REDACŢIUNEA ŞI ADMINISTRAŢII’?? EA :
BRAŞOV0, piaţa mare Nr. 22.
,OAZETA** IESE ÎN FIECARE DI.
Pe unti anâ 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Komânia şi străinătate:
Pe a n tt 40 fr., pe ş 6 s e luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
UNU EL
SE PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
ANULU XLVIII.	ANUSOIUR1LE:
0 seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorisorT nefrancate nu se prlineseu. — Hanusorlpte nu se retrămltu.
221
Vineri 4 (16) Octomvre.
1885.
Nou abonamentu
la
„ Gazeta Transilvaniei**.
Cu I Octomvre st. v. 1885 se începe unfi nou abonamentsk, la care învitămu pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre.
Preţul fi Abonamentului:
Pentru Austro-ITngaria:
pe trei luni 3 fl.
» Ş6se »	8	>i
„ unu anu 12 „
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni 10 franci ,, ş6se „ 20	„
„ unu anu 40	„
Rugămit pe domnii abonenţi, ca să bine-voiască a-şl reînoi de cu vreme abonamentulă, ca să nn se întrerupă espediţinnea cţiandui.
Domnii ce se voră abonâ din nou să binevoescă a arăta şi posta ultimă.
«Administratiunea »Gazetei Transilvaniei».
BraşovH, 3 (15) Octomvre 1885.
Stămu forte rău cu „ echilibrul ii “ în peninsula balcanică.
După scirile cele mai nouă Sârbia să se fi şi pusă în mişcare. Se aşteptă pe <Jiua de a<Ji publicarea unui manifestă ală Regelui Milană câtră naţiunea sârbâscă şi ală unui ordină de (Ji, prin care să se ordone trecerea armatei sârbesc! peste fruntariele bulgare. Asemenea se anunţă că şi Grecia ar fi gata de a intră în acţiune, o-cupându deocamdată Ianina. Se asigură că ini-miciţiele se potă începe în fiecare momentă şi că catastrofa devine neevitabilă.
Vomă avă aşader răsboiu în peninsula balcanică, numai câtă încă nu scimă cu siguritate, care cu cine se va bate. Serbii şi Grecii se pună în mişcare, şi încă precum se (Jice în contra dorinţei mariloru puteri, dâr 6re pe ce cărări voră apuca oştirile loră?
Acesta este marele secretă ală situaţiunei momentane în peninsula balcanică, care a ajunsă la unu gradă de încurcătură ne mai pomenită. Despre conferenţa ambasadoriloru puţină se aude. Se vede că marile puteri însăşi sunt multă puţină surprinse de evenimentele cele din urmă şi nu mai sciu ce se încâpă şi pe ce drumă să apuce.
„Nu voimă să ne depărtămă de basele tractatului dela Berlină“, dică cabinetele mariloră puteri, în timpă ce una din ele încuragâză pe Şerbi şi pe Greci, cealaltă pe Bulgari, a treia îndemnă pe Turci să între cu armata în Rume-lia orientală, a patra liniştesce atâtă pe cei din Belgradă, câtă pe cei din Sofia, Atena şi Con-stantinopolă, conjurându-i să nu facă nici ună pasă pripită, căci îndată ce ar curge sânge, con-ilpgraţiunea generală ar fi neevitabilâ ş. a. ş. a.
Cine să se mai p6tă orienta în acâstă situa-ţiune confusă? Se vorbesce de conflicte duşmă-te între Şerbi şi Bulgari la fruntarii. Este greu a crede însă, că Sârbii se voră bate cu Bulgarii, cândă se concentrâză o armată de
150,000	Turci la Porţile Rumeliei Orientale. S’a ventilată de multe-ori planulă unei confedera-ţiuni a stateloră balcanice. Cine ne garantâză, că mobilisarra în Bulgaria, Sârbia şi Grecia nu urmăresce scopulă unei acţiuni comune răsboi-
nice în contra Turciei? Turcia posede destulă teritoriu, din care se potă compensa şi Sârbii şi Grecii de ajunsă, de ce să se încaiere dar cu Bulgarii ?
„Gânditus’au âre diplomaţii Europei — în-trâbă „N. fr. Presseu — ce urmări pâte avă ună răsboiu între Turcia şi statele balcanice? Şi ce se va întâmpla, dâcă Turcia ar fi învinsă ? Unde ar rămână atunci tractatulă din Berlină? Atunci nici o sdranţă de hârtiă nu ar fi mai superfluă în Europa, ca aceea pe care şi-au pusă iscălitura representanţii tuturora mariloră puteri. Dâr chiară şi în casulă mai favorabilă, că Turcia ar eşi învingătăre din luptă, încurcătura nu ar fi resolvată, ci atunci probabilă că ne-amă aflâ înaintea cestiunei, cum va fi interpretată victoria Porţei de cătră puterile diferite şi suntemă convinşi, dâcă şi ar fi durată pănă atunci unitatea mariloră puteri — de acâstă cestiune totuşi s’ar lovi ca de o stâncă şi s’ar nimici. “
Câtă pentru procederea uniformă şi în unire a mariloru puteri, ni se pare că ea lasă încă şi acum fărte multă de dorită. Totă mai multă pare a se constată, că cu tâtă intrevederea multă lăudată dela Kremsier esistă o însemnată diver-ginţă de opiniuni între Viena şi Petersburg în apreţuirea situaţiunei şi nici nu se păte altfelă, când interesele orientale ale ambeloră împărăţii suntă diametrală opuse unele altora.
Şi încă ar merge cum ar mai merge dâcă s’ar tracta numai de lupta între sfera de interese a Rusiei şi a Austriei în Orientă. Dar mai suntă şi alte puteri, cari nu potă fi nepăsătâre de cele ce se petrecu în insula balcanică, mai este Italia, Anglia şi Francia, căci au şi ele interese de apărată la Bosforă şi la Balcani.
Mai alesă Italia pare a fi dispusă şi decisă de-a se folosi de încurcătura actuală spre a realisa visulă ei d’a se face stăpână peste Albania. Aici politica italiană vine în conflictă cu politica austriacă şi este lesne de înţelesă nemulţumirea, ce-a produs’o în cercurile politice austro-ungare ună articolă ală organului oficiosă italiană „Diritto,“ in care apelâză la popârele balcanice ca să se înarmeze grabnică în contra nisuinţeloră de pace ale puteriloră, căci numai acele popâre potă dobândi ceva cari sunt gata a vărsâ sânge pentru drepturile loră.
In mijloculă acestei mişcări bate la ochi liniştea ce domnesce în România. Fi-va ore bine ea România să tacă, când tâte popârele creştine ale Orientului pretindă cu voce tare să li se dea ceea ce le trebue pentru asigurarea esistenţei şi a independenţei loră ?
UNIREA BULGARILORU.
Telegramele cele mai nouă:
Filipopolu, 12 Octomvre. Pe aci domnesce o mare îngrijire din causa surescitării spiriteloiă în capitala Turciei; cu greu Sultanulă se va putea împotrivi curentului, care înflăcăreză masele musulmane. Linia bulgă-rescă e fârte bine apărată. Prinţulă Alexandru a tele-grafiată Porţii, declarândă că în casă când delegaţii bulgari nu voră fi liberaţi, dânsulă va închide pe toţi funcţionarii musulmani din Rumelia. — Toţi funcţionarii vechiului regimă au fostă înlăturaţi şi înlocuiţi parte cu Bulgari rumelioţl devotaţi nouei stări de lucruri, parte cu Bulgarii din principatQ. Turcii au trasă în mai multe locuri asupra trupeloră bulgăreşcl. Bulgarii au răspunsă;
se înregistreză câţî-va morţi şi răniţi. Acestă evenimentă a produsă o fârte rea impresiune. Se (jice, că armata turcescă e fărte surescitată şi că ofîcerii cu greu îşi potă stăpâni seldaţii să nu tragă asupra liniiloră bulgare. — Karaveloff s’a reîntorsă la Sofia; misiunea sa are de scopă luarea măsuriloră necesare pentru unificarea administraţiei Bulgariei şi a Rumeliei. Peste două săptămâni celă multă acestă unificare va fi aprăpe deplină. Dela fruntarii n’a venită pănă acum nici o scire neliniştitâre; trupele stau concentrate în ordine ca şi mai nainte. Liniile turcesc! primescă întăriri mai în fiecare <Ji. Bulgarii suntă otărîţl a respinge cu energiă orî-ce atacă.
Vama, 12 Octomvre. Au isbucnită turburări în insula Samos, se vorbesce chiar de o ciocnire sângerăsă între trupe şi poporaţiă; au murită vr’o 100 de persăne. Agitaţiunea cresce mereu în Creta; locuitorii insulei voră să proclame anexarea loră la Grecia. In casă d’a se recunâsce unirea Bulgariei cu Rumelia, guvernulă gre-cescă e gata să dea ordină de înaintare trupeloră în Macedonia.
Belgradă, 12 Octomvre. Turcii concentreză numă-râse trupe la Uskiub; în genere, aprăpe de frontiera sârbescă se află ună mare numără de bataliăne. Concen-frarea armatei sârbe este terminată; armata stă gata să înainteze la celă dintâiu semnală. Serbia a concentrată şi o brigadă în apropiere imediată de frontiera bulgară; se scie că o parte din Vechia-Serbiă aparţine Bulgariei. Sârbii suntă hotărîţî a revindica şi acestă teritoriu în casă când s’ar recunăsce unirea ce loră două Bulgarii.
Vama, 13 Octomvre. După tâte probabilităţile, resultatulă la care va ajunge conferinţa nu va fi de locă satisfăcătoră; puterile nu se potă înţelege. Se crede în definitivă, că cu tâtă dorinţa ce are Sultanulă d’a re-cunâsce unirea personală între Rumelia şi Bulgaria, elă ar fi silită la urma nrmeloră să restabilescă stătu qno în aceste provincii, pentru a împedeca o invasiă a arma-teloră sârbe şi grecesc!. Rusia nu ar fi opusă unei asemenea restabiliri, cu atâtă mai multă, cu câtă prin acesta s’ar dovedi Bulgariloră, că fără Ruşi ei nu potă face nimică. Poimâne sosescă încă 30 bataliăne de re-difl dela Ismaidt şi dela Trebizonda; mai tâte cetăţile din Asia Mică vor fi golite de trupe; în acestă modă Turcia va dispune în Europa de puteri însemnate. Revolta din Samos este datorită unoră neînţelegeri locale şi pare a fi străină unei mişcări generale grecesc!. Ferberea devine din ce în ce mai mare în Creta; din <|i în se aşteptă o isbucnire a răscâlei. Acâsta ar fi semnalulă unoră mari complicări, căci Grecia nu ar putea rămâne indiferentă.
Filipopolu, 13 Octomvre. Se semnalâză din nou atacuri la fruntarii din partea Turciloră; aceştia au trasă în mai multe rânduri asupra trupeloră bulgare. Prinţulă Alexandru a ordonată, ca în casă când s’ar mai întâmpla ună asemenea lucru, trupele bulgare să răspundă cu energiă. Se pare că Turcia, în casă de a întră în Bulgaria, va face invasiunea prin două puncte, Mustafa paşa şi Kustendil. De acea armata bulgară a fostu împărţită în două corpuri şi ună eorpă de reservă în Filipopolă, compusă în mare parte din voluntari.
Nişîi, 13 Octomvre. Scirî din Sofia afirmă, că gu-vernulu d-lui Caravelov se află în mare peplesitate. Orăşenii d’acolo desaprâbă procederea guvernului, care a în-duşmănită pe nedreptă pe Rulgaria cu Serbia. Sofia abia e apărată de trei bataliâne şi două baterii.
Belgradă, 13 Octomvre. Ambasadorulă turcecă Chalid-bei consideră ca probabilă, că în casulă unei acţiuni a Serbiei în contra Bulgariei voră întră în Serbia trupe turcesc!, deârece Bulgaria e teritoriu turcescă — Pe mâne seu poimâne celă multă se aşteptă ună manifestă ală regelui Milan cu privire la trecerea armatei sârbesc! preste graniţele bulgare. — Două bataliâne de infanteriă bulgarâscă, care au sosită în Sofia din Filipopolă, au fostă dirigeate imediată spre defileulă Dra-gomană, ca să’lă pună în stare de apărare. Se pare că Bulgaria va sacrifica ţinutulă ddla Zaribrod pănă la Dragomană, ca să aştepte armata sârbescă în defileu. Forţându-se însă defileulă Dragoman, atunci Sofia stă deschisă trupeloră sârbesc!._________________________________
,	i ...	♦ U) UWL1.	------
Nr. 221.
GAZETA TRANSflV ANTEI)
1885.
i
Atena, 13 Octomvre. Turcii concentreză trupe la!pute cu unele cabinete streine; 5. Să se con-graniţele grecescî. — Regele a felicitată pe ministrulă de | tinue cu inspecţiile militare începute de Rege.
intarne pentru simţămintele sale patriotice manifestate cu ocasiunea demonslraţiunei de erî. Studenţii de aici au adresată ună apelă cătră tote universităţile europene în favârea causei grece.
Constantinopolă, 13 Octomvre. Porta a adresată o nouă notă circulară cătră puteri, cerândă imediata re-solvare a cestinnei rumeliote. — Conduriotis va raporta Sultanului în fiecare di despre înarmările grecescî, care se facă, cum (fice elă, nu pentru combaterea, ci pentru sprijinirea Turciei. — Soiri din Adrianopolă despre pregătirile militare turcescî anunţă, ca de curendă ară fi sosită acolo oficerî superiori din statulă maioră generală, ca să inspecteze posiţiunile. — Ministrulă provisorică de esterne Aarifi-paşa a cerută ambasadorului sârbă Gruici esplicărî despre înarmările Sârbiei. Gruici răspunse că înarmările nu s’au făcută în secretă, ci mobilisarea s’a ordonată printr’ună decretă publicată în foia oficială; nota circulară a d-lui Garacianin a arătată motivele lămurită, causa suntă evenimentele din Rumelia ostică, care au distrusă echilibrulă politică în peninsula balcanică. înarmările suntă de natură defensivă, deorece prin aceste evenimente Serbia e silită a’şî apăra interesele sale periclitate.
Bucurescî, 13 Octomvre. Dela Silistra începândă pănă la Lom-Palanca mişună locurile de voluntari cari se esercitâză în grabă şi se trimită în interiorulă ţării. Mulţi dintre ei, neavândă puşcî, suntă înarmaţi cu beţe.
Roma, 13 Octomvre. ,Diritto,- care a aflată, cum se dice, din isvoră demnă de credinţă, că pe linia Ban-jaluka-Serajevo suntă puse pe picioră de răsboiu două j corpuri de armată, ca să pornescă prin sangiaculă Novi-Bazar spre sudă, provocă pe popOrele balcanice să se înarmeze repede în contra dorinţei ferbinte de pace a diplomaţiei europene. Popore, care nu-şî dau sângele pentru drepturile loră, nu potă aştepta nimică dela bunăvoinţa stateloră streine. — Telegrame din Belgradă şi Atena spună, că o catastrofă e iminentă. Aci se crede că începerea ostilităţiloră va disolva totală unirea pute-riloră, care şi aşa e sguduită. Pericululă se consideră mare şi acesta se motivâză cu aceea, că esistă, cum se (Jice, mari diferenţe între Austria şi Rusia.
Londra, 13 Octomvre. Convorbirile, ce le-au avută diferiţi corespondenţi de c^iare cu representanţii sârbescă şi grecescă, nu mai lasă nici o îndoială despre aceea, că guvernele aceloră state suntă hotărite, seu cum susţină ei, silite să dea lovirura. Trikupis, a declarată acjî că evenimentele au arătată, că aetualulă cabinetă grecă e deja mortă, că Grecia acum îşî va lua interesele singură în mână şi înainte de tote nu va lăsa să-i scape lanina.
In Sofia, s’a lăţitti. soirea, că Rusia a concentrată în Odessa 90,000 de âmenî, şi to-tulu e gata ca să transpârte aceste trupe la Varna, îndată ce politica rusă va găsi de bine. Bulgarii se temă din causa acâsta, că într’unu asemenea casă Bulgaria ar pută deveni ună gu-vernământu rusescu. Se (Jice chiar, că d. Griers a răspunsă deputaţiunei bulgare, că Rusia nu va părăsi Bulgaria. Prin urmare, aducându în legătură concentrările din Odessa cu cuvintele lui
Vineri, în săptămâna trecută au pornită din Galaţi cu vaporulă „Cari Ludvig“ 9 ofieerl ruşi de cazaci, ducându-se spre Bulgaria. — Au sosită în Bucureşci mai mulţi corespondenţi ai (Jiareloră streine, cari se întorcâu din Bulgaria şi Rumelia unde, spună denşii, evenimentele nu mai pre-sintă, pentru momentă, nici ună interesă, totă atenţiunea fiindă îndreptată spre Oonstantinopolă. — „ Naţiunea “ află, că guvernuîă bulgară a luată disposiţiunî, ca t6te telegramele, cari trecă prin Rusciuk, să fiă censurate de ună delegată alu guvernului centrală din Sofia. Nici o telegramă, care va conţine lucruri inesacte său destăinuiri supărătăre, nu va mai fi expediată pe viitorii. — Odată cu corespondenţii streini, a sosită în Bucureşcî, venindă din Rusciuk, şi fostulă comandantă ală flotilei bulgăreşti, despre care se <|icea că fără şcirea autorităţiloră bulgare, ar fi dusă mai multe vase ale principatului la Reni. Depărtatulă comandantă şl-a ruptă ună picioră prinr’ună accidentă şi acum se află internată în serviciulă d-lui Dr. Severeanu. Noulă comandantă ală flotilei bulgăresc! este totă ună rusă de origină, dăr încetăţenită englesă. Cuno-şcinţele sale în marină suntă multă apreciate.
tractă, ca acâsta sâ înfiinţeze pe pămăntulă preparandiei române ună alumnată, în care şcolarii preparandiei de stată să aibă întrâga întreţinere. In şedinţa dela 5 Octomvre n. c. a representanţei orăşenesc!, ună ore-eare Holossy propuse să se răge guvernulă, ca să desfiinţeze aceea reuniune şi averea ei să se întrebuinţeze f spre scopuri şcolare, negreşită că ungerescî, sub cuvenffl că reuniunea nu şi-ar fi împlinită acelă obligămentfi. Adunarea însărcina o comisiune să raporteze asupra acestei afaceri .Kronstădter Zeitung* observă la acesta: »UnQ astfelă de atentată la averea Nemaghiariloră abia e de crezută 1" Ce să-i faci, dacă şi asemenea atentate suntă acte »patriotice !«
—0—
Din Banată-Cornloşă se scrie cătră »Budapesti Hir-lap,« c& Szucsiu Ianos, deşi Română, lucră mai energicii la lăţirea maghiarismului decâtă ună Maghiară, fită ună omă, care umblă după brevete „patriotice,* comiţândii fapte sucite. Suntemă convinşi, că Românii se voră feri de astfelă de suciţi.
—0—
Ni se scrie din Alba-Iulia, că învăţătorulă din Maerii Albei-Iuliei, care şl-a părăsită soţia, trăesce în concti-binagiu cu o servitâre, Iocuindă chiar lipită de intrarea în biserica d’acolo. Intrebâmă pe comitetulă paroch pe preotulă şi protopopulă respectivă, cum potă suferi o astfelă de batjocorire a moralităţii?
ALEGERILE ÎN FRANCI A.	p f. „ „	, 7°7 ai	,
Cetimă m ,E!lenzek*: »La 6 1. c. gendarmn, după
Ministru-preşedintele Brisson a adresaţii o 0 resistenţă cerbicosă, au mai pusă mâna pe o scrisâre cătră alegători, în care ^ice:	pasăre carea, după ce s’a încărcată de 'suveniruri prin
Cum ar putâ ore desamăgirea durerosă din 4 Oc- Alba-Iulia şi prin mai multe alte locuri, s’a prinsă io tomvre să sguduie încrederea în republică? In urma j Vinţulă de josău. — Fote că va fi âr vorba de vr’ alegeriloră mai strânse, pentru cari s’a esecutată în t6te Română, căci pre cu multă satiră şi bucuriă o spune părţile o unire (a republicaniloră), voră avâ republicanii sta ,patriotica* fOiă, care se pricepe de minune ii în camera viitore mai multă ca 150 voturi maioritate, născocirea ealumnieloră contra Nemaghiariloră, necu-aşadarâ o maioritate mai mare, decâtă obicinuescă se (noscendă ce e ruşinea şi bunulă simţă. Se vede aibă partidele dominante în ţările parlamentare. Re- numai cu obrazulă grosă se pote susţine, publicanii mai dispună de o maioritate copleşitore în j	—0—
senatu; în fine posedă preşedinţa republicei, căci de-1 Din Selagiu ni se comunică, că la representaţia orece dispună de maioritate în amândnuă camerele, teatrală, ce a dat’o la 27 Septemvre societatea diietan nu le pote scăpa din mâni celă mai înaltă oficiu de ţi{orft d’acolo în folosulă societăţii de maghiarisare testată. Republica rumene deci domnitârea suverană, atâta chenyi*, a figurată pe scenă între jucători şi d-şora a puterii executive câtu şi a maioritaţii legislatore. QtUia (Filepîi) Mâgureanu. Deplângemă atâta decâdinji Aceste trei puteri voră fi strânsă legate în acelă sensă, | şi ijpsă de sentimente românesc!.
de a feri constituţiunea republicană de ori ce atacă ală !	__q___
reacţiunei monarchice şi clericale Amă cunoscută tim-!
puri mai grele, eramă cu minoritatea într’una din ca- ■ ,	,	„ , w	..	„ ,	, T . .	.
w	t t x . . - -	• a au destinată două companii să plece la Ighiu şi Zlalna,
mere. si guvernulă era in contra nostră; totuşi învinse-1	,	,	...	,
*	' '	.	.	,,	. v •	•	• •! sub cuventă că s ar observa nelinişte în acele ţinuturi
ramă aceste pencule, mulţumită concentrărei şi unirei	f	x
Din regimentulă de infanteria Nr. 82 din Sibiiu
I între poporaţiunea română în urma proelamaţiunei »irredente« ; aceste companii au să erneze acolo. Auto-
nostre. De aceea ministerulă, pe care-lă presideză eu,
n’a încetată de a îndemna la unire. O asemenea atitu-	v _
* ' ntăţile dm acele ţinuturi ar fi cerută — se dice dine ne va aduce, acum când greutăţile suntă mai mici, v	...
acelaş* resultată. Deja se unescă tâte puterile republi-( cane în faţa balotageloră. O unire ni se impune şi în cameră. Alegătorii au găsită norma, care trebue să ne conducă la învingere şi şi representanţii democraţiei trebue acum să escomunice spiritulă de discordiă. In acestă modă lăudâroşiile monachiştiloră, exaltaţi prin resultatulă
. se dea garnisone militare Ighiului şi Zlatnei. — Ce comedia »patriotică* o mai fi şi asta? Nu cumva se cauţi pete în s6re, pentru cine scie ce măsuri dictatorice I nuite de ministrulă-sobolă?
—O—
Lud vig Beer sâu ca »patriotă* Vandory Lajos scrie
de mai nainte, voră fi nimicite, Ei cuteză de câteva cjile, cătră codiţa din locă o scrisOre din Bucurescî, în care se ameninţe însăşi republica. Să le mulţumimă, că au îşi retrage cuvintele dintr’o altă scrisore, — în care in-depusă masca ; mulţămită neinţelepciunei loră, Francia J vinovâţea pe ambasadorulă austro-ungară din Bucurescî, .	.	.	scie unde ţintescă contrarii noştri: la ruina instituţiuni- hr. Mayr, că n’ar fi destulă de energică — şi declară ci
Giers, se vede, că Rusia are intenţiunea să ocupe jorft n6stre? ja 0 nou% rmoluţiune. Interesele suntă pă- espulsarea celoră şâse Ardeleni se datoresce intervenirei Bulgaria. Acâstâ versiune câştigă mereu tărâmîi f Servimă democraţiei, voimu tocmai aşa, ba mai energice a baronului Mayr. şi se consideiă acâşta ca unu lucru făcuţii |a |	muitu încă ca contrarii noştri, pacea în afară; dar	—0—
Kremsier, de drece ocuparea Bulgariei ^ de ^ Rusia	numai n0; $ingUr\ putemă şi voimu se garantâmă pacea
ai forma o pai alelă la ocupai ea Bosniei şi Her-	fn^unţrîL Qgc| puternica democraţiă numai ca republică
ţegovinei. Vestulu peninsulei balcanice cade în	mî_0 pQtft ţndlinui: Sufragiulă universală ne dă acesta
sfera austro-ungară, dr Ostulu ar cadă în sfera	înv6ţătură. Ne reComandă o politică solidă şi totodată
rusa‘	înţeleptă, cere ună guvernă devotata şi solidă costituită,
„Orientulu“ dice, că necontenită trecu ofi-ceri ruşi prin Galaţi, îndreptându-se spre Bulgaria. Ei suntu cu toţii încredinţaţi, că răsboiu va fi, dacă nu acum, dar la primăvară. Rusia doresce răsboiu şi face preparative chiar în-acestă sensu.
Din Berlin se telegrafiază <Ş.iarulai „ Standard, u că d. I. Brătianu s’a dusu la Viena şi Berlin nu ca să cără mărirea teritoriului său neutralitatea României, ci numai ca să ia informaţi uni asupra situaţiunii.
„România^ scrie, că ministrulu de răsboiu alu Bulgariei se află în Bucurescî. Va avea o întâlnire cu d. I. Brătianu, pentru care scopu a şi venită în România.
Intr’ună consiliu de miniştri români ce s’a ţinută în săptămâna trecută sub preşedinţa Regelui, s’au decisă următărele, <}ice „L’Indăp. Roumaine“ : 1. Să s’aştepte hotărîrea puteriloră representate la Constantinopolu; 2. Să se con-văce Camerile la 15 Octomvre; 3. Să se concentreze şi mobiliseze corpulă III de armată şi mai multe regimente din ală II; 4. Să se păstreze celă mai mare secretă despre negocierile înce-
care în tote lucrările se fiă însufleţită de acea solidaritate, fără de care nu există nici unu guvernă. Representanţii poporului voră asculta de vocea lui.*
Clemenceau adresă „Girondei“ următorea telegramă:
Vă rogă grabnică, de a spune amiciloră noştri, că republicanii trebue se-şî ţină de normă în totă Franţa, ca 18 Octomvre astfelă de candidaţi să alăgă, cari au avută la prima alegere mai multe voturi. Când e vorba de monarchiă şi de republică, cum se mai pote îndoi ună republicană?"
Din t6tă ţâra sosescă sciri, că republicanii suntă uniţi; numai în vre-o câteva cercuri, pănă acum nu s’a observată nici o unire.
SOIRILE PILEI.
In anulă 1860 s’a întemeiată în Sigetulă Marmaţiei o reuniune de cultură a poporului, care întemeia acolo o preparandiă gr. cat. Atunci a primită reuniunea dela guvernă şi ună edificiu de valore. Mai târcfiu, guver nulă ungurescă înfiinţa, în loculă celei române, o preparandia maghiară şi încheia cu reuniunea ună con-
Ni se scrie din Gurghiu cu data 2 Octomvre: »A. S. principele de corOnă cu princesa Stefania au sosiţi în Gurghiu aifî, 14 Octomvre la orele 9lj2 a. m. Ai fostă de faţă 6 preoţi români şi 9 rom. cath., popori, ţărani, forte puţină. Primirea nu a fostă ca altădată, ci simplă. îndată ce a ajnnsă A. S. în Gurghiu, a şi începută venălorea pre valea »Casvi.* — Cnatu.
—0--
Cetimă în »Pester Lloyd:* »Foia ce apare în Bu-curescl, »Bomânia Liberă,* şi-a schimbată numele dt patru ori şi totă de atâtea ori i s’a sustrasă debituli poştală pentru ţările coronei unguresc!. Mai de curendi şl-a luată numele de »Plugarulă,« dar şi sub acestă nume i s’a oprită trecerea în Ungaria.* Să scie, că de mulţi »România Liberă* nu mai scrie în contra Ungurilor! asta o pâte spune şi Ludvig Beer ca jidovă său Vandorj Lajos ca maghiară. Prin urmare oprirea n’are nioi ună sensă.
—0—
Numărulă candidaţiloră de bacalaureată la Iaşi a fostă de 85 în sesiunea din Septemvre. Din aceştia au reuşită la examenă numai 32.
—0—
După cum scrie »Berliner Tageblatt," greuţăţile financiare ale regelui Bavariei au să se înlăture prin aceea, că pănă la achitarea datoriei, care e de 18 milione, i se voră reţine pe fiecare ană 2 milione din lista civilă,
Nr. 221.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
,UNDE DAI ŞI UNDE CRETA!"
Din Câmpia Arddului, CUtomvre a. c.
Stimate DJe Redactoră! Pe timpulă domnirei cal-vinismului, sub aşa numiţii: „principi naţionali independenţi" — numai după nume — în Transilvania în care espresiunea cea adevărată a calvinismului maghiară erau ^aprobatele* (asprubatele) şi »compilatele* (împilatele) — adevărate testimonii de netoleranţă religiosâ şi naţională faţă cu Românii — maioritalea absolută a ţărei sângera aşa de cumplită în favărea unei oligarchii încâtă se pretindea că „Popii români afurisescă,44 de aci interzicerea „az olâh popâk ne afuriszâljanak.* (Preoţii români să nu afurisescă.)
Acum însă sub constituţiunea modernă (nu cea milenară ală căreia jugă din secuii ca vitele l’amă purtată) se pretinde că ,preoţii români agiteză* („a z olâh popâk agitai nak, buj t.6gatnak.«) Mai pe româ-nesce:	că cânele ’i turbată, ca să’lâ p6tă toca în
capă.« — cjicală trivială românescă, der prea nimerită.
Sub pretestă falsă tindă a învinovăţi pe bieţii preoţi români, căutândă nodă în papură pentru a fi bat-jocuriţî, puşi şi luaţi sub ochiulă poliţiană. Ună astfelă de casă s’a întâmplată şi cu parochulă V. Popescu din Juculă de josă, care avea deja presâmţulă, că va fi denunţată.
Şi care fu causa acestei denunţări?
Preotulă din cestiune a fostă concurată adecă cu data 18 Augustă la „Societatea Transilvania41 în Bucu-rescî, pentru a se acorda fiului său — care a deousă e-samenulă de maturitate în Cluşiu cu laudă — ună stipendiu. Totă acolo mai trimise o rugare cu data 3 Septemvre — ambele recomandate. De atunci stăturâ la pândă continuă, pănă când în 28 Septemvre, sosindă la adresa preotului resoluţiunea aşteptată dela susă Zisa societate, desă de dimineţă în revărsatulă (Jdei bie-tulO preotă fu surprinsă încă în aşternută cu provocarea oficidsă din partea d-lui subprefectă ală cercului Cluşiă —trimisă printr’un espres oficios, ca la 9 dresă convină din oficiu şi cu amiciţiă oficidsă (hivatalos baratsâg-gal) cu d. subprefectă la poşta din Apahida într'o afacere urgentă de siguritate publică (egy surgos kozrendeszeti ugyben).
Preotulă luată din aşternută se duse cu espre-sulă oficiosă după sine, ologă de ună picioră, la Apahida şi încă pedestru, pentrucă trăsură nu avea la dis-posiţiune. Ajungândă la poşta din Apahida, d. subprefectă îlă întâmpină anunţându-i că la poştă îlă aştâptă o epistolă şi fiindcă acea epistolă e adresată din Bucuresci, a fostă deţinută dela 26 Septemvre până la 28, şi că are onâre a-i descoperi şi împărtăşi cumcâ e sub pre-pusă (gyanus, gyanu alatt van) şl prin urmare ca să se prevină alte neplăceri, l’a provocată din oficiu ca să se presinte la poşta Apahida. Preotulă răspunse, că tocmai e în aşteptarea unei resoluţiuni în favorea fiului său, care a obţinută maturitatea (bacalaureatulă) în Cluşiu eu laudă, pentru care cu datele 18J8 şi 3[9 a. c. a adresată petiţiuni pentru ună stipendiu din Bucurescî dela „Societatea Transilvania.44
Cu tâte aceste împrejurări constatate cu recepisele poştii din Apahida şi cu tâte că pe cuvertă erau scrise de asupra cuvintele: „cu certificate scolastice44 er în dosă, „D. Precupă, strada planteloră nr. 24,44 preotulă a fostă provocată să desfacă epistola în localulă poştei sub ochii d-lui subprefectă şi să-i citescă resoluţiunea. După aceste d. subprefectă — făcându-i-se pe placă — a declarată „că e satisfăcută,44 la ce d. preotă răspunse cu indignaţiune manifestându-şi nemulţămirea şi durerea sufletescă ce i-s’a făcută purtându-se pedestru contur-bându-i-se şi odihna de nopte şi pentru ce? pentru o simplă suspiţiune şi încă suspiţiune de totă nemotivată.
Atâta încă nu era destulă. D. subprefectă începuse ală şicana prin vorbe cari nicidecum nu să puteau lua decâtă de batjocură 4>cându*i că ar pute fi d. preotă mulţămită şi satisfăcută în inima sa părendu-i bine că a rămasă purificată.
Intr’aceea ajunseră la nisce conflicte neplăcute, căci d. preotă interpela şi cu totă dreptulă pe d. supre-lectă, că chiar dacă i-ar fi venită astfelă de proclamaţi-une revoltătdre precum suspiţiuna dânsulă, ce vină ar pută să aibă pentru aceea preotulă din Juculă de josă după ce dânsulă nu are nici o legătură ori corespondinţă cu aşa cfisa „Irredenta Română.44 Respunsulă dlui subprefectă fu: „Ba da! Vinovată ai fi pentru că aceea ar fi fostă ca răspunsă la corespondinţele d-tale de ma înainte.44 Poftimă logică! Surprinsă întrebase preotulă de ce corespondenţe e vorba, căci dânsulă n’are scire s£ fi scrisă altă epistolă în România decâtă cele două la adresa: „Societăţii Transilvania44 ceea ce a probată prin recepisele dela posta din Apahida cu data 18 Aug. şi 3 Septemvre.
Bine i-a spus’o d-lui subprefectă preotulă V. Popescu 4<cândă, că totă lucrulă cu publicarea „procla-mărei revoltătore44 în biserici, cum pretinde d. subpre-
fectă, e numai o apucătură (râfogâs) răutăciosă asupra preoţiloră români şi că chiar superiorităţile politice cu provocările şi publicările loră relative Ia estrădarea pre-finseloră proclamaţiuni, nu tacă alfa decâtă a-tragă atenţiunea bmeniloră asupra aceloră proclamaţiuni despre cari poporulă nici ideă nu avea, bunădră ca şi cu interzicerea serbărei parastasului lui Horea inima căreia întâmplându-se lucrulă ne mai pomenită de a li se interzice preoţiloră oficiarea sântei liturgii şi încă in una din Sâmbetele morţiloră din s. Paretemî, — totă poporulă curiosă a cercată după causa acestui efectă ciudată şi a ajunsă prin acesta la cunoscinţa acelui Horea, despre care mai nainte nici ideiă nu avea.
După acestea d. subprefectă, aprinsă de flacăra . patriotismului", începuse a arunca preotului, că »poporulă e bună şi blândă şi că Românii suntă provocaţi să agiteze la rebeliune în contra dinastiei împărătesc!;« la acesta preotulă răspunse cu multă destoinicia provo-cându-se la lupta dela Custozza din 1866, unde Românii au sângerată în favorea dinastiei împărătesc! lup-tândă chiară în contra consângeniloru loră, dovedindă prin acesta fidelitatea ce totdeuna i-a caracterisată faţă de dinastiă, căreia i-au fostă şi pururea îi voră fi cei mai credincioşi şi dela care aşteptă bine şi în viitoră, cu t6te că acum tragă „scurta.*
Mai adause apoi preotulă că dânsulă nu se jenezâ aşa multă de temniţă, de care mai avuse onâre în de-cursulă constituţiunei acesteia (firesce pe basa unora mi-serabile denunţări venite dela ună omă, pe care l’a fostă plătită d-lă curţi, ca să mărturisescă strâmbă în contra preotului acusată ca agilatoră,) dechiarândă totă odată, că Românii nu voră pregeta a păşi pe faţă totdeuna luptândă cu tote mijlocele oneste şi legale pentru naţiunea loră, a căreia espriesiune viuă şi adevărată este »limba română*, pentru care au luptată şi voră lupta, pănă ce voră învinge.
După acestea preotulă recomandându-se .graţiei* d-lui subprefectă, s’a depărtată întonândă, că prin astfelu de suspicionăn neîntemeiate dispare frăţietatea, care numai în încrederea împrumutată îşî pote afla espresiunea sa. D-lă suprefectă rămase cu buzile umflate şi amară păcălită, căcî n’a putută să mai pună mâna pe o victimă, ca să se recomande naintea mai mariloră săi. X.
Făgărasu, Septemvre 1885.
Onorate Domnule Redactoră! — Convinsă despre nerăsturnabilulă adevără, că cu câtă o cestiune se desfăşură mai amănunţită şi mai alesă o cestiune vitală naţională ca şi aceea a bisericei şi a şcdlei, cu atâtă adevărulă ese mai multă la lumină. Ca să nu lasă fără răspunsă aserţiunile neesacte ale unui corespondentă din orăşelulă Făgăraşă subscrisă »Ună cetăţenă,* cu mo-desfiă îmi iau îndrăsnela, d-le Redactoră. a reveni încă odată la obiectulă: cari împrejurări făcu se „decadă* bisericile şi şcolele române din Făgărasu ? — şi acesta nu condusă de spiritulă de partidă, nicî de egoismulă condemnabilă, ci numai pentru a ajunge la adevără, pe care cunoscându-lă să-lă apretiâmă după cum se cuvine, ferindu-ne de ce e rău şi adoptântă numai binele.
Ună onorabilă .vechiu cetăţenă,* (?) după cum îi place să se numescă, din orăşelulă Făgăraşă, să încercă în Nr. 198 ală »Gazetei" a reflecta la corespondenţa mea din Nr. 180 ală aceleiaşi stimate foi subscrisă cu ună mică —n—, în care corespondenţă anonimulă nu mai sciă de ce să se acaţe, voindă cu orice preţă a-mi răsturna aserţiunile mele. ,In voia bună în care se află* mă asemăneză mai înainte de tote ,cu ună sate-lită ală unui corpă cerescă*, care dela sine nu pdte lumina, ci ca şi luna bunădră dela sore, acestă „mitilelă —n—* primesce lumina dela alţii. Adauge apoi: „numai de n’ar fi fântâna de lumina din care se adapă mititelulă nostru —n— ca fântâna de păcură descoperită mai ceşti an! în comuna Şercaia.« Poftimă frase! Cine să fiă acelă corpă de care vorbesc!, on. d-le cetăţene
Te asiguresă, onorate mare .cetăţene,* că numai convingerea mea isvorîtă din cugetă bună m’a îndemnată să scriu în causa uisericeloră şi şcdleloră din Făgăraşă, pe ai căroră vermî cari le rodă rădăcina esi-stinţei am vrută să-i descoperă pentru a fi delăturaţî Nu spiritulă de partidă, nu egoismulă şi aspirarea după domnii pentru umplerea buzunareloră de cari, precum vădă, totă mai suntă molipsiţi mulţi în orăşelulă nostru, ci adevărulă isvorâtă nu din »fântâna de păcură din comuna Şercaia,* pe care singură pote o ai descoperită, ci din esperiinţa mea în nemijlocită atingere cu poporulă română din Făgăraşă a cărui sdrte dorescă să o vădă ameliorată. Fiâmî şi mie permisă, cu voia marelui »cetăţenă,« a-mi continua — după ce acum m’am adăpată şi din isvorulă polologiei d-sale — părerile mele cu privire la „decăZutele* biserici şi şcole române din Făgăraşă.*)
*) DămQ tocă acestorii păreri, fără însS ale aproba tote, căci prin discusiunea acâsta, d6că va fi şi va remâne obiectivă sperămu că vomă afla mai uşorii, care este buba şi ce teacă îi trebue.	Red.
Nu îmblăti în preoţi şi învăţători, d-le * cetăţene*! Preoţii şi învăţătorii îşi facă datorinţa. Bisericile române din E’ăgâraşă în fdte dilele suntă deschise diminâţa şi sera, eră în sărbători şi Dumineci cu solemnitate, pentru a primi în sînulă loră pe credincioşii la rugăciune. Predicile cătră acestă poporă nu lipsescă în nicî o sărbă-tore, şi Dumineca totă asemenea. Se vede treba, că d-ta d-le »cetăţene« nu le auZb pote nu cercetezi biserica decâtă la Pasci şi Crăciună, când preoţii în ostenâla loră după lungulă serviciu dumneZeescă abia mai potă da binecuvântarea, necum să pdtă ţine şi predică; apoi predica la Pasc! şi Crăciună de s’ar ţine poporulă ar lua-o la fugă din biserică, precum anumită o facă acesta domnii amploiaţi, cari ca şi când s’ară teme de tămâiă, o tună (fugă) afară din biserică înainte de sfârşitulă serviciului divină. După d-loră se iau şi alţii mai proşti, căci veZi Domne, pentru ce să nu facă şi proşţii ca cei cu minte, şi în urma urmeloră la otpustă preotulă nu are cui spune năcazurile bisericei şi şcâlei, de cari vai! încărcaţi mai suntemă, mai alesă noi ceşti din Făgăraşă.
Din împrejurarea că biserica se golesce pănă când preotulă voesce să le spună bunădră: câtă au să plă-tescă fiecare poporană pentru leafa învăţătorului repar-tiţiă, seu că preste optă (Şile are să fiă sinodă paro-chială pentru alegerea unui deputată etc., urmăză inco-veniente preste incoveniente. Cei cari scotă repartiţia nu capătă o para drbâ, căcî. credincioşii nu cunoscă aceea, fiindcă fugiseră din bisnrică când li s’a spusă de repartiţă; sinodele parochiale la alegeri de deputaţi la sinodulă archidiecesană, la sinodulă protopresbiterală etc. constau din câte 3—5 membri din 150—200 membri alegători. Cine portă vina la acestea)? Totă preotulă care, fie’mî permisă a atinge, pre lângă ună astfelă de poporă mdre de fonie — şi totuşi mărele nostru »ce-tăţână* pretinde dela preotulă flămândă se ţină predici pe amvonă, şi cui predici? la câteva babe. Suntă fericiţi preoţii români din Făgăraşă, că posturile loră suntă înpreunate şi cu alte oficii, vicariatulă pe deoparte şi protopresbiteratulă de altă parte, căcî Z^u din venitele stolare n’ară pute-o duce.
La rândulă meu îmi vine a crede, că marele »ce-tăţână* care aşa bine scie scusa pe d-nii funcţionari din Făgăraşă, şi mai alesă pe cei dela administraţia 11 la numără, că adecă on. domnă vice-comite »îi opresce pănă pe la prânZă în birou* ca să nu p6tă veni la biserică, însuşi face parte din nenorocosulă numără unspreZece. Când acestă mare »cetăţenă* va ajunge vice-comite dor nu voră mai ti opriţi funcţionarii în birou în timpulă bisericei. D-sa în frunte ca ceilalţi funcţionari români dela mică pănă la mare la 11 ore ant. merid. va pleca la biserica românescă de o confesiune seu alta — nu însă la biserica catolică, pre care d-sa o pune ca deobli-gătore pentru funcţionari, căci e .biserică cu religiune de stată.* Au dâră biserica gr. cat. şi cea gr. or. nu suntă recunoscute şi ele in stată cu religiunea loră de sine stătătore, întocmai ca şi biserica romano-catolicâ ? Destulă de rău, când ună cărturară română ce se ţine de o biserică său alta românescă, din primejdia că devine funcţionară de stată la comitată seu airea, să fiă deobligată a păzi numai sărbătorile bisericei catolice» desconsiderândă sărbătorile cu caracterulă bisericei sale. Cu astfelă de motive nu poţi d-ta, veche * cetăţene,* es-cusâ neparticiparea domniloră funcţipnarî români la biserică.	__________ (Va urma.)
DIVERSE.
Inima cea bună a pungaşiloră din Petersburg. — ţ)iarulă din Petersburg .List* aduce despre lucrulă ai cesta o probă frumuşică. Mai Z^ele trecute s’a furată unui domnă o carte din buzunară, fără ca să scie cum şi când s’a întâmplată acesta. După câteva Z‘^e primi acela o scrisore şi o fotografiă, care se aflaseră în cartea furată. Scrisdrea are următorulă cuprinsă: »Stimate Domnule! Noi sârmanii omeni, cari de multe ori sun-temfi pe nedreplă urmăriţi, avemă într’adevără o inimă fdrte duidsă. De multe ori aflamă, când amă pusă mâna pe câte ună bughilară său pe câte o batistă, întrânsele fotografii. Stimate domnule, de multe ori se întâmplă, ca să fimă şi noi părinţi, să avemă şi noi copii pe carii iubimă şi inţelegemă fdrte bine, câtă de greu trebue să se supere ună părinte, care îşî perde portretulă fiului său. De multe ori amă Irimite ună astfelă de obiectă proprietarului înapoi, der nu scimă unde, a’lă căuta ar fi ună lucru fdrte periculosă pentru noi, pentru că prin aceea amă atrage numai atenţiunea poliţiei asupra ndstră. Spune cunoscuţiloră D-tale, ca dânşii totdeuna să pdrte în bughilarele şi în notiţele loră adresele loră. In ca-sulă acela, când le vomă lua din buzunară notiţele, le vomă trimite t6te portretele şi tote hârtiile, câte pentru noi n’au nicî ună preţă, er pentru dânşii au de multe ori ună preţă fdrte mare.« Ună pungaşă din Peters-burgă.
Editoră : Iacobă Mureşianu.
Redactoră responsabilă: Dr. Anrel Mnreşianu.
Nr. 221.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Cursul ă la bursa de Tleaa
din 14 Octombre st. n, 1885.
Rentă de aură 4°/0 ... 95 90 Rentă de hârtiă 5% . . 88.80 împrumutată căiloră ferate
ungare................148.—
Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) ... 9590 Amortisarea datoriei căi-loriî ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) . . . .125 Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostă ung.
(3-a emisiune) .... 109.— Bonuri rurale ungare . . 101.50 Bonuri cu cl. de sortare ICI.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişii . ...............102.25
Bonuri cu cl. de sortarelOl 50 Bonuri rurale transilvane 101.40
Bonuri croato-slavone . . 102.— Despăgubire p. dijma de |
vină ung.............. 97 75
Imprumutală cu premiu
ung...................116 30
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118 75 Renta de hărtiă austriacă 80.60 Renta de arg. austr. . .	82.65
Renta de aurii austr. . . 108 25 Losurile din 1860	. . . 138 75
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 857—
Act. băncel de credită ung. 278.75 Act. băncel de credită austr. 277 20 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei.............. 5.96
Napoleon-d’orI............. 9.99
Mărci 100 împ. germ. . . 61.85 Londra 10 Livres sterlinge 125.90
Bursa de Bucuresci.
Cota oficială dela 28 Sept.emvre st. v. 1885.
	Cump.	vând.
Renta română (5°„). . . .	86	863/4
Renta rom. amort. (5 °/0) . .	92	93
» convert. (6°/0) . .	87	88
împr. oraş. Buc. (20 fr.) . .	30	32
Credit fonc. rural (7°/0) . .	lOO’/a	lOP/a
* 5? JJ (h°/o) •	8 V/*	861/a
» » urban (7°/o) • ■	97	98
» » * (6°/o) • •	90	91
* » * (5°/o) •	80Va	81Va
Banca naţională a României	1120	1130
Ac. de asig. Dacia-Rom.	250	255
« » * Naţională	205	210
Auiă		12.25	12.75
Bancnote austriace contra aură.	. 2.02	2.04
Cursulu pieţei Braşovâ
din 15 Octombre st. n. 1885
Bancnote românesc! .... Cump. 8 82 Vend. 886
Argint românesc................ »	8 75	*	8.80
Napoleon-d’orî.................... »	9.96	*	10.—
Lire turcesc!..................... »	11.17	>	11.25
Imperial!......................... »	10.15	»	10.20
Galben!  ...................... »	5.90	»	6 —
Scrisurile fonc. »Albina«	. .	»	100.50	*	101 —
Ruble Rusesc!..................... *	122.—	*	123.—
Discontulă	...	»	7—10 °/0 pe ană.
MR"* Numere singuratice ă 5 cr. din „ Gazeta Transilvanieiu se potti cumpăra în tutungeria lui I. GROSS.
nraiBHMmBaBBnHHHDSHBBBnH
Concursă.
Pentru ocuparea postului de învăţătorii la şc61a confesională greco-catolică din comuna MOCODU în vicariatulă Năsăudului, cu unt! salariu anualii de 200 fl. v. a. şi cuartirii liberii, se escrie concursă.
Doritorii de a ocupa acestă postă au a-şi aşterne suplicele proveclute cu documentă de cualificaţiune şi din limba maghiară la subscrisulă se-nată scolastică pănâ în 25 Octomvre 1885 st, n., în care di la 2 6re va fi alegerea.
Din şedinţa senatului scolasticii gr. cat.
Mocodă în 11 Octomvre 1885.
Preşedintele:	Notarului
Leontl Verticti.	Stefanti Puica.
Anunciuri în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. — cr. 6.
Pentru inserţiunî şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10.
Pentru repeţiri se a
Pentru	repeţiri	de	3— 4
jj	o	V	5— 8
•n	55	55	9—11
55	55	55	12—15
V	55	55	16—20
Dela 20	de repeţiri		în susă
6rdă următdrele rabate:
ori .......
,,	......
,,	......
,,	......
,,	......
101.
15°|,
201,
30°|,
401.
501,
Pentru anunciuri ce se publică pe mai multe luni se facă învoiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susă.
Anunţămii acelora onoraţi cetitori ? cari voru binevoi a se abona la fbia nostră de aici încolo, că avemă încă în reservă numeri dela începutulu anului 1885 prin urmare potti s6 aibă colecţiunea completă.
MersulU trenuriloru
pe linia Predeală-Budapesta şi pe linia Tel uşii- Aradil-Budapesta a tei terate orientale (le stata reg. ung.
Teiuşă- 1 tradA-Budapesla				Budapesta-	IradA-TeiuşA.		
	Trend	Trenii	Trenu de		Trend de	Trenu	Trend
	omnibus	omnibus	persone		persdno	acceleratd	omnibus
TeiuşA	11.09			3.56	Viena	11.00	7.15	—
Alba-Iulia	11.46	—	4.27	Budapesta	8.05	1.45	8t'(J
Vinţulă de josă	12.20	—	4.53	Q.AlnAlr (	11.02	3.44	11.40j
Şibotă	12.52	—	5.19	ftZOlttOK |	11.12	4.02	12 00
Orăştia	1.19	—	5.41	AradA	3 37	7.53	5.26
Siuieria (Piski)	1.48	—	6.08	Glogovaţă	4.13	—	6 19
Deva	2 35	—	6.39	Gyorok	4 38	—	6.46,,
Branicica	3.04	—	7.04	Paulişă	4.51	—	7.00,
Ilia	3.36	—	7.29	Radna-Lipova	5.10	—	7.23
Gurasada	350	—	7.41	Conopă	5.38	—	7.51
Zam	4.25	—	8.12	Bârzova	5.57	—	8.10
Soborşin	5.09	—	8.49	Soborşin	6.42	—	5.58
Bârzova	5.56	—	9.29	Zam	7.14	—	9.28i
Conopă	6.18	—	9.49	Gurasada	7.43	—	9.56
Radna-Lipova	6.57	6 14	1023	Ilia	8.01	—	10.17
Paulişă	7.12	6.30	10.37	Branicica	8.21	—	10.38
Gyorok	7.27	6.47	10.52	Deva	8.47	—	11.05
Glogovaţă	7.56	7.17	11.18	Simeria (Piski)	9.05	—	11.23
AradA	8.10	7.32	11.32	Orăştiă	10 10	—	12.24
	2.39	12.00	4 53	Şibotă	10.43	—	12.53
	3.16	12.14	5.10	Vinţulă de josă	11.04	—	1.22
Budapesta	7.10	2.10	8.16	Alba-Iulia	11.19	—	1.40
Viena	—	8.00	6.05	TeiuşA	12 05	—	2.24
AradA-TiiaiIşAra				Siuseria (Piski) Petroşemt			
	Trenii	Trenii de	Trend de		Trend de	Trend	Trend
	omnibus	persdne	persone		persone	omnibus	omnibus
iradă	6.00	12.55	8.25	Simeria	6 30	11.50	2.23
Aradulă nou	6.25	1.21	8.36	Streiu	705	12.27	3.00
Nâraeth-Sâgh	6.50	1.46	8.54	Haţegă	7 53	1.19	3.49
Vmga	7.19	2,18	9.13	Pui	8.46	2.10	4.40
Orczifalva	7.38	2.36	9.25	Crivadia	9.33	2.57	5.28
Merczifalva	7.56	2.53	9 36	Baniţa	10.11	3.35	6.07
TfmişAra	8.42	3.40	10.06	P etroşeul	10.43	4.04	6.S9
TimişAra-AradA				Petroşeul—	{ăimeria (Piski)		
	Trend de	Trenu de	Trend		Trend	Trend	Trend
	persdne	persdne	omnibus	1	omnibus	omnibus	de pers,
Timiş6ra	6.07	12.25	5,00	Petroşeul	6.49	9.33	5 28
Merczifalva	6.40	1.16	5.50	Baniţa	7.27	10.14	6.08
Orczifalva	6.51	1.34	6.07	Crivadia	8.06	10 54	6.45
Vinga	7.08	2.04	6.32	Pui	8.50	lt.?7	7.35
Nâmeth-Sâgh	7.23	2.25	6.53	Haţegă	9.31	12 17	8 02
- Aradulă nou	7.40	2.54	7.24	Streiu	10.16	12.58	8.44
1 Arad A	7.50	310	7.40	Simeria	10 53	1,35	9.15
Predealii-Budapesta
BucurescI
Predeală
Timişă
Feldiâra
Apatia
Agostonfalva
Homorodă
Haşfaleu
Sighişora ^
Glisabetopole
Mediaşă
Copsa mică
Micăsasa
Blaştu
Crăciunelă
Teinşă
Aiudă
Vinţulă de susă
Uiora
Cacerdea
Gbiristi
Apahida
.	(
Claşra	>
Nedeşdu
Ghirbău
Aghirişă
Stana
Huiedină
Ciucia
Bucla
Bratca
R6v
Mezâ-Telegd Fugyi-Vâsârhely Yârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny Szolnok Buda-pesta
Viena
Budapesta—Predeală
Trenu de ersone	Trend Trend accelerat {omnibus		Trend omnibus		Trend omnibus	Trenu accelerat	Trend omnibus	Trend de persone	Trend omnibus
		500	7.45	—	Viena	—	7.15	—		—
—	9 45	12.50	—	Budapesta	6.47	1.45	8.15	6.20	8.0 )
—	9.47	1.09		-	Szolnok	10.37	3.4Î	7.29	9.11	11.40
—	10.11	1.40	—	P. Ladâny	1.44	5.21	8.27	11.26	2.31
—	10.44	2.27	—	Oradea mare	5.33	6.41	—	1.28	—
6.22	10,51	2.55	-	Vârad-Velencze	—	—	9.45	2.00	—
7.01	111.18	3.38			Fugyi-Vâsârhely	—	—	9.59	2 11	—
7.33	11.36	4.17			Mezo-Telegd	—	7.14	10.28	2.31	—
8.01	11.51	4.47			R6v	—	7.42	11.36	3.18	—
8.45	12.23	5.42	—	Bratca	—	—	12.10	3.41	—
10.10	1.19	7.37		Bucia	—	—	;12.43	4.01	—
10.29	1.30	8.01	- -	Ciucia	—	8.31	1.31	4.26	—
10.39	1.37	8.21	_	Huiedin	—	9.01	2.56	5.08	—
11.19	2.05	9.05	—	Stana	—	—	3.29	5.27	—
11.54	2.25	9.43			Aghiriş	—	—	4.00	5.50	—
12.12	2.36	10.02	—	Gliirbău	—	—	4.18	6.02	—
12.56	—	6.20			Nedeşdu	—	—	4.36	6.24	—
1.30	3.13	6.59					—	10.0!	5.05	6.43	—
1.45	—	7,15				12 05	10.16	—	7.03	—
2.11	3.40	7.43			Apahida	12.31	—	—	7.26	—
2.55	4.01	8.29			Ghiris	2.16	11.24	—	8.51	—
3.17	—	8.55	—	Cacerdea |	3.12	11.43	—	9.31	—
3.24	—	9.04				3.32	11.45	—	9.43	—
3.31	4.24	9.12			Ui6ra	3.41	—	—	9.51	—
4.09	4.49	10.23			Vinţulă de susă	3.50	—	—	9.58	—
5.36			12.32	■ -	Aiudă	4.25	12.08	—	10.24	—
5.56	5.58	12.59	—	Teiaşft	4.50	12.22	—	10.44	—
6.08	6.08	—	8.00	Crăciunelă	5.41	—	—	1L28	—
6.29	—	—	8.34	Blaşă	6.02	12.57	—	11.44	—
6.45	--			8.59	Micăsasa	6.40	—	—	12.18	—
7.00		—	9.34	Cop şa mică	7.00	1.27	—	12.36	—
7.26	—	—	10.16	Mediaşă		1.45	—	1.22	6.01
7.48	7.14	—	11.04	Elisabetopole	—	2.06	--	1.56	6.40
8.28	7.43	—	12 17	8igiş6?a	—	2.31	—	2.34	7.20
8.47	—	,—	12.47	Haşfaleu	—	2.50	—	3.02	8.01
9.06	— -				1.21	Homorod	—	8.48	—	4.41	10.05
9.26	8 22	—	2.05	Agostonfalva	—	4.19	—	5.30	11.02
10 01	8.48	—	3.08	Apatia	—	4.34	—	6.03	(11.37
10.20				3.39	Feldiora	—	4.53	—	6.35	12.14
10.30			- _	3.55		—	5.20	—	7.14	1.09
10.37	9.13	—	4.03	Braşovă >	—	530	—	—	1.50
10.51	9.18	10.37	—	Timişă	—	6.07	—	—	2.48
12.37	10.31	12.59			(	—	6.32	—	—	3.23
2.58	12.07	4.45	8.22	Predealu ^	—	7.30	—	—	4.56
6.00	2.10	10.05	10.30	BucurescI	—	11.85		—	9.41
6.35	2.45	10.50	—						
3.00	8 09	6.05	| —						
Nota: Orele de nopte suntă cele dintre liniile grose.
Tipografia ALEXI, Braşovă.