f

REMCţlCNEA ŞI AI>MIS ţSXl l’ţ’U'XEA >
BRAŞOVfJ, piaţa mare Ni. 22.
,<jrAZETA“ IESE ÎN FIECARE DI.
J	f
Pe u a il a n fi 1.2 fior., pe ş â s e luni 6 fior., pe trei luni 8 fior. JlOHiânia şl străiaătato:
Pe a n fi 40 fr., pe ş 6 s e luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANULU XLVIII.
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNGI URILE:
O seriă garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
SortsorT nefranoate nu «e prlmesou. — ■aniuorlpte nu ne retr&mltu.
m 218.
Luni, Marţi T (13) Octomvre.
1885.
Nou abonamentu
la
„ Gazeta Transilvaniei
Cu I Octomvre si v. 1885 se începe untt nou abonament A, ia care învitămu pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre.
Preţultt Abonamentului:
Pentru Austro-Uugai’Ia:
pe trei luni 3 fl. n Şese ,,	6	,,
,, unu a nu 12 „
Pentru România şt străinătate:
pe trei luni 10 franci „ ş6se „ 20	„
„ unu anu 40	„
Rugămă pe domnii abonenţî, ca să bine-voiascâ a-şl reînoi de cu vreme abonamentulă, ca se nn se întrerupă espediţinnea diarului.
Domnii ce se voră abona din nou să binevodscâ a arăta şi posta ultimă.
‘Administraţiunea «Gazetei Transilvaniei».
Braşovft. 30 Septemvre 1885.
Avându în vedere g6na, ce au pornit’o în t6tă ţâra autorităţile maghiare în contra Româ-niloră de când cu apariţiunea fatalei proclama-ţiuni a aşa (jisei „Irredente române“, amu trebui să ajungemu la conclusiunea bănuitdre, că acea proclamaţia este unu făfcu ungurescă şi că pla-nulă diabolicii a fostă de a o adresa mai multoru persâne, cari se distingă printr’o purtare dâînnă, spre a câştigă astfelu unu pretecstu pentru prigonirea acestoru bravi şi leali cetăţeni de naţionalitate română.
Este bătătorii la ochi, că încă nici pănă a<ji n’a încetate presa guvernamentală maghiară de a esploatâ în contra Româniloră acea proclam aţiă. De când au reluată frânele guvernului în mâna loră, Ungurii n’au făcută alta decâtu a înegrij în t6te modurile bunele intenţiuni, lealitatea şi patriotismulă luptătoriloră pentru drepturile na-ţiunei române din acestă stătu, a le înegrl înaintea ţărei, a tronului şi a opiniunei publice europene. La 1867, ca şi mai târziu, ca şi a(ji scopulu guvernanţiloră unguri a fostă şi este de a compromite causa română şi de a ne presentâ pe noi, cari luptămă pentru ea ca pe nisce elemente periculdse statului şi monarchiei.
Eată cum trebue să ne esplicămu faptulu că organulă d-lui Tisza, „Nemzet,“ dela 9 Octomvre c. se folosesce într’unu articulă de fondu de nisce scornituri miserabile ale codiţeloră unguresc! din Ardâlă, cum e aceea cu oficerii c. r. români din Alba-Iulia, cu studenţii români din Braşovă ş. a. şi merge pănă a cita ca faptă de crezută faima, că „în anumite cercuri ale inte-liginţei române ardelene s’ar fi stabilită deja pentru caşuri eventuale catalogulă funcţionariloră români, ce voru avă să administreze ţâra.“
Vomă ceda a<ji cuventulă corespondentului nostru din Alba-Iulia, care ne înfăţişâză cu colori destulă de vii situaţiunea actuală, asupra căreia ne vomă pronunţa la rendulă nostru. Eată ce ne scrie numitulu corespondentă:
Cu privire la scirea sensaţională publicată în „Ellenzeku din 9 1. c. vă facă cunoscută, cum că preotulă I. Maximă din Igbiu a primită pentru pescuita 4 patrdne (fişagurî) de dinamită şi în epistola respectivă i s’a spusă cum are să le fo-
losâscă. In munţii Ighielului se află păstrăvi dâr cu anevoie se potu prinde, deci la acâstă pescuire aveau a se folosi acele fişagurî. Nu au fostă prin urmare 48 de bucăţi. Trimiţătorulă este ună anume Greorge Bo’-za din Abrudă, unde astfelă de patrdne se folosescă la băişagă. Dâcă nu ar fi aşa mare frică la conlocuitorii maghiari o bagatelă ca acâsta nu ar fi avută nici o urmare, dâr a(Jî, pe lângă aceea că din ţînţară se face armăsaru, dinamita în mâna Românului este ca puşca în timpulu Aprobateloră.
Credemă că Ungarii în t6te părţile suntă înspăimântaţi, dâr spaima loră e maestrită şi produsă chiar de agitatorii maghiari, cărora le trebue gogoriţe şi cari caută cu lampa după soboli, de cari însă nu avemă.
Cu t6tă punerea în mişcare a întregului a-parată judecătorescă încă pănă a<ji nu s’a putută constata nici urmă de „irredentiştiu. Suntemu spionaţi la totă pasulu, se iau la întrebări notarii, învăţătorii, preoţii despre relaţiuni familiare, despre cunoscuţii loră, despre jurstările din comune şi spiritulu poporului. T6te înzadaru, căci cai vercji încă nu s’au văcjutu.
In urma multei oră percbisiţiunî, a unoră arestări şi a sgomotului făcută prin publicările de la sate, ca să‘se predea proclamaţiunile, este dreptă că poporulă a începută şi elă a-şi face părere şi 6menii vorbescă, că 6re ce bătăi o se vină, de domnii nu le mai dau pace.
De nisce vorbe ca aceste s’a folosită şi ună locuitoră din Zlatna şi âtă „izgataş-ul“ (agitarea) fu gata şi mai întregă tribunalulă din Alba-Iulia porni cu mulţime de gendarmi cătră Zlatna, unde se confişcară armele dela cei cu licenţe, (paspdrte) şi s’a făcută şi se face multă svonă din vorbele unui omă lucrătoră cu <}iua. Resul-tatu: ca în palmă.
Nu se p6te să se scie ce urmări mai potă avă multele vecsaţiunl de felulă acesta, căci spiritele să iritâză prin purtarea brutală şi pemţulă neumană ce se dovedesce la totă pasulă. Ameninţări de întemniţare, de ferecare în lanţuri se adresâză unoră 6meni oneşti şi nepătaţi.
Borza George din Abrudă a fostă ridicată din pată, unde zăcea din causă că şi-a ruptă ună picioră, şi adusă aici în temniţă. Acâsta <$re nu era superflu ?
A fi Română însămnâză a<ji înaintea ofi-cieloră şi judecătorieloră — a fi criminală. Acâsta este justiţia şi administraţiunea — de care are parte Românulu ilotu, care atji n’are nici ună dreptă.
UNIREA BULGARILORU.
Telegramele cele mai nouă:
Filipopolu, 9 Octomvre. Pănă la amâdî nu e confirmată oficială scirea despre recunăscerea unirei din partea Porţii. Patrioţii de aci stăruescfi pe lângă cererea, că Bulgaria şi Rumelia trebue să aibă ună guvernă şi o administraţiune comună. — Atjî au depusă jurămentă sub stegă trupele care ântâiaşî dată au intrată în serviciu, precum şi legiunea voluntariloră. Aceste trupe în numără de 5000 plecă la graniţe. — Scirea, că Rusia ar fi intervenita pentru menţinerea statutului organică pentru Rumelia, a produsă aci cea mai rea impresiune; prin acesta s’ar agrava situaţiunea Rumeliei. Tocmai acestă stătută a fostă causa revoltei. Bulgaria, cu tote periculele ce o ameninţă, este hotărîtă să înlăture statutulă. — Mai mulţi oficerî bulgari s’au întorsă din Rusia şi s’au împărţită pela diferitele trupe.
Sofia, 9 Octomvre. Trimiterea unei deputaţiuni bulgare la Constantinopolă s’a amânată pănă ce va fi cunoscută ceva autentică despre sortea deputaţiunei*'ru-meliote, despre care se tjice, că e arestată şi că i s’au luată tote hârtiile.
Constantinopolă, 9 Octomvre. Ambasadorulă sârbă Gruici şi celă grecă Conduriotis au dată Porţii declara-ţiuni liniştitor© despre înarmările guverneloră loră, cari
n’au nici o tendinţă îndreptată contra Turciei. P6rta s’a'adresată puteriloră, să influenţeze în Belgradă şi Atena, ca acestea să se abţină dela măsuri, cari ară irita spiritele şi ară pută avă fatale consecinţe. — Depu-taţiunea rumeliotă venită la Constantinopolă, pentru ca să ceră recunoscerea unirei, a fostă arestată aci. Despre lucrările conferinţei ambasadoriloră nu se scie nimică. voră cere guverneloră loră instrucţiuni mai întinse. 0 parte din corpulă diplomatică, mai alesă cercurile en-glese privescă cu neîncredere la Rusia, îngrijindu-se, că încurcăturile se voru termina cu o invasiune a Rusiei în Bulgaria. Greutăţile de care se isbesce conferinţa ambasadoriloră suntă: mobilisarea în Serbia şi conchiă-marea redifiloră în Turcia. 0 altă greutate, d’a se aplana conflictulă, este arestarea celoră duoi delegaţi bulgari. — Despre pregătirile militare ale Porţii se anunţă, că corâbiele cuirasate »Asari-Tewfik* şi Jethi-Bulend« suntă completă înarmate şi aştăptă numai ordinulă de plecare. Cele mai multe trupe s’au trimesă pănă acum din Dedeagacî, fiindă dirigeate spre Adrianopolb şi Mustafa-paşa. In Smirna stau 10,000 redifî gata de îmbarcare spre Salonică, de unde voră pleca în Macedonia să în-tărescă garnisonele de acolo. Se crede că se pună pe picioră trei corpuri de armată, unulă ca corpă de ob-serbaţiă cătră Grecia, ală doilea în Macedonia, ală treilea la graniţa rumilotă.
Nişă, 9 Octomvre. Precum se vorbeşce, Weissel-paşa, comandantulă trupeloră turcesc! în Serbia vechiă, şl-a mulată cuartierulă generală dela Prizrend la Pristina.
—	Concentrarea trupeloră în Nişă s’a terminată. A(jl după ameLjî regele Milană trece în revistă artileria. — Emigranţii şerbi, cari au năvălită din Bulgaria în Serbia suntă înarmaţi cu pusei rusesc! Berdan; ei suntă încun-giuraţl de gendarmi şi se speră că acjl voră fi prinşi.
Viena, 9 Octomvre. Mitropolitulă bulgară Clement, conducătorulă deputaţiunei ce a fostă la Copenhaga, s’a esprimată aci cătră ună corespondentă, că Bulgarii suntă decişi a susţină unirea cu puterea armeloră, chiară de ară peri. — Se desminte scirea, că Garacianin ar fi (jisă că tripla alianţă e compromisă şi că în conflictulă ivită se va da pe faţă antagonismulă dintre Rusia şi Austria.
Filipopolu, 10 Octomvre. Ministerulă de esterne se strămută provisoriu la Filipopolă. — Acjl circulă pentru ântâia dată în Filipopolă şi peste totă în Rumelia bilete de 20 franci edate de Banca naţională bulgară.
Constatinopolu, 10 Octomvre. Mari transporturi de cai, ce s’au cumpărată în Ungaria, sosescă aci.—P6rta a făcută din noi representaţii ambasadoriloră puteriloră asupra mişcării în Serbia, care uşoră ar pută trage în confiictu pe Austro- Ungaria şi Rusia. P6rta doreşce, ca puterile să silâscă pe Serbia a se desarma.
Nişă, 10 Octomvre. La revista artileriei ce a ţinut’o regele, a asistată şi contele Khevenhtiller, ambasadorulă austro-ungară, şi ataşatulă militară austro-ungară. S’au făcută şi diferite mişcări, care au eşită strălucită.
Belgrad, 10 Octomvre. Sătulă Iassenovacz, situată tocmai la graniţă în faţa satului serbescă Brusnik în cerculă Knjazevac, a fostă ocupată erî de trupe bulgare.
Atena, 10 Octomvre. Toţi representanţiii puteriloră s’au dusă erî la Delyannis, ca să înduplece pe guvernulă grecescă la o atitudine înţeleptă şi să-i recomande urgentă d’a se abţine dela măsuri violente, care ară espune Grecia unui periculă seriosă. Fiecare ambasadoră îi pre-dete o notă verbală. A<JI va împărtăşi Delyannis răs-punsulă guvernului grecescă. — Regele a semnată ună decretă, prin care se convocă celelalte trei classe. Clasele 1 şi 2 de etate, deja convocate, se presentă la 12 c. la corpuri. In Tesalia suntă acum concentraţi 9000 de omeni din tote armele; aci se voră face două tabere de câmpă, în Tyrnavo şi Larissa. Diareloră li s’a interesă a comunica despre mişcările de trupe în Tesalia. Loc. colonelă de Reineck a fostă însărcinată să pună în stare de apărare litoralii dela Pireu şi Phaleron Mai departe, guvernulă a hotărîtă, că în casă de necesitate, încă înainte de convocarea cameriloră — 23 Octomvre
—	să mobiliseze tdte reservele dela 23—31 de ani.
Paris, 10 Octomvre. Neînţelegerile ce mereu se ivescă între Serbia şi Bulgaria inspiră îngrijiri. In cer-

ţ
i
Js
x>r. 4JLO.
UrAZi-UTA I itAIN ollj V AJN IHil
1885.
eurile diplomatice franceze se crede, că cabinetele europene voră grăbi aciţunea ce şi-au luat’o asupră-le, deorece orice perdere de timpă involvâ pericululă unoră seriose conflicte, precum şi măresce încordarea tuturoră rete-rinţelortt în peninsula balcanică. — După cum spune „Temps,* din conferinţele lui Giers cu Bismarek resultă, că Rusia va cere menţinerea tractatului dela Berlin, depunerea prinţului Alexandru şi de va fi de lipsă ocuparea Rumeliei de cătră Turcia.
Londra, 10 Octomvre. Rusia a începutu a dirige trupe spre Basarabia, ca să fiă gata la orice eventualitate. Se vorbesce că Rusia e hotărită, să propună la conferinţa ambasadorilor^ restabilirea statului quo ante şi să lucreze contra preteniiunitară de despăgubire a Serbiei şi Greciei.
Viena, 10 Octomore. »Pol. Corr.* e informată din Pesta, că ministrulă - preşedinte Brătianu în telegrama adresată lui Tisza, prin care îşî esprimă regretele că n’a vorbită cu dânsulă în Pesta, şî-a făcută cunoscută ho-tărîrea d’a-lă visita la ocasiune mai favorabilă. Se presupune, că acestă întâlnire, care pentru raportulă ambetară state numai urmări bune pote avâ, se va face în celă mai apropiată timpă.
Braga, 10 Octomvre. Mitropolitulă bulgară Clement a declarată cătră corespondentulă lui »Pokrok,« că o mărire a Serbiei prin teritoră bulgară va fi impede-cată cu puterea armeloră. Bulgarii destulă de greu au suferită faptulă, că tractatulă din Berlin a dată Serbiei teritoră bulgară cu oraşulă Nişă. In Macedonia e tacă destulă sâ se întindă Serbia. De ună răsboiu cu Turcia nă se temă Bulgarii, deorece o procedere răsboinică din partea Tueciei ar răscula t6te statele balcanice.
Adrianopolu, 10 Octomvre. Concentrarea redifiloră urmeză ; ei sosescă din tote părţile şi suntă îndreptaţi fără întârziere spre frontiera sârbă şi bulgară. De aci au plecată încă 8000 de âmenî la Mustafa-paşa, unde se lucrâză cu activitate la restabilirea punţei, în loculă tară au venită alţi 11,000 soldaţi.
Viena, 10 Oclomvre. Porta este încredinţată, că Serbia voesee să ocupe districtulâ Kossovo. Serbia este otărîtă să întreprindă o acţiune chiar dacă ar fi sigură că va fi bătută; înfrângerea ei va pune din nou pe tapetă cestiunea sârbâssă.
Constantinopolu, 10 Octomvre. In casă când Grecia ar înainta spre Ianina şi Serbia spre Kossova, Turcia este hotărîtă să lupte până la celă din urmă omă. Puterile facă sforţări, pentru a împedeca pe cele două mici regate să atace pe Turcia.
SOIRILE pilei.
^Kolozsv. Kozl.« dela 10 Octomvre n. scrie, că în comuna Peşteşulă de josă din comitatulă Huniădora ară fi trecută la religiunea evang.freformată optspre<Jece familii »valachisate“ de religiunea gr. or. »E ună favorabilă începută, scrie numita f6iă, care pote fi imitată în multe locuri, ca resultată ală aceloră nisuinţe salutare, ce le înplinescă bărbaţii conducători ai comitatuluiui în interesulă ,maghiarisarii«. Nu se găsesce vr’ună sufletă de Română, care să ne dea amărunte despre astă co-mediă a maghiarisării ?
—0—
In 9 Octomvre, d. colonelă brigadieră staţionată în Braşovă Paulă Bernnardt, comandantulă divisiunei 16 de infanteriă, ’şî-a serbată jubileulă de 40 de ani, de când se află în serviciulă militară. L’a felicitată întregă cor-pulă oficerescă din Braşovă. Multe felicitări a primită, din alte părţi.
La 8 Octomvre n. ală 3-lea batalionă din regimen-tulă 2 de infanteriă a fostă învagonată în Sighişârâ ple-eândă la Zvornică în Bosnia
—0—
»Luminătorulăi« i se scrie din Caranşebeşă, că la 6 Octomvre n. în timpul ă nopţii s’au călcată locuinţele d-loră N. Popoviciu, profesoră de cântă şi musică, şi A.-Diaconă, ingineră, de cătră judele dela tribunală Szab6, însoţită fiindă de căpitanulă orăşenescă şi de mai mulţi gendarmî; au cetită scrisorile private, au frun<j|ă-rită partituri de cântece naţionale, au întorsă tdte după placulă tară timpă de o 6ră şi jumătate, dar de procla-maţiuni »irredente« n’au dată. Pe d. profesoră Patr. Dragalina l’au citată şi ascultată la tribunală totă în ase-msnea causă. După cum se aude, se mai aşteptă şi alte călcări de casă, precum şi darea în judecată a mai mul-toră fruntaşi români. Cum vedemă, tragi-comedia are multe tablouri.
—0—
I se asigură »Naţiunei“, că corpurile legiuitâre române voră fi convocate în sesiune extraordinară pentru Ziua de 15 Octomre.
DE CE ATÂTA SPĂIMA.
Salnicu, în Septemvre 1885.
Onorate Domnule Redactoră! 0 mişcare neespli-cabilă se observă astăZl la organele guvernanţiloră din statulă Ungariei. De se mişcă o frunZă uscată de ventă, solgăbirculă are scire în momentulă celă mai de apăpe şi agenţii puterii caută după trădători de patriă, revoluţionari. Dacă duoi Români inteligenţi convină undeva, in tufa cea de aprăpe de dânşii spionâză scriitori)lă sol-gâbirăului, ca nu nu cumva aceia să vorbâscâ de revo-luţiune, de proclamaţiuni, de dacoromâniă etc. Pănă şi în sântele lăcaşuri străbate spionagiuld, ca nu cumva preoţii români să deştepte de pe fii săi sufletesc! prin vorbiri entusiaste, căci se periclitâză ideia de stată maghliară.
Nu s’ar pute mai bine caracterisa starea sufletescâ a guvernanţiloră maghiari în timpulă presinte, decâtă cu adagiulă poetului germană: vDer Wied im Wald, das Laub am Baum, saust ihm Entsetzen zu. Să vă ade-verescă acesta prin următoruîă casă întâplată în Z^e^e aceste.
In biserica gr. cat. din diecesa Ghelei, suntă introduse sinddeie tractuale, avendă a se tine de două ori preste ană, unulă primavâra, altulă tomna, cu cerculă său de activitate circumscrisă dela Ordinariată. In 27 Septemvre, tractulă protopopescă ală Sarvadului îşi ţînă sinodală acesta în paroehia Blagea V* oră depărtare dela Taşnadă Se servi de cătră preoţimea tractuală în frunte cu dlă protopopă Demetriu Coroiană s. liturgiă şi apoi se cetiră disertaţiunile prescrise din resortulă teologică şi după finirea programei, preoţimea tractuală se puse la măsă ospitală a parochului locală, on. domnă Vasiliu Sfura, când etă se deschde uşa şi trimisulă solgăbirăului îşi arată cinstita faţă, învitândă pe preotulă locală să-i şoptâscă ceva.
Ce adunare este acăsta? Ce lucrare îndeplinesce ? Faceţi politică? Aceste şi alte de aceste fură întrebările trimisului. După desluşirile date de preotulă locală, se depărta cu straiţa g6lă, neavândă a raportă şefului său lucruri, de cari să se înspăimânte.
Ore pentru ce atâta spaimă, se va fi întrebândă cineva? Prin nişce preoţi orî dăscăli români să se potă sgudui temeliele Ungariei? Poporulă română este bună, blândă şi îndestulită cu starea actuală. Aşa ne asigură, foile maghiare de-a rândulă, cu »Egyetârtâs« în frunte.
Când dară Maghiarii au massa poporului română c^(sl ricită în marea libertăţi ungurescl pe partea tară, de J se înspăimântă de convenirea a duoi, trei preoţi români De ce se 1 ru*'imântă chiar de nisce proclamaţiuni revol luţiunare, căcir*dacă aici ele nu află materială esplosibill atunci nu poîu produce nici ună rău?
Insă aici este buba! Sciu guvernanţii fârte binr. că minciună scriu foile maghiare, când Zică şi susţină, ci este îndestulită poporulă română din Ungaria cu starea ac | tuală alucruriloră. Sciu ei fdrtebine, că Românulă din regi tulă lui S. Ştefană în Z|ua de aZî estetr actată în modill celă mai vitregă în administraţiă şi justiţiă şi în tătf căile vieţii publice. Sciu notarii, solgâbirăii, vice-şpani şi prefecţii (comiţii supremi), că Românulă astăzi it deşertă caută lege; nu află,sciu forte bine juZii ţfirei,ci. Românulă astăZî nu află la ei dreptate, în deşerta * caută.
Sciu mai departe toţi câţi se află în funcţiuni de ale statului maghiară, că poprulă română astăZl este redusă la sapă de lemnă, ba mai multă, este îngreunaţi cu dări, încătă nu se mai pote scutura în veci, şi prii urmare nu are ce pierdşei în casulă unei conflagraţiun! interne, şide aici frica cea mare.
Când dară »Egyetârtâs“ susţine lucruri ca acelea, cumeă poporulă română este îndestulită cu starea ac tuală de lucruri din Ungaria, atunci trebue si schimbe cuventulă „Consimţireu în »conminţîre« cu celelalte organe ale puterei, care espresiune ar fi mai convenabilă.
In deşertă voră închide guvernanţii graniţele ţârei hermetică, ca să nu p6tă străbate agitaţiuuea în lăuntru dacă nu se voră nisui a şterge nemulţumirea din inimile Româniloră prin o politică mai inţelâptă; de frica cea mare totă nu voră scăpa, căci consciinţa lorii le arată figuri de spaimă, comploturi de revoluţiune, subminări de ale statului ungară, trădări de patriă etc. In deşerta susţină foile maghiare pănă într’una, că îndestulită este poporulă română cu sdrtea, ce o croiescft Tisza-Trefort cu politica şovinistă, căci Europa nu le mai crede asigurările tară.
Suspinulă greu ală naţiunei române încovoiate de sarcini insuportbaile şi ameninţate pre lângă acaea şi in esistenţa sa, nu pâte să nu fiă auZită.
Poporulă română a cerută să fiă guvernată după l?gî, să-i se facă dreptate, elă însă nu afla .în viâţa sa publică decâtă arbitriu şi nedreptate. Contribuţiunea in bani şi în sânge o suportă din greu, dâră binefacerţle statului în schimbulă datorinţeloră cătră stată, elă nu le (simte, căci este despoiată de ele prin arbitriulă or-ganelorfi guvernante. Poporulă română protestâză în I contra asigurăriloră, ce le dau foile maghiare, că elă ar fi mulţămită cu starea actuală, şi cere susă şi tare dreptatea.	Ausonia.
P. S. După încheiarea corespondenţei aflai din is voră sigură, că solgăbirăulă din cerculă Taşnadului nu s’a liniştită cu raportulă dată de spionulă trămisă când eramă în Blagea adunaţi la sinodulă tractuală, ci a mersfl de a luată protocolă cu preotulă din Blagea. ca să afle cu deamăruntulă ce s’a lucrată în aceea adunare,
DIN BUCOVINA.
De pe malulu Nistrului, 16 Septemvre 1885.
(Urmare şi fine.)
Acuma, după ce am vorbită despre ic6ne, să vedemă cum merge cu învăţământulu din scălele poporale prin aceste tacuri.
Prin scălele, în satele cari au scăle, limba rutânâ şi cea germană rivalisâză. Despre cea română nici vorbă
FOILETONtT.
Cuvântii
rostită în 22 Septemvre st. v. 1885 la sărbătorea Sf. Sofii patronei scolelorfi centrale române din Braşovă, de piof. gimn. Ioanu Popea.
(Urmare.)
Pentru ca materialulă primită să p6te fi asimilată în sufletulă scolariloră, mintea tară trebue să-lă cârnă, să-lă frământe, sâ-lă discompună, să-lă ordineze, părţile fo-losit,6re să le prefacă în măduva şi sângele spiritului tară şi din totă se formeze ună întregă, care să-lă p6tă numi averea nedespărţită a sufletului său cugetătoră.
Astfelă bieţii elevi români aflători prin scoli streine nu se alegă în cele din urmă decâtă cu o sumă de cuvinte neînţelese şi cu o mulţime de cunoscinţe sarbede, de ală cărora cuprinsă ei nu suntă în stare a-şî da nici o socotelă şi numai mai târZiu, după multă muncă şi ostenâlă, după multă perdere de timpă scumpă, numai după ce şi-au însuşită mai bine limba streină, ajungă bieţii elevi români a înţelege şi a se alege şi ei cu câte o fărîmă de cunoscinţe din felurite obiecte de învăţământă ce li se propună în scolă.
Dară nu acesta singură este inconvenientulă, ce a îndemnată de bătrânii poporului nostru dela 1850 să pună temeiuiă la scălele tară secundare.
Cu mintea tară ageră ei au văZută şi recunoscută, că în scolele streine elevii români îşî ruineză sufletulă tară românescă, învaţă nouă obiceiuri şi datini streine, învaţă numai istoriă streină, negligindu-şî, uitându-şî şi despreţuindu-şî adeseori limba mamei tară, despreţuindă obiceiuri şi aşeZăminte românesc!, şi rămânândă fără nici o cunoscinţă de istoria şi de vieţa sufleteseă a ne-mului tară, întâmplându-se adeseori că ei ajungă a-şl tăgădui originea tară, a se îndulci de lucrurile streine şi a se simţi fericiţi, că potă şi ei să se socoteseă ca fă-cândă parte din vre-ună nâmă streină.
Asta a fostă cu deosebire, de ce fericiţii fundatori au voită să ferâscă pe ffi tară ca de o mai mare pri-mejdiă: au vrută să ferâscă pe fii tară de a fi orbi pentru totă ce e bună la poporulă tară; să-i ferescă de a căuta binele totă în depărtare; să-i ferâscă de a fi ei ca aţâţi fii rătăciţi şi nemernici, altfelă 6menî destulă de învăţaţi, cu destulă sciinţă, cari au avută însă nenorocirea să trăiască mai multă printre streini, fără să fi avută mai nainle ca basă o crescere naţională; 6menî spoiţi cu ună felă de lustru de cultură modernă, cari îşi bată jocă de lucrurile românesc), îşî bată jocă de limba tară strămoşâscă, cari iau în rîsă obiceiu ‘ile, datinile, aşeZă-mintele şi aspiraţiile românescl, îaălţândă şi glorificândă virtuţile altoră popore streine pe ruinile demnităţii poporului loră.
Bătrânii poporului nostru au dorită, ca fii tară să fiă crescuţi românesce, să fiă Români buni, cu inima verde românâscă, nemolipsiţi de ceruiă înciumată ală cosmopolitismului, care înâcă orî ce simţă de iubire şi de alipire cătră nâmulă tară.
Bătrânii poporului nostru cu mintea lord ageră au vrută să-i vaZă pe fii tară feriţi de a măsura lucrurile românescl totă după măsura lucrurilorfi, ce le-au vâZutâ ei la streini
Ei n’au vrută, ca inima fiiloră tară să fiă copleşită de ideale streine; n’au vrută ca lucrurile streiniloră să se lipâscă de sufletulă fiiloră tară astfelă, ca pentru lucrurile românesc! simţnlă inimei tară să fiă tîmpitd cu desăvârşire.
Nu că fericiţii întemeiătorî ai scoleloră nâstre ară fi avută de gândă să îngrădâscă pe fii tară cu ună zidii despărţitoră de cătră streini.
Ideile, de cari erau ei stăpâniţi şi povăţuiţi în privinţa acâsta, au fostă : că copii tară au să preţuâseă şi să caute a’şî însuşi totă, ce au bună alte naţiuni, fiă pe tărâmulă arteloră, fiă pe tărâmulă sciinţeloră, fiă pe tă* râmulă limbei şi literaturei poporeloră streine culte. Acestea t6te bătrânii întemeiăforî ai |sc61eloră nâstre au avută fierbinte dorire, ca fii tară să le înveţe şi să le cunâscâ cu desăvârşire.
Căci ei au dorită, ca fii poporului loră să cunâscă
Nr. 218.
GAZETAfîTRANSnVANIEI
188J.
şi la ce ? limba Româniloră nu trebue, dăr bani din fon-dulă religionară trebue, ca şi cum Rutenii din Galiţia au făcută donaţiunile pe la mănăstiri său moşii loră ’şî-au vârsatu sângele pe aceşti) scumpă şi dulce pămăntâ, apă-rându-lii contra duşmaniloră năvălitori. Rutenii din a-ceste locuri au cerută dela ministernlă de culte ca se Ii se facă ună gimnasiu rutenii în Coţmană. Stăruinţele lorii au fostă zadarnice şi de aceea în ţinutulă Coţma-nului şi alo Vijneţiloră au alesă pre ministrulă de culte ca deputată c-u gândă, că astfelă voră ajunge ce do-rescă, dăr s’au înşelată, căci ministrulă actuală de culte n’a primită mandatulă de deputată. Acuma Rutenii bată în buze, cum se 4»ce, gândindu-se la ună nou modă cum ară face gimnasiu naţională în Coţmană. Pote voră căpăta ajutoră din Rusia după cum capătă şi cărţi. Se trimetă adecă cărţi pentru poporă din Galiţia şi Rusia pe la preoţii ortodoxl din aceste locuri, ca ei să le citescă poporului. Astfelă se deprinde poporulă a se gândi la ună stată mare slavă, ăr pe de altă parte capătă poftă de a ceti. Am făcută trista esperiinţă, că prin a-ceste locuri preotulă trăesce mai bine cu învăţătorulă decâtă prin locurile curată române — unde, cum 4ice Românulă, trăieseă ca cânele cu pisica. — Gumcă lucrurile stau aşa voiu arăta la o altă ocasiune, căci m’am interesată forte multă de învăţămentulă de pe la scolele rurale din tbtă Bucovina. Românii din Cernăuţi şi scbla română din Sucăva nu s’au gândită să tipărăscă cărţi în stilă poporală, nu sciu, nu vreau seu nu potă în ună astfelă de stilă, cu tbte că scăla română are şi acăstă nobilă misiune, dacă nu mă înşelă. Nu sciu ce face Academia ortodoxă, amă aurită că ea are să edea Că-lendarulă care-lă eda societatea pentru cultura şi literatura română din Bucovina. Am audită că Spiritualulă şi secretarulă Academiei lucră, adecă-lă censureză, căci să fiă multe erori în partea şematismului. Ar fi bine când în Almanach ar fi materii varie pentru distracţiă, căci aşa ca pănă acuma şi încă 60 cr. era pre scumpă.
După câtă m’am putută informa, învăţătorii rurali din aceste locuri suntă mai toţi ruteni fanatici şi voescă cu orice preţă ca copii să nu scie când voră fi mai mari că moşii loră erau Români şi că părinţii loră sciau încă românesce. A^î dacă-lă întrebi pre ună ţărână de ce lege-i, elă răspunde că de legea moldovenSscă şi (Jice că Moldovenii si Rusii, adecă limba care o vorbescă suntă totu una. numai ei s’au deprinsă a vorbi aşa şi au uitată limba moldovenSscă, dSr ei suntu de legea moldo-venSscă.
Dintre fii de ţărani din aceste locuri, dăcă vreunuia a făcută scble medii şi vine la Universitate, elă e Rutenă fanatică. In gura lui nu afli nimică alta decâtă înjurări asupra Româniloră, pare c’ară fi fraţi cu Maghiarii.
Ml s’a spusă, că Rutenii în Seminarulă din Cernăuţi nici nu vreau se scie de Academia „Ortodoxă14 şi că ună d-nă Tyminschi şi Jenaska să fi făcută o societate a parte pentru Ruteni, procurându-şî foi ca Dylo Slovo şi altele din Galiţia, cari numai despre Români vorbescă. Cu tbte aceste la primirea în Seminară Rutenii suntă preferaţi Româniloră — aşa mi se pare că în anulă I. au fostă numai 2 Români ceilalţi 5 erau Ruteni, ăr competenţi români au fostă deajunsă. Printre Ruteni era şi ună lipovanu şi elă voia să fiă internă deocamdată nu nu l’au primită i-au promisă că la tbmnă îlă voră primi*
— Se (}ice că Emineţa Sa l’a ajutorată, dându-i în tbtă luna câte 5 fr. Câţi Români însă, cari n’au fostă primiţi ca interni, răbdau f6me şi mâncau pe lângă colegii loră in Seminară. dacă le permitea rectorulă şi nimene
nu’şî bâtea capulă cu dânşii, Ună străină de limba şi legea nostră află însă pr< tectorl, cari nu s’au gândită că elă va fi ânteiulea care va ridica petra în contra legii nostre. — Luaţi sema ce faceţi!
Este în părţile aceste ună boeră româaă Grecu, care şi-a dusă copilulă la gimnasiulă din Sucăva. Mă bucuramă că-lă va înscrie la secţiunea română, căci la acestă gimnasiu suntă clase paralele, adecă secţia română şi cea germână. Bucuria mea însă n’a durată multă, căci am aflată că l’a înscrisă la secţia germână.
Deorece vorbescă despre acestă gimnasiu nu potă să nu vă spună, că în acestă ană s’au înscrisă forte puţini Români în clasa I secţ. rom. Causa ar fi inteli-ginţa din apropiere, ba pote din totă Bucovina unde suntă Români, pentrucă nu stăruesce a lucra întru a-colo, ca părinţii sâ’şi trimătă copii la scbla română. In Bucşbia se află ună învăţătoră Popoviciu, care acu de 2 ani de 4'le aduce băeţî de ţărână pe spesele sale la gimnasiulă din Sucăva, cu tăte că familia sa este numă-rOsă şi avere are ca toţi învăţătorii rurali. Ar fi bine când ar afla imitatori, nu cu punga ci măcară cu sfa-tulă. Gurile rele — nu sciu, pbte să fiă şi adevărulă — (Jică, că Românii de aceea nu-şl dau copii la scbla din Sucăva, pentru că directorulă de acolo ar lucra contra Româniloră. ’Mi-aducă aminte de corespondenţa d lui »Ilă sciţi* şi ’mi vine a crede — nu mă potă însă es-prima, pănă ce nu voiu mai avă şi alte argumente la mănă pe lângă cele ce le posedă deja.
In călătoria mea prin aceste locuri, pe când mă interesamă despre limba română cum de s’a uitată ea aşa de curendă, m’am gândită la Itinerarulă d-lui Ma-iorescu din Istria Ia Morlachi şi Cuţovlachi şi făcui o comparaţiune între Românii de pe acolo şi între Românii din acestea locuri, cari au fostă espuşi valuriloră cutropitore ale potopului galiţiană şi cum acestă potopă se întinde voindă să înghiţă totă Bucovina. Preoţi mea română nu se interesăză de sortea limbei române, ea care din gimnasiu nu vrea să scie de limba română, în Seminară totă nemţesce, şi aşa dela lăgănă pănâ la mormântă vorbesce, trăesce nemţesce. Am cunoscută chiar mulţi tineri, cari se pregătescă pentru preoţiă, că nu sciuu a ceti românesce prin cărţile bisericesc!. Am fostă de câte-va ori la rugăciani săra in Seminară şi pre căţl i-am aurită nici unulă n’a cetită corect tot aşa ca şi călugărulă cu barba galbenă dela mănăstirea din Sucăva, care când cetesce acaftistulă, nu scii în ce limbă îlă cetesce, cu t6te c’ar fi să fiă în cea ro-mânăscă.
Pbte credă acei tineri că voră ceti în biserică în limba germână? cine mai scie cum se voră schimba vremile, aşă dori numai ca cele spuse să afle ună ră-sunetă pe la aceia cari potă şi au puterea în mâni căci de va trece ună deceniu, tote voră fi schimbate în paguba limbei române şi a ortodoxiei. In urma aşă sfătui pre cei din Sucăva şi Putna să încete cu înjurările, ca nu cumva de supărare să descoperimă lucruri şi mai mari decâtă pănă acuma. Eră dacă ei vreau noi sun-temă gata în interesulă dreptăţii şi ală religiunii de-a arăta chiar prin marturi, şi anume când şi cum s’au comisă fărădelegi şi sacrilegii, ăr Consistorulă scie ce-a căpătată dela Ministeră pentru Putna, avemfi la disposi-ţiă şi o foiă germană şi vomă cere nemţesce de-a ni se face dreptate, — pănă atunci rămână Oâletorescu.
VISITAŢIUNI CANONICE.
Valea Haţegului, Octomvre a. c. Suntă rari momentele în acăstă eră a despotismului şi volniciei celoră dela putere, în cari ni se dă
ocasiune a evita pe ună momentă năcazurile năstie. O astfelă de ocasiune li s’a dată locuitoriloră din protopopiatul Jiului în ultimele (Jile ale lunei espirate, bu~ curându-ne de rara fericire a primi în mijloculă nostru pe Iiustritatea Sa Episcopulă Lugoşiului Dr. V. Mihalyi, a cărui activitate pentru organisarea diecesei şi pentru promovarea intereseloră vitale şi culturale ale poporului, încredinţată înţeleptei sale conduceri, este destulă de cunoscută publicului română, de când a ocupată scaunulă acestei diecese.
Iiustritatea Sa a fostă însoţită în acăstă visitaţiune de Reverendissimulă domnă canonică Madincea şi secr. Perianu. Ilustr. Sa a sosită cu trenulă dela 2 bre p. m. la gara din Puiu, unde a fostă întâmpinată din partea
m.	on, domnă protopopă ală Jiului Ştefană Radicu cu o vorbire bine simţită, la care !1. Sa a mulţumită celoră presenţî pentru cordiala primire, accentuândă scopulă venirei sale. După aceea au fostă presentaţi II. Sale, prin on. domnă protopopă tractuală, judele Ponori şi subjudele Maioru, ăr din partea pretoriatului subpreto-rele TbrOk; pretorele Puj a aflată însă de bine, ca cu 2 <Jiie înaintea venirei II. Sale să se depărteze la Pesta. In cţiua aceea Iiustritatea Sa a visitată Puiulă şi Ga-Iaţulă, fiind în Puiu ospele judelui cercuală Ponori ca renegată, odinibră Vladă, ăr In (Jiua următbre Riu-bărbatulă şUPonorulă, de unde după splendidulă prâniţă dată din partea subpretorelui Torok din Petrică, Iiustritatea Sa a mersă la Livadia, unde a fostă f<5rte cordială primită din partea poporaţiunei. In cjilele umrătbre conformă programului au fostă visitate succesive celelalte comune.
In Puiu Iiustritatea Sa a voită să visiteze şi şcăla de stată, care este cercetată mai numai de şcolari români din comuna Puiu şi Galaţi, însă nu a putută din causă, că înainte de aceea cu câteva <Jile au fostă sărbătorile jidovesc! şi localităţile şc61ei fiindă puse la dispoziţia comunităţii israelite din Puiu şi jură, în decursulă amintitei sărbători servindu-le de sinagoga, şcolarii nu au putută fi adunaţi din causă, că tocmai atunci se ocupau cu desinfieiarea aceloră localităţi.
Acăstă arbitrariă închiriare din partea romanofa-gului pretore Puj, care este curatorulă numitei scdle, pe viitoră domnii preoţi competenţi ar fi consultă să nu-o mai trăcă cu vederea, fiindă totodată catecheţl în aceea şcolă, ci se facă paşii necesari pentru împedecarea unora astfelă de inconveniente, cari ară aduce cu sine demo-ralisarea poporului.
Dela acăstă visitaţiune canonică a II. Sale noi cei din tractulă Jiului sperămă fbrte multă, basându-ne pe neobosita activitate şi părintăsca îngrijire a Ilustr. Sale pentru promovarea intereseloră culturale şi vitale ale poporului, cu atâtă mai vertosă, căci II. Sa s’a putută convinge cu ochii despre starea deplorabilă, în care se află poporulă din acestă tractă, lipsită fiindă de inteliginţă română şi lăsată pradă arbitrariului unoră persbne, cari îlă esploatăză în interesulă personală şi ală ideii de stată maghiară; ăr preoţii de cari dispune acăstă poporaţiune lipsită nu au curagiulă de a-i servi ca conducători, unii temându-se că li se va subtrage rebonificarea dela stată pentru catechisarea în şeblele statului, alţii că organele administrative nu le voră prevedea cu clausulele*) necesare actele referitbre la petiţiunarea după ajutorulă
de stată de 20,000, alţii din alte cause.
Viitorulă p6te prin crescerea uftiei tinerimî, care
să fiă stăpână pe convingerile sale, ne va fi mai senină, presentele însă ne este nourosă.	SergeUnulu.
*) Amfi dori s8 scimfl ce felii de clausule suntă aceste ? Red.
Editoră : Iacobă Mureşiaim.
Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
comorile sufletesc!, cari suntă cuprinse şi grămădite în literaturele moderne, şi nainte de tbte să cunbscă lim-bele popbreloră din patria nbstră, cu cari fii loră au să trăiască la olaltă şi cu cari ei suntă siliţi să vină în strînse legături de afaceri (Jîlnice.
Căci lămurite convingeri purtau ei în sufletul lor, că cu cât fii lor vor cunosce mai multe limbi, cu atâta vor fi ei mai bogaţi sufletesce şi cu atâtă mai destoinici şi mai harnici pentru viăţă. Prin urmare nu în chipă egoistică şi exclusivistică au avută ei de gândă să purcădă la opera crescerei şi uminărei poporului loră.
Departe a fostă de înaltulă loră sufletă o astfelă de gândire înjositore.
Departe a fostă de ei idea de a sădi în sufletulă fiiloră loră ună spirită de ură şi de vrăşmâşiă în contra străiniloră, în contra ideiloră de propăşire pe felurite tărâmuri ale vieţii loră private şi publice.
Au vrută numai să-i ferescă pe fii loră de a înălţa pe alte popbre pe socotăla nămului loră, şi din contră a-i face să preţuăscă binele şi virtuţile, ce le are po-porulă loră; să nu micşoreze valbrea, ce poporulă loră o are de faptă. Pentru că bătrânii poporului nostru dela 1850 în sufletulă loră românescă, luminată de Înalte şi pătrunijătbre gândiri, avău neclâtite convingeri, că precum nu tbte florile suntă de o potrivă, precum i pici bmenii nu suntă toţi de o potrivă în privirea în-1
suşiriloră loră fiesci, astfelă nu suntă de o potrivă nici poporele, ci fiecare dintr’ensele are unele disposiţii sufletesc! particulare, şi că numai ţinăndă sămă de însuşirile şi disposiţiile sufletesc! particulare ale unui poporă, pbte fi vorba de o adevărată şi naturală desvoltare şi propăşire.
£tă deci, onor. adunare, atâtea îndemnuri, cari i-au făcută pe bătrânii fruntaşi ai poporului nostru braşoveni să-şi creeze cu multă trudă şi cu mari jertfe şcole românesc!, cu limbă românăscă, ca printr’ănsele să se pună temeiulă unei cresceri mai bune a tinerimei nbstre.
Căci înrădăcinată era în ei credinţa, că numai in
0	şcolă românescă pbte ună teneră română să înveţe să’şi preţuescă limba mamei sale, care este vestmeutulă caracteristică ală spiritului său, şi în care acesta se mişcă liberă şi puternică,
Numai în şeblele românesc! învaţă elă să păstreze su sfinţenie proprietăţile individuale ale poporului său.
Numai în şeblele românesc! învaţă elă să stimeze obiceiurile cele vechi lăudabile, datinile şi sărbătorile naţionale, în cari vieţuesce spiritulă individualităţii poporului său.
1
Numai în şeblele românesc! cu limba de propunere românăscă învaţă tenărulă română să] cunbscă tote lucru-irile lăudabile, ce le-a săvârşită poporulă său în timpu-* rile vechi şi nouă.
Numai aici va învăţa elă să cunbscă caracterulă poporului său, comorile lui sufletesc!, cari suntă învălite în poesiile şi poveştile, în provevbele, in glumele şi gătiturile lui, în datinile lui sociale şi înainte de tbte în virtuţile] Iui militare, cari au înălţată mărirea nămului său şi au câştigată nămului românescă titlulă eternă de gloriă şi de adevărată mândriă naţională înaintea streini-loră, înaintea naţiuniloră celoră mai culte din lume.
Numai prin şeblele naţionale i se va însufla lui iubire cătră !nămulă său, şi cătră ceide ună nămă cu elă, şi entusiasmă pentru aspiraţiunileşi idealele naţionale. Şi prin aceea se va deştepta într’ânsulă aceea mândrie şi fală nobilă, care îlă face pe omă să se ruşineze a] face ceva nevrednică de numele poporului său.
Astfelă au gândită, astfelă au lucrată bătrânii în-temeiătorî ai şcbleloră nbstre.
Au gândită şi au lucrată ce adevăraţi Români, inspiraţi pentru înălţarea nămului loră, învăpăiaţi pentru binele şi propăşirea poporului loră.
Luminarea şi fericiea nămului loră a fostă ţinta doririloră loră, a fostă speranţa cea mai dintâiu şi cea mai din urmă a loră, în căsulă când cei mai mulţi din ei au pusă piciorulă pe pragulă vecîniciei.
(Va urma).
t
Nr. 218.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.

PLMBEE glSTIIMJ
<&**&*&
mm
precum şi maşinele Vidats diupreuuă cu părţile loru constitutive
să află de aci înainte după modelele originale ale lui Vidats singură numai la subsemnata fabrică, de vreme ce acăsta a cumpărată dela masa concursuală a lui Vidats tăte modelele.
®espărţementulu maşineloră agricole
al ti societăţii pe acţii dela turnătoria şi fabrica de maşini a lui Schlick.
ROMAN# ISTORIC#
de Theochar Alexi.
A apăruţii completă în 84 broşuri â 20 cr.
Ori ce librar#, colportor#, legâtoră de cărţi etc. este gata a procura aceste broşuri franco, duse la casele onor. cetitoră.
Acăstă scriere este unică în totă literatura română, căci în adevăr# nu posedămă nici unu romană originală coprimjându peste 1000 de pagini din care, nici una nu este lipsită de interesă pentru ori ce cetitoră.
O variaţiune bogată, precum nu oferă nici unulă din romanele traduse, apoi interesul# ce ni să excită pentru faptele istorice, preface lec-
tura acestui romană în o adevărată plăcere, în unu bogată isvoră nu numai de distracţiune ci şi de instrucţiune.
Textulă romanului este însoţită de ilustra-ţiuni, care şi aceste sunt originale, compuse de unu artistă anume pentru acăsta scriere. Ea cuprinde istoria României, începând# cu fanariotul# Caragea, trecând# la revoluţiunea eterii grecescî şi a lui Tudoră Vladimirescu, a cărui viâţă, fapte şi mdrte tragică sunt cu de amănuntul# descrise, atinge revoluţiunea dela 1848, tractez# pe largă Domnia lui Cuza, dând# un# tablou amenunţită despre acea epocă şi închei# cu alegerea lui Ca-rolu de Hohenzollern.
Firul#, pe care să înşiră aceste tablouri istorice, să compune din un# sujet# sensaţionalu în totă puterea cuvântului. — Un# tată, percjândă zestrea fiicei sale, într’o scenă, unde acăsta o reclamă dela elu, îşi ese din fire şi o lovesce de morte. Pentru a scăpa de pedepsa legii, o tâ-
resce în grădină, unde îi taie capul#, îngropân-du-lă, pentru a face să creijă lumea, că cadavrul# fără capă, este ală altei persdne. Cu t6te astea să vede silită a mărturisi faptul# şi este condamnată la muncă silnică. După câtva timpii să descoperă că ... . dar cine voiesce a sci ce se descoperă, citâscă romanul#, unde va găsi cu ce să-şi aţîţe, ş’apoi cu ce să-şî astâmpere curiosi-tatea.
Cine-şt procură intregulu opă de-a-dreptulu deh tipografia editore plătindu-lu de-o dată înainte, st va profita de economisirea portului adică va avea s$ trimeţă numai cate 15 crucerl de broşură seu pentru 84 broşuri 5 fiorini.
Tipografia Alexi,
BRAŞOVil.
Tăie administraţiunile cJi^relorCi românesc! suntil rugite a ne face ofertă pentru publicarea acestui anunţi
Itei'
AnuntămO acelorfl onorat! cetitori, car! vora binevoi a se abona la f<5ia nostră de aici încolo,
că avemtl încă în reservă numeri dela începutul!! anului 1885 prin urmare potă s8 aibă colecţiunea completă,
Mersulu trenurilorQ
pe linia Predealii-Budapesta şi pe linia Teiiişd-Arad«i-Budapesta a tei terate orientale de stat# reg. nng.
X*redealu-Budapesta
Trend
de
ersdne
Trend accelerat	Trend omnibus	Trend omnibas
500	7.45	
9 45	12.50	—
9.47	1.09	—
10.11	1.40	—,
10.44	2.27	—
10,51	2.55	—
{11.18	3.38	—
11.36	4.17	—
11.51	4.47	—
12.23	5.42	—
1.19	7.37	—
1.30	8.01	—
1.37	8.21	—
2.05	9.05	—
2.25	9.43	—
2.36	10.02	—
—	6.20	—
3.13	6.59	—
—	7.15	—
3.40	7.43	—
4.01	8.29	—
—	8.55	—
—	9.04	—
4.24	912	—
4.49	10 23	—
—	12.32	—
5.58	12.59	—
6.08	—	8.00
—	—	8.3 j
—	—	8.59
—	—	9.34
—	—	10.161
7.14	—	11.04
7.43	—	12 17
—	—	12.47
—	—	1.21
8 22	—	2.05,
8.48	—	3.08
	—	3.39
—	—	3.55
9.13	—	4.0 ci
9.18	10.37	—
10.31	12 5b	—
1207	4.45	8.22
2.10!	10.05	10.30
2.45	10.50	—
8 09	6.0b	—
Budapesta—Fredeahl					
	Trenu Trenu omnibus accelerat 1		Trend omnibu	Trenu de peradne	Trend omnibus
Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny	6.47 10.37 1.44	7.15 1.45 3.41 5.21	—	1		—
			3.15 7.29 8.27	6.20 9.11 11.26	b.OJ 11.40 2.31
Oradea mare	5.33	6.41	—	1.28	—
Vârad-Velencze	—	—	9.45	2.00	—
Fugyi-V âsârhely	—	—	9.59	2 11	—
Mezo-Telegd	—	7.14	10.28	2.34	—
R6v	—	7.42	11.36	3.18	—
Bratca	—	—	12.10	3.41	—
Bucia	—	—	*12.48	4.01	—
Ciucia	—	8.31	1.31	4.26	—
Htiiedin	—	9.01	2.56	5.08	—
Stana	—	—	3.29	5.27	—
Aghiriş	—	—	4.00	5.50	—
GhirbSu	—		4.18	6.02	—
Nedeşdu	—	—	4.36	6.24	—
Clnsia £	—	10.01	5.05	6.43	—
	12.05	10.16	—	7,03	—
Apahida	12.31	—	—	7.26	—
Okiris	2.16	11.24	—	8.51	—
( Cucerdea ^	3.12 3.32	11.43 11.45	—	9.31 9.43	z
Ui6ra	3.41	—	—	9.51	—
Vinţulă de pusă	3.50	—	—	9 r8	—
Axudtl	4.25	12.08	—	10.24	—
TfiinţS	4.50	12.22	—	10.44-	—
Crădune'ă	5.41	—	—	î L28	—
Blaşîl	6.0?	12.57	—	ti.44	—
Micăsasa	6.40	—	—	12,18	—
Copşa mică	7.00	1.27	—	12.36	—
Mediaşă	-3	1.45	—	1.22	6.01
Elisabetopole		2.06	--	1.56	6.40
8igiş4ra	—	2.31	—	2.34	7.20
Haşfaleu	—	2.50	—	3.02	8.0!
Homorod	—	3.48	—	4.41	10.05
Agostonfalva	—	4.19	—	6.30	11.02
Apatia	—	4.34	—	6.03	11.3
Feldiora	—	4.53	—	6.35	12.14
	-	5.20			7.11	1.09
Brasovft >	—	53	.—		1.50
* Timiş d	—	6.07	—	—	2.48
Predeal# ^ BucurescI			6.32	—	—	3.23
	—	7.30	—	—	4.56
		11.35			9.4(
BucurescI
Predeal#
Timişd
Braşovfi
Feldiora
Apatia
Agostonfalva
Homorodfi
Haşfaleu
Sighişora Elisabetopole Mediaşd Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciuneltt
Teiuşti Aiudil Vinţulti de susfi Uiora Cnccrdea Ohirisă Apahida
(Saşia
(
Nedeşdu
GhirhSu
A&birişti
Stana
Huiedm#
Ciucia
Bucia
Bratca
R6v
Mezd-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vărad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny
Szolnok
Buda-pesta
Viena
6.22
7.01
7.33
8.01
8.45 10.10 10.29 10.39 11.19 11.54 12.12 12.56
1.30
1.45
2.11
2.55
3.17
3.24
3.31
4.09
5.36
5.56
6.08 6.29 6.45 7.00 7.26 7.48 8.28 8.47 9.06 9.26 10 01 10.201 10.30
10.37 10.51
12.37 2.58
6 00 6.35 ( 3.00
Nota: Orele de nouţe sunt#
cele dintre liniile grâse.
Tipografia ALEXI, Braşov#.
Teiuş#- %. r a<f ie «lapesl a				Budapesta'	1 radtt-Teiuş#.			
	Trend	Trend	Trend de		j Trend do	Trend	Trend	
	omnibua	omnibus	persdne		pcrsdne	acceleratd	omnibu	
Teiuştt	11.09	—	8.56	i Viena	11.00	7.15	—	
Alba-Iulia	11.46	—	4.27	Budapesta	8.05	1.45	8.U	
Vinţulă de jos#	12.20	—	4.53		11.02	3.44	11.4(]	
Şibotă	12.52	—	5.19		11.12	4.02	12 OC	
Orâştia	1.19	—	5.41	Arad#	3.37	7.53	5.26	
Simeria (Piski)	1.48	—	6.08	Glogovaţă	4.13	—	619	
Deva	2 35	—	6.39	Gyorok	4.38	—	6.46	
Branicîea	3.04	—	7.04	Pauîişă	4.51	—	7.00	
Ilia	3.36	—	7.29	Radna-Lipova	5.10	—	7.23	
Gurasada	3.50	—	7.41	Gonopă	5.38	—	7.51	
Zam	4.25	—	8.12	Bârzova	5.57	—	8.10	
Soborşin	5.09	—	8.49	Soborşin	6.42	—	5.58	
Bărzova	5.56	—	9.29	Zam	7.14	—	9.28	
Gonopă	6.18	—	9.49	Gurasada	743	—	9.56	
Radna-Lipova	6.57	6 14	10.23	Ilia	8 01	—	10.17	
Pauliş#	7.12	6.30	10.37	Branicîea	8.21	—	10.38	
Gyorok	7.27	6.47	10.52	Deva	8.47	—	11.05	
Glogovaţă	7.56	7.17	11.18	Simeria (Piski)	9.05	—	11.23	
Arad#	8.10	7.32	11.32	Orăştiă	10.10	—	12.24	
Sxnlnnk 1	2.39	12.00	4 53	Şibotă	10.43	—	12.53	
	3.16	12.14 |	5.10	Vinţulă de jos#	11.04	—	1.22	
Budapesta	7.10 |	2.10 I	8.16	Alba-Inlia	11.19	—	1.40	
Viena	“ 1	ră.oo i	6.05	Teinşft	12 05	—	2.24	
Aradft-Ttail^âra				Simeria (Piski) JPetraşezii				
	Trosd	Trend de	Trend de		Trend de	Trend	Trend	
	omnibua	per=<5n*	persone		persdne	omnibus	omnibus	
.Arad#	6.00	12.55	8.25	simeria	6 30	11.50	2.23	
Aradul# nou	6.25	1.21	8.36	Sirciu	7.05	12.27	3.00	
Nâmeth-Săgb	8.50	1.46	8.54	Haţeg#	7 53	1.19	3.49	
Vinga	7.19	2.18	9.13	Pui	8.46	2.10	4.4T-	
Orczifedva	7.38	2.36	9.25	Grivadia	9.33	2.57	5.28	
Merczifaiva	7.56	2.53	9 36	Baniţa	10.11	3.35	6.07	
	8.42	3.40	10.06	1* etroşeul	10.43	4.04	6.S9	
Ti iu iş6ra-A r a d #				Petroşenl—Simeria (Piski)				
	Trend de	Trend de	Trend		Trend	Trend	Trend	
	persone	persone	omnibua		omnibus	omnibus	de pers.	
Tfmlşdra	6.07	12.25	5.00	Petroşeui	649	9.33	5 28	
Merczifaiva	6.40	1.16	5.50	Baniţa	7.27	10.14	6.08	
Orczifalva	6.51	1.34	6.07	Grivadia	8.06	10 54	6.4P	
Vinga	7.08	2.04	6.32	Pui	8.50	H 37	7.35	
Nămeth-Sâgh	7.23	2.25	6.53	Haţeg#	9.31	12 17	8 02	
Aradul# nou	7.40	2.54	7.24	Streiu	10.16	12.58	8 44	
Arad#	7.50	3.10	7.40	Himeria	10 53	1,35	9.15	
,