'KEIDACŢIUBTEA ŞI AOMIMNXHAI itAJSA :		SE PRENUMERĂ:
BRAŞOVfi, piaţa mare Nr. 22.		la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I.	ANULU XLVIII.	AHUHCIUBILE: 0 seriă garmondtt 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
Pe unâ ană 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior.		
România şi străinătate: Pe ană 40 fr., pe şâse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.		iiorinorT nefranoate nu se prlraesoB- — Manuscripte nu te retrămltQ.
m 222.	Sâmbătă o (17) Octomvre.	1885.
Nou abonamentii
la
„ Gazeta Transilvaniei“.
Cu I Octomvre si v. 1885 se începe uuA nou abonament A, la care învitămu pe toţi onoraţii amici si sprijinitori ai foiei nostre.
Pretulă Abonamentului:
Pentru Austro-Pugaria s
pe trei luni 3 fi.
» Şese y> 6 ,,
„ unu anu 12 „
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni 10 franoi „ şese „ 20	„
„ unu anu 40	„
Rugămti pe domnii abonenţî, ca să bine-voiască a-şi reînoi de cu vreme abonamentulit, ca să nn se întrerupă espediţinnea diarului.
Domnii ce se voru abona din nou să binevoescâ a arăta şi posta ultimă.
«Administraţiunea «Gazetei Transilvaniei».
Braşovâ., 4 (16) Octomvre 1885.
Organulă Prea Sânţiei Sale Mitropolitului din Sibiu ne spune, că p’acolo se dă cu socotea, d „guvernulă ţârii şi acum îşi are căuşele bă-nuitore temerari, pentru cari nu’i vine la socotelă, ca representanţii clerului şi ai poporului provinciei n6stre metropolitate să se „coadune44 în Sibiu, cu ocasiunea întrunirii congresului. 44
Damă şi noi cu socotea că aşa o fi. Că guvernulă ungurescă are bânueli, ne este destulă de bine cunoscută tuturoră, şi că aceste bănueli suntă „temerari44, ne-o dovedescă clinică faptele, ce se petrecă prin comitate, ne-o dovedesce agitaţiunea estraordinară ce s’a pornită în contra Româniloră, tocmai acum în ajunulă îsbucnirii „conflagraţiunei orientale44.
Ca să ilustrămă mai viu situaţiunea de faţă, ce ni s’a creată noue Româniloră în urma revo-luţiunei, ce cu o temeritate în adevără ne mai pomenită se înscenâză de susU în fosil, suspiţio-nându-se pacinicii cetăţeni români, în modulă celă mai miserabilă, pe t6te căile, de organele administraţiei şi de pressa maghiară, făcendu-li-se per-chisiţiuni în miecfă de ndpte, tărendu-se înaintea tribunaleloră, aruncându-se în închisdre şi altele, — vomă trece în revistă scirile cele mai nouă sensaţionale ce le-amă primită şi ce le cetimăîn foile din Cluşiu de câteva 4^e încoce.
In Cluşiu s’a lăţită sgomotulă, că din comi-tatu voră veni în oraşă mulţi Unguri de frica Româniloră, şi de aceea proprietarii de case speră că voră lua bune chirii.
In Teiusiu se vorbesce, că Românii au să se revolte.
In Ighiu se găsesce dinamită cu carulă şi preotulă de acolo să fi cjbă câtră notarulă d’a-colo, că pănâ la Crăciună, le dă pace Unguriloră, dar de atunci încolo nu mai au pardonă.
In Zlatna şi Benedică Românii facă năptea eserciţii la câmpă, pentru ca la isbucnirea revoluţiei să fiă pregătiţi.
In ţinutulă Beiuşului ună preotă să fi <Jisă, că a sosită timpulă când sângele ungurescă tre-bue să curgă.
In Breţcu se adună învăţătorii români ca să se ’ntâlnăscă cu revoluţionarii de peste Carpaţi.
In Orâştiă ună fruntaşă română e trasă în cercetare criminală, sub pretextă, că ar fi vătămată steagulă ungurescă, — cu t6te că acestă fruntaşă însuşi a stăruită să nu se arboreze nici ună steagă, ca să se evite orice neplăcere. (Scirea ndstră).
In Cricău s’ar fi găsită în biserica română o mare cantitate de muniţiune şi puşci, şi £răş în Zlatna ară fi fostă omorîţî duoi gendarmî de nisce ţărani răsvrătitori.
Unu învăţătoră şi cantoră română din Cluşiu să se fi esprimată cătră ună comerciantă d’acolo: „Aştăptă numai, n’o să faci multă vreme gălă-giă; peste puţină vomă fi noi domni aici, şi a-tunci d-ta vei fi celă dintâiu, de care mi-oiu a-duce aminte.44
De astfelă de scirî alarmătore suntă pline colănele foiloră] unguresc! şi ne ar trebui ună numără întregă ală „Gazetei,44 ca să le putemă înregistra t6te. Şi aceste agitaţiuni şi uneltiri temerare ale contrariloru noştri n’au rămasă fără urmări, dovadă faptulă, că s’au trimisă trupe împărătesei la Zlatna şi Ighiu, şi ne putemă aştepta la disposiţiuni şi mai drastice.
Ce altă scopă potă avă tăte aceste năsdră-vănii dăcă nu scopulă de care ne vorbesce şi organulă Metropolitului din Sibiiu, ca să ’şi câştige „guvernulă ţării44 câtă mai multe ,,cause bănuitore temerari44, spre a justifica înaintea Tronului faptulă ilegală ală neconvocării congresului raţională-bisericescă greco-orientală ?
Şi „după tăte aceste,44 organulă metropolitană întrăbă cu o naivitate temerară: „ce pote d4r să mai facă Metropolitan?
Să-şi spele mânile ca Pelată şi să privescă nemişcată, cum lupii îi atacă turma din t6te părţile şi cu ce apucături miserabile adversarii naţiei şi ai bisericei române se încărcă a seduce opiniu-nea tronului şi a ţărei ? Astfelă se lucrăză la sfânta Metropoliă în Sibiiu, spre, a preveni peri-cululă, ce ne ameninţă cu sguduirea temeliei ?“
UNIREA BULGARILORU.
Telegramele cele mai nouă:
Constantinopolă, 13 Octomvre. Situaţiunea este considerată aci ca de o gravitate escepţionalâ; lumea este întărâtată din causa neprevederei şi a lipsei de energiă a guvernului mai cu sămă în primele momente ale isbuc-nirei rescolei. Pentru a se repara greşala, se cere acuma din tăte părţile o acţiune energică. Porta caută întru câtva a da satisfacere sentimentului publică, adu-nândă numerose trupe în apropiere de fruntarii şi în Macedonia. E temere ca Porta se nu recurgă la vre-ună mijlocă violentă pentru a-şi redobândi prestigiulă.
Vama, 13 Octomvre. Bulgarii cari au provocată turburările dela Stanimaka au fostă condamnaţi la morte de câtră curtea marţială şi împuşcaţi astăzi.
Vama, 14 Octomve. Se <hce că s’a încheiată unu tratată secretă între Grecia şi Turcia; Turcia ar fi dispusă să acorde de bună voiă o rectificare de fruntarii celei dintâiu cu condiţiă, ca Grecia să dea sprijinulă ei pentru a respinge ună atacă ală Serbiei seu pentru a reprima o revoltă în Macedonia. Pdrta câştigă multă timpă din trăgănarea negociăriloră, aşa încâtă îi e cu putinţă să-şî adune tăte trupele, de cari pole dispune.— Situaţia e din cele mai grave în Constantinopolă; întrunirea ambasadoriloră pare a nu fi ajunsă la nici ună resultată şi se aşteptă acum întrunirea unei conferinţe. Fi-va conferinţa mai fericită? Pănă atunci Porta îşi adună mereu trupe; inspectorulă generală ală fortifiea-ţiiloră a făcută o nouă inspecţiă în câteva puncte însemnate, între altele la Tşatalgea, şi a presentată ună
nou raportă cătră ministerulă de resbelă cerândă să i se pună imediată la disposiţiă mai multe trupe de geniu. Asară au sosită în Constantinopolă 8 bataliăne de redifi din Trapezunt, 4 bataliăne de infanteriă şi 2 re- • gimente de cavaleriă din Ismit; aceste trupe, după ce voră sta două qţile în Constantinopolă, se voră îndrepta spre Mustafa-paşa.
Belgradă, 14 Octomvre. Sgomotulă despre o apropiată trecere a armatei serbescî peste graniţe se menţine.— Marşulă strategică ală armatei serbescî va fi terminată pănă Sâmbătă, regele se va duce apoi în cuartierulă generală şi va lua comanda supremă. Acestă cuartieră se ţine secretă. Incătrău va începe eventuala acţiune, nu se scie; unii recomandă acţiunea cătră Serbia vechiă, alţii cătră Bulgaria. Ca probabilă pare acâsta din urmă.
— Mai mulţi emigranţi şerbi au fostă prinşi.
Nisă, 14 Octomvre. Două regimente de infanteriă bulgare ce tăbărau în Kustendil, au plecată erî spre Sofia, ca să prevadă pasulă Dragomană cu trupele necesare. — Weissel-paşa a sosită în Skoplje, aşteptândă trupele ce vină din Salonică.
Busciucă, 14 Octomvre. Aci au sosită din Rusia 7 milone de bancnote bulgare de 5 franci. In Reni e grămădită ună transportă de 17 miliâne patrone de puşcă, ce s’au comandată şi plătită de guvernulă bulgară încă înainte de isbucnirea revoluţiunei; se vorbesce, că guvernulă rusă pune pedecî autorităţi lor ă bulgare d’a li se preda.
Atena, 14 Octomvre. Se crede, că Rusia preferă unei măriri a Greciei spre nordă restabilirea statului quo. Calcularea oficială a mobilisării dă ună efectivă de
70,000	omeni. — ţliarele de săra anunţă, că Cretenii au proclamată unirea cu Grecia. Scirea nu este confirmată oficială. — Reserviştii s’au presentată la corpuri, ţliarele anunţă, că se voră convoca alte 4 classe de etate din reservă. — S’a lăţită faima, că Albanesii re-fusă a da Turciei omenii ceruţi pentru armată. — Scirî din Creta desemneză situaţiunea d’acolo ca fârte încordată.
Petersburgă, 14 Octomvre. »Novosti« anunţă într’o telegramă privată despre o ciocnire accidentală între trupele turcesci şi bulgâresci. Oprirea venejărei acestui (jiară cu numârulă se consideră ca ună avertismeută dată în genere pressei rusescî, ca să fiă reservată în judecarea cestiunei balcanice.
Moscva, 14 Octomvre. Primirea graţiâsă a depu-taţiunei bulgare de Ţarulă a produsă în cercurile rusescî o bună impresiune. Ca cea mai probabilă resol-vare a problemei bulgare se consideră rămânerea Ru-meliei ostice în raportulă de mai nainte cătră Portă, cu guvernă autonomă sub prinţulă Alexandru, ca vasală ală Turciei. Cu privire la Grecia, se aştăptă ună resultată dela presiunea puteriloră, deorece situaţiunea ei geografică e accesibilă pentru eventuale măsuri colective; mai slabă e acăstă speranţă cu privire la Serbia. P6te că o combinaţiune, d’a se despăgubi Serbia prin dis-trictulu dela Vidină, nu va întâmpina în Rusia nici o oposiţiune.
Viena, 14 Octomvre. Memorandulă ambasadoriloră conchide la recunosoerea dreptului Porţii d’a restabili ordinea; recomandă status quo ante. O propunere po-sitivă de resolvare nu face. — In genere se crede mai favorabilă o înţelegere între prinţulă Alexandru şi Sul-tanulă, decâtă o inlervenţiune militară a Porţii.
Londra, 14 Octomvre. Ambasadorulă englesă din Atena a dată a se’nţelege, că puterile, când Grecia ar păşi la răsboiu în contra statului celoră mai buni amici ai ei, nu voră recunosce câştigulă de teritoriu, ce eventuala l’ar ave Grecia.
SOIRILE PILEI.
Ni se scrie, că în comuna Vama din ţâra Oaşiului s’au secvestrată prin actuariulă inspectoratului reg. de şcâle mappa (charta) lui Bordeaux, şi nu se scie ce carte. Bravulă preotă de acolo l. Romană a protestată în contra volniciei şi l’a adusă în mare confusiune pe actuariu, insistândă să’i spună, care colore, liniă, punctă pe mapă, şi care cuvântă în carte vatămă şi periclitâză întregitatea statului şi constituţiunea ungurâscă ? Secves-
Nr. 222.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
trări de aceste se întâmplă şi în alte comune. — Se vede şovinismului. Intr’o odaia a acestui otelă şedeau la masă i dela începută să se ţină contă de naţionalitatea pom* că acâsta e	misiunea culturală maghiară.	|între pocale: vice-comitele Barcsay, adv. P. Truţa, adv. Ipieriloră. In virtutea acestui aşedământă, limba de co-
—0—	j Sam. Popă,	Dobay Karoly, Dr. St. Erdelyi, L. Bercianu,	mandă a fostă cea germană, şi primulă comandantă a
Foia oficială a comitatului Satmară, ,Sz. megyeijNic. Herlea, comandantulă pompieriloră din Baia de fos ă ună germană d. Iahn, după densulă a venită ună Kozlony«, Jmiduesce pe protopopulă Gavrilă Bazară din’Crişă, Adamovici, fmlă defunctului protopresbiteră din comandantă maghiară Kapcza şi după acesta couian-Sanislau, pentru-că acela îşi sc6te congrua, cu chitanţă; munţii apuseni, care a avută o rolă însemnată în isto- dantulă actuală română adv. Samuilă Popă. românâscă,	âră pe protopopulă Alesiu Berinde din	Seini	| ria bisericei	nâstre, Gristea şi alţii, şi petreceau împreună, j	la anulă acesta s’a ivită pentru prima dată dis-
şi pe preoţii	din traetulă acestuia, pentru-câ	au apelată	j Deodată se	ridică advocatulă şi deputatulă dietală P. j	armonia naţională, însă acâsta nu s’a escată în sînulă
în contra acelei decisiuni a comitetului municipială aduii- Iruţa şi ţine ună toastă în limba maghiară, în care felicită pe vice-comitele. Nu scimă de când d-lă Truţa şî-a însuşită o predilecţiune atâtă de mare cătră l.mba maghiară. încâtă să se geneze a vorbi românesce. Pote că conecsiunile de acum îlă voră duce cu timpulă deadrep-
nistrativă, prin care — sub pedepsă de câte 50 fl. ■— li s’a poruncită preoţiloră români, ca estrasele matriculare să le facă în limba maghiară, şi nu în cea română. — Preo-ţimea să nu se târnă de astfelă de ameninţări .patriotice«, ci să fiă energică, căci numai atunci va fi respectată de contrari.
—0—
pompieriloră din Orăştiă, ci ea s’a importată de eâtrâ unii pompieri şovinisticî, în a căroră frunte este vice-comitele Barcasy.
Pompierii maghiari din Orăştiă au ’ oită să dea cu ocasiuuea festivităţitoră comune din acestă ană de nou
tulă în tabăra mughiară — La acesta toastă a răspunsă! o probă eclatantă despre spiritulă de armoniă şi solida-vice-comitele Barcsay, firesce în limba maghiară — şi i ritate, ce domnesee între pompierii din Orăştiă, şi de aceea după densulă a felicitată Dobay Karoly pe comandantulă
Dr. Vasiliu Lucaciu a apelată în contra hotărîrei pompieriloră din Orăştiă, adv. Samuilă Popii. E de recunoscute a congregaţiunei municip. a cetăţii Sătmară, I marcată toastulă d-lui Dobay, pentru că densulă ca omă
t	1
înşişi au propusă in comitetulă pompieriloră, ca pe ar-cnlă de triumfă să se pună cele trei stâgurî. Comandantulă pompieriloră adv. Popii, cunoseendă spiritulă şi prin care în butulă resoluţiunei ministeriale i s’a dene- j onestă, liberă de patimi naţionale, a accentuată că mi-j curentulă şovinistică de astâ^î, a propusă să se între-gată facultatea de a fi membru virilistă în representanţa! siunea pompieriloră este a stinge nu numai incendiurile, 1 buinţeze numai flamurele ofieiâse ale pompierieriloră, ca orăşenescă. Acuma înţelepta adunare îlă globi pe Lu-jci şi patimile şi nefastele certe şi frecări naţionale. Ad- să nu se provoce conflictel. Comandantulă Popu a făcuţii
saciu la 100 fl. (cu eschiderea apelului), sub pretextă că în recursă ar fi vătămată cinstea congregaţiunei. — Se
vocatulă S. Popu a răspunsă într’ună toastă ţinntă în j acestă reflecsiune seriosă, pentru că îi era în viuă me-limba română. Vice-comitele Barcsay, care se aştepta! moriă casulă cu stindardele, petrecută în anii trecuţi la
’ntelege, îndată ce nu te supui unei hotărîrî nechibzuite, | la ună toastă ungurescă, s’a aprinsă de mâniă contra | Hunedoră, şi cunoscea prea bine pe d. vice-comite Barcsay ai vătămată cinstea .patrioţiloră*,	eşti trădătoră ş.	a.	;adv. Sam. Popii, pentru că	acesta a avută	curagiulă a j câtă este de şovinistă. Maghiarii	însă au stăruită pre
—0—	| vorbi românesce	nu numai	la	întâmpinarea	oficială, ci lângă propunerea de a se decora	arculă de triumfă cu
Primarulă Sătmarului, consilerulă reg, Boszormenyi, i chiar şi aici în otelă, şi i-a făcută advocatului Popă J cele trei stindarde naţionale şi au luată răspunderea a ordinată investigaţiune strictă în	contra D rulului	Lu-	j aspră mustrare,	că de ce	nu	toastezâ unguresce. La! morală pentru consecinţe asupra	loră. Numai în urma
caciu şi a tipografului Litteczky.	Sciţi pentru-ce?	Pen-	j acestă imputare	adv. Popă	i-a	răspunsă, că	dânsulă ca J acestei insistenţe s’a învoită şi comandantulă Popu cu
tru-că pe fruntea «Revistei Catolice*, ce a începută a 1 Română nu pote cuvânta în altă limbă streină. In cele j acestă propunere.
eşi acolo, în locă de «Szatmâr* stă „Stata-mare", şi în din urmă dialogulă între vice-comitele şi adv. S. Popu j Acum însă lucrurile au luată altă faţă. Oficiile locă de .Szabadsajto", «Tipografia (seu Pressa?) liberă", a luată poporaţiunl iotă mai înverşunate şi iucrulă a! judecătoresc! nu voră să sciă de acestă faptă şi, desa-— Suntemă curioşi să vedemă şi sfârşitulă acestei co-j ajunsă pănâ la ameninţări reciproce cu pumnulă.	j vuândă pe Maghiarii din Orăştiă, au începută prigonirea
medii .patriotice*.	\ După acesta s’a ridicată comandantulă pompieriloră | con^ra comandantului română. Vomă vedâ unde ne va
'duce curentulă şovinistică de astăzi, care nu mai cu-nose margini.
Despre resultatulă cercetării judecătoresc! vomă în-cunosciinţa publiculă la timpulă său.
aprigă s’a făcută zeta Transilvaniei
—0—
, din Bradu, Krasznay Oliver, pretoră şi într’ună toastă Intr o corespondenţă adresată ,Luminatoiului *, cu : violentă a înfierată pe domnii Dr. Erdelyi şi pe adv. privire la preotulă din Peşca română, despre care (Sam. Pop& de trădători de patriă Domnii atacaţi vă-amă vorbită şi noi, ce ti mă că «Pista bâcsi* şi mai dgndQ tendinţa toastului nu l’au ascultată pănă la fine, Q^nrrft oq ^"tă. Elă ^ice Că »Luminător ulă« şi „Ga- cj au părâsitfi la momentă masa, ignorândă simplu pe liei , în caii sa publicată puilaiea sa, ■ ,)fţ toasmntn si ric comnlicii săi — Trp.bnfl să nminlimă
pe toastantu şi pe complicii săi. — Trebue să amintimă nedemnă pentru unfl preotfl, nu-lft crestă de loefl, pentru |şi rotal8 serviUi ?i dejositortt, ce l’a jucata în acdstă că acestea sunta foi iomânescî, îusă adevărate foi sunt fl sgr8 susnnmitulU Adamovici, care nu s’a ruşinata a de-cele unguresel şi cine voieseesă-ispună crimele, delictele;^ eă ddnsuU) esle Român#) dar născuta
sale, să mergă acolo. De aci a eruptă, că cu ocasiunea !	. ... .
unei îmormântărî în săptămâna trecută, pe unulă dintre: învăţători l’a îmboldită cu crucea în câste aşa, încâtă I dacă învăţâlorulă nu se ferea şi nu era omă îngăduitori j se făcea ună scandală prosnătă, I place a cj'ce acestui părinte modelă, că a^î e lume ungurescă, că elă şi de acum înainte va purta cocardă în pălăria. — Din par-te-ne îlă recomandătnă comisiunei de recrutare, e pecată să perdă ună husară; âr autorităţii bisericesc! îi reco-mandămă se’10 ra4ă şi pe obrază, după ce pe câfă e rasă.
—0—
Redacţiunea tarului «Imperialulă* din BucurescI face cunoscută, că cu începere dela 2 Octomvre c. »Jm-parţialulă* va începe publicarea în foiletonulă său a Mistereloră Fracmasoniloră, scrise de ună franc-măsonă, cu arătarea tuturoră secreteloră ritului francesă, astfelă ca orî-ce omă să le pâtă sci. După terminarea publi-cărei se voră forma în Broşure. Acestă publicaţia se face în scopulă de a scăpa pe credulii din România de şarlatanii, cari vină a le lua bani, 4icândă că-cl facă Masoni italieni, francesi seu portugesî, şi acei bani parte se papă, âr parte mergă în streinătate, întrebuinţân-du-se contra Româniloră.
Atacerea steguriloril din Or&ştiă.
Orhtiă, 14 Octomvre 1885.
Nulla dies sine linea.
La 27 şi 28 Septemvre a. c. reuniunea centrală a pompieriloră din comitatulă Huniădorei şî-au ţinută festivităţile de întrunire anuală de astădatâ în Orăştiă. — Pompierii din Orăştiă, la energica iniţiativă a comandantului Sam. Popă au făcută tâte pregătirile necesare pentru a întâmpina şi primi pe âspeţii colegi în modă sârbătorescă. Intre alte pregătiri s’au ridicată lângă ote-lulă „Corona Ungariei* şi ună arcă de triumfă, pe care între alte de:oraţiunî s’au pusă şi trei flamure şi anume flamura maghiară, cea săsâscă şi tricolorulă transilvană.
Pompierii străini au sosită în presâra (Jhei de 27 Septemvre şi au fostă primiţi într’ună modă cordială. Comandantulă pompieriloră din O ăştiă adv. S. Popă i-a întâmpinată cu cuvinte însufleţite rostite în limba română sub arculă de triumfă. La cuvântulă de bine-ventare a răspunsă comandantulă pompieriloră din Deva Dobay Karoly, — ună bârbată conciliantă şi de rară onestitate — cu asemenea cuvinte însufleţite. După acâsta a urmată încvartirarea pompieriloră şi în sala dela otelulu „Ştefană Szâchenyi* s’au făcută cunoscin-ţele reciproce.
Deja în acâstă seară s’a prevăzută, că festivităţile
îinguru şi
| eu simţeminte unguresci
Astfelă s’a despâ ţitii această grupă de pompieri Diminâţa vice-comitele s’a presentală la adv. Popu, care era comandante supremă şi conducea festivităţile, şi a declarată în modă oflciosă, că densulă nu voesce să ia parte la festivitate, să-lă privâscă ca şi când n’ar fi de faţă, în calitate de presidentulă comitetului reuniunei centrale, şi anume din motivulă, că nu voesce a se înrola sub stindardă valachă.
In decursulă eserciţiului, vice-comitele dede ordină prin poliţia locală, ca să se ia steagurile de pe arculă de triumfă. Bătrânulă şi neputinciosulă şefă ală poliţiei Wagner, substitutulă primarului Schuller, care de frică a fugită la băile din Geoagiu, ordină, nu comandantului, ci unui adiunctă să ia la momentă steagurile de pe arculă de triumfă.
Adiutantulă a luătă steaguîă română şi germană îndată josă de pe pdrtă, er celă maghiară a rămasă singură la loculă său. Acestă împrejurare a provocată o ferbere şi o iritaţiune mare între toţi pompierii, fără deosebire de naţionalitate, şi însuşi ună Maghiară, vă-4endă insulta, s’a aruncată şi a luată şi steaguîă ungurescă de pe arcă.
După terminarea festivităţiloră şi a şedinţeloră — plenipotenţiarii tuturoră reuniuniloră în frunte cu d. vice-comite s’au presentată la d. Popă spre a-lă felicita. Cu această ocasiune vice-comitele şl-a cerută scuse pentru cele petrecute în presâra festivităţiloră. Celelalte au urmată apoi conformă programului. S’a ţinută ună eserciţiu de probă, care a arătata, că pompierii din Orăştiă se află la culmea chemărei loră. Pre-
A. S. PRINŢUL l’J DE CORONA IN GURGHiU.
Gurghiu, 14 Octomvre 1885.
Este a 5 âră de când poporală din jimilă Burghiului fără deschilinire de naţionalitate se află în plăcuta posiţiune şi este norocită a primi în mijloculă sSu pre viitorulă domnit,oră A. S. prinţulă de coronă Rudolfil şi princesa Stefania, cari, după cum se scie de cu bună vreme din 4*areJ totdâuna pre acâstă vreme vină la Gurghiu pentru de a’şî petrece la vânătore.
Aşa a4i în 14 Octomvre a. c. 9Va ore a. m. bucuria nostră a cdoră cari amă fostă de faţă a fostă mare. A. S. principele de coronă Rudolfă cu principesa Stefania au sosită în Gurghiu într’o trăsură trasă de 4 cai roşii şi însoţiţi de mai mulţi domni «mari*. Atâtă A. S. principele de coronă câtă şi principesa Stefania s’au vâ4ută a fi bine dispuşi. Primirea înalţiloră ospeţi şi acuma ca şi de altă dată s’a întâmplată înaintea castelului slocu Gurgihu«,îde unde Ioane Chemeni aprinsă pre Acatiu Barciai, — chiară înaintea trepteloră unde au seoborită. A. S. principele de coronă era îmbrăcată în uniformă de generală, âră principesa în haină vg-nătă-mohorîtă de o materiă grea şi fină. Aci erau magnaţi din mai malte părţi adunaţi, cari aşteptau sosirea părechei princiare, — preoţimea romană cath. în numără de 9, si preoţimea română în numără de 6 per-sone şi puţină poporă ţărani. —
După descinderea din trăsură, A. S. după datina obicinuită mai ântâiu a salutată pe magnaţi, după aceea pe preoţimea rom. cat., gr. cath. şi gr. or., în fruntea cărora se afla d. Basiliu Raţiu protopopă gr. cat. în traetulă Reghinului săsescă, căruia A. S. principele i-a strânsă mâna, — şi d. prot. întru aceea a începută a bineventa părechia princiară etc.	Dar A. S. princi-
pele de corână nu a aşteptată finirea binevntărei
ciaiunea, desteritatea şi siguritatea, cu care s’a ese-; domnului protopopă, ci l’a şi întreruptă cu cuvintele:
cutată proba, au fostă recunoscute cu laudă din partea tuturoră. Săra s’a dată ună bală, care a durată pănă la 4^- — Cu acestea s’au terminată festivităţile pompieriloră.
Toţi omenii iubitori de pace si ordine au cre4ută, că cu terminarea festivităţiloră se va fi terminată şi incidentală cu flamurele, dâr acâstă aşteptare a fostă zadarnică, pentru că afacerea cu stindardele a ajunsă astă4î în mânile judecătoriei. Procurorulă din Deva a intentată procesă criminală contra adv. Popă Samuilă şi contra lui Mallâsz pentru vătămarea flarnurei unguresc!. In 13 Octomvre s’au confiscată steagurile ca corpora delicii din partea judecătoriei din Orăştiă şi s’a începută cercetarea criminală.
Pentru a da o informaţiune esactă publicului, voimă să arătămă precedenţele istoriei cu flamurele.
Reuniunea pompieriloră din Orăştiă, înfiinţată la
«Nu ai umblată dta în ţările de josă, — că mi se pare ca în câtva te cunoscă«. — Răspunsulă d-lui protopopii Basiliu Raţiu a fostă: ,Am fostă în Viena ca teologii şi acuma sunt protopopă în Reghinulă săsescă, şi in anulă trecută încă am fostă norocită a fi de faţă aicea* etc. — şi după acâsta A. S. principele şi princesa s’au retrasă şi ’şî-au continuată mersulă în altă parte. Atâta totă.
Asupra porţii de intrare in castelă erau 2 steaguri mari ridicate, tricolorulă germână şi maghiară, âră în vârfulă dâlului unde a fostă cetatea pe care generalulfl Rabutin pe vremea lui Franciscă Racoţi a bombardat’o cu tunurile, erau 2 steaguri totă tricolorulă maghiară, pentru că de colorile române nu este şi nici că pote fi vorbă acum în timpulă în care trăimă. — Apoi îndată după sosire şi primire, A. S. principele a şi mersă pre Valea „Casvi* spre a începe vânâtorea. Vreme bună, urşi
anulă 1872, a dată pănă a^um semne învederate despre j destui, se pote ca înlreprinderea să aibă succesă bunu. armonia dintre cele trei naţionalităţi representate în re- j După cum se 4‘ce venătoria va ţine până în 10
din Orăştiă nu voră rămână neturburate de spiritulă t uniune. Pentru a susţină acâstă armoniă, s’a statorită Octomvre a. c.
i Nr. 222.
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
La vânătdrea de atjî întreprinsă la Casvi, prinţulă d'j coronă a împuşcată 2 urş marii, eră cont. Teleki 1 ursă. Urşiloră împuşcaţi li se va ţine priveghîu.
Victorii.
Adunarea generală a despărţământului I alu «Asociaţiu-nei transilvane* în Codlea.
Braşovu, 2 Otomvre 1885.
piua de Duminecă 29 Septemvre v. a fostă o adevărată cji de sărbătâre pentru împrejurimea nostră. In acestă (ţi s’a ţinută în comuna Codlea adunarea generală a despă rţ. I al „Asociaţiunei transilvane* şi totodată s’a deschisă şi s’a visitată o mică esposiţiune de manufacturi din acestă comună arangiată prin iniţiativa bravului paroehă Iosifă Co mane seu în înţelegere cu secretarulă despărţământului. Participarea la acestă sărbătâre a fostă întocmai după cum se aştepta. Afară de membrii comitetului în frunte eu directorulă desp., d-lfl protopooă Ionă Petrică, se aflau de faţă la deschiderea adunărei generale, ce se ţinu în biserică, mai multe (ţecî de bărbaţi şi de ddmne din Braşovă şi din comunele învecinate. Populaţiunea nostră din opidulă Codlea era de asemenea binişoră representată. Conlocuitorii Saşi încă erau representaţî prin parochulă loră prin vice-pretoră şi prin alte notabilităţi.
Adunarea generală a despărţământului decurse in ordinea cea mai bună şi presentâ mai multe momente pline de interesă.
După deschiderea ei şi după comunicarea raporte-lorQ comitetului zelosulă paroehă din Braşovă şi preşedintele Reuniune! pentru sprijinirea învăţăceiloră dela meserii B. Baiul eseu dete cetire interesantei sale di-sertaţiunî despre »necesitatea întroducerei meseriiloră între poporulă nostru dela sate.* In acâsta disertaţiune neobositulă paroehă arătă, că numai astfelă voră pute scăpă sătenii noştri de o mulţime de cheltuieli şi voră pute pune la o parte câte ceva din sumele câştigate de ei cu atâta ostenelă, decă se voră deprinde să lucre singuri în timpulă ernei obiectele cele mai de lipsă şi ast-felă să nu mai fiă siliţi a şi le procura dela alţii cu preţuri însemnate. Disertaţiunea, fiind ţinută într’ună stilfi în adevâră populară şi fiindă ilustrată cu o mulţime de esemple bine nimerite, făcu asupra poporul ii adunată o adencă impresiune.
Totă aşa de interesantă şi de nimerită fu tracta-tulQ părintelui Iosifă Comanescu întitulată: «0 scurtă privire asupra trecutului şi presentului comunei Codlea." In acestă tractată vredniculă de laudă pa-rochQ presentâ celoră adunai ună credinciosă tablou ală comunei conduse de densulă. Dânsulă arătă, câtă de grea a fostă situaţiunea Romăniloră din acâstă comună română în timpurile trecute, cum în uitimile patru decenii Românii începură a se ridica încetulă cu îocâtulă, şi cum, neposedândă proprietăţi rurale în proporţiune cu numărulă şi cu trebuinţele loră, ei fură siliţi să îmbrăţişeze meseriile, aşa încâtă ai noştri numără în Codlea i mai bine de 50 meseriaşi Părintele Comanescu nu uită | a face amintire în modulă celă mai corespuncţătoră des-I pre mişcarea popolaţiunei în comuna sa în decursulă vâcnlui de faţă, precum şi de caracterulă şi de însuşirile poporului, ală cărui păstoră sufletescă este. Incheerea interesantei sale lucrări făcu prin urmare descrierea câtorva obiceiuri de-ale Codleniloră şi prin comunicarea câtoră-va strigături, prin care aceştia caracterisâză pe cei din comunile învecinate.
Lucrarea părintelui Comanescu pote servi de mo-delii acelora, cari nu voră pregeta a alcătui asemenea tractate atâtă de interesante şi instructive, der pentru a-ceea autorulă ei a şi trebuită să’şî dea silinţa şi să jert-fecă nu numai săptămâni, der chiar şi luni întregi pentru adunarea unui materială atâtă de complicată.
Dintre hotărîrile adunărei generale vomă însemna pe aceea, ca eu prilegiulă visiiărei comuneloră pentru reînfiinţarea agenturiloră membrii comitetului să ţină pre-legerei populare şi să stăruiâscă pentru înfiinţarea unoră biblioteci pentru poporă, şi pe aceea, ca comitetulă centralii din Sibiiu să fiă rugată a mijloci din nou în inte-resulii »Asociaţiunei* distribuirea grătuită a organului •Transilvania,«
Adunarea se încheia cu alegerea noului comiietă pentru viitorulă periodă de 3 ani. De preşedinte se realese d-lă protopopă l. Petrică, de actuară profesorulă Andreiu Bârseanu, de controloră parochulă B. Baiulescu, de membru în comitelă d-lă jude regiu Al. Onaciu. De nou se aleseră: cassierulă Dr. P. Cioranu, (în urma di-misiunei d-lui prof. L. Nastasi) şi membri N. Petrescu. directorii la filiala „Albinei* şi Alecse Vertţea, paroehă în Satu-lungă.
După adunare se deschise şi se visitâ esposiţia. Nu a fostă mare acestă adunare de obiecte, căci Iote lucrurile espuse abia erau vre o 136—140 la numără, cu t6te acestea ea a putută servi pentru ori şi cine de cea mai lăirurită dovadă despre dibăcia Codlenceloră, în ceea-ce privesce industria casnică, şi despre gradulă de
desvoltare, în care se află diferitele meşteşuguri la sătenii noştri din Codlea. Afară de ţesături şi chindisiturî bine reeşiîe, lucruri puse la ivâ!ă de câte-va harnice femei mai erau espuse câte-va obiecte de feră (o sobă, cleşte pot-câve etc.), câte-va uşi, o căruţă bine ferecată, rote, o masă eu pome, ună stupă de albine etc. Nu de puţină interesă erau caietele de dare de pe la 1760 şi 1770 cu consemnarea săsescă a contnbuenţiioră români din comuna în cestiune şi a sumeloră contribuite, espuse împreună cu mai multe alte manuscripte.
Mica esposiţiune făcu cea mai bună impresiune a-supra celoră de faţă. Cu toţii aplaudară pe aceia, cărora li se conferiră în faţa întregei adunări de pe galeria dinaintea şcălei cele cinci premii de câte ună galbenă, pe care comitetulă despărţământului cu tote greutăţile, ce are a le învinge, nu întârtjiâ a le institui pentru a -câstă ocasiune.
Esposiţiunea acâsta, ce are a se mulţumi aprope întru tote demnului paroehă Iosifă Comanescu, va servi, credemă, ca ună începută pentru alte întreprinderi de felulă acesta, ce nu voră întărea a se pune în lucrare şi în celelalte comune. In ehipulă acesta despărţămân tulă »Asociaţiunei" îşi va îndeplini în adevâră misiunea sa, în ehipulă acesta societatea nostră multă iubită, înfiinţată »pentru literatura română şi cultura poporului română" va esercita influinţele cele mai binefăcătore asupra poporeniloră noştri.
Serbarea se sferşi printr’ună prândlă comună, la care luară parte vre-o 80 de persâne şi care ţină pănă cătră sără. Se ţinură mai multe toaste: pentru comuna Codlea şi parochulă ei, pentru membrii comitetului despărţământului, pentru damele de faţă, pentru ospeţii Saşi etc., se cântară mai multe cântece, cu ună cuvântă mesenii îşi petreoură câtă se pote de bine.
Nu potă încheia, fără a face încă odată complimentele mele corniietului desp. şi parochului Iosifă Co-manescu pentru modulă, cum au sciută alcătui serbarea din Dumineca trecytă.
Coresp.
Făgăraşă, Septemvre 1885. (Urmare şi fine.)
Privesce îndăiătă numai cu 10—15 ani, pre când erau în Făgăraşă în fruntea administraţiunei Brană de Lemeni, Puşcaru, Codru Drâguşanulă etc. şi vei vedâ că aceia cercetau şi ajutorau biserica şi cu fapta şi cu cuvântuiă. Asiâcjl aucjl bătrânii poporului din Făgăraşă esprimându-se la ocasiuî, că au trecută timpurile cele bune când bâibaţiîi ca cei amintiţi au^indă t<5ca la biserică umpleau sti anele premergândă poporului cu esemple. Acei bărbaţi pre lângă aceea că cercetau biserica o ajutorau şi cu cele de lipsă aşa, că şi astăzi să vădă urme de binefacere din timpulă loră. Celă mai frumosă rândă de vestminte preoţesci cu cari numai la sărbători mari se vede îmbrăcată preotulă bisericei gr. or. din Făgăraşă e cumpărată de Brană de Lemeni. O casă de pe care biserica gr. or. trage chiriâ de 120 11. v. a. la ană, a fostă donată bisericei er numai prin inlervenirea acestui filantropă bărbată. Aşa făceuu bărbaţii inteligenţi locuitori ai orăşelului nostru înainte cu efece ani, şi cum făceau era bine, căci poporulă îi iubea, avea încredere în ei şi îi asculta. Astăzi, dâeâ se întâmplă ca vre-unii din funcţionarii inteligenţi de aicea să fiă aleşi în re-presertanţa bisericâscâ ori şcolară ca să conducă, ca omeni pricepători, afacerile întru prosperarea bisericei şi scdlei, aceia seu respingă demnitatea ce li se oferă, seu dâcă o prunescă se pârtă astfelă, încâtă după câţiva ani îşi perdă încrederea poporului. (Fără escepţiune ? — Red.)
Şi de unde acâsta? De acolo, că nu arată interesă mai viu pentru năcazurile lui, se separâzâ de poporă, nu convine cu elă la ocasiunî, lâsându-lă în mila Domnului, şi acâsta pentrucă suntă funcţionari politici şi ca atarî, ce mai au de a facă ei cu poporulă, ce au să mai lucre pentru biserică şi scâlâ?
Nu au ei destulă bătaiă de capă — în egois-mulă loră — cu venarea după posturi mai bune la administraţia, pentru cari, ca să apară mai buni patrioţi în sensulă şoviniştiloră uuguri de astă dl desconsiderâza totă ce e românescu, biserică şi scolă românâscâ nu le tre* buescă, pentrucă suntă românesc! şi cu acestea nu ajungă departe, le trebuesce biserică catolică, căci aceea numai se consideră biserică de stată, de cari suntă berechetă in Făgăraşă, căci aşa numai se potă făli că-şî formâză şi din mlădiţele familiei d-loră cu timpulă «patrioţi buni," (Fără escepţiune? — Red.)
Aşa on. d-le «cetăţene!* Scolele românesc! „decăzute* din Făgăraşă cu învăţătorii loră prăpădiţi nu suntă în stare să dea educaţiune mititeiloră d-vostră copilaşi de 6—9 ani, şi scola ungurescă reformată cu învăţătorii ei procopsiţi din Săcuime e în stare să culti-veze inima şi mintea copiiloră d-vostră abia înţărcaţi dela sâriulă mamei loră. Ore aşa slabi să fi fostă învăţătorii seoleloră române din Făgăraşă, să nu potă fi în stare a vă învăţa ună copilă de 7 ani? Minuată mai eşti on. d-le »cetâţene“ în espunerile d-tale. Nu cumva eşti şi d-ta unulă din aceia cari au copii şi preferă scâla unguresoă, de tragi dungă preste toţi învăţătorii câţi s’au perondată ,,dela punerea temeliei scolei lui „Radu Negru“ şi pănă la tinera profesâră ce o avură copii unei scâle române mai astă ârnâ Z'cândă fcă ,,n’au fostă la înălţimea chiămărei loră?’‘ Nu vrâu să li se facă nedreptate bieţiloră învăţători ai acestei seole din Făgăraşă, cari fără escepţiune au fostă buni învăţători, deşi fără răsplata cuvenită. Ajunge numai să-i numescă cu numele şi cuali-
ficaţiuuea foştiloră învăţători şi ce suntă ei astădi, şi a-serţiunea d-tale e combătută.
Scola »Radu Negru* dela îrcepută şi pănă când a apusă a avută directoră pe lână Dima Petraşcu, teo-logă abs. astâ(Jî învăţătoră diriginte, şi pre lângă acâsta încă trei învăţători dintre cei mai cualificaţî pe timpulă acela (1869—1873).	De sub mâna acestora mergâu
elevii în gimnasii, mai alesă în gimnasiulă româuă din Braşovă, unde erau primiţi pură şi simplu pre lângă testimonii şcolari, şi erau buni şcolari. «S’a întemplată că din elevii scolei «Radu Negru« au intrată deadrep-tulă în clasa Il-a gimnasială după esaminare. Astăzi mai toţi elevii scolei «Radu Negru« suntă în posturi onorifice: preoţi, învăţători, comercianţi etc. După ce a apusă scola capitală «Radu Negru* (1873), scâla rămasă confesională din Făgăraşă n’a fostă lipsită nic-î după aceea de învăţători dintre cei mai buni, căci Z‘ceau Fâgără-şenii: a mă rămasă cu ună învătâtoiă, acelă unulă să fik bună şi plătită bine Astfelă cu salară de 300 fl. v. a. dacă nu mai multă a funcţionată trei ani George Borzea, teol. abs. din Viştea inf., astăZi notară de cercă dintre cei mai buni. A urmată Vincenţiu Popovicî, astăZi preotă în traetulă Agnitei asemenea trei ani, apoi George Buzulescu, teologă abs., Amvrosie Tătară, teol. abs., astăZî învăţătoră la scola capitală din Răşinari câte ună ană, şi acum în urmă pănă la sfârşitulă anului şcolară 1884/5 Nicolau Aronă, teol. abs., de presentă preotă în Galaţi. Pre aceşti învăţători îi timbrâză marele nostru «cetăţenă* de factori ai decădinţii scolei române din Făgăraşă*) căcî acâstă scolă e «deeă-Zută" şi căci în ea se predau şi elemente din limba română — copii de domnă din Făgăraşă nu mai potă avâ locă.
«Şi în grădinile de pomi ale şcoleloră n’ar pune cutare cocănă picioicî şi câpă, ci ar fi ună modelă de grădină.* Nu pricepă ce totă are d-lă „cetaţână“ cu coconele?! Eu credă, că nu e condemnabilă, dâcă într’o grădină şcolară pre lângă pomăriă se cultivă şi gogose, câpă etc. Din contră e recomendabilă a vedâ şi pe câte o cocână încugiuratâ de elevele de şcâlă —• mai alenă dacă învăţătorulă e căsătorită cultivândă legumă-ritulă alăturea cu învâţâtorulă care, în timpulă acela ocupă pe elevi la pomârită, Mai modelă de grădinăriă precum s’a văZută în aceşti ani mai alesă la scola română gr. or. din Făgăraşă sâ nu poftâseă d-nu cetăţână. 200 altoi de aoui, trei şi patru ani s’au vândută in piaţa Făgăraşului în primăvârn acâsta şi preste 800 pădureţi prăsiţi din semenţă, gata de a pute fi altoiţi, s’au împărţiţi în grădina şcolei din Făgăraşă spre transplantare la şcâlele din Făgăraşă, Galaţi, Becleană, Sa-tulungă (Săeele). Picioicî încă a scosă învăţătorulă mai Zilele trecute din grădina şcolară; credă însă că acâsta nu degradeză o grădină de şcolă.
Fapte nu vorbe gole suntă acestea, d-le corespondente, şi fapte aşă dori să vădă că facă şi domnii noştri din Făgăraşă. Interesaţi de afacerile bisericesc! şi şcolare, luaţi parte la sinode şi lucraţi pentru progresulă scolei daţi-vă copii la scolă română să înveţe mai întâiu românesee, căcî aşa cere cursulă naturală ală eduea-ţiunei, cercetaţi scola din când în când ca să vă convingeţi de sporă; nu întârZiaţijînsă a ajutora şcola şi cu cele de lipsă în bani, că numai aşa se va pută ea susţină. Biserica catolică sărbători deobligate pentru funcţionari nu are decâtă două-trei în ană, pre cari vi le impune d-lă vice-comite, încolo vă e calea deschisă la bisericele românesci, căci Români sunteţi. De ţineţi la credinţă cercetaţi bisericele, dâcă nu in tote Duminecile, celă puţină la a doua ori a treia Duminecă; nu uitaţi şi de câte ună prasnică, celă puţină de cele mai însemnate în ană, căci urmândă astfelă daţi esemplu poporului, care sciută este, face şi elă ce vede că facă cei mai învăţaţi — şi apoi şcâlă şi biserică »decăZută“ la Românii din Făgăraşă nu vei vedâ.
mititelulă —n—
DIVERSE.
(f) Necrologu. — Cari Gott, fostă subloeote-nentă de poliţia orăşenescă, răposa la 14 Octomvre n. 1885, 7 ore dimineţa după grele suferinţe de 15 luni, în ală 51 ană ală etăţii. Imormentarea se va face Vineri în 16 Octomvre n. după ameZî la 2 6re, în camera mortuară a cimitirului orăşenescă confes. augsb.
Fia’i ţărîna uşoră!
* *
*
Mama şi fiica. — Mica Maria, care e forte leneşe şi nu învăţă mai nimică, aduce mamei sale notele ce i s’a dată la scolă.
—	Mamă, eramă să fiu cea dânteiu.
—	Tu!
—	Da, eu. Ia privesce! dâcă nu era fata de lângă mine, era să fiu eu în loculă ei şi să amă notele cele mai bune.
*
* *
Pădurarulti şi vânător ulii. — Ună venătoră merge să veneZe într’o pădure, când deodată i se presentâ ună pădurară şi îi Z*se:
—	Domnule, vânătorea este oprită; îţi încheiu procesă verbală....
—	Dâr, amă o autorisaţiune verbală, răspunse venătorulă.
—	Atunci, arată-mi-o!
*) Acesta nu-o face d. corespondenţii din vorbă. — Red.
Stofe de mătase carată 75 cr. metrnlă, precum şi â 1 fl. 5 cr. şi 1 fl. 30 cr. pănă la 5 fl. 90 cr. (dese-nurî colorate, vărgate şi cadrilate) trămite pentru o ro-chiă, sâu cu bucata fără taxa vamală la casele muşte-ruloră depositulă fabricei de mătăsuri a lui O. Henne-berg (liferantă ală curţii regale) în Zurich. Mostre se trimită imediată. Scrisorile pentru Elveţia costă 10 cr.
Editorii: Iacobti Mureşiann.
Redactorii responsabilă: Dr. Aurel Mureşiann.
Nr. 222.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Oursuin la ţrar*m âe Vlexia
din 14 Octombre st. n. 1885.
Rentă de aură 4°/0 ... 95 90 Rentă de hârtiă 5% • • 88.80 Imprumutulă căiloră ferate
ungare................148.—
Amortisarea datoriei căilor ă ferate de ostO ung.
(1-ma emisiune) ... 9590 Amortisarea datoriei căiloră ferate de oslă ung.
(2-a emisiune) .... 125 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(3-a emisiune) .... 109 — Bonuri rurale ungare . . 101.50 Bonuri cu ci. de sortare ICI,50 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă.................. 102 25
Bonuri cu cl. de sortarelOl 50 Bonuri rurale transilvane 101.40
Bonuri eroato-slavone . . 102.— Despăgubire p. dijma de
vină ung................ 97	75
Imprumutulă cu premiu
ung.....................116	30
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118 75 Renta de hărtiă austriacă 80 60 Renta de arg. austr. . .	82	65
Renta de aură austr. . .10825 Losurile din 1860	. . . 138 75
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 857	—
Act, băncel de credită ung. 278 75 Act. băncel de credită austr. 277 20 Argintul ă —, — GalbinI
împărătesei............ 5 96
Napoleon-d’orI........... 9.99
Mărci 100 împ. germ. . . 61.85 Londra 10 Livres sterlinge 125.90
Bursa, de ISucuresd.
urban
Renta română (5°0).	.	.
Renta rom. amort. (5%) .
» eonvert. (6%) împr. oraş. Buc. (20 fr.) .
Credit fonc. rural (7%) •
(5%) •
(7°/o) •
, (6%) .
»	»	»	(5%) •
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rorn.
«	»	» Naţională
Aură.........................
Bancnote austriace contra aură.
îvre st. v.	1885.
Cump.	vănd
86	863/4
92	93
87	88
30	32
l001/2	101 Va
8	86Va
97	98
90	91
80 Va	81Va
1120	1130
250	255
205	210
12.25	12.75
2.02	2.04
Curşiilu pieţei Braşovt*
din 15 Octombre st. n, 1885.
Bancnote românesc! . .	. . Cump. 8 82	Vând	«O CC CC
Argint românesc . . . .	. . » 8 75	♦	R.80
Napoleon-d’orI ....	. . » 9.96	*	10,-
' Lire turcesc!		. . » 11.17	»	11.25
Imperiali		. . » 10.15		10.20
Galbeni .......	. . » 5.90	»	6.-
Scrisurile fonc. »Albina*	. . » 100.50		101.-
Ruble Rusesc!		. . > 122 —		123.-
Discontultt . . .	> 7—10 % pe	ană.	
Numere singuratice ă 5 cr. din „ Gazeta Transilvaniei“ se potiX cumpăra în tutungeria lui I. GBOSS.

Loteria
ESPOSIŢIUNEI DELA BUDAPESTA.
Aducemu 1a- cunoscinţa generală, că pentru comoditatea onor. publică amă predată
DEPOS1TULU PRINCIPALU
alu
LOSURILORU NOSTRE DE ESPOSIŢIUNE,
agreate de toţi cassei de schimbi! a d-lui
Fridericu Orendi, strada Teatrului No. 94.
Onor. publică află aici ună asortimentă escelentă de numere şi serii pănă la (Jiua tragerei, adecă 31 Octomvre 1885 linclusivă.
Preţulă neînsemnată ală unui losă â 1 fl. şi 11 bucăţi numai cu 10 fl., recomandă o participare câtă mai viuă la acostă lo-teriă bine provâcjută cu câştiguri fdrte însemnate
Câştigului principală singură fiindă de fl.
100,000	şi împărţita cu totulăîn4000 câştiguri.
Onor. publică îşi împlinesce printr’o participare câtă mai viuă la acestă întreprindere a ţării totodată şi o datoria patriotică, care servesce de decdrea flăcărui patriotă.	Cu distinsă stimă.
ADMINISTRAŢIA LOTERIEI
esposiţiunei regnicolare de Budapesta din 1885.
Concursă.
(3 3)
i 2
Pentru ocuparea postului de învăţătoră la şcdla confesională, greco-catolică din comuna MOCODU în vicariatulă Năsăudului, cu ună salariu anuală de 200 fl. v. a. şi cuartiră liberă, se escrie concursă.
Doritorii de a ocupa acestă postă au a-şî aşterne suplicele provă(}ute cu documentă de cualificaţiune şi diD limba maghiară la subscrisulă se-nată scolastică pănă în 25 Octomvre 1885 st n., în care <}i L 2 6re va fi alegerea.
Din şedinţa senatului scolasticii gr. cat.
Mocodă în 11 Octomvre 1885.
I
Preşedintele:
Leonu Vertictl.
Notarulu \
Stefanu Puica.
Anunţămă aceloră onoraţi cetitori, cari voră binevoi a se abona la fiSia ndstră de aici încolo că avemă încă în reservă numeri dela începutulă anului 1885, prin urmare potă să aibă colecţiunea intrigă.
Administratiunea >Gaz. Trans.*
Otelu nou in Braşov â.
OTELULU „EUROPA"
in BraşovQ,
cetate, strada Vămii Nr. 11.
d
u
n
o
<N
0
O
£

Am onore a face cunoscută onor. publică, că am deschisă otelulă meu celă nou „Europa* aranjată cu celă mai mare comfortă modernă
în 6 Septomvre st. n. 1385.
Prin deschiderea acestui otelă credă că am satisfăcută unei trebuinţe de multă simtite, dându-se oca-siune onor. călători de a visită unu otelu situată numai şepte-decî paşi departe de piaţa mare, în mijloculă oraşului în strada cea mai de frunte şi aranjată în modulă celă mai comfortabilă şi bine îngrijită.
§dâi eftine. (Salonulu de mâncare spre grădină. 2
In legătură cu otelulă „Europa“ am deschisă şi
BESTâVlâŢlVlEA
situată în parterre unde pe lângă alte beuturî se servesce şi
Bere bună de Dreher dela Steinbrneh.
Pentru mâncări bune şi vinuri alese am îngrijită cu deosebire.
O
o
SEE.V1CZUI.1J PROMPTU, PRETURILE FORTE EFTINE!
De vreme ce am încredinţată conducerea afaceriloră curente ale otelului unoru puteri probate şi eu însumi mi-am dată t6tă silinţa a satisface tuturoră dorinţeloru onoratului publică speră că mă va onorâ cu cercetarea în numără câtă mai mare a otelului şi a Restauraţiunei mele, ce i le recomandă cu distinsă stimă
STEFANTJ BARTEA,
proprietară.
d
u
n
n !

0
0
a
i

Otelu nou in Braşov u.
Tipografia ALEXI, Braşovă