HEDACŢIUNEA ŞI AimiNISTRAŢIUNEA I
BRAŞOVt, piaţa mare Nr. 22.
ANULO XLVIII.
SE PRENUMERÂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ>I.
Pe unâ anfl 12 fior., pe ş6se Iun! 6 fior., pe trei Iun! 3 fior. &omăni& şi străinătate:
Pe anfl 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
AKUNCIURILE:
Oseriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlsorî nofranoate nu te prlmesoB. — Hanuaorlpte nu ae retrămltă.
m 220
Joi 3 (15) Octomvre.
1885.
Nou abonamentu
la
„ Gazeta Transilvaniei.
Cu I Octomvre st. v. 1885 se începe iinfr nou abonamente, la care învitămu pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre.
Preţuia Abonamentului:
j
Pentru Austro-Pngaria :
pe trei luni 3 fl.
„ şâse „	6	,,
„ unu anu 12 „
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni 10 franoi »» Ş6se f» 20	„
„ unu anu 40	„
Rugămă pe domnii abonenţi, ca sS bine-voiască a-şl reînoi de cu vreme abonamentulit, ca s& nn se întrerupă espediţinnea cţiarului.
Domnii ce se voră abona din nou sâ binevoescă a areta şi posta ultimă.
«Administraţiunea -Gazetei Transilvaniei».
Braşovti, 2 (14) Octomvre 1885.
Proectulu de adresă, prin care răspunde maioritatea Reichsratului din Viena la discursulti tronului, indică în modu fârte pronunţaţii începerea unei nouă fase a constituţionalismului în Austria.
Pentru înteia 6râ de când esistă acestu Reichsrath se desvâltă într’unu actu atâtă de însemnată o programă federalisticâ în sensulu adevărată. alu cuvântului. Ce e drepţii, proiectulu de adresă ală maiorităţii evită eu ârecare sfială întrebuinţarea cuvântului „federalismă“ şi „fe-deralisticu,“ dar ceea ce propune ca problemă de deslegată nu este alta decâtu organisaţiunea statului pe base federalistice.
Intr’ună pasagiu alu adresei, compusă de deputatul ti cehu Zeithammer, arată, care este cre-deulu maiorităţii, (Jicândfi: „conduşi fiindă de convicţiunea că unitatea imperiului este cea mai necesară condiţiune a puterei sale în afară şi a bunăstărei şi prosperârei ţăriloru şi popâreloră sale, maioritatea mai are încă şi acea convingere, că printr’o desvoltare organică a autonomiei regate-bră şi ţcriloră, ce se racjimă pre aceleaşi base, puterea şi tăria imperiului voră întâmpină cea mai mare şi cea mai durabilă promovare; de aceea amă ascultată cu mulţămire şi cu linişte plină de încredere cuvintele Maiestăţii Vâstre că este problema guvernului Vostru, ca pe lângă păstrarea unităţei imperiului să se dâe tuturoră ţSriloră şi popdreloră Vâstre aceeaşi îngrijire a intereseloră loru spirituale şi materiale. Aşteptămă dar cu încredere ca guvernulu Maestăţii Vâstre să esecute tară reservă egala îndreptăţire a tuturora poporeloru pe teremulU instrucţiunei precum şi în tote privinţele vieţei publice.
Dacă vomă asemăna acestă credeu politică cu cunoscutele trase centralistice din proiectulă de adresă alu minorităţii, care nu vorbesce decâtu de unitatea imperiului şi de germanismă şi care se declară făţişă în contra unei lărgiri a autonomiei ţăriloră, trebue să dămă dreptate organului vienesă, care susţine, că adresa partidei dela putere este „celă dintâiu programă federalistă comună ală întreg si maioritâţî,“
Deosebirea între cele două proiecte este dâr
mare şi de sigură că atâtu în deeursulă discu-siunei asupra adresei câtă şi mai târ<Jiu ne pu-temă aştepta la nisce conflicte înverşunate intre maioritatea „ autonomistă “ şi Nemţii centra-liştî. Caracteristică este, că adresa maiorităţii abia atinge cu câteva trase cestiunea gravă a re-înoirii pactului cu Ungaria (Jicândă că acâsta reînoire trebue să se facă după dreptate şi echitate, âr câtă pentru situaţiunea esteriâră nici amintire nu face de alianţa cu imperiulă germană, pre când adresa minorităţii cere apriată ca acâsta alianţă să fiă cultivată şi întărită.
Mai departe se deosebescă vederile maiorităţii şi minorităţii şi cu privire la cestiunea economică, financiară şi industrială. Privilegiulă băncii austro-ungare să se reînoiască — (Jice maioritatea — sub condiţiunea, ca interesele a-tâtă ale imperiului câtă şi ale părţiloră lui şi ale poporaţiunei agricole şi industriale să fiă respectate.
Avemă dâr prospecte de a vedâ bancnote tipărite pe o parte în mai multe limbi âr pe cealaltă parte ? — voră rămână numai cu tecstă un-gurescă. Tisza şi soţi potă fi liniştiţi. Pănă când ?
In întru şi în afară se prepară evenimente de cea mai mare gravitate, cari dau întrebărei aceştia o însemnătate actuală.
UNIREA BULGARILORU.
Telegramele cele mai nouă:
Filipopolu, 12 Octomvre. Dela graniţe vine scirea, că Turcii concentrSză trupe la Veschiub, unde în dilele din urmă s’au trimisă întăriri. Alegerea punctului de concentrare, care se află egală depărtată de graniţa serbescă ca de cea bulgară, ne face să admitemă, că comanda militară turcSscă pregâtesce de aci \umî atacă seu că ia mhurî şi pentru unu atacu duşmană. Bulgaria sub nici o condiţiune nu va lua ofensiva, şi anume nici în contra Serbiei, nici în contra Turciei. — In casă că s’ar sancţiona unirea, atunci îşî va ţină şedinţele »Golemo So-branje“ (Sobrania mare) în Filipopolă, ăr în viitoră alternativă când la Sofia, când îa Filipopolă. — Soirile cele mai multe din Rumelia ostică nu corăspundă fapteîoră. Anume e neadevărată, că armata n’are muniţiune, că soldaţii suntă rău îmbrăcaţi şi că, deărece se cheltuesce cu armata pe <ji 600,000 fr., e lipsă de bani. Starea financeloră bulgare e târte bună şi ce privesce întreţinerea armatei, poporaţiunea se întrece în jertfe patriotice, maioritatea oficeriloră ostrumelicî servesce fără lăfă. — La 15 c. v. se întrunesce Sobranja în Sofia, ca să re-solve afaceri curată bulgare. — Oficerii ruşi din Rumelia s’au dusă la Sofia, din ordinulă guvernului loră, rămâ-nendă acolo, pănă la alte disposiţii, sub ordinele fostului ministru de răsboiu Gantacuzen. Katkoff şî-a anunţată sosirea sa în Rumelia ostică, ca corespondentă ală tjiarului »Moskowskija Wiedomosti.*
Nişă, 12 Octomvre. Erî nopte au năvălită 60 de bandiţi muntenegreni, mai alesă trimişi de-ai lui Peco PavlovicI, din Bulgaria pe teritorulă serbescă. Fiindă urmăriţi, au luată drumulă îndărăptă spre Bulgaria. — Mişcările trupeloră au începută în direcţiunea Ak-Pa-lancei şi Leskovatzului. Guvernulă bulgară este în fer-bere, deorece locuitorii Sofiei fugă de Sârbi la Rilo. Peste nâpte au fostă alarmate câteva strade prin scirea, că armata serbescă ar fi trecută graniţele şi se află în depărtare de două 6re de Sofia. Guvernulu are inten-ţiunea se chieme pe principele înderetu dela Filipopolu. — Emigranţii sârbi .Peco PavlovicI şi Pasicî au dată o proclamaţiune cătră Şerbi provoeându-i la revoluţia. Pasicî adună în Vidină voluntari şi promite că va sprijini cu ei revoluţiunea. Cele dintâiu esemplare din proclamaţiune s’au găsită în Zaicară. — Tâte 5 regimentele de cavaleriă au fostă inspectate de regele. Re-
serviştii, cari aveu cai răi, au fostă înşiraţi în infanteriă. Erî a dată regele ună dejună în onorea divisiei Şuma-dijei, care părăsesce atjî tabăra.
Sofia, 12 Octomvre. Precum se anunţă din Fili-popolă, se formâză acolo ună corpă de amazăne sub comanda eroinei d-na Vlasta. — In sătulă bulgară Iasse-novac nu e nici ună soldată bulgară. Din contră, în districtultt sârbescă dinspre Vidină a sosită ună transportă de 400 de cai, ce se împartă între ţăranii şerbi cu ordinulă, să stea gata de marşă spre graniţele bulgare. — Serbulă PetranovicI, fiindă dovedită ca spionă sârbescă seu agentă secretă ală lui CarageorgevicI, a fostă isgonitG de aci. Pe întrega graniţă dintre Timocă şi Pirotă nu se află nici ună soldată bulgară. Atitudinea guvernului princiară faţă cu Serbia e mai multă decâtă corectă.
Belgradă, 11 Octomvre. Comandantulă artileriei de fortăreţă a fostă ehiematu la Nişă, ca să pună în stare de apărare fortărâţa Nişă cu împrejurimile (Goriţa şi Mramoră). Artileria de fortărâţă se va trimite la Nişă încă în săptămâna acâsta, muniţiunea necesară se trimite din Kragujevatz. Ună nou batalionă de artileriă de for-tăreţâ se combină cu actuala companiă. — Turcii s’au întărită în faţă Prepolazului, ca să’şî aibă asigurată linia ferată Skoplje-Mitroviţa. — Guvernulă bulgară se silesce se se înţelega cu celă sârbescă. Caravelov a rugată pe Garacianin într’o serisore, ca să nu ’ntreprindă Serbia nimică în contra Bulgariei, căci altmintrelea Bulgaria e perdută. Bulgarii nu se voră lupta contra Sârbiloră, ci se voră retrage dinaintea orî-cărei armate serbesei. Acestă declaraţiune a produsă aci mare sensaţiune. E îndoială însă, că Caravelov îşî va ţine cuvântulă. — Se pote admite ca sigură, că Sârbia nu va tace nimică înainte de încheierea conferinţei. Ce e dreptă, Sâmbăta viitore t6te trupele voră fi gata la locă, dar nici ună omă nu va trece graniţa înaintede a se sci, dacă conferinţa s’a gândită şi la Sârbia. Numai atunci se va decide ce e de făcută. In casă când hotărîrile coaferinţei nu| voră corăspunde aşteptăriloră regelui Milan şi guvernului său, o acţiune a Sârbiei se pote admite ca sigură. — Intre Garacianin şi ambasadorulă grecescă Nassos s’au schimbată multe depeşe, de unde se deduce, că Sârbia şi Grecia negoţiâză în privinţa unei procederei comune în cestiunea ostrumelică. Se vorbsce chiar, că s’a fi şi subsemnată tractatulă despre acâstă cooperare în Atena. Ună (Jiară anunţă, că puterile voră adresa o notă colectivă Sârbiei şi Greciei provocându-le să se desarmeze şi că acâstă notă ar fi fostă deja subscisă de Austro-Ungaria.
Atena, 12 Octomvre. Erî a demonstrată o mulţime de poporă, între care mai cu sâmă delegaţi d’ai colo-lonieloră grecesc! în Turcia, şi a cerută mobilisarea şi răsboiulă. Delyannis vorbi cătră poporă, constata greutatea situaţiunei, care silesce pe Grecia să’şî mobiliseze trupele, dar refusâ a da lămuriri despre intenţiunile guvernului. — Foia oficială publică ordonanţa de mobili-sare. Pentrn întregirea efectivului, acei soldaţi, cari ’şl termină servic-iulă, se reţină sub steguri şi se mai con-v6eă alte trei clase de etate, prin urmare cinci clase cu totulă, care în cinci <|ile să fiă la corpuri.
Constantinopolă, 12 Octomvre. Erî au plecată cu trenă separată la Adrianopolă 1200 de omeni şi 30 de cai. Urmâză alte transporturi
Ueschiubu, 12 Octomvre. Garnisona din Salonisă sosesce mâne aci, poimâne o parte plecă la Camarovo, cealaltă la Pristina. Cumanovo şi defileulă dela Giljane se fortifică tare. In Salonică au rămasă numai două companii de nisanî.
Borna, 12 Octomvre. In cestiunea balcanică se dă urmălorulă comunicată ofibiosă: Scirile cele mai nouă din Serbia şi Grecia au provocată între cabinetele europene mare nedumerire. Cu tote silinţele puteriloră d’a menţine pacea, totuşi nu potă nega, că statele balcanice potă provoca din momentă în momentă mai mari încur-eălî prin manifestări politice şi înarmări răsboinice. Situaţiunea este seriosă şi plină de pericule.
Berlină, 12 Octomvre. — »Darmstădter Anzeiger«
publică o vorbire, ce a adresat’o prinţulă Alessandu ală
Bulgariei mai multoră fruntaşi bulgari. Principele (Jise
între altele: -La casă când conferenta n’ar recun^soe ..... ■ ----------------------------------------------------
Nr. 220.
GAZETA TRANSILVANIEI
unirea bulgară, sunt gata a căde pe câmpulă de 'luptă pentru ideă. Său va rămâne unită Bulgaria, seu osă-mintele mele voru fi îngropate în acestă ţără. Nu
plecu nici dinaintea voinţei Europei, dScă acesta este contra nostră, nici nu me voiu da înderUu dinaintea arme-loră turcescî. Europa şi Turcia să vedă, ca o naţiune însufleţită de-o ideă sfântă pote deveni unu duşmană teribilă. Dâeă Rusia este mai multă contra personei mele deaâtă a unirei, atunci suntă gata a ab4ice.*
Cestiunea bulgară şi România.
Cetimă în „Naţiunea“ următ6rele:
♦Evenimentele ce se pregătescă în partea drăptâ a Dunărei, la hotarele statului nostru, merită luarea nostră aminte cu multă mai multă decâtă credă unii din confraţii noştri. Formarea unui principată puternică în triunghiulă balcanică cu o populaţiune omogenă compactă, bogăţiile naturale ale statului său şi mai alesă importanţa lui politică în deslegarea cestiuniloră orientale voră face, că atenţiunea şi interesulă mariloră puteri se voră îndrepta cu deosebire asupra lui. Pentru ca se contracareze influenţa rusâscă în peninsulă, este mai multă decâtă probabilă că Eoglitera, Germania şi chiară Austria voră face statului bulgară totă felulă de concesiuni, adesea în paguba intereseloră nostre cele mai scumpe. Atunci regatulă română va cădea în ală doilea rangă şi p6te mai josă; statulă prin escelenţă favorisafă de marile puteri ale Europei va fi Bulgaria, nu doră din causa dragostei ce acestă naţiune inspiră cabineteloră apusene, ci din frica de-a lăsa ună câmpă liberă intri-giloră diplomaţiei rusesci.
In 1878, amă avută una din cele mai frumăse ocasiuni, ct* să reparămă greşelele ce făcuserămă pe timpulă campaniei. Este adevărată, că retrocesiunea Basarabiei era hotărîtâ în modă irevocabilă, der pe de altă parte se şcie, că împăratulă Alexandru II era dispusă a face pentru acesta cele mai mari sacrificii. »Cereţi ori câtă, toceau representanţii puteriloră adunaţi în con-gresă, vi se va da; dăr nu stăruiţi în păstrarea unui ţinută, a cărei înapoere cătră Rusia este neapărată.* In locă de a cumpăni situaţiunea în realitatea ei, guvernulă nostru, prea multă zelosă de popularitatea sa, rămase surdă la tote propunerile ce i se făcură. Atunci Rusia ne luă Basarabia dându-ne în schimbă acelă petecă din Dobrogea, fără hotare determinate şi fără despăgubiri bănesci îndestulitore. Şicanele, la cari au fostă espuşi în urmă toţi cei ce procuraseră provisiuni armatei rusesci, suntă cunoscute şi prospete în memoria tuturoră. In circumstanţe analoge, marele Cavour a trebuita să facă sacrificii durerose, a perdută Nizza şi Savoia; dăr a şciută să câştige	patriei sale Lombardia întregă’
şi deosebită de acesta, simpatia Franciei. care i-a fosta aşa de fecundă în resultate fericite. Dâcă representanţii noştri din congresă ară fi şciută să ne apere interesele ca patrioţi în adevără luminaţi, ni s’ar fi dată de sigură districtulă Vidinului, care pe atunci era ocupată de noi şi a cărui populaţiă este mai t6tă românescă. Prin acesta amă fi despărţită Bulgaria de Serbia, lucru care convenea de minune tuturoră puteriloră, pentru cari unirea acestoră două	ţări era ună subiectă
de temere.
Astăzi guvernulă colectivistă are o ocasiune de a repara o parte din greşelele sale. Fruntaria nostră despre Bulgaria este câtă se păte de rea, încâtă nu se găsescă nicî chiară puncte pentru aşezarea picheteloră năstre. Acăstă lipsă de hotare bine determinate va fi’
o causă nesfârşită de neînţelegeri între noi şi statulă limitrofă. Pote că în cele din urmă acestă [diferendă se va sfârşi prin cutropirea Dobrogei de cătră Bulgaria. Momentulă este forte seriosă. Bulgaria unită cu Ru-melia va forma ună stată, care va avea sprijinulă Rusiei şi totdeodată p’ală celorlalte puteri dorităre de-a contra-balanţa influenţa rusescă în peninsula balcanică. Per-4ăndă ţărmulă de mare ce avemă astă4b ne mai avendă nicî o bucată de pămentă la gurile Dunării, închişi la apusă de Ungaria, a cărei economiă naţională, fiindă identică cu a năstră, este prin urmare vrăşmaşa nostră cea mai neîmpăcată, — ce interese vomă mai repre-senta noi ?
Este der neapărată nevoiă de o rectificare de fruntarii de partea Bulgariei.
SOIRILE DILEl.
Ni se scrie din Orâştiă cu data 13 Octomvre: „Afacerea cu stindartele s’a îngroşată. Contra d-lui adv. Samuilă Popă, care ca comandante superioră ală pom-pieriloră din acestă oraşă a dată voiă ca să se arboreze, cu ocasiunea festivităţiloră corpului de pompieri, pe lângă stâgulă ungurescă şi celă românescă şi săsescă, s’a pornită cercetare criminală. Ciudată lucru este, că acelaşă vice-spană, care a ordonată delăturarea stindarte-loră fără scirea comandantului pompieriloră, intentăză acum procesă criminală contra d-!ui Popă pentru că „s’au delăturată slindartele.* Adevărată logică de paşă ungurescă. — Astă4î s’au confiscată, la ordinulă lui Horvath, tote stăgurile câte s’au folosită cu ocasiunea săr-bătoriloră pompieriloră.“
—0—
O colecţiune de cele mai frumose covore şi pături ţăsute de ţărancele din Şeica mare sub supraveghiarea contesei Bethlen pe răsboiele loră primitive, atrage a-tenţiunea generală la esposiţiunea industrială internaţională din Paris şi de curăndă a fostă esaminată şi de ministrulă frances de comerţă Legrand. „Bulletin Officiell* dela 2 Octomvre n. laudă fărte multă producţiunile din Şeica mare.
—o-
Pentru jubileulă ministrului-preşedinte Tisza se pregătescă două albumuri ca presentă din partea Cluşiului şi comitatului Cluşiu. Pe albumuri voră figura, pe o parte emblema familiei Tisza, şi pe alta emblema Cluşiului. Se nu uite ,patrioţii* două lucruri: pe partea ânteiu să se adauge şi ună sobolă, er p’a doua o ferestră spartă.
—0—
Comitatulă Sătmarului a hotărîtă, în congregaţiu-nea dela 8 Octomvre n., ca pentru societatea de ma-ghiarisare „Szechenyi* să se ia o dare de 1%. In contra propunerei a vorbită preotulă română Pelle. 0 asemenea dare e curată jafă.
—0—
Urşii, lupii şi porcii sălbatici au devenită o adevărată calamitate pentru Ardălă. In fiecare 4i amă pute înregistra pagube causate de aceste fiare şi cu tăte astea administraţia nicî o măsură nu ia, ca să cureţe locurile de ele. N’ar pute ministrulă Tisza să nu mai persecute pe bieţii soboli, pe cari nu’i vede şi nu’i găsesce, ci să dispună a se lua măsuri în contra ferăloră, care l’ară pute băga odată în nabădăi ?
—0—
Industriaşii, cari au fostă în 5 Octomvre n. la tăr-gulă din Orăştiă, nu ’şi-au putută scdte nici cheltuielile de drumă, atâtă de mare e lipsa de bani şi prin urmare şi de cumpărători.
1885.
Din Vinţulă de susă se comunică, că culesulă vii-loră se va începe la 26 Octomvre n. Strugurii din a-cestă ană suntă de o calitate aşa de bună, cum n’au mai fostă dela 1866, în canlitate deşi nu suntă pre mulţi, totuşi suntă destui. Culesulă s’a amânată numai pentru ca mustulă să fiă mai bună şi mai cu preţă, după | ce recolta cerealeloră este forte slabă.
—r—
Demetriu Pop o viei, distinsulă artistă română în cântă, baritonislă ală Curţii Regale din Bucurescî şi membru la Opera din Viena, va da în curăndă ună con-certu în Braşovă, convinsă fiind că publiculă de aici scie încuragea totdeuna arta. Ună afişă specială va anunţa 4iua şi programulă.
—0—
Duminecă s’a sfinţită cu mare pompă noua biserică Domniţa Bă laşa, unulă din cele mai frumăse monumente din Bucurescî. Serviciulă divină a fostă o-ficiată de I P. S. Mitropolită primată. Lume multă, din tote treptele societăţii, biserica va sta 15 4**e neîntreruptă deschisă pentru credincioşi.
„Irredenta română" în congregaţiunea comitatului Caraşft-Severintt.
Sub titlulă acesta mai primimă dela ună altă d-nă corespondentă următărele amărunte:
In Congregaţiunea Comitatului nostru ţinută în Lu-goşă la 1 Octomvre a. o., precum veţi fi aflată, a venitfl pe tapetă şi rirredenta română* în raportulă vice-comi-telui. Era de lipsă acesta, se înţelege, căci deocamdată irredenta e calulă de călărită ală compatrioţiloră, trebue şi aici şi mai alesă aici, justificată starea escepţională de care ne bucurămă noi Românii, esclusiva poporaţiune a comitatului. Trebue să se resemtă din totă ţera pe-ricuîulă, :e l’a produsă „irredenta, căci altfelă guvernulă vine în perplexitatea de a nu mai găsi temeiuri apăsâ-riloră eu cari ne oblăduescă.
Iată cum a decursă lucrulă:
In raportulă vice-comitelui este ună pasagiu în care se aecentueză cu mare greutate periclitarea siguranţei şi liniştei publice prin „irredenta română.* Deocamdată însă asigură vice-comitele congregaţiunea, că pănâ acuma nu a aflată încă nicî o legătură între făuritorii proclama-ţiunei şi între poporulă din acestă comitată, dar fiindă cercetarea în curgere, va raporta în congregaţiunea proximă despre resultatele ei.
Dl Mihailu Bejanu, ună română de altfelă, dar notară publică, funcţionară ungurescă, ornă înstărită din meseria sa, află de lipsă a face la raportulă vice-comitelui unele observări neesenţiale cu privire la căuşele sanitare şcolare, apoi cu o hotărire şi o lăpădare de sine vrednică de o causă mai momentăsă, reveni la păgubaşa de irredentă, că să-şi facă datoria, pentru care era înscenată totă păşirea dsaie. Dlui 4‘se:
♦	Irredenta română a vătămată cu provocările sale simţulă patriotică ală Româniloră, cari nu pentru bani seu alte avantage, ci curată din iubire ţine la acăstă patriă, cari alăturea cu Ungurii s’au luptată pentru libertatea şi independinţa ei; căci când guvernulă imperială a provocată pe grăniceri în contra Unguriioră, poporulă română cu Ungurii s’a luptată umără la umărO, cari şi dinastiei şi tronului pururea a fostă credincioşii etc., de aceea cu scârbă şi indignaţiune desaprobă pasulă irredentei, şi asigură pe dlă vice-comite că p6te fi sigură de spriginulă său şi ală fîe-cărui română în cercetarea criminaliloră irredentişti.«
Vice-comitele încă e de părere, că poporulă română e cu multă mai blândă şi pacinică, decâtă să facă legături cu iredenta, dar 4ice dsa, potă fi între Românii din acestă comitată unii rătăcită, pre cari îi va urmări şi îi va da justiţiei spre pedepsire.
După acestea luând cuventulă bravulu nostru Bn-dicanu, 4*se:
♦	Enunciaţiunea d-lui Beşană nu m’ar fi îndemnată să iau cuventulă, căci naţiunea română, nici nu are
FOILETONtJ.
Literatura, liaid/acesca.
de A. D. Xenopolă.
Deşi mişcarea năstră literară este în destulă de restrânsă, totuşi suntă unele ramuri ale ei cari, deşi forte gustate de o clasă numărosă a poporului, au rămasă aprope necunoscute de aşa numita societate cultă Intre aceste ramuri necunoscute socotimă, că cea mai însemnată este literatura hai du căscă.
Esistă anume o mulţime de scrieri, cari se îndelet-nicescă cu viăţa haiduciloră, a aceloră figuri răsbunătore a nedreptăţii sociale şi politice din vremile privilegiuriloră, figuri pe cari poporulă românescă le adăpostea la sînulă său în epoca împilărei turcescî şi grecescî.
Enumărămă următorele povestiri haiducesc!, cari ne au trecută prin mâni: 1) Haiduculă Ţandură, 2) Iancu Jianu, 3) Bujoră, căpitană de haiduci, 4) Mortea lui Bu-joră, 5) Bostană, haiducă naţională, 6) Ioană Tunsu, 7) Ghiţă Gătănuţă, 8) Gorbea, nuvelă originală, 9) Geauşă, hotulă Moldovei, 10) Grozea, mare haiducă naţională,
11) Codrea, ună mare haiducă naţională, 12) Tâlhăriile banditului Mihailă Bunea, 13) Mina haiducesa.*)
Din acestea, numerele 1—7 suntă scrise de d. F. Macri, 8—9 de d. Ştefană Stoenescu, 10—12 de ună anonimă P. şi 13 de d. George Baronzi. Deşi alcătuite de autori deosebiţi, caracterulă tuturoră acestoră isto-riore este unulă şi acelaşi: descrierea împilăriloră şi ne-dreptăţiloră suferite de poporulă română dela Grecii şi Turcii, cari jefuiră, ţăra şi punerea în lumină a unora individualităţi puternice, cari suferiseră câte o nedreptate deosebită de mare şi cari se hotărăscă a se arunca în naiduciă, pentru a răsbuna asupra clasei injuria suferită dela individă, lstoriorele suntă ţăsute cu o intrigă de obiceiu forte simplă, din care voimă'să dămă aici analiza câtorva:
In C o r b e a, d. Stoenescu întâlni pe ună ţărână voinică şi iubită de tote satele de prin prejură, pentru voi-nicia iui, care iubesce pe fica unui boeraşă d. Arhon-dărescu.
Ună grecă însă Varicosă, devenită din bragagiu mare proprietară, voiesce să ia de soţiă pe frumăsa Maria.
Părinţii, cari se uitau numai la bogăţia viito-
*) Cele mai multe apărute în editura Cucu din Bucurescî.
rului soţă, înşală pe copilă cu vestea năprasnică adusâ de ună servă, pusă la cale dinainte, despre mărtea lui Corbea, şi fata, după ce leşină şi apoi se liniştesce, este nevoită să urmeze la altară pe dihania de grecă. Corbea ajunge însă în sată tocmai când se făcea nunta, pân-desce pe ferăstră şi vă4endă pe grecă la piciorele iubitei Iui într’o cameră laterală, sare pe ferestră, scote unii pistolă şi ucide pe Varicos, faptă care-lă împinge in haiduciă.
Grozea rămăsese orfană de părinţi numai în verstă de 14 ani, fără nicî ună ajutoră. Era iarnă şi bietulă copilă n’avea ce mânca. Se duse deci la arendaşulă moşiei, ună Grecă înaltă, spătosă, cu barba roşiă şi ochii mici, şi îi ceru ajutorulă său şi mai alesă ceva de mâncate. Greculă îi răspunse cu cru4ime: »Nu eşti bună de muncă şi nu eşti rudă cu mine,* şi ordona sS-lă dea afară. Elă găseşce in sfârşită adăpostă la ună ţărână Toma, care avea o copilă ca de 9 ani. Trăindi) Grozea mai multă timpă în casa lui Toma, elă începu să iubescă copila şi să fiă iubită de ea. Greculă Mega-lichiades reclamase însă pe săteni şi aceştia fuseseră osândiţi la nisce sume nedrepte, pentru cari li se vănduseră vitele.
Acestă neomeniă redeştăptă în mintea lui Grozea alungarea lui din casa boerăscă, atunci când rămăsese orfan şi elă răscdlă pe ţărani contra lui Megalichiades. Acesta
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
Nr. 220.
rlip.*!, nici nu a rămasă pe d-lă Beşană să-i spele obrazulă in fata autorităţii pub’ice, ci ra’a îndemnaţii apostrofarea vice-comiteiui despre unii rătăciţi sub care cuvântă decă a înţelesă pe cei nemulţărniţî, atunci sciu, că şi la mine i-a mersă gândulă, căci am esperiată şi pănă acum dragostea d-sale. Da, eu suin nemulţumită şi cred că mai dreptă interpretezQ sentimentele poporului românescă din acestă comitat ă, când susţină, că şi acesta e nemul-ţâmită cu sistema actuală, în care tote bunătăţile vieţii publice şi tote venitele statului se întrebuinţeză numai pentru susţinerea şi întărirea elementului maghiară ; eră interesele şi drepturile naţionalităţiloră suntă nesocotite, bărbaţii loră lăsaţi fără pită s’au silită a lua lumea in capă.
Cu acestă stare a lucruriloră nu putemă li mulţă-miţî, noi însă pentru acestă convingere a ndstră nu putem fi declaraţi de rătăciţi, nici identificaţi cu irredenta română, căci niciodată nu ne-amă luptată decâtă cu arme legale şi pe terenă legală. Aceia, cari în nemulţă-mirea loră, produsă prin sistema rea şi stricăciosă, au Încercată a recurge la arme illegale, suntă desperaţi, noi îi compătimimă şi îî combatemă. Asecurările d-lui Be-şană basate pe istoriă suntă întemeiate, căci părinţii noştrii s’au luptată alăturea cu Ungurii pentru patria comună, der o scie d-lă Beşană şi toţi o esperiămă pe fiă 'are (fi, că orice asigurări să facemă, Ungurii nu ne credo nimică, căci politica loră de esclusivitate nu le iartă a ne crede, fiindcă ei au lipsă de acestă necredinţă, ca de ună pretestă, pentru ca să potă continua sistema lord avantagidsă, âr nouă desastruosă. Er în privinţa alipirei şi fidelităţii cătră tronă şi dinastiă, pe Unguri nu-iî putemă privi de singurii păzitori ai aceleia, lase-o a-cesta poporeloră din ţără, şi deosebită poporulă română nu are lipsă a lua învăţătură dela nime în astă privinţă, căci noi Românii nu a mă scrisă nici când şi nu vomă scrie pe stegulă nostru acea, ce s’a buciumată la 1849 că dinastia, care dă pradă esistinţa unui poporă, renunţă la credinţa şi fidelitatea acestuia.
Dlă vice-comite (fice, că nu a aflată legături între •irredenta română1’ şi populaţiunea din acestă comitală, mă bucură de acesta şi credă că nici nu va află, der stăruiască şi la mulţămirea poporului, stăruiască la realisarea egalei îndreptăţiri, atunci încă îşi va împlini o datorinţă sacră cătră patriă şi cătră poporă şi irreden-tiştîîn acesta comitată, precum nu au fostă şi nu suntă nici nu voră fi.
Sijlvio.
preşedinte ală comitetului şcolară, a adusă lucrulă acolo j încâtă îmbunătăţindu-se starea fondului scălei şi contându şi la ajutorulă Asociat, transilvane se va pute susţină şi ună invăţătoră secundară. Românii din cerculă La-puşului îi voră fi pururea recunoscătoră d-lui Mânu pentru stăruinţele sale.
înainte de a fini, aducă aminte Lăpuşeniloră ce a ce a disă ună distinsă bărbat ă română: * pârghia prin care o societate se pote ridica la nivelulă binelui şi ală adevărului este instrucţiunea, de ea ca de o stânca se sfarmă miseria, ignoranţa şi prejudiţiulă.« Deci să ne nisuimă cu toţii a asigura viitorulă acestei scole, să tin-demă mâna de ajutoră prea stimatului preşedinte ală comitetului scolei ca să ne vedemă realisată dorinţa fierbinte, înflorirea scolei din Lăpuşă.
Să ne punemă la inimă şi să ne îngrijimă de cres-cerea şi instrucţiunea tinerimei căci precum (fice acelaşă bărbată distinsă: »Ună poporă a putută trăi întrecută cum a dată D<Jeu, lăsândă seu nelâsândă urme de esis-tenţa sa, der de astăcjî înainte garanţa, că ună poporă va pute trăi este numai în instrucţiune.* Şi erăşî: »scola este pentru viitorii cetăţeni mai multă decâtă ună isvoră de cunoscinţe folositore în societate, ea devine Iordanulă în care sufletele tinere primescă adevăratulă boteză ală patriotismului."
Scola română din Lăpuşulă-uugurescă dela înteme-iarea ei pănă în presentă a fostă pentru Românii din cerculă nostru adevărată vatră de patriotismă la care s’a încălzită inima tinerimei. Urmândă întru t6te prescrise-loră legei şi scopului fundatoriloră ei, s’a nisuitâ în linia paralelă a răspândi cunoscinţa limbiloră patriei, er faţă de limba română s’a ţinută strînsă de (fis’a: «limba nostră română trebue învăţată şi iubită nu numai fiindcă e cea mai fmmosă şi ne aparţine, der fiindcă este cea mai mare şi mai adevărată urmă ce gigantica Romă a lăsată în lume.»
n.	u. s.
SOIRI TELEGRAFICE.
SCOLA DIN LÂPUŞO.
Din cerculă Lăpuşului, 1 Oetorrvre 1885.
Dle Redactoră! Sunt în plăcuta posiţiune de a ve comunica o scire forte îmbucurătore pentru românimea din acestă ţinută. In o corespondenţă, „de sub Cibieşiu* cu data 1 Martie a. c. publicată în Nr. 47 şi 48 ală preţuitului D-vostre diată, s’a făcută o descriere mai detaiată a scoleloră române centrale din comitatulă Sol-nocă-Dobăca şi în specială despre sco’a principală din Lăpuşulă-ungurescă. In acea corespondenţă se (fice : „decăderea acestei scole ar aduce cu sine decăderea învăţământului şi a instrucţiunei în întregă cerculă (Lăpuşului).“ Şi pe dreptă. In întregă cerculă nostru abia se mai pote afla vr’o scălă de „ddmne ajută." Apoi unde să se pregătescă copii pentru gimnasiu, decâ nu în scăla acăstă?
Din anulă 1878 pănă acum, funcţionâ în acea scălă numai ună învăţătoră. Împrejurările grele materiale pricinuiau acăsta, şi cu toţii priveamă cu durere la decăderea acelei scole, care era odată în flore şi-’şî producea fructele binefăcătore. Dorinţa primă a tuturoră era, ca să se pătă ridică încă barem! ună postă de învăţătorii secundară, la ceea ce ţintea şi corespondentulă a-mintitO »de sub Gibleşă." Şi acesta o amu ajunsă.
Acăsta dorinţă ni s’a realisată prin stăruinţa şi îngrijirea neîntreruptă de acestă scolă şi de sortea ei a stimatului d-nă Gabrielă Mânu adv. în Deşiu, care, ca
(Serv. part. ală «Gaz. Traos.«)
TERGU- MUREŞULUI, 14 Octomvre. — Părecliea princiară de cordnă, archiducele Fri-dericti şi o numărdsă suită au sositu a^î dimi-ndţă aci. După o scurtă şedere, şi-au continuată călătoria la Gurghiu, unde voru face vânătdre. S’a luată în perspectivă, a face o visită părechei regale la Sinaia.
CLUŞIU, 14 Octomvre. — Comitetulă re-uniunei de cultură (?) a hotărîtă să se prelucreze ună plană pentru reconstruirea Ardeiului (ce năsdrăvăniă o mai fi şi asta ? — Red.) şi stabili ordinea de lucrări pentru filiale, care suntă deja în numără de 30.
CONSTANTINOPOLtT, 14 Octomvre. — înarmările Turciei continuă, deja ară sta la dis-posiţiă 150,000 de 6meni.
VIENA, 14 Octomvre. — Editorulă £6iei slave „Levu (Leulă), Reyskal Lazansky, a fostă arestată pentru diferite delicte de escrocheria (înşelătoria.) — Cercurile Vienei suntă în violentă agitaţiune în contra propunerei făcute de Menger, ca să se restrîngă răpausulă de Duminecă. Antisemiţii au intenţiunea să arangeze ună meetingă de alegători.
DIVERSE.
Ună remăşagtt curiosă. — Două domne dintr’ună oraşă din Francia s’au prinsă să vorbescă repede şi să vadă, care din ele va pronunţa mai multe cuvinte în-tr’ună spaţă de timpă hotărîtă. T6te amicele se aflau presente şi din nenorocire, apucate fără îndoială de contagiune, turburară cu şoptele loră şedinţa în timpă de mai bine de o jumătate de oră. Fiecare din cele două companidne a vorbită trei ore succesivă. Una din cele două domne a pronunţată astfelă 203,560 cuvinte, re-presentândă 1.252,864 litere. Acestă dămnă cetea ună foiletonă de Eugene Sue. Cealaltă a pronunţată, în acelaşi timpă, 293,611 cuvinte, representândă 1,710,715 litere, adică cu o a treia parte mai multă! Juriulă însă a observată, că acesta din urmă n’a putută reuşi să vorbescă cu o iuţălă aşa de mare decâtă (ficândă, mai jumătatea timpului, rău de amicele sale. Rivala sa a protestată şi a pusă rămăşagă 1000 lei că, pe acestă terenă, ea va vorbi mai iute decâtă adversara ei. O a doua încercare se va face.
*
* *
0 fatală greşelă comisă de unti medică. — Ună evenimentă tragică a impresionată într’ună modă fărte viu o parte din populaţia oraşului Nimes, scrie VItalie. Etă faptele; O ddmnâ Rassignier se presintă, acum câteva, (file la doctorulă Peladn, din stada Vierge, ca să-lă cousulte în privinţa unei indisposiţiunl, de care suferea de câtva timpă. Tânărulă medică scose dintr’ună dulapă o cutiă ce conţine nisce prafă şi o dete bolnavei. D-na Rassignier gustă din acestă prafă şi găsindu-lă amară (fise doctorului că nu’lă poate lua. Doctorulă îî răspunse: »Nu te teme de nimică, acestă prafă nu pdte fi decâtă de ună efectă salutară*, şi, pentru ca să dea a sancţiune cuvinteloră sale, elă însuşi înghiţi o dosâ ore-care din acelă prafă. Domna ’lă saluta şi eşi. Apropiindu-se de locunţa ei, ea tu cuprinsă d’odată de unu rău şi căcfij. Vecinii se grăbiră să-i vină în ajutoră şi o transportară la domiciliulă ei; mediculă celă mai din apropiere, d. Casimir, fu chiemată îndată. După o scurtă cercetare el constată primele simptome ale unei otrăviri. Nisce vomitive ce-i fură administrate cu dibă-ciă determinară o reacţiă în starea bolnavei, care putu în fine să dea esplicaţia celoră întâmplate. Doctorulă Casimiră băgă numai decâtă de semă fatala greşălă a colegului său care, în locă de ună pravă laxativă, întrebuinţase strichnina. Cu toţii alergară la d. Peladană, care fu găsită pe scânduri inanimată; nenorocitulă fu-spse trăsnită în cabinetulă său, de teribila otravă, câteva momente după plecarea clientei sale. D-na Rassignier este cu totulâ afară de pericolă.
* *
*
0 reuniune sau societate nouă secretă s a formată în Germania. Scopulă acestei societăţi secrete este, de a esercita artele Buddhiştiloră esoieriţl. Societatea stă sub conducerea secretă a adepţiloră teoriei Coot-Houmi în India şi are ca preşedinte ună Dr. St. S. din Munchen. Membrii se recruteză mai cu sămă din aristocraţiă şi dintre ămenii învăţaţi. Buronulă Carolă du Prel din Munchen şi baronulă Hoffmann din Lipsea, cari suntă cunoscuţi in cercurile omeniloră învăţaţi, stau în legătură cu acestă societate. Doctrina esoterică s’a păzită pănă acuma cu multă geloziă. Vederile naturalistice dintr’ân-sa suntă cu totulă nouă cugetătoriloră europeni. En-glesulă A P. Sinnetti a cercată mai ântăiu ca să dea o haină sciinţifieă doctrinei esoterice, care este doctrina causeloră spirituale şi a efecteloră loră, a conşciinţe. supraterestre, a desvoltării său evoluţiunii universuluii Elă (fice, că acăstă doctrină este unica doctrină religiosă, care se pote împăca uşoră cu adevărurile acelea ale sciinţeloră naturale, care le-au produsă scrutările cele nouă pe tărâmurile eorăspun^ătore.
Editoră : Iacobă Mureşiann. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
însă năbuşeşce răscdla cu dorobanţi şi pune mâna pe Grozea, care e închisă împreună cu alţi 30 de ţărani, şi stau la închisdre 7 anî. Scăpândă de aci cu 17 cari mai rămăsese în viaţă, se constitui în bandă sub conducerea lui Grozea, care răsbunâ apoi, prin multe morţi şi jăfuirî ale ciocoiloră, suferinţele poporului.
Prin împrejurări de acestea suntă împinşi toţi eroii scrieriloră ce analisămă în viăţa haiducăscă. Pentru a menţinea interesulă, autorii mai ţesă în lăuntrulă povestirii loră câte o intrigă, care nu se legă cu începutulă. Aşa d. e., în haiduculă Grozea amorulă unuia din banda lui Grozea, Alexe, pentru soţia căpitanului său. Atâlă ţăsătura intrigei este slabă în tote aceste scrieri, câtă şi apropierea de adevără, după care romanulă se cere a tinde în (filele năstre, nu este respectată. Aşa, spre esemplu, în Corbea găsimă în destulă de estraordinară ca iubita acestui ţărână să fiă o fetă de boeră, fără a se motiva prin nimică acestă amoră nepotrivită. Apoi ce să (ficemă despre consecvenţa autorului în descrierea figuriloră ce le pune în scenă, când la începută face pe Maria cu părulă aşa de blondă, încâtă abia se deosebia de rîulă de betălă ce-i curgea pe umerile sale, pentru a o preface peste câteva pagine în o brună cu părulă negru ca pana corbului.
Ca stilă, aceste scrieri lasă erăşî de dorită. Limba îq care ele suntă alcătuite, este plină de franţuzisme şi
întorsătura frasei nu este de locă poporală, precum ( vrea să fiă subiectulă ce ele trateză. In deobşte aceste! producţiunî suntă mai pe josă de mediocre şi cu t6te acestea ele au ună mare răsunetă în poporulă nostru. Este, pentru a (fice astfelă, singura literatură într’adevără căutată.
După câtă am aflată, se vândă pe ană din aceste scrieri mii de esemplare şi de aceea numărulă loră sporeşce pe <fi ce merge. Este o clasă întregă de omeni, care le cetesce, pe care îi interesâză, cărora le procură o adevărată petrecere intelectuală, omeni cari de altfelă ’n’ară găsi o plăcere la cetirea unora novele de altă genă, de altminteri bine alcătuite şi frnmosă stilisate.
Care să fia esplicarea acestui faptă în destulă de extraordinară, ca într’ună timpă de linişte, de vieţă orânduită, de justiţiă echilibrată, în care nu mai ai nevoia să-ţî faci dreptatea singură, să se iubâscă de poporulă nostru tocmai tre(firea aceloră figuri, cari represintau altă dată simbolulă desordinei sociale? Cum se face de haiducii suntă atâtă de iubiţi şi celebraţi în timpurile ndstre ?
Noi credemă, că acăstă reîntorcere a minţii poporului cătră trecută, acestă interesare pentru suferinţele unui timpă ce ne atinge de aprdpe, este ună semnă viu
ală iubirei de ţeră ce se manifestâză în elă. Când străbunii noştri suferiau, ei suferiau individuală; îî dure apentru dânşii nu atâtă pentru ţera loră, căci răulă obştescă dispărea înainte mărimii răului indi viduală.
Astăzi când poporulă nostru simpatisâză cu acei răsbunătorî ai sortei sale amărîte, elă este însufleţită de ună simţământă generală, altruistă, cum spună moraliştii secuiului nostru, şi trebue să ne bucurămă vă-(fendă acestă interesare a poporului de trecutulă său, orî câtă de inperfectă ar fi forma literară, în care acestă intereseă s manifesteză.
Apoi orî cum să fiă, aceşti haiduci, cari desfidă în-trega organisare socială, cari se pună în luptă cu tătă puterea statului pentru a răsbuna nedreptatea loră, suntă figuri interesante, dramatice; este partea seriăsă din vieţa năstră, lăsată de timpulă trecută, pe când actualitatea ce ne înfăţişeză ea?
In imensa ei maioritate o galeria de caraghioşi, buni de a fi trecuţi sub biciuirea satirei şi a comediei, iar nu nişte figuri cari să insufle simpatie celoră ce voră priAi la ele.
„ Vonta Naţională".
Nr. 220.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Ctursuitt la bursa de Viena
Bursa de Bucuresci.
din 13 Octombre st. n, 1885,
Cota oficială dela 28 Septemvre st. v. 1885.
Cursuîu pieţei Braşovfl
din 12 Octombre st. n. 1885,
Rentă de aură 4% . . . 96 45 Rentă de hârtiă 5% . . 89.30 Imprumutuld căilord ferate
ungare................148 —
Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostd ung.
(1-ma emisiune) ... 96.— Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostd ung.
(2-a emisiune) .... 125 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostd ung.
(3-a emisiune) .... 109.— Bonuri rurale ungare . . 101.50 Bonuri cu cl. de sortare ICI.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişd..................102.25
Bonuri cu cl. de sortarelOl 50 Bonuri rurale transilvane 101.50 |
Bonuri croato-slavone . . 102.— Despăgubire p. dijma de
vind ung................... 97	75
Imprumutuld cu premiu
ung.....................117.
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului .120. Renta de kărtiă austriacă 80 80 Renta de arg. austr. . .	81.60
Renta de aurd austr. . . 108 45 Losurile din 1860	. . . 133 75
Acţiunile băncel austro-
ungare ................. 854	—
Act. băncel de creditd ung. 280.25 Act. băncel de creditd austr. 278 50 Argintuld —. — GalbinI
împărătesei............ 5.98
Napoleon-d’orI...........10.00
Mărci 100 împ. germ. . . 61.90 I Londra 10 Livres sterlinge 125.25
Renta română (5%).	.	.	.
Renta rom. amort. (5°/0) .	.
» convert.. (6°/0)	.	.
împr. oraş. Buc. (20 fr.) .	.
Credit	fonc. rural	(7°/0)	.	.
»	„	»	(5°/o)	.	.
>	*	urban	(7°/0)	.	.
•	»	>	(6°/o)	.	.
*	*	*	(5°/o)	•	•
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	» Naţională
Aură..........................
Bancnote austriace contra aură.
Cump.	v6nd.
86	867,
92	93
87	88
30	32
1007a	1017a
857a	867a
97	98
90	91
807a	817.
1120	1130
250	255
205	210
12.25	12.75
. 2.02	2.04
Bancnote românesc! . .	. Cump.	8 82	Vend. 8,86	
Argint românesc ....	j	8.75	*	8.80
Napoleon-d’ori .....	»	9.96	A	10-
Lire turcesc!		»	11.17	»	11.25
Imperiali		»	10.15	»	10.20
Galben!		»	5 90	»	6,-
Scrisurile fonc. »Albina«	• *	100.50	A	101,~
Ruble Rusesc!		»	122.—	»	123.-
Discontulă	...	»	7—10 °/o pe ană.
Mh Numere singuratice ă 5 cr. din „Gazeta Transilvanieiu se potti cumpăra în tutungeria lui I. GMOSS.
Concursă.
Pentru ocuparea postului de învăţătorii la şcdla confesională greco-catolică din comuna MOCODU în vicariatulu NăsSudului, cu unu salariu anualii de 200 fl. v. a. şi cuartiră liberii, se escrie concursă.
Doritorii de a ocupa acestă postă au a-şî aşterne suplicele provăijute cu documentă de cualificaţiune şi din limba maghiară la subscrisulă se-nată scolastică pănă în 25 Octomvre 1885 st. n., în care la 2 6re va fi alegerea.
Din şedinţa senatului scolasticii gr. cat.
Mocodă în 11 Octomvre 1885.
Preşedintele:	Notarulu \
Leontl Verticfl.	Ştefanii Puica.
AVISU.
Aţe de cusută pentru maşine, depănate pe rotiţe, lungimea firului 275 metri, jproductă Austriacă, propria fabricaţiune a vestitei firme „Math. Salcher & Sohne“ în Viena, apărate prin registrata marcă de „le- .
i
bedew la c. r. tribunalulă pentru comerţă în Viena, care concurăză aţi; cu cualitatea supremă câtă şi în costă cu ori ce asemenea productă en* glesescă, încâtă totă mai tare ocupă terenu consumărei.
Depositulă acestei aţe unde se consumă după preţulă originalii se află pentru urbiulă Braşovului şi ală comitatului esclusivă numai la >
Szent Ivânyi Soma.
Strada Vamei. 564.
Anunţămti acelorii onoraţi cetitori ? cari voru binevoi a se abona la foia nostră de aici încolo,
că avemfl încă în reservă numeri dela începutultl anului 1885 prin urmare potu se aibă colecţiunea completă.
Mersuld trenuriloru
pe linia Predealil-Budapesta şi pe linia Teiuşii-Aradii-ISiidapesta a tei ferate orientale de stată reg. nng.
JPredealii-Budapesta
BucurescI
Predeală
Timişd
Braşovâ
Feldiâra
Apatia
Agostonfalva
Homorodd
Haşfaleu
Sighişora
Elisabetopole
Mediaşd
Copsa mică
Micăsasa
Blaştu
Crăciuneld
Teiuşă
Aiudd
Vinţuld de susd Uiora Cacerdea OMrisă Apahida
Cluşiu
Nedeşdu GhirbSu Aghirişfl Stana Huiediutt Ciuda Buci a Bratca R5v
Mez6'-Telegd Fugyi-V âsârhely Vârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny Szolnok Buda-pesta
Viena
Trenii
de
ersăne
Trenîi
accelerat
5 00
Trend
omnibus
Trenii
omnibus
6.22
7.01
7.33
8.01 8.45
9 45 9.47 10.11 10.44
10.51 H1.18 11.36
11.51 12.23
7.45
12.50
1.09
1.40
2.27
2.55
3.38
4.17
4.47
5.42
10.10	1.19	7.37	—
10.29	1.30	8.01	—
10.39	1.37	8.21	—
11.19	2.05	9.05	—
11.54	2.25	9.43	—
12.12	2.36	10.02	—
12.56	—	6.20	—
1.30	3.13	6.59	—
1.45	—	7.15	—
2.11	3.40	7.43	—
2.55	4.01	8.29	—
3.17	—	8.55	—
3.21	—	9.04	—
3.31	4.24	9.12	—
4.09	4.49	10.23	—
5.36	—	12.32	—
5.56	5.58	12.59	—
6.08	6.08	—	8.00
6.29	—	—	8.34
6.45	—	—	8.59
7.00	—	—	9.34
7.26	—	—	10.16
7.48	7.14	—	11.04
8.28	7.43	—	12 17
8.47	—	—	12.47
9.06	—	—	1.21
9.26	8 22	—	2.05
10 01	8.48	—	3.08
10.20	—	—	3.39
10.30	—	—	3.55
10.37	9.13	—	4.01
10.51	9.18	10.37	—
12.37	10.31	12 5)	—
2.58	12.07	4.45	8.22
600	2.10	10.05	10.30
6.35	2.45	10.50,	—
3.00	8 09	6.05	—
Budapesta—Predeal ii					
	Trenă omnibus	Trenă accelerat	Trenă omnibu	Trenă s de persone	Trenă omnibus
Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny	6.47 10.37 1.44	7.15 1.45 3.41 5.21		1	—
			3.15 7.29 8.27	6.20 9.11 11.26	8.00 11.40 2.31
Oradea mare	5.33	6.41	—	1.28	—
Vârad-Velencze	—	—	9.45	2.00	—
Fugyi-Vâsârhely		—	9.59	2 11	—
Mezo-Telegd	—	7.14	10.28	2.31	—
Rev	—	7.42	11.36	8.18	—
Bratca	—	—	12.10	3.41	—
Bucia	—	—	;i2.43	4.01	—
Ciucia	—	8.31	1.31	4.26	—
Huiedin	—	9.01	2.56	5.08	—
Stana	—	—	3.29	5.27	—
Aghiriş	—	—	4.00	5.50	—
Ghirbău	—	—	4.18	6.02	—
Nedeşdu	—	—	4.36	6.24	—
Clttşiu |	—	10.01	5.05	6.43	—
	12.05	10.16	—	7.03	—
Apahida	12.31	—	—	7.26	—
Ohiriş	2.16	11.24	—	8.51	—
Cucerdea |	3.12 3.32	11.43 11.45	—	9.31 9.43	.
Ui5ra	3.41	—	—	9.51	—
Vinţuld de susd	3.50	—	—	9.58	—
Aiudd	4.25	12.08	—	10.24	—
Teinştt	4.50	12.22	—	10.41	—
Crăciuneld	5.41	—	—	11,28	—
Blaşd	6.02	1.2.57	—	11.44	—
Micăsasa	6.40	—	—	12.18	—
Copşa mică	7.00	1.27	—	12.36	—
Mediaşd	S i-a	1.45	—	1.22	6.01
Elisabetopole		2.06	--	1.56	6.40
Sigişdra	—	2.31	—	2.34	7.20
Haşfaleu	—	2.50	—	3.02	8.01
Hornorod	—	3.48	—	4.41	10.05
Agostonfalva	—	4.19	—	5 30	11.02
Apatia	—	4.34	—	6.031	11.3"
Feldidra	—	4.53	—	6.35	12.14
Braşovă | Timişd			5.20	—	7.14	1.09
	—	5.30	—			1.50
	—	6.071	—	—	2.48
Fredeală | BucurescI			6.32	—	—	3.23
			7.30	—	—	4.56
		11.35			9.4C
Nota: 61 ele de n6pte sunlfl ceie dintre liniile grâse.
Tipografia ALEXI, Braşovă.
Teiuşft- k r adft-Budapesta				Budapesta- &radft-Teiuşft.			
	Trenă	Trenă	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibus	omnibus	persăne		persăne	accelerată	omnibus
Teiuşft	11.09	—	3.56	Viena	11.00	7.15	—
Âlba-Iulia	11.46	—	4.27	Budapesta	8.05	1.45	8 UU
Vinţulă de joşii	12.20	—	4.53		11.02	3.44	11.40
Şibotă	12.52	—	5.19	oZOluOK |	11.12	4.02	12 00
Orăştia	1.19	—	5.41	Aradft	3.37	7.53	6.25
Simeria (Piski)	1.48	—	6.08	Glogovaţă	4.13	—	619
Deva	2 35	—	6.39	Gyorok	4.38	—	6.46(
Branicîca	3.04	—	7.04	Paulişă	4.51	—	7.00
îlia	3.36	—	7.29	Radna-Lipova	5.10	—	7.23
Gurasada	3.50	—	7.41	Conopă	1 5.38	—	7.51
Zam	4.25	—	8.12	Berzova	5.57	—	8.10
Soborşin	5.09	—	8.49	Soborşin	6.42	—	5.58
Bărzova	5.56	—	9.29	Zam	7.14	—	9.28
Conopă	6.18	—	9.49	Gurasada	7.43	—	9.56
Radna-Lipova	6.57	6.14	10.23	Ilia	8.01	—	10.17
Paulişă	7.12	6.30	10.37	Branicîca	8.21	—	10.38
Gyorok	7.27	6.47	10.52	Deva	8.47	—	11.05
Glogovaţă	7.56	7.17	11.18	Simeria (Piski)	9.05	—	11.23
Aradtt	8.10	7.32	11.32	Orăştiă	10,10	—	12.24
	2.39	12.00	4 51	Şibotă	10.43	—	12.53
UJUvlllvik ^	3.16	12.14	5.10	Vinţulă de josă	11.04	—	1.22
Budapesta	7.10	2.10	8.16	Âlba-lulia	11.19	—	1.40
Viena	“ 1	o o cd	6.05	Teluşft	12,05	—	2.24
Âradă-TiMişâra				Simeria (Piski) £*etroşenl			
	Trenă	Trenă de	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibus	persăne	persone		persone	omnibus	omnibuf
Aradft	6.00	12.55	8.25	Simeria	6 30	11.50	2.23
Aradulă nou	8.25	1.21	8.36	Strein	7 05	12.27	3.00
Nămeth-Sâgh	8.50	1.46	8.54	Haţegă	7.53	1.19	3.49
Vinga	7.19	2.18	9.13	Pui	8.16	2.10	4.40
Orezifalva	7.38	2.36	9.25	Grivadia	9.33	2.57	5.28
Merczifalva	7.56	2.53	9.36	Baniţa	10.11	3.35	6.07
Timlşftra	8.42	8.40	10.06	P etroşeul	10.43	4.04	6.99
Timişftra- Arad ft				Petroşeui—Siuieria (Piski)			
	Trenă de	i Trenă de 1	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă
	pers6ne	persone j	omnibus		omnibus	omnibus	de pers.
Tinafşdra	6.07	12.25	5 00	Petroşeui	6.49	9.33	528
Merczifalva	6.40	1.16	5.50	Baniţa	7.27	10.14	6.U8
Orezifalva	6.51	1.34	6.07	Crivadia	8.06	10 54	6.4-
Vinga	7.08	2.04	6.32	Pui	8.50	11 ?7	7.35
Nămeth-Sâgh	7.23	2.25	6.53	Haţegă	9.31	12 17	8 02
Aradulă nou	7.40	2.54	7.24	Streiu	10.16	12.58	8 44
U Aradft	7 50	310	7.40	Simeria	10 53	1,35	9.15
I