope de hotelulă, în care avea să fiă petrecerea, băgară de sâmă, că se făcuse cam frigă. Aurelia era tare ingrijată pentru copila sa.
„De o va lăsa cumva Maris singură în odaiă, peste nopte descoperindu-se fdrte uşoră se pote răci,* (Jicea dânsa cătră bărbatulă său.
„Ah, cine să se mai gândâscă la tote posibilităţile," replică acesta.
„Nu sciu, cum îmi vine, dar nu prea suntă în voiă
bună; ml-e cam târnă! gândulă meu va fi mai multă acasă, ca la bală.*
»A-şi strica cineva chefulă numai pentru neşte gâle presimţiri, e o mare slăbiciune. Nu te-ai mai lăsată de superstiţiile tale?*
Aici se întrerupse conversaţia; trăsura era înaintea hotelului; se dară josă şi în curându-se amestecară în pestriţa şi voiosa societate a balului.
II.
Se aucjimă acum, ce s’a întâmplată acasă, după ce plecară stăpânii. Ângeraşulă adormise; în odaiă era mare linişte, câtă şi băjbâitulă muscei îlă puteai aucji. Peste cât-va timpă bate cineva la uşă.
,Tu eşti, Jânos?1 întrebă servitorea îneetinelă.
»Da,« răspunse o voce din afară, > deschide.*
Maris deschide şi ună tânără corporală (căprară) întră; se retragă într’o odaiă, nu departe de cuhnă (bucătăria) şi se pună pe taifasuri multe şi mărunte, pe cari să mă ierte cetitorulă, dar nu le mai descriu. De odată se aude ună plânsetă amară.
»E Reli, lua-o-ar naiba s’o ia, câ-mî mănâncă 4I_ lele, mă îmbătrâneşte fără de vreme," murmura Maris.
»Astupă-i gura,* strigă brutalulă soldată, când se duse Maris să liniştâscă copila.
»Maris, Maris, rămâi aici!" strigă copila.
>Ah! nici vorbă de rămasă; culcă-te numai decâtă şi dormi; sâ nu te mai audă că plângi, că îndată chemă pe ţiganulă, să te ia şi să te ducă; au4ifu rn’ai?*
Servitorea se duse la Ianos, dar peste câteva minute copila incepă să plângă din nou. Ca o leoică se repede nemulţămita guvernantă în odaiă;
■ Nr. 223.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
de fecutfl aşadară societăţii Szâcheniane? — Nimica.
Dară de alta este vorba. Sute de articuli ale ga-zetelorO maghiare ne spună, care’i este scopulă adevărata? Este acela, ca nemagiarii să se maghiariseze, ca după »P. Napl6“ în 10 ani să fiă numai Maghiari in ţeră,
Domniloră! Aduceţi-vă aminte, ce aţi simţită DV., câodă Nemţii se trudeu să vă germaniseze. Cum v’aţî tulburată, cum v’aţî opusă atunci, şi cum aţi făcută tdte ca să zădărniciţi planurile Nernţiloru! Şi ce resultată avu germanisarea ? Tocmai acela trebue să-lă aibă şi maghiasirarea. Nu părtiniţi deci tendinţe, cari în locă sS apropie pe popbre unulă de celâlaltă, mai vertosă le înstrâinezz relaţinnile reciproce, le amărescă (Jilele.
Că unitatea limbei nu însămnă încă contopire, ba nici convieţuire pacînică, o arată învederată esem-plulă Anglesiloră şi ală Irlandeziloră, căci scimă cu toţii, ci aceşti din urmă vorbescă numai anglezesce. De alta parte, că popore de diferite limbi potă trăi în armonie şi potCi forma ună stată puternică, o arată între altele chiar şi istoria patriei nostre.
On. Congregaţiune! Ori câtă de mari învăţaţi, şr oratori vestiţi se fiă conducătorii societăţii Szăchenyi, tolfl nu voră pută inventa ei maximă mai aptă pentru a consolida statele, ca cea formulată prin esperinţa bătrâiorii în cucerea acesta: , Justiţia est regnorum fundamentam.* Dacă dară vreţi a asigura Ungaria în contra aorî-ce periculă, siliţi-vă a fi drepţi, drepţi totdeuna şi intru tote faţă de conlocuitorii Dv. Mai încolo, ori câtă le luminată să fiă epoca nostă, totuşi nu credă să se afle iiifi individă, care se îndrăsnescâ a-şl asămăna priceperea sa cu înţelepciunea Stului Ştefană; şi ecă sântulă rege-apostolă nu numai n’a condamnată, dară chiar a dorită imperiu poliglotă, (Jicăndă „regnurn unius linquae mbecille est."
Nu umblaţi deci pe cărări rătăcite, ci mergeţi pe calea designată prin S. Ştefană.
Dară On. Congregaţiune eu trebue să me opună propunerei făcute şi din altă motivă ponderosă. Toţi, câţi se întereseză de căuşele concetăţeniloră loră, sciu ci mine, că nu trece 4b care se nu se efectuescă mii şi mii de execuţiunî de dare pe teritoriulă comitatului flostru. Cu inima liniştită veţi vota dară Dv. contribuie nouă pe poporulă acela, care nu învinge nici cu ţreutăţile de pănâ aci? — Eu şi de n’aşă fi cetită şi au-|iii, că cine a părtinită la adunarea Soc. proiectnlă icesta a’şî sei atunci, că acela n’a putută să esa decâtă lela bărbaţi — cari mulţămită ceriului — au de tdte c abundanţă.
Altcum confribuţiunea proiectată a respins-o şi r/janulă guvernului »Nemzet* 4ic£ndă, că nu se Pare ifi consultă, ca banii publici să se pună la disposiţiunea «cietăţiloră	private. A	respins-o	Jokai,	dicândă: „Eu
respingă şi	şovinismulă	maghiară.... şi	n’aşă pute a-
proba, ca curentulă (culturală) să iasă de pe terenulă socială.... Cultura trebue să între în poporă aşa, ca acela iosimţă	ca ună beneficiu şi nu	ca o	povară grea.*
: 1 respins-o de curândă şi congregaţiunea comitatului aramurăşă din motivulă, că municipiulă nu p6te sili pe inenl să între în contra voiei sale în o sooietate său fia.
Domniloră! Sortea v’a dată în mână puterea sta-ilni. D-v.	dispuneţi de	honve4ime, de	gendarml, de
oliţiâ. Aveţi în mână cheile grele ale temniţeloră. T6te
aceste însă nu ne geneză pe noi, pentru că scimă, că apărămă causa cea mai dreptâ, şi sperămă, că în urma urmeJoră va învinge în inimile D-v. simţulă cavalerescă, despre care nu odată aţi dată probe.
In acestă speranţă vă rogă cu jtotă căldura, se binevoiţi a respinge cererea societăţii Szechenyiane.“
Puternicii noştri se năcăjiră grosnică, că ecă totă nu voră pute aduce cu unanimitate hotârîrea loră salvatore de patriă, şi se pună la replici ciudate. PrefectulQ Domahidy îi esplicâ d lui Pelle, că Maghiarii au avută dreptă a se opune germanisării, pentru că Ungaria a fostă şi a trebuită să fiă eră stată independentă, dar că ei nici nu vreau a maghiarisa. Aucjiţî î fişpanulă nostru 1 câteva minute după vorbirea contelui Karolyi are curagiulă a afirma, că ei nu vreu a ne maghiarisa.
Vorbesce apoi Jtkey. După elă Gongey, advoca-tulă Kârolyiesciloră, care îşi ia refugiulă la umbra lui Kolesey. In urmă se seolă Luby. Acesta se teme, că Maghiarii nu îşî voră pută ajunge scopulă. Camarilla, de câteorl începă a se întări Ungurii, îndată asmuţă pe ei naţionalităţile. Aşa e şi acuma. Probă, că episcopulă Dr. Szabo numise pe Dr. Lucaciu parochu într’o comună, ce cade tocmai în tărâmulă de activitate ală societ. Szechenyiane, ca acela să-şî pătă continuă lu crarea sa de sobolii, daco-românu.
Se trece la votisare, şi contribuţiunea e primită cu 118 în contra a patru voturi române.
Românii, cari şi-au împlinita datorinţa ţaţă de naţiune, suntă domnii: Ştefanii Bilţiu protopopă în Baia-Mare, Ioană Popii advocată în Sâtmară, Emilii Pelle parochă în Terebesci şi Lazaru Iernea, parochă în Pap-bicău.
Onore şi recunoscinţă loră!
Intre cele 118 voturi au fostă şi acele a patru di-regtăorî şi români, cărora nu le facemă ondre de a-i pomeni după nume. Ună membru română s’a abţinută dela vota şi anume d. protopopă din Cărei, Oiriacu Barbulu. Ceilalţi membri români au rămasă pe acasă, deşi dintre ei adv. Nicolau Nilvanii din Şomcuta. adv. Dem. Popă din Vezendă, şi protopopulă I. Selagianu din Vezendă au fostă espresă rugaţi prin mai mulţi, ca să se înfăţişeze la adunare, şi deşi dela ei ca dela omeni cu avere n’ar fi fostă ceva sacrificiu mare a face o mică câjetoriâ, şi deşi mai alesă dela Selagianu după trecutulă lui amă fi aşteptată orecare zeiă întru apărarea causei naţionale.
Dumnialoră însă şi alţii, pe cari nu-i amintimă după nume de astădată au cre4ută a fi mai opoturnă de a se arătă indiferenţi între împrejurările grele de as-tădî/ precum totă dumnialoră au aflată a fi lucru mai practică şi anulă trecută a nu veni la Seini, dorâ că a-colo era să fiă vorba de programa din Sibiiu, seu doră — pentru unulă dintre dloră — pentrucă pe atunci era vacantă parochia din Cărei. Ori le-a vătămată ceva vanitatea personală?
Suntemă curioşi să vedemă, cum va fi ţinuta loră ulterioră.
ESPOSIŢ1A DE GRADINARITU.
Braşovă, 4 Octomvre.
Ieri 3 (15) 1. c. la 9 ore a. m. s’a deschisă espo-siţia de producte de grădinărită printr’ună cuvântă rostită de conducătorulă secţiunei grădinăritului d-lă luliu Bachmaier. Prima ochire peste obiectele espuse ca şi o
privire temeinică asupra acelora, mulţămesce pe deplină aşteptările omului faţă de o astfelă de întreprindere fo-lositore. Gustă fdrte estetică domnesee în întrâga împărţire şi arangiare, astfelă încâtă servesce de mare laudă comitetului esposiţiei.
Espunătorii cei mai însemnaţi suntă următorii:
I.	Poame: 1. Martin Horvath, Crizbav, celă mai
mare asortimenlă de pâmele cele mai nobilitate, 2. Iu-lius Bachmayer, Braşovă, sortimentă fdrte mare şi frumosă de pâmele cele mai nobile. 3. Carol Schuster dtto.
4.	Frideric Schmidt, Prejmer, sortimentă fdrte mare şi frumosă. 5. Oskar Luckhardt, Braşovă dtto. 6. Trau-gott şi Boyer şi Ştefan de Remenyik, sortimentă mică.
7.	Carol Horning, Braşovă, sortimentă frumosă. 8. George Bellissimus, Braşovă, frumosă sortimentă. 9. Dr. Wilh. Fink, Braşovă, sortimentă frumosă. 10. Frideric şi Ele-onora Herman, Braşovă, prea frumosă sortimentă. 11. Samoii Schmidt Braşovă, grupă frumdsă. 12. Andreiu Pulpaş, frumosă sortimentă. 13. Comuna Honigberg, frumosă sortimentă. 14. Comuna Hălchiu (Heldsdorf) dito	15. Comuna Râşnovă, sortimentă foite mare şi
frumosă. 16. Comuna Ghimbavă, prea frumosă sortimentă. 17. Codlea sortimentă mică. 18. Ion Aronă Braşovă, mică sortimentă. 19. Kiss Ârpâd, Tur-. heşă, sortimentă prea frumosă. 20. Andreiu Lupană. Braşovă, sortimentă prea frumosă şi mare. 21. Adolf Linz Braşovă, prea frumosă sortimentă. 22. Fri-derică Taag Braşovă, mică sortimentă. 23. ionă Stinghe Braşovă, mică sortimentă. 24. Wenzel Halamka Braşovă, sortimentă bună şi frumosă. 25. loh. Thiess Braşovă, sortimentă prea frumosă. 26. Betti Fabricius Rodbavă (lângă Braşovă), prea frumosă sortimentă. 27. George Majer Feldioră, frumosă sortimentă. 28. Petru Tartler Feldioră, frumosă sortimentă.
II.	Conserve de pome: Prea frumosă colecţiune de domna Elisa Bachmayer Braşovă.
III.	Vină de pâme în câteva specii.
IV.	Legume: 1. Minunată grupă dela şcola agronomică din Feldioră. 2. Frumose grupe din Braşovulă-vecbiu, din Ghimbavă şi din Râşnovă. 3. Frumosă colecţiune de Augustă Kypta Braşovă.
V.	Articuli ai scâlei de pomi. 1. Grădinarulă oraşului Bidlo. forte frumosă colecţiune de arbor! de poddbă şi tufarî. 2. lulius Bachmayer, Braşovă, fdrte frumosă grupă de pomi de poddbă şi tufarî. 3. Frideric Schmidt, Prejmer (Tartlau), grupă de pomi forte bine nobilitaţî.
VI.	Grădinărită de artă: 1. Francisc Reich forte frumose straturi decorate şi piramidă de palmieri 2. Fraţii (August şi Cristin) Kypta, Braşovă, grupe de palmieri şi straturi ornate cu bună succesă. 3. Mihail Wilk, Codlea, Aquariu.
VII.	Instrumente de grădină de Rudolfă Schmidt şi Comp., bună colecţiune.
VIII.	Instrnmente şi producte de albinăritu: 1. Christian Schmidt, Prejmer, diferite cojniţe (târne) de albine, instrumente şi minunată miere. 2. Ioh. Plajer, Braşovă. forte bune instrumente. 3. George Horvath, Braşovă, Cojniţa (târnă) premiată la Budapesta, minunată miere şi conserve de miere. 4. Oskar Luchardt. Braşovă, forte bună miere în diferite specii.
IX.	Golite vii: 1. Iosef Balaş, Braşovă, forte frumosă colecţiune de porumbi şi de găini. 3: D-na Iosef Nagy, Braşovă, Ioh. Bergel, Bcşnovă şi alţi câţiva — găini şi raţe.
DC* Acei domni abonaţi, cari încă n’au solvită abonamentul!! pe cuartalnlă din urmă suntă rugaţi a grăbi cu prenumerarea, căci decă nu ^iarulă nu li se va put£ trimite mai departe.
Administratiunea »Gaz. Trans.»
Editoră: Iacobă Mureşianu.
Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
»Ce vreai?* striga ea mânidsă cătră copilă.
„RSmâi, dragă Maris, aici cu mine, că mi-e frică ii ţigană, şi nu potă să dormă.*
•Adormi, orî îlă chemă îndată? E numai colea la ţi; cum vei plânge, îlă şi lasă înăuntru!* trânti uşa io închise.
Se duse în odaja, unde era corporalulă şi nici că i ui paşă. Uşile era încuiate şi nu mai putea au4i nici k'-etulă, nici vaetulă copilei.
III.
Pe când în casa lui Manasie se întâmplau lucruri, irirevdltă pe orî-ce omă, fiă câtă de puţin simţitoră, < hotelă era mare veselia. Plăcere peste plăceri; la usică şi jocă se uită tdte grigile, ce apasă inima omu-ii. Vinulă înoă nu şi greşise efectulă; nu e deci mi-ire, că şi mama ndstră uitase pentru câtă-va timpă ^simţirile.
Dar o întâmplare i .le revocă din nou. Când a rată bărbatulă său să-i umple ună pahară cu vină, îi *ju sticla din mână şi-i sparse paharulă. Din acestă mentă Aurelia n’a mai voită să bea nici o picătură, : chema mereu pe Manasie acasă. Bărbatului nu-i sm venea la socotâlă; cu »stai că ne vomă duce“, stai că ne vomă duce“, au mai trecută vre-o câteva re; îi mergea şi lui la pahară, că soţiei sale înaintea (finiţii. In fine după multe rugăminte se găsi şi elă de tacă. Negăsindă din nenorocire nici o trăsură neocu-ită, trebuiră se mergă pe josă. Le tremurau dinţii în , [Qră, aşa se făcuse de frigă.
„Ah, Domne, Domne, ce va face diăguţa mea de
Reli?" tficea Aurelia, cănd sta înaintea uşii, agendă de dorulă de a-şî vedea ângeraşulă. Ceva ceva mai ’nainte să fi venită şi dau peste corporală în casa loră. Tocmai târdiu, după ce bătu de mai multe-orî, le deschise Mâris uşa.
»Ce face Beli? Dorme? Ai îngrigită bine de ea* Astfelă întreba îngrijata mamă pe servi! drea sa. Ună ,da* posomorită fu răspunsulă acesteia.
Nici n’apucă buna mamă să se desbrace şi alergă într’ună sufletă la leagănă, să-şi drăgostescă cu mii de sărutări odorulă seu. Dar ce să ve4î?! Leagănulă era golă. Aurelia ţipă ună ţipetă, care-ţl sfâşia inima. Bâr-batulă şi servitorea speriaţi veniră, să vadă ce-i.
»Copila mea, copila mea*, striga sărmana mamă şi, ca şi când şi-ar fi eşită din fire, alerga dint’o odaiă într’alta. Ah, ce spaimă! Când tocmai în cea mai din fundă găsi copila într’ună unghiu îngheţată, rnortâ. Mititica nu putea să se scape de gândulă, că va veni ţiga-nulă, s’o ia; de frică se scula din leagănă şi alergândă dintr’o odaiă într’alta obosită adormi şi îngheţă. Tdte ostenelele medicului au fostă zadarnice. Ce-i drept g, blăstămata de Mâris a fostă la momentă alungată, ba şi pedepsită, dar ce folosă?! Bunii părinţi şl-uu perdută odorulă loră celă mai scumpă, şi ani întregi a plânsă
sărmana mamă după copila sa.
*
* *
Ce învăţămă de aici?
1)	Să nu încredemă copii noştri la servitore seu guvernante, cari, pe lângă absolută nepricepere, mai au şi o inimă de petră.
2)	Când plânge copilulă, să cercămă înainte de
fote a afla causa, pentru care plânge. Lucrulă e mai greu, până ce copilulă nu pote vorbi; decă pote vorbi, ni-o spune singură. Dacă causa nu e vr’ună morbă (4ice Beneke), copilulă plânge câtă plânge, apoi tace de sine; să nu-lă giugiulimă, său se lă compătimimă, seu să-i procurămă plăoeri sensuale (dulceţuri, apă cu zahară etc.), căci prin acesta ’lă facem de regulă să plângă şi mai tare, er de alte-orî va plânge anume, ca să-i dămă zahară etc. Din contră să vorbimă cu elă cam indiferentă şi să-i atragemu atenţiunea asupra lucru-riloră de prin prejură; în chipulă acesta ’lă dedămă Ia răbdare şi îi promovămă tăria sufletului. Numai în ca-sulă, când causa ar fi vr’ună morbă, îi putemă alina durerea prin procurarea de plăceri sensuale ca cele amintite, prin compătimire etc., dar şi atunci să fimă câtă se pote de moderaţi. Pecată neiertată pedagogică este fără îndoială: a cerca se domolescî plânsul ă copilului, spunându-i, că dacă nu tace chemi pe ţiganulă, vrăjitârea (şişca), ori alte năluci etc., de cari se folosescă unele mame, fără se cunoscă relele urmări, în educa-ţiunea copiloru lorii. Frica şi spaima (acesta pote provoca o mdrte momentană) au o influinţă fdrte deprimă-tdre asupra copilului, îlă facă mică de sufletă, fricosă şi schimbăciosă; din contră încrederea şi curagiulă producă ună caracteră de feră, care fără a se înfrânge ţine peptă valuriloră vieţii. »Luaţi-i omului frica şi puteţi face din elă ună deu!! *)
L . . . . Octomvre 1885.	Corcodel.
*) »Nehmt dem Menschen die Furcht und ihr konnt einen Gott aus ihm machen., Schiller.
I
Nr. 223.
GAZETA TRANSILVANIEI
18851
Ouraulitt Ia baris de
din 16 Octombre st. a 1885.
Rentă de aurfi 4% . . . 96,20 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 8915 ImprumutulQ căiloră ferate
ungare................148 40
Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(1-ma emisiune) . . . 95 80 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) . . . .124 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(3-a emisiune) .... 108.— Bonuri rurale ungare . . 102 50 Bonuri cu cl. de sortare ICI.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă..................101.25
Bonuri cu cl. de sortarelOl 50 Bonuri rurale transilvane 101.40
Bonuri croato-slavone Despăgubire p. dijma de
vină ung..............
Imprumutulă cu premiu
ung...................
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului Renta de hărtiă austriacă Renta de arg. austr. . . Renta de aură austr. . . Losurile din 1860	. . .
Acţiunile băncel austro-
ungare ...............
Act. băncel de credită ung. Act. băncel de credită austr. Argintul ă —. — Galbinl împărătesei ....
Napoleon-d’orI...........
Mărci 100 împ. germ. . . Londra 10 Livres sterlinge
102. — 98.-
Bnrsa de Bucuresei.
Cota oficială dela 23 Septemvre st. v.
Renta română (5%).
116 75 | Renta rom. amort. (5°/0) convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7%)
„	»	(B°/0)
» urban (7%)
120 25 i 80 60' 81 20 i 108 35 j 139 25
853 — 2 8.25 277.20
5.96
9.99
61.85
125.90
(6%)
•	.	•	(5°/.)
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	Naţională
Aură.........................
Bancnote austriace contra aură.
Lump.
86
92
87
30
100V» 85Va 97 90 80 Va 1120 250 205 12.25 . 2.02
1885.
vând.
86»/i
93
88
32
101 v.
86Va
98
91
811/.
1130
255
210
12.75
2.04
Cursttlu pieţei Braşovă dia 17 Octombre st. n 1885		
Bancnote românesc] . .	. . Cuntp. 8 82	V end, 8
Argint românesc ....	. . • 8 75	8.
Napoleon-d’orî		. . » 9.96	► 10.
Lire turcesc! ......	. . » 11.17	» lt.
Imperiali		. . » 10.15	» 10.
Galbeni .......	. . » 5.90	>• 6
Scrisurile fonc. »Albina«	. . » 100.50	> 101.
Ruble Rusesc!		. . » 122.—	» 123,
Discontulă . . .	» 7—10 % pe	ană.
Numere, singuratice ă 5 cr. din „ Gtu Transilvanieiu se pot ti cump&ra în tutunp lui I. GIÎOSS.
Adeverulu învinge!
Am cumpăraţii întrăga provisiune dela o renumită fabrică de straie şi pături de cai cu jumătate din preţulă regulaţii, şi de aceea vendă câtă va dura acesta provisiune
Numai cu il. 1.75
bucata din cele mai mari, grase, late şi forte durabile
ătun de cai
Aceste pături suntă 190 centimetri lungi şi 130 centimetri late, cu bordure (chenare) colorate şi de grosimea unei scânduri, de aceea adevărată durabile.
Aceste pături se află în două cualitâţî şi costă La cualitate, fdrte fine fi. 1.95, cualitutea II. 1.75.
Trimiterea cu bani gata, său rambursă. Aceste pături se espe-dăză (jilnică în t6te părţile lumii, şi pretutindenea făcu unu efectu estra-ordinară, de vreme ce se potă întrebuinţa şi ca plapomă de patii şi caii mai înainte au costată mai multă ca îndoită.
Mai departe se află în deposită:
500 duz. PĂTURI PENTRU BIRJARI de colore galbenă
cu 6 vărgi şi bordure diferită colorate, complecte, mari, fdrte fine numai â 2 fl. 60 cr.: bucata- Pentru proprietari de birjî cu deosebire recomandabile. Asemenea se găsesce la mine:
Plapome de mătase,
din cea mai fină mătase-Bouret, în colorile cele mai pompdse: roşii, al-bastru-galbene, verdl, portucalii, vărgate, destulă de lungi şi late pentru patu celă mai mare, bucata 3 fl. 75, perechea numai 7 fl.
Scrisori de mulţămire şi cu comande dela persdne de încredere stau cu sutele în biroulă meu spre convingere, şi-mi permită a publica unele din tr’aceste.
Bachmaning, posta Lambach, 15 Iuniu 1885
D-lui I. H. Rabinowicz, Viena.
De vreme ce cu acele două trimiteri de mai nainte m’amă mulţămită forte, Vă rogă ca să-mî mai trimiteţi încă	20 bucăţi pături	de	cai,	şi adecă 8 bucăţi din
I-a cualitate şi 12 bucăţi din a Il-a	cualitate Vă rogă însă a	observa, ca totfi câte
două bucăţi, să fie cu bordurile la felă	Cu stimă
Franciscu Biener, birtaştt.
D-lui I. H. Tabinowicz, Viena.
Comandeză prin tr.acesta 150 bucăţi pături	de	cai,	190 centimetri lungi,
130 centimetri late, pijecum le-amă	avută în preţulă	de	1 fl.	75 cr., cu bani gata
şi sunteţi rogată pentru grabnică espedare.
Presidiulă-comunală St. Pol ten, în 6 Augustă 1885.
pentru primară: Consiliulu-comunalu,
Troppau 17 Iuniu 1885
D-lui I. II. Rabinowicz, Viena.
Posedândă pătura trimisă ca mostră, Vă rugămă a ne trimite promptă 60 bucăţi în tocmai după calitatea aceştia, şi aştepfândă factura semnămă.
Societatea pe acţii de rafinăria de zaharu din Troppau I. de Jutrzenka.
D-lui I. II. Rabinowicz, Viena.
Stimata D-Vostră trimitere primită, comandeză prin tr’acesta încă 30 bucăţi pături de cai de aceeaşi cualitate, ca cele dânteiu cu bordure roşii, galbine şi albastre. Preţulă păturiloru s’afla aci alăturată.
pentru Administraţia bunuriloru Lovasz-Patona: Petying I.
L. Petona, Ungaria 8 Aprilă 1885.
FERIŢI-YE! De 6rece am luată asupra,-mi, vânzarea a aces-toră pături, nu este nimeni altulă în stare a lifera pături de cai în aeăstă mărime şi cualitate cu acestă preţă de batjocură, de aceea este de a se feii de anunciurile înşelătdre imitate.
(e 6)	ADRESA:
facil: I. H.
Wien, III., Hintere Zollamtsstrasse 9.
premiate la esposiţia universală în Viena 1873, la
| Vinuri din pi unitele iui Paul Arzt
m
• .
•	esposiţiunile regnicolareîn Stuhlweivsenburg 1879,1 H Eger 1881, Triest 1882 şi de curândQ şi în Bu-II dapeşta.
§	Se potu cumpăra:
H	în băcănia d-lui Car ol Kirr.
fj	în birtulu la „cocoşulu albit “ în strada
•	CăldararilortL
j§ în birtulu la ,.tabla regeseă(i (zur konigl, g$ Tafel) înd6r$tulu măcelăriei.
•	Recomandămu cu deosebire vinurile de soiu, j| cari au fostă lăudate şi în Budapeşta: Iramimii,
I
m
Şom? Rislingit, Tămăiosă şi Steininger.
,

Loteria
ESPOSITIUNEI DELA BUDAPESTA
Aducemă la cunoscinţa generală, că pentru comoditatea onor publică amă predată
DEPOS1TULU PRINCIPALII
ală
LOSURILORIJ NOSTRE DE ESPOSIŢIUNE
agreate de toţi cassef de scliimbil a d-lui
Pridericu Orendi, strada Teatrului No. 94,
Onor. publică află aici uriă asortimentă escelentă de numere şi serii până la (j.iua tragerei, adecă 31 Oetomvre 1885 Jinclusivi Preţulă neînsemnată ală unui losă â 1 fl. şi 11 bucăţi numai cu 10 fl., recomandă o participare câtă mai viuă la acostă lo teriă bine provâcj.ută cu câştiguri fdrte însemnate
Câştig ulii principală singură pi udă de ji 100,000 şi împărţită cu totulu în 4000 câştiguri
Onor. publică îşi împlinesce printr’o participare câtă mai viuăh acăstă întreprindere a ţării totodată şiodatoriă patriotică, careservescede decdrea flăcărui patriotă.	Cu distinsă stimă.
ADMINISTRAŢIA LOTERIEI
esposiţiunei regnicolave de Budapeşta din 1885.


seeeeeeeeeooeeeeoeoeoeeoeeeosi
£kick±£±±££jc±±±±±±±±±±±±±±±±±±
Magazinu de haine bărbătesci
Tot,ă feliulă de
haine bărbătesci elegantă şi solidă lucrate
confecţionămtt în magasinulft nostru după comandă şi după jurnalele cele mai nouă.
Totodată recomandăm marele nostru
dcpositii de stofe indigene şi streine
pentru rocuri, pantaloni şi giletci cu preţurile cele mai eftine şi rugămă onor. publică a ne onorâ cu comande câtă mai numerdse.
Cu distinsă stimă A. Scliwarze & Bartha.
Uliţa Vămei Nr. 11.
Tipografia ALEXI, Braşovfi.