REDAC'f'IVNEA ŞI AUHUXINTRAŢUAKA« BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22. .GAZETA" IESE ÎN FIECARE JDI. Pe un fi and 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. icoisânia şi străinătate: Pe antt 40 fr., pe ş6se luni 20 fr.. pe trei luni 10 franci. ANULU XLVIII. S£ PREHUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi AHUKOIUBILE: O seriă garmondii 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publ SorisorI nefranoate »u ce primesoă. — Hanusorlpte nu se retrămltfi. m 217 Duminecă 29 Septemvre (11 Octomvre). 1885. Nou abonamentii la „ Gazeta Transilvaniei Cu I Octomvre st. v. 1885 se începe uuft nou abonamente, la care învitămu pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre. Pretulă Abonamentului: Pentru Austro-lJugaria: pe trei luni 3 fl. „ şese „ 6 „ „ unu anii Î2 „ Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 franci >> Ş^se „ 20 tt „ unu anii 40 „ llugămă pe domnii abonenţî, ca sâ bine-voiască a-şl reînoi de cu vreme abonamentulă, ca sâ nn se întrerupă espeditinnea diarului. Domnii ce se voru abona din nou sâ binevoescă a arâta şi posta ultimă. *Administraţiunea »Gazetei Transilvaniei». Braşovtt, 28 Septemvre 1885. înainte de acâsta c’unu şiră de an! se vorbea numai de ună „echilibru europână“. Era o formulă constantă în relaţiunile diplomaţiei europene, eă acestă echilibru trebue sâ fiă susţinută eu ori-ce preţu. Catastrofa dela Seda nu a sgu-duitu înse din temeliă „echilibrulă europeană.“ In loculă lui s’a stabilită „alianţa împSrăţiiloră nor-diceu şi de aici încolo nu s’a mai vorbită de echilibru, ci numai de „pacea europenă“, pentru a căreia susţinere se tjlce că s’au angajată cei trei împăraţi: ală Austriei, ală Germaniei şi ală Rusiei la Reichsstadt, nu mai puţină ca la Skiernievice, -Gastein şi Kremsier. Pe ruinele tractatului dela Paris, a căruia ideă conducătâre era echilibrulă între marile puteri, s’a aşedată tractatulă dela Berlină, du-se că scopulă lui este d’a se garanta pacea şi buna rânduială în Orientă. Abia trecură însă şâpte ani dela îneheiarea acestui din urmă tractată şi âtă că pacea şi liniştea Orientului euro-până este din nou ameninţată. TJnulă din acele popâre creştine ale peninsulei balcanice, cari au fostă liberate de sub jugulă turcescă prin tractatulă dela Berlină, vine acum şi răstârnă ordinea lueruriloră proelamândă unirea Bulgariei cu Rumelia orientală şi realisândă astfelă de faptă visulă naţiunei bulgare. Scimă bine, eă rânduială, ce o au fâcut’o la 1878 representanţii mariloră puteri, n’a mulţumită nici pe Români, nici pe Bulgari, nici pe Şerbi, nici pe Muntenegreni, nici pe Greci. Şi unora şi altora li s’a dată mai puţină decâtă le făcea neapărată de lipsi pentru consolidarealoră. Deodată Bulgarii, impacienţi de a mai aştepta pănă ce să le vină în minte puteriloră de ai uni, gonescă pe gnvernatorulă din Filipopolă, numită de Sultanulă în puterea tractatului de Berlină, şi proclamă unirea Bulgariloră dela nordă şi dela sudă. O gaură mare se face îu tractată şi cu totă dreptulă se redică acum Sârbii şi Grecii şi pretindă să fiă compensaţi pentru mărirea Bulgariei, cu alte cuvinte să se restabilâscă echili-brulă îutre ei şi Bulgari, care echilibru este profundă sdruucinată prin unirea de faptă a principatului bulgară cu Rumelia orientală. Cu modulă acesta s’a născută marea cesti- une a „echilibrului în Orientă“. De „echilibrulă europână“ nu se mai îngrijesce a(ji nimeni. Elă şi-a trăită vâculă. Ceea ce însă formâză a(Ji prin-cipalulă obiectă ală îngrijirilouă mariloră puteri este „echilibrulă în peninsula balcanicău. In momentulă acesta se află întruniţi la Constantinopolă ambasadorii mariloră puteri spre a o găsi modalitate d’a se restabili echilibrulă între Bulgari, Sârbi, Greci şi Români. O grea problemă acâsta, mai alesă dâcâ vomă avâ în vedere că este la mijlocă şi Turcia şi tractatulă dela Berlin, apoi, ceea ce e mai importantă, suntă în jocă şi interesele deosebite ale mariloră puteri. Problema, de care vorbimă, devine aprâpe uriaşă dâcă vomă avâ în vedere, că devisa am-basadoriloră este de a face rânduială în peninsula balcanică evitându orice vărsare de sânge. Căci este clară, că îndată ce s’ară încăiera Turcii cu Bulgarii, s’ar nasee o conflagraţiune care nu ar lăsa nici urmă diu tractatulă de Berlin şi atunci zadarnice ară fi tâte stăruinţele în favârea echilibrului în Orientă. Cea mai mare activitate în direcţiunea sus-ţinerei acestui echilibru o desvâltă în momentele de faţă fără îndoială oficiulă de esterne din Viena. Rusia n’are lipsă de echilibru în Orientă, ei îi convine ca Bulgaria să devină preponderantă, căci prin acâsta se măresce numai influinţa ru-sâscă în peninsulă. Nu-i convine însă Austro-Ungariei, care asemenea voiesce să-şi întinejă sfera s’a de putere în Orientă, ceea ce în limba diplomatică se (Jice: „înaintarea paralelă cu Rusia.w Dâcă Rusia are pe Bulgari, Austria voesce să aibă pe Sârbi şi îi împinge înainte, ca prin-trânşii, cari astăzi se află în „sfera ei de putere,u să-şi lăţâscă acâsta sferă. In urmărirea planului său, ministrulă de esterne austro-ungară, corniţele Kalnoky, a în-curagiată, se (Jice, pe Sârbi ca să-şi raobiliseze armata şi să câră cu arma în mână să li să dea Sârbia vechiă pentru restabilirea echilibrulăi. Dacă ar succede acâsta, atunci Sârbia ar avâ să mulţămâscă compensaţiunea din vorbă Austro-Ungariei şi s’ar alipi şi mai tare de marele imperiu vecină. Armata sârbâscă e mobilisată, dâr deocamdată e puţină speranţă, că sfatulă comitelui Kalnoky le va aduce Sârbiloră o mărire a terito-rului loră. Se asigură, că principele Bismarck vrea pace şi că din causa acâsta desaprobă atitudinea comitelui Kalnoky. Se vorbesce chiar, că din causa neînţelegerei ivite cu Germania în cestiunea serbâscă d-lă Kalnoky va trebui să se retragă. Ca urmaşă ală lui se numesce deja ministrulă de finance comună Kallay. Este cu tâte acestea fârte puţină speranţă, că va succede puteriloră d’a restabili echilibrulă între popârele din peninsula balcanică, evitândă orî-ce vărsare de sânge. Dâcă ar mai esista ună echilibru europână, atunci uşoră s’ară putâ echilibra şi afacerile Orientului, astăzi însă când tâte se clatină şi nimica nu mai pare a fi stabilă, când nimeni nu mai respectâză sânţenia tracta-teloră, este cu neputinţă o soluţiune a cestiunei Orientului pe cale pacinică. Bulgarii nu voră renunţa la unire, âr Sârbii şi Grecii nu voră stă locului. UNIREA BULGARILORU. Telegramele cele mai nouă: Skutari cV Albania, 8 Octomvre. Evenimentele Rumelia osiică au produsă o panică impresiune la poraţiunea din Albania. Albarîesii .suntă îngrijaţi de suinţele de espansiune şi din partea celorlalte state 1 camce, şi anume de o înaintare a Serbiei pănă la P rend, în contra căreia Albanesii s’ară opune eu hotăr — Ministerulă de răsboiu a dată comandantului milit din Skutari ordină telegrafică, ca să trimâtă din Skul la Ueskub 4 bataliâne, unde să se unescă cu trup adunate acolo, şi să plece tâte spre Rumelia. Guven torulă generală ală vilaietului Skuturi, care se află Berona, Mustafa Assim-paşa, făcu Ia ministeră opc ţiune contra acestui ordină şi dete elă ordină, ca ti pele din Skuturi să rămână acolo. Filipopolă, 8 Octomvre. Bulgarii ţină strînsă aceea, ca administraţiunea şi guvernuiă ambeloră pi vincii să fiă comune sub principele Alexandru. Avert mentulă ce se (jice că puterile I’au adresată Serbiei Greciei, ca să nu câră măriri de teritoriu dela Turc s’a luată aci la eunoscinţă cu satisfacţiune. De asemen s’au primită cu bucuriă manifestaţiunile de simpatiă i lui Salisbury. Acjî va fi primită în Constantinopolă cătră miniştri deputaţiunea bulgară, considerându-acâsta ca ună semnă de prevenire din partea Turci* Cu tâte astea se înarmeză mereu Bulgarii, fiecăruia fă deosebire de clasă i se dă arma în mână. — Din nc se asigură aici, că prinţulă Alexandru a oferită Ţarul demişiunea sa, dăcă Rusia îşi ia asupră’şî a proteg uniunea şi decă numai persâna îi stă în drumă. Acest pasă ală prinţului i-a mărită fârte multă popularitate şi de aceea nu se pote prevedea, că puterile ară îi cerca să separe cu forţa pe prinţulă şi poporul bulgară! Sofia, 8 Octomvre. S’a răspândită sgomotulă, c trupele serbesci au trecută frontiera, intrândă prin m< multe puncte în Bulgaria. Acestă sgomotă a produsă viuâ impresia în tote clasele poporaţiei. Bulgarii s aşteptau, ca Serbia să înainteze în Turcia. Soirea î totă casulă merită confirmare. In fiecare minută so sescă scirile cele mai ciudate; de mai multe ori s’ răspândita sgomotulă, că Turcii au înaintată spre Fiii popolă. Poporaţia e f6rte surescitată. Varna, 8 Octomvre. Greutatea cea mare conţinu a fi atitudinea Greciei şi a Serbiei, fită cari suntă pre tenţiunile acestoră două mici regate, în casulă când s’a recunâsce în modă definitivă unirea celoră două Bulgarii Grecia cere o rectificare de fruntarii, care să plece deli marea adriaticâ şi să se îndrepteze pănă la munteli Theamis, trecendă pe lângă Ianina şi Mezzovo. Serbis cere vechia Serbiă pănă la Prizrend. In starea, în cari se află opiniunea publică în arabele ţări, e greu de pre văzută ce întorsătură voră lua evenimentele; Porta con tinuă a fi forte îngrijată; atâtă Serbia câtă şi Greci* pară a fi otărîte să nu-şî licenţieze armatele înainte dY dobândi rectificările cerute. Turcia dispune totuşi d( forţe considerabile în tote punctările, cari ar putea să fiâ atacate. Etă efectivele corpuriloră astfelă cum au foste întărite în urma chetnărei reserveloră: 40,000 în Mace- ( donia, 35,000 Ia frontiera Rumeliei, 11,000 în Adria-! nopolă, 24,000 în Constantinopolă şi numerose trupe în Albania. Se aşteptă în curândă încă ună mare numără de batalione din Asia mică. In Creta s’au trimisă 4 ba-1 talione în loculă celoră care au primită ordină să pâră sescă insula şi să se îndrepteze spre Galipoli. — Este cu totuiă falsă ştirea răspândită, cum eă Sultanulă ar fi recunoscută unirea celoră două Bulgarii şi că ar fi te- • legrafiată prinţului Alexandru, anuntându-i că a primită în principiu acăstă unire. S’au lipită în adevără afişe în Filipopolă anunţândă acestea; se crede însă că lucrulă . s a făcută pentru a se linişti poporaţia, care a începută a fi cam îngrijată în urma concentării necurmate a tru-peloră turcesci. Aceste trupe sosescă cu grămada din Asia mică. Astăcjî suntă în posiţiune să dau cifrele cele mai esacte despre efectivulă acestoră trupe în diferitele provincii; cifrele acestea au fostă recunoscute autentice ehiară de cătră ambasadele din Constantinopole. Nişă, 7 Octomvre. Guvernuiă are dovedi, că ra-. Nr. 217. GAZETA TRANSILVANIEI i»ao. portele guvernului bulgară despre măsurile ce le-ar fi luaţii faţă cu emigranţii şerbi urmărescii numai scopulă, d’a apără corectă în faţa Europei. Emigranţii neliniştesc!! continuu graniţele sârbesc!. Emigranţii cari au năvălită în cerculă Zajcar s’au ciocnită la Lasov-Kamen cu gen-darmii, cari i-au alungată. Se anunţă că emigranţii suntă înconjuraţi în posiţiunile loră de gendarmî. — Bulgarii au închisă trecerea pe la Vlesotina. Belgrad,8 Octonivre. Ună ordină regală convocă a doua chiămare a cavaleriei. Atena, 8 Octomvre. Resoluţiunea, ce s’a luată la meetingulă ţinută în (Jhia sosirei regelui, are următorulă cuprinsă: Poporulă grecescă vede în schimbarea lucruri-loră din peninsula balcanică de cătră Bulgari prin care se calcă în piciâre ţinuturi şi drepturi grecescl, ună pe-riculă fărte mare pentru elinismă. Precumpănindă, că mişcarea bulgară este începutulă esecutârii unui plană preconcepută pentru nimicirea poporului elină şi luarea unoră părţi din teritorulă său, guvernulu Greciei va pro-cede energică pentru aperarea drepturiloru Greciei, cu sSu fără sprijinulă puteriloru. Poporulă greefi e gata la orice jertfe. Berlin, 8 Octomvre. Ministrulă Giers a sosită aci erî săra târziu venindă dela prinţulă Bismarck, căruia i-a făcută o a doua visită. Astă seră plecă la Pe-tersburg. Constantinopolu, 8 Octomvre. Ministrulă de res-boiu a dată ordinii, s8 se începâ imediată învagonarea trupeloră, pentru a fi transportate la câstele macedonene şi tracice. Bucuresci, 8 Octomvre. Telegrame oficiale spună, că Porta doresce să obţină ună mandată pentru restabilirea stăriloră de mai nainte rumeliote-bulgare, pe când Anglia, Francia şi Italia stăruescă pentru recunăs-cerea unirei, spre a se evita vărsarea de sânge. Paris, 8 Octomvre. Cătră ună corespondentă ală (farului »Matin," d. Garacianin s’a esprimată astfelă: Deocamdătă Serbia stă în aşteptare, dăr dacă puterile voră accepta unirea Bulgariei, Serbia va trebui în timpu de 48 de ore se începa operaţiunile sale seu cătră Vidină seu cătră teritorulă turcescă. Garacianin consideră tripla alianţă ca compromisă, antagonismulă dintre Austria şi Rusia va trebui să iasă la ivâlă cu ocasiunea acestui conflictă. — »Temps“ află, că prinţulă Bismarck a sfătuită pe Austria se nu sprijinescă pretenţiunile Sârbiei şi s'o îndemne a nu întreprinde nici ună pasă. Diplomaţia însă vrea să trăgănăscă lucrulă pănă ce Turcia îşi va fi terminată înarmările şi va fi în posiţiune să aducă eventuală o resolvare, ce nu s’ar pute obţină pe cale diplomatică. Roma, 8 Octomvre. „Tribuna“ se ocupă cu răs-punsulă lui Tisza la întrebarea lui Szilagyi în privinţa încurcăturiloră din Orientă şi <Şice: Politica schiţată de Tisza trebue să fiă şi basa şi punctulă de plecare ală politicei nâstre. Noi putemă sprijini înaintarea Austriei în Orientă şi nisuinţa sa d’a deveni o putere slavă, numai sub două condiţiunl: ântâiu, trebue să se acărde Italiei deplină libertate de acţiune în Marea adriatică, şi ală doilea, graniţa nordostică trebue să se reguleze în modă corăspuntjătoră cu necesităţile militare şi cu drepturile naţionale. DIN DIETA CROAŢIEI. Şedinţa dela 8 Octomvre se începu cu Împărtăşirea ce o face preşedintele Hrvat, că comisiunea de imunitate şi-a înaintată deja raportulă privitoră la estrădarea de-putaţiloră David Starcevicî ei Grzanicî. După ce se alege comisiunea căreia i s’au predată moţiunile privilore la destituirea Banului, ia cuvântulă Banulă comite Khuen. îndată ce s’a ridicată Banulă să vorbescă oposiţiunea a părăsită sala în modă demonstrativă, numai Starcevicianii au rămasă în sală. Banulă arată motiAele ce l’a condusă în afacerea acteloră camerale. Banulă a fostă de repeţite ori aplaudată de membrii maiorităţii, Anton Starcevicî atacă într’ună discursă mai lungă pe Banulă actuală nu numai, ci şi pe fostulă Bană Muzuranici, pentru că acesta a recunoscută dreptulă Ungariei asupra acteloră, din care causă elă este ună criminală şi mai mare şi trebuia să fiă asemenea acusată. Mai vorbescă Pavicî şi corniţele Fritz Kulmer. Acesta din urmă dă espre-sume temerei, că Croaţia nu va mai vede niciodată actele camerale, ce le-a dusă Khuen-Hedervary la Peşta. Evenimentnlă celă mai importantă ală este constituirea unui clubu ală centrului în frunte cu corniţele George Iellacicl. In acestă dubă au intrată şi de putaţii, cari nu aparţineu nici unei partide şi mai mulţi aristocraţi. Clubulă alese ca preşedinte pe corniţele Iel-lacicî, pe comiţii Draşcovicî şi Sermage ca vice-preşe* dinţi şi pe bravulă Zivkovicî ca secretară. Programa nouei partide cere înainte de tote ca pactulă cu Ungaria să fiă restabilită în puritatea sa originală şi ca directivă să se ia . elaboratul ă deputaţiunei regnicolare lucrată de Zivkovicî. Afară de acesta noua partidă se pronunţă pentru restabilirea bunei înţelegeri între Sârbi şi Croaţi şi pentru promovarea intereseloră materiale. In cestiunea acteloră din archivă transferate la Pesta * clubulă centrului* va vota pentru propunerea Mazzura. Noua partidă se vede că va procede în cea mai bnnă armoniă cu independenţii. Eată dăr că partida guvernamentală croată poreclită »naţională« a începută a se discompune şi acâsta este a se mulţămi afacerei cu actele camerale. Se 4ice că fddmareşalulă loc. comite Iellacicl a visitată pd Banulă Khuen-Hedervary, spre a cere desluşiri dela elă în privinţa cuvinteloră sale »că s’au posedata cu rea credinţă archivaiiele,* cari cuvinte crede Iellacicl, că se referă la fratele seu, răposatulă Bană lo-sifă Iellacicl. Banulă Khuen însă s’a ferită de-a da faţă cu corniţele Iellacicl. Circulă sgomotută, că fiiulă acestuia, corniţele George Iellacici, va cere sălisfacţiune dela Khuen. Redactoruîă 4,arulut »Sloboda* (4iarulă Starcevi cianiloră) a fostă pusă în aresta preventivă din causa rspăândriei de scirl false. Tribunalulă a respinsă cererea procurorului, dâr acesta a apelată la tablă. SOIRILE ţ)ILEI. Părechea princiară de coronă va sosi mâne Dumi necă la Gurghiu, fundă totulă pregătită pentru primire. —0— »EUenzek« de la 9 Octomvre n. aduce în fruntea sciriloră sale 4^ni°e 0 nostimadă cum numai în acestă f6iă, vestită prin prostiile sale, se p6te ceti. Sub titlulă * Dinamită şi popi români« scrie următorele: »Intr’o scri-s6re privată amă cetită, că în Ighiu, comit. Albei infe-ri6re, aprăpe de Alba-Iulia, s’a confiscată 4dele acestea Ia popa românescă (român) o ladă de dinamită, pe care — cum se 4ice — i-a trimes’o popa valachă (olâh) din Câmpeni. In acâstă ladă s’au aflată 48 de pachete cu dinamită şi o îndrumare amărunţită cum să se folo-seseă de ea. Totă din memorata scrisâre privată amă înţelesă, că în Alba inferidră, pela Ighiu, Şardă, Cri-cău, Valea Craiului ş. a , mai departe pe la Slatna şi Teuşiu maghiarimea este în spaimă şi frică de Români, pentru că, mai alesă în Ighiu, Românii o spună pe faţă, că acum s’a sfârşită Ungurii şi că s’a hotârîtă cu ei: ,îi voră omorî pe Unguri*. La Teuşiu, precum se spnne, domni însemnaţi maghiari (mediculă, farmacistulă, proprietari ş. a) au cerută dela solgâbirău să trimită noptea gendarmî, din causă că se temă de Români. Pănă aicea scrisdrea privată, pentru a căreia veracitate nu voimă să luămâ responsabilitatea. Amă luată într’aceea măsuri, ci corespondentulă nostru din Alba-lulia să cerceteze temeinică lucrulă, şi astfelă vomă pute servi cetitoriloră noştri, peste câteva 4^e> Cil 0 amărunţită şi deplină autentică împărtăşire; până atunci însă publicâmă scirea, nu ca să alarmămă opintim ea publică ci pentru că ea a găsită cre4ămâmă la mai mulţi inşi dintr’ună anumită cercă*. — înainte de f6te trebue să rîdemă şi cu cefa de înţelepciunea celoră de'a .Ellenzek", cari voră să afle din Ighiu ce se ’ntâmplă în Teuşiu, ce ca staţiă principală a drumului de feră este în continuă comunicare cu Cluşiulă şi nu departe de elă; ală doilea, trebue să rîdemă, că cei dela .Efien-zek* suntă gata să crâ4ă, că popa »valachă« a fostă în stare să trimetă popii »românescă" într’o ladă mai multă dinamită, de cum voră fi avută vr’odată la dis-posiţiă cornitetulă nlhiliştiloră din Rusia, pice »EI!enzâk«, că scirea acesta a aflată cre46mentă la mai mulţi Unguri; apoi da, nici nu se putea altfelă, dacă aceştia suntă totă aşa de smintiţi ca şi cei dela »Ellenzâk * —Clin 4'ua de 7 Octomvre n. s’a făcută perchisiţiune domiciliară amploiatului oficiului silvanală din Abrudă, d. George Borza. Bolnavă cum e, cu piciorulă frântă, din care causă de luni n’a eşiiă din casă, sbirii l’au tâ-rită în închisore. Grele timpuri amă ajunsă 1 —0— După cum spune »N. F. Journal,* tribunalulă din Sibiiu a trimisă tribunalului penală din Festa ună exemplară din proclamaţiunea »irredentă,« prin care se provocă Românii din Ungaria şi Ardeală să scuture jugulă ungurescă chiar cu puterea armeloră ; în adresa alăturată la ea e rugată tribunalulă penală din Festa să cerceteze prin esperţî distinşi, comercianţi de hârtia şi tipografi, atâtă provenienţa hârtiei câtă şi lifenle, şi să le ceră părerea loră în astă privinţă. Tribunalulă a însărcinată cu resolvarea acestei rechisiţiunî pe judecătorulă de instrucţia Ştefană Ţărână. Acesta luă ca esperţî pe comercianţii de hârtiă Dona şi Kaiolyi în materiă de hârtiă si pe directorulă şi conducătorulă de atelieră ală tipografiei statului în materiă de ţipară, însăreinându-i să şl formuleze părerea. Esperţii şi-au şi comunicată părerea — care deocamdată nu se publică — judecătorului de instrucţiă. —0— Cornitetulă reuiunei economice a comitatului Braşovului face cunoscută publicului, că va arangia în 4ilele de 15—18 Octomvre n. c. o esposiţiâ de producte de grădină în hala de scânduri din Groaveră, unde se voră espune totă felulă de pome, legumi, flori, precum şi esemplare aparţinăt/ire culturii albineioră şi a pa-săriloră de casă. Esposiţiunea va fi deschisă în t6tă 4iua dela 9—12 6re şi dela 2—5 6re. Intrarea liberă. FOILETONLJ. Cuvântă rostită în 22 Septemvre st. v. 1885 la sărbătorea Sf. Sofii patronei scoleloră centrale române din Braşovă, de prof. gimn. Ioană Popea. Onorabilă Adunare ! Suntă 35 de ani, de când o semă de bătrâni fruntaşi din Braşovă, cu sufletă neoşă românescă, cum era: I. Jipa, I. Iuga, B. Popă şi G. Leca; cum era: I. Pantazi, R. Orghidană şi G. Nica; cum era: G. Ioană, G. Manole Burbea, N. Teelu, N. Dima şi D. Cepescu; cum era: Măciuca, I. Manole, G. Burbea, RadovicI, R. Fascu, Oţo-ţoiu ş a. şi cu deosebire cum era bătrânulâ Lacea, numita bunătatea inimei şi simţulă de jertfire întrupată totă Români cu inima la locă; totă omeni străbătuţi de luminile timpului propăşirei; iotă omeni învăpăiaţi pentru binele şi fericirea nemului loră, — în frunte cu iu-bitulă loră Popazu, prea vredniculă şi pentru idealele poporului seu înflăcăratulă protopopă ală Braşovului, — într’o clipită de sfântă însufleţire, luară hotărirea, să ridice în mijloeulO Groverului, în loculă celă mai deschisă ală Braşovului, măreţulă paiaţă, în a cărui sală ne a-flămă cu toţii în acestă 4i de sărbătore, în aceste momente de înaltă însufleţire. Şi măreţă a răsunată cuvăntulă loră inspirată de profunde gândiri şi ei au 4^ în însufleţirea loră în-semnătorele cuvinte: „Să punemă temeiulă la ună gim-nasiu, ferbinte dorită de cătră toţ* dreptă-simţitorii.« Şi cuvăntulă loră trupă s’a făcută. Şi aceea, ce mai nainte era de necre4ută; şi aceea, ce nici nu se visase mai nainte, s’a făcută. Şi fericiţii şi prea vrednicii bătrâni ai poporului vă4ură întrupată idea loră mărâţâ şi ochii loră rămaseră aţintiţi la opera sufletului loră, şi lacrimi de sfântă bueuriă curgeau pe obrajii loră şi ai prea vrednicului loră protopopă 1 Cuvenită este, onor. domni, ca în astfelă de momente de sfântă inspiraţiă, căci inspirată trebue să fiă fiecare din noi de înălţimea obiectului, ce’lă serbămă astădî, la sărbătârea geniului, căruia este consfinţită a-cestă sfântă locaşă ală luminei şi virtuţii, — cuvenită şi înălţătorii de sufletă este, a ne aduce aminte cu vred-niciă de bărbaţii cari cu multe greutăţi şi cu mari jertfe au pusă temeliile scoleloră nâstre: A ne întinări afundă în inima ndstrâ trăsăturile caracteristice ale portretului loră sufletescă; A păstra cu sfinţeniă şi credinţă numele loră şi a’lă transmite încununata cu gloriâ urmaşiloră noştri; A lăuda şi glorifica măreţele loră fapte, ca să fiă cunoscute pretutindeni, unde este o suflare româneasQă cu simţă nobilă, cu inimă aprinsă pentru lucruri măreţe. T6te aceste porniri ale sufletului nostru le aflu vrednice de sfinţenia sărbătorei de a4h Dară, onorabilă adunare, eu credă, că mai potrivită şi mai vrednică aducere aminte de fericiţii interne-iătorî ai scoleloră nâstre centrale de aici nu pote fi de-câtă astfelă, dacă noi urmaşii loră ne vomă strădui cu toţii a străbate în gândirile şi îndemnurile sufletului loră; a ne strădui să înţelegemă temeiurile credinţeloră şi speranţeloră, ce le-au avută ei, când s’au apucată să croiască în înaltulă loră sufletă planulă zidirei măreţe, care cu dreptă cuvântă este una dintre cele mai însemnate podobe ale oraşului nostru. Asta este adevărată cinstire a întemeiătoriloră scoleloră nâstre. Asta este adevărată şi vrednică mărire a loră. Asta o socotescă eu de adevărată sărbătore a Sf. Sofii, patronei scâleloră nâstre. Asta o socotescă de adevărată şi vrednică aducere aminte de numele bătrâniloră întemeiâtorî ai scoleloră nâstre la sărbătorea geniului protegătoră ală gimna-siului. . Permiteţi-mî aşader, ca potrivită cu aceste vederi asupra însemnătăţii obiectului sărbătdrei Sfintei Sofii, să vă vorbescă câteva cuvinte despre: Ideile de cari au fostă străbătuţi, şi speranţele ce le-au avută şi le-au nutrită în sufletulu loră betrânii fruntaşi ai poporului română braşovinu, cu protopopulu loră I. Popazu în frunte, când j[au luată hotârîrea se pună petra fundamentală la clădirea gimnastului loră. I. Ce cugetări au avută bel rănii fundatori ai gimna-siului! Curiosă temă! Curiosă întreprindere! Der de unde scimă noi, ce au gândită ei? Cum JNr. 217. GAZETA TRANSI1VANIEI 1885. Ar fi de doriţii, ca şi Românii din Braşovfi, cari se oepă cu cultura grădinilor^ de pdme, legumi, flori etc. d fiă cai ii mai bine represeutanu. Espunfttorli suntă rugaţi a preda obiectele de espuneie Mărfi in 13 1, c. iucependil dela 8 ore diminâţa. In modă escepţionaliî se potă primi obiecte de espusO şi Mercur! îu 14 c. DIN BUCOVINA. trecut fi preste Cernăuţi ca să visitezd acele locuri, pre cari istoria ie numesee vechile colonii (de lui Stefanu celu Mare. Am 4*să visitată şi cineva ar crede lă pentru primidatâ, dar să nu credă aşa, căci din anulă 1875 visitezd in totă anulă mănăstirile din Bucovina, precum şi locurile dintre Brută şi Nistru. Itinerarulă meu se măresce din 4' în 4‘ Ş* chiar acele ce le-am publicată in »Gazetă» nu suntu complete, pentru ca să nu descperă lucruri, cari în timpulă acesta critică pentru ortodoximea din Bucovina n’ară aduce multă cinste. Multe 'e trecă cu vederea, cre4endă că se voru îndrepta bmenii, der deorece am primită scirea, că unii şi alţii qlicD că suntă calumnii, câtă mai curândă voiu aduce datele când s’au întâmplată Iote cele ce le-am scrisă, precum şi cele e voiu scrie, ca astlelă să le închidă guriţa pentru totdeuna şi să cundscă că d-loră nu potă să facă nimicii fără ca noi să nu le cunOscemă. Acesta am 4'8’0 In trecătă. Acuma să vorbescă puţină despre vechile colonii ale lui Ştefană celă Mare. Ştefană celă Mare avea multă a se lupta cu Leşii (Poloni). Leachulă e omu mândru, more departe esilată 10, şi totă gândesce la crâia ieşescâ; dar sciţi vorba: a trecută erba de cosă, aşa şi crăia lord. Cu tăie aceste, Polon*i şi cu * Gazeta polska* din Cernăuţi strigă susă şi tare mai alesă in contra * Apologiei* şi se credă asupriţi în ţâra lord (?) în Bucovina. Ei vreu ca şi pe la gări să se strige în limba loră. Frumosă dorinţă! Ştefană, vâ4ândă că Leşii-să cam obraznici, a colo-nisatO locurile dintre Brută şi Nistru, ba chiar peste Nistru cu Români, dându-le unele privilegie, er ei în schimbă aveau să păzescă ţera contra duşmaniloiă. Venindă partea nordică a Moldovei la Austria, acesţl colon! au căpătată diplome de boeriă şi aşa ve4* at}i câte ună ţărână cu sumanulă ruptă în umere, în frunte c’ună »de* seu >cavaleră de*. Vechii colorii români înfrumseţaţî ca titluri s’au rutenisată şi Teu-tul, Stroicî, Spanciocu, Arbore, pdte rude de-ai vechiloră stâlpi ai ţării de sub Ştefană, sumă a<4î Ruteni încarnaţi, cum se 4'ce. Fisionomia omeniloră din a este locuri aduce la unii cu a Româniloru, nusulă de aqudă îlă găsescl adese, dar şi fisonomia cea mazurescă idiotă o ve4î pre desQ. Acâsta este o probă, câtă de mulţi mazuri au năvălită în aste locuri. Românulă primitoră din tire i-a primită în detrimentulă său şi, dacă s’a rutenisată Româ-na!0, acâsta nu-i o probă că cultura mazurului era mai superidră decâtă a Rdmânulă şi starea culturală a rnazu-riloră de ac^î, probâzâ câtă de neciopliţi erau ei pe Atunci. Mazurii galiţienî au primită religiunea or. ort., adecă religiunea ţării. In casele loră icdnele suntă de rită apusenă şi acesta probâză propaganda catoliciloră în acâstă ţâră. Ore tipografia archidieeesană din Cernăuţi n’ar putâ să imprimeze icdne de rit fi ortodoxă ? Am cetită odată în »Condelâu, că s’ar afla in Cernăuţi ună diaconii, care ar putâ zugrăvi icdne. Ore u’ar fi bine, ca prin bisericele ortodoxe zugrâvăla să fiă mai româ-| nescă? ţ)ică românescă, căci câtă mi-e cunoscută, la noi | Io ţâră iconele au ună teint m ii chatin (faţă castaniă), pe când după sc6la apusului mai multă blondă. De a colora icdnele mai multă blondă, a ajunsă a fi în Bucovina o maniă şi aşa în forte multe biserici vei afla icone [lefelulă acesta; dacă nu mă înşelă, chiar catapetesma St Dimitrie din Sueeve este în stiifi apusână. Am vorbită mai susfi despre diaconulă din Cer- năuţi. Nu sciu dacă »Candela* a avut.fi drepţii să-ifi j eăpiare Nr. 1 ex 18g4. — Nr. 87. Acvirarea de ser-recomande aşa de căldurosfi, căci în realitate nici nu j vitorî dai cornitatulfi Tirnavei mari s’a începută. — miro ?ă a zugravii, necum pictorii. — sciţi zugravi, cari j Nr. 88. Secţiunea de albinăritfi arată, că va ţinea la 28 zugrâvescfi feliurite obiecte. Aserţiunea acesta o înte-1 Augustă o adunare a cultivatorilorfi de albine, din acestă meeză prin faptulă, că respect? vulo pre toţi cari i a zu-! comitatii, înpreunată cu o mică esposiţiă. — Nr. 89. grăvită, (se rm credeţi, că mulţi i s’au încred'Bă,) nn !’a zn-1 Secţiunea pomologicâ arată, că a decisă se aranjeze o grăVitfi. ci i-a comânjitfi, cum se 4*f!e- Eminenţa s’a la I esposiţiă în luna lui Octomvre a. c. — Nr. 90. Corni* trimesfi la Viena, nu sciu pe ale cui spese, sciu atâta '• tetuîfi a procurata opulfi întitulata .Oesterreichisch-că drepţii recompensă a zugăvitu acu 2 ani pe Eminenţa j ungansche Pomologie* (Bomologia austro-uugurâscă) de Dr. sa cu încă o mutră, care avea să represinte pre bucă-, Rudolf Stoil pentru scopurile secţiunei pomologice.—Nr. 91. de membri corespon-procura vite de o rasă de 20 11. bucata în Sucăva, la librăria lui H. Beiner.! mai nobilă şi seminţe alese de plante economice etc. Pentru binele ce i-a făcuta raitropolitulfi, acestfi omfiîîiKâtfi acestea suntă acomodate şi de dorită pentru re-nemulţumiioră şl a bătută joou de protectorulă său şi j ferinţele nostre economice, precum şi a sprijini pe priiţi nimenea nici nu p6te vorbi cu densu’ă. — Spreru-jvaţî în privinţa acesta prin acoperirea parţială a spese-şinea clerului însă, d-sa aduce în casă, adecă în Pries- \ loră de procurată celoră preste măsură de mari, încâttt ter-haus, în reşedinţă, unde locuesce, fiinţe de sexulă j acestea nu întrecă puterile reuniunii Insă fiesce care frumosă, sub cuvântă că are să le zugrăvescă. Nu suntă j casă trebue supusă mai ânteiu comitetului specială spre De pe malidu Nistrului, 16 Septemvre 1885.1 tărâsa aducândă în tulerfi .struguri la masa metropoli-| Se decide Introducerea instituţîunei , r, • , ^ . x • -i j • tului. Aceste două cadre erau espuse de vândare cu preţulfi j denţl.—Nr. 92 Comitetulă decide ase p După ce am visitatfi mănăstirile din Bucovina, am - -- - - - - .........- — - - 1 ' - - pictorfi, dar credă că sera nu se potă depinge nici con-turele şi aceste fote se facă sub oehu Eminenţei. De eâte-orî când slujesce metropotitulă, elu vine somnurosă şi scârţie cu vocea, pare că ar fi ună cară neunsfi. Eminenţa s’a îşi pdte aduce aminte de câte-orl l-a întrebată, . ă »unde a fostă». După opiniunea mai’multora, ar fi bine când diaconulă şi-ar schimba aerulfi. Celă d‘ > Cernăuţi pote să-i fiă strieăciosă şi d-sa scie de ce, er celfi din mănăstire îi pdte fi mai plăcută şi i-ar oferi timpă ca să se ocupe mai muîtueu zugrăvâlă. O 4â?emil acesta de o cam dată, şi nu din altă causă, ci numai ca străinii sâ nu ne rîdă. Eminenţa Sa credă că va face, ca streinii să nu-i scotă o hii, mai alesă acuma, când clerulă bucovinână trebue să fiă dreptă ca luminarea. Dar unde am începută, — veţi 4ice că tnâ acaţără de persone, — ferescă Sfântulă nu vorbescă eu, ci opiniunea publică prin condeiulă meu, căci ea doreşte ca toţi aceia, cari suntă de religiunea ortodoxă, să se eurâ-ţescă de vechile ispite. Reuniunea economică a comitatului Braşovă. (Şedinţele comitetului dela 19 Augusta şi 2 Septemvre n. c.) Nr. 77 (nr. protocolului). Să se aducă din partea reuniunei mulţămitâ ministerului pentru subvenţiunile primite. — Nr. 78. Comuna biserieâscă a bisericei ev. lut. a s-tului Bartolomeiu oferă sala s *6!ei pentru aşe4a-rea muzeului economică, dedrece acesta aie să fiă de folosă şi pentru tinerimea şcolară.—Nr. 79. Prenumera-fiunea foilor;} centrale economice sileziane şi witenber-giane nu se recomandă, deorece aceste foi, după cum se pdte vedea din numerii de probă, suntă de o natură prea local oficială şi prea streine referinţeloră nostre eco nomice. In loculă acestora să se caute alte scrieri, cari suntă acomodate, de a arăta viâţa şi nâsuinţa practică economică şi socială a ţăranului silezian şi wirtenbergiană precum şi întocmirile lui şi resultatele acestora. Nr. 80. Să-se ia informa ţiunî despre cuaiificaţiunea fauriloră din ocmunele nostre rurali şi să se efectueze acvirarea de puteri mai bune, la casă de lipsă chiar şi pe calea au-torităţiloră competente. Nr. 81. Socotelile pentru nisce reparaturi la staţiunea meteorologică din Braşovă se în-cuviinţâză şi se aviseză. Nr. 82. Ună avisă ală comandei corpului de armată 12 nu să pdte satisface, deorece recoltasăeării a fostă forte slabă. — Nr. 83 Oficiuiă viceşpanală trimite sub Nr. 193 nişoe acte cu scopfi, ca să se facă ună proiectă de stătută pentru stîrpirea şoreciloră. Secretarulă se însărcinâză a presenta la proximi şedinţă ună astfelO de proiectă de stătută. — Nr. 84. Camera comercială sub Nr. 1681 atrage atenţiunea reuniunei asupra cultivării nalbei de văpsită (Fărber-Malve); să se adune date, că ce trecere are aceea. — Nr. 85. Mmistrulă face cunoscută prin edictulă său Nr. 38.239, că în Făgăraşă se află 8 tauri de prăsilă—rasa Mollthal—în preţă de â 120—200 fl., ce se potă solvi în 3 rate de câte o jumătate ană. — Nr. 86. Ministerulă sub Nr. 40,762 a despăgubită reuniunea pentru o vacă de „Pinzgau,4 ce a perită de decidere. — Nr. 93. De decisiunea de susă facă întrebuinţare 3 membri de ai reuniurei, rugându-se de corn itetă să mijlocescă procurarea a 3 esemplare de purcei de prăsilă de rasa genuină »bercsihre« dela D-lă Eduard Lubben din Oldenburg pe spesele reuniunii; pentru acesta se deobligă dânşii a pune gratuită la dis-posiţia reuniunei câte ună esemplară la cea dintâiu fâtare. Comitetulă aprobă cererea petenţiloră sub condi-ţiunile numite. — Nr. 94. Pentru premiarea servitoriloră ce se va pune în lucrare în anulă acesta, se voră escrie de o camdată numai două premii: 1) Pentru ună servitorii aplicată la economia câmpului, care a servită la acelaşi stăpână neîntreruptă în decursă de 3 ani, ună premiu de 6 fl. 2) Pentru unulă, care a servită totă în acestă calitate în decursă de 4 anî ună premiu de 10 fl. — Nr. 95. Prem'area de viţei nu se va face în acestă ană, de ore-ce nu esistă ună cata-tru de vite regulătă, — Nr. 96. O resoluţiune a magistratului Nr.8736 în ces-tiunea gradinei pomologice se transpune secţiunei pomologice spre a-şî da părerea asupra ei. — Nr. 97 Minis-trulă publică în edictulă seă Nr 32615 preţurile viteloră de Pinzgau primite în luna lui Mai a. c. şi însărcinâză rennunsa cu încasarea preţurilorfi de cumpârere în rate de câte o jumătate de ană. — Nr. 98. Propunerile secţiune de asbinărită — in causa întrebuinţării subven-ţiunei de 200 fl. spre scopuri de albinăritu-se apr<5bă — Nr. 99. Asemenea se aprobă cererea aceleaşi secţiuni pentru de a conferi ună stipendiu unui elevă, care sâ se instrueze în albinăritfi şi măsărită, şi apoi să se aplice ca îngrijitorO la depositulă centrală de albine. — Nr. 100 Secţiunea pomologicâ face propunerea, ca se se aranjeze o esposiţiă de grădinărită în 15—78 Octomvrd n. a. c. şi substernându o programă specială a esposiţii se rogâ de a i se acorda mijlâcele bănesci necesari. Se aprobă şi esecutarea întregei afaceri se concede secţiunei. — Nr. 101. Muzeulă economică trebue să se aranjeze şi spr acestă scopfi se esmite o comisiune de 3, ca să! recomande proximei şedinţe a comitetului lucrurile, car suntă necesari, ca să se procure. — 102. Cu împărţirea purceiloră de prăsilă — rasa Meklenburg — ce se vină reuniunei, se eocrede comitetulă reuniunei. ULTIME SOIRI. BUCURESCl, 10 Octomvre (telegr. part.) Regele va pleca săptămâna viităre în Muntenia, ca să inspecteze trupele de acolo. Se ţinti dese consilii de miniştri. Se tjice, că d. Br&tianu a adresată d-lui Tisza o telegramă, prin care ’şî esprimă regretele, că împrejurări esterne l’au împedecată d’a se ’ntâlni cu dânsulă. Editoră: Iacobă Mureşianu. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu. oe putemă noi încumeta, să desvălimă astăd» după 35 ie ani tainele gândiriloră loră ? Nimică mai uşorfi decâtă acesta. N’avemă decâtă să răsfoimă puţintelă hârtiile ar-chivei institutului nostru, şi vomă da negreşită preste wb actă de mare însemnătate pentru istoria gimnasiului nostru, în care actă se găsescă următorele cuvinte, însemnate în protocolulă din 1850: „Recunoscendă, 4^°â reprezentanţii bis. S-tului Nicolae şi ai s-tei Adormiri din oraşulă nostru, neapărata trebuinţă a unei educaţii mai bone pentru tinerimea ndstră şi înaltulfi folosă ală unei liţirî mai uşore a sciinţeloră;... punemfi terneiulă la ună jimnasiu, ferbinte dorită de cătră toţi dreptă simţitorii « In aceste câteva rîndurî ne arată ei pe scurtă chipulă gândiriloră loră, când s’au hotărîtă să pună te-neliile gimnasiului, şi eu, onor adunare, nu vreau de-iM sâ ilustreză şi să întăresefi cu prooe învederate aceea, ce dânşii ne arată în câteva cuvinte. Ce 4ică dânşii în actulă intemeiârei gimnasiului lord? ţ)ică, că denşii voră să întemeiăze ună gimnasiu. ferbinte dorită de toţi dreptă simţitorii, fiindcă recunoscă neapărata trebuinţă a se da tinerimei o educaţiă mai lună şi recunoscă folosulă unei lăţiri mai uşore a sciinţeloră Sâ vedemă, încâtă au avută ei dreptă să judece is felă ? Adevărată să fiă ore, că prin institutulă creată de t se dă tinerimei năstre o crescere mai bună şi că prin-nfulă se potă lăţi sciinţele mai cu uşurinţă? Avemu trebuinţă să dăsluşimă cuvintele acestea, pentrucă şi astă4l chiară, ca şi la 1850, pe timpulă întemeiârei gimnasiului, se mai află dmenl de ai noştri, cari suntă de credinţă şi susţină, că ună tenără îşi pote face studiile şi educaţiunea cu egală înlesnire şi cu egală succesă în şcdle streine, ca şi în şcdle românesc!. Şi astâ4i au4imă pe mulţi părinţi 4icendă: .Pentru ce să nu-mî dau copilulă la şcdle străine? Acolo învaţă copilulă meu limbi streine, care îi suntu de folosă în vieţâ. Cutare n’a mai învăţată şcole românesc!. Cutare de mică copilă a cercetată totă şcole străine, şi nu s’a mai desnaţionalisată, şi nu şi-a mai perdutfi simţulă său românescă, şi nu şi-a perdută limba şi caracîerulă său naţională. Pentru ce să mai creămQ, pentru ce să mai susţmemă cu atâtea jertfe şcoîele nostre românesc!, când uşile şcăleloră streine ne stau deschise?» Câtă de departe suntă părerile astorfelă de omeni de gândirile fundatoriloră gimnasiului! Câtă de scurte suntă vederile sufletului loră în asemănare cu ochii sufletesc! departe vă4ătorî ai bătrâniloră noştri dela 1850! Mai ântâiu e greşită cu desăvârşire părerea acelora, cari susţină, că ună tânără de ai noştri îşî pdte face studiile cu egală înlesnire şi cu egală succesă în o scolâ streină, ca şi în o scdlă românescă Căci cine din noi nu scie greutăţile, cu cari au a se lupta elevii români, cari cercelâză scdle streine! Ei nu potă urmări aceea, ce le explica profesorii streini in o limbă loră necunoscută. Ei nu potă înţelege cuprinsulO cărţiloră scrise in o limbă streină şi suntă nevoiţi să înveţe de rostă cuvinte gdle, fără a pute străbate în înţelesulă loră, feră a fi în stare să-şi însuşescă şi să asimileze cuprinsulă materiiloră învăţate: ca să şi-lă potă face avere nedeslipită a sufletului loră. Aceea, ce ei au cetită şi învăţată, a rămasă celă multă o avere a memoriei, de care mintea loră nu scie nimică, căci ea niciodată nu o-a cuprinsă, niciodată nu o-a înţelesă cu deplinătate. Căci numai aceea, ce omulă înţelege, ce omulă pă-tunde cu mintea sa, este ală său. Numai aceea, ce s’a plămădită şi s’a frământată în sufletulă său, este propietate neînstreinabilă a sufletului său. Căci precum este adevărată, că nu mulţimea buca telord, ce le primesce stomachulă nostru, ci numai acele substanţe, ce elă le mi-tuesce, dau trupului nutrementulă trebuinciosă, totă astfelă stă lucrulă şi cu bucatele spiritului, care şcolarii le primescă din cărţi. Lucrarea, ce o face natura cu bucatele (alimentale) primite în trupulă nostru, dacă acestea au să trecă în sângele şi să se prefacă în sucurile n6stre, aceeaşi lucrare, aceeaşi operaţiune au să o facă şcolarii inşi’şî cu deplină consciinţă eu privire la hrana sufletescă, ce dînşii o scotă din cărţi. Alminterl materialulă cunoscinţeloră loră nu se pdte mistui şi se preface nu mai în o sarcină, ce nu o pdte purta spiritulă loră cugetătoră. (Va urmă.) Nr. 217. GAZETA TRANSILVANIEI 1885, Gur*a7ă la bursa da Vlsua Bursa de Bueuresei. din 8 Octombre st. n. 1885. Cota oficială dela 26 Septemvre st. ,v. 1885. Rentă de aurti 4°/0 . . . 96 90 Rentă de hârtiă 5% • • 89.95 împrumutul^ căilortt ferate ungare...............14830 Amortisarea datoriei căi-lorQ ferate de ostii ung. (1-ma emisiune) . . . 96,25 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostti ung. (2-a emisiune) .... 125 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostd ung. (3-a emisiune) .... 109.20 Bonuri rurale ungare . .102.50 Bonuri cu cl. de sortare 101,50 Bonuri rurale Banat-Ti-mişd....................102.50 Bonuri cu cl. de sortarelOl 50 Bonuri rurale transilvane 101.25 Bonuri eroato-slavone . . 102,— Despăgubire p. dijma de vină ung................. 97 75 Imprumutuld cu premiu ung.....................117 — Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 121.— Renta de hărtiă austriacă 81.40 Renta de arg. austr. . . 82.30 Renta de aurd austr. . . 108 80 Losurile din 1860 . . . 139 50 Acţiunile băncel austro- ungare................. 857 — Act. băncel de creditd ung. 282. — Act. băncel de credită austr. 280 90 Argintuld —. — GalbinI împărătesei.............. 6.01 Napoleon-d’orl.............10.02 Mărci 100 împ. germ. . . 61.95 Londra 10 Livres sterlinge 126.— Renta română (5°0). . . . Renta rom. amort. (o°/0) . . » convert. (6°/0) . . împr. oraş. Buc. (20 fr.) . . Credit fonc. rural (7 °/0) . . * >5 11 (5°/0) • » » urban (7°/0) . . » » » (6°/0) • • » » » (5°/.) • - Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. « » » Naţională Aură.......................... Bancnote austriace contra aură Cunip. 83V. 92 87 30 100Va 8 */■ 97 Vi 90 81 1120 250 205 12. 2.03 vând. 89V. 93 88 32 101 Vi 86Va 981/. 91 82 1150 255 210 12.50 2.04 Cursisfu plaţsi Braşovă din 10 Octombre st. n. 1885 Bancnote românesc! . . 00 00 .X s Vând, li Argint românesc .... . . * 8 75 » S Napoleon-d’orl . . * 9.96 » 1(' Lire turcescî . . » 11.17 » 11 Imperiali . . » 10.15 * 11 Galbeni . . » 5 90 » 1 Scrisurile fonc. »Albina* . . » 100.50 » 101 Ruble Rusesc! . . » 122.— » 121 Discontulă . . . » 7—10 °/o pe ană. Numere singuratice ă 5 cr. din „Ga; Transilvanieiu se potu cumpăra în tutwş lui I. GBOSS. Adeverulu invinge! Am cumpărată întrăga provisiune dela o renumită fabrică de straie şi pături de cai cu jumătate din preţulă regulată, şi de aceea vendă câtă va dura acesta provisiune Numai cu fl. 1.75 bucata clin cele mai mari, grose, late şi forte durabile Pături de cai Aceste pături suntă 190 centimetri lungi şi 130 centimetri late, cu bordure (chenare) colorate şi de grosimea unei scânduri, de aceea adevărată durabile. Aceste pături se află în două cualitâţi şi costă I-a cualitate, fdrte fine fi. 1.95, cualitutea II. 1.75. Trimiterea cu bani gata, său rambursă. Aceste pături se espe-dăză dilnicu în tăte părţile lumii, şi pretutindenea facă unu efectă estra-ordinaru, de vreme ce se potă. întrebuinţa şi ca plapomă de pată şi cari mai înainte au costată mai multă ca îndoită. Mai departe se află în deposită: 500 duz. PĂTURI PENTRU BIRJARI de colore galbenă cu 6 vărgi şi bordure diferită colorate, complecte, mari, fărte fine numai ă 2 fl. 60 cr.: bucata- Pentru proprietari de birji cu deosebire recomandabile. Asemenea se găsesce la mine: Plapome de mătase, din cea mai fină mătase-Bouret, în colorile cele mai pompăse: roşii, al-bastru-galbene, vertli, portucalii, vărgate, destulă de lungi şi late pentru patu celă mai mare, bucata 3 fl. 75, perechea numai 7 fl. Scrisori de mulţămire şi cu comande dela persăne de încredere stau cu sutele în biroulă meu spre convingere, şi-mi permită a publica unele din tr’aeeste. Bachmaning, posta Lambach, 15 Iuniu 1885. D-lui I. fi. Rabinowicz, Viena. De vreme ce cu acele două trimiteri de mai nainte m’amă mulţămită fărte, Vă rogă ca să-mi mai trimiteţi încă 20 bucăţi pături de cai, şi adecă 8 bucăţi din I-a cualitate şi 12 bucăţi din a 11-a cualitate Vă rogă însă a observa, ca totă câte două bucăţi să fie cu bordurile la felă Cu stimă Franciscă Biener, birtaşă. D-lui I. H. Rabinowicz, Viena. Comandeză prin tr,acesta 150 bucăţi pături de cai, 190 centimetri lungi, 130 centimetri late, precum le-amă avută în preţulă de 1 fl. 75 cr., cu bani gata şi sunteţi rogatu pentru grabnică espedare. Presidiulă-comunală St. Pol ten, în 6 Augustă 1835. pentru primară: Consiliulă-comunală, Troppau 17 Iuniu 1885. D-lui I. H. Rabinowicz, Viena. Posedândă pătura trimisă ca mostră, Vă rngămă a ne trimite promptă 60 bucăţi în tocmai după calitatea aceştia, şi aşleptândă factura semnămă. Societatea pe acţii de rafinâriă de zahară din Troppau I. de Jutrzenka. D-lui I. H. Rabinowicz, Viena. Stimata D-V6stră trimitere primită, comandeză prin tr’aeăsta încă 30 bucăţi pături de cai de aceeaşi cualitate, ca cele dânteiu cu bordure roşii, galbine şi albastre. Preţulă păturiloră s’afla aci alăturată. pentru Administraţia bunuriloru Lovasz-Patona: Petying I. L. Petona, Ungaria 8 Aprilă 1885. FJEKITI-VE! De 6rece am luată asupră-mî, vânzarea a aces-toru pături, nu este nimeni altulă în stare a lifera pături de cai în acăstă mărime şi cualitate cu acestă preţu de batjocură, de aceea este de a se feai de anunciurile înşelătdre imitate. <6 6) ADRESA: Wien, III,, Hintere Zollamtsstrasse 9. Concursă. La schia gr. cath. principală din Lăpuşulă-ungurescă, reactivi du-se în acestă ană postulă de învăţătoră secundară, prin acăsta se est concursă. Cei ce doreseă a ocupa acestă postă împreunată cu ună săli anuală de 160 fl. v. a. ce se voră solvi în rate lunare şi 40 fl. v bani de quartiră, la olaltă 200 fi. v. a., deocamdată, — să \şi suşte la subscrisulă pănă în 31 Octobre a. c. inel. recursele sale proptite documentele necesarii: atestată de cualificaţiune, despre cunoscinţalini maghiare, de cântăreţii bună ş. c. 1. Deşiu la 4 Octomvre 1885. Gabrielu Mânu, preşedintele comitetului scolastici Conspectulu operaţiunilorii institutului de credită şi de economii , ALBINA« în luna Septemvre 188 Intrate: Numerară din 31 Augustă 1885. . . . fl. 24,073.95 Depuneri...............................» 114,180.67 Cambii răscumpărate....................» 331,-12.32 împrumuturi hipotecarî şi alte împrumuturi » 35,524.40 Interese şi provisiunî..................» 15,860.61 La fondulă de pensiune..................» 45.75 Moneta vândută......................... . » 13,226 5 ’ Efecte ,................................» 1,996.50 Conturi curente ........................» 77,502.44 Diverse ................................» 523,53 Suma fl. 614,246.74 Eşite: Depuneri................................fl. 68.656,97 Cambii escomptate ........................» 349,742.46 împrumuturi hipotecari şi alte împrumuturi » 47,378.30 Interese pentru depuneri...............» 251.32 Contribuţiune şi competinţe . . . . » 6.93 Salarie şi spese .......................« 1,698.62 Moneta cumpărată.......................» 24,967.73 Conturi curente ........................« 68 553.82 Diverse................................» 557.15 Numărară cu 30 Septemvre a. c. . . . „ 52,163.44 Suma 11. 614,246.74 Sibiiu, în 30 Septemvre 1885. i. G. Ioană, m. p. losifă Lissai, m. p. Director esecutiv. Comptabilâ. -Q S Sm Fâ) o ec >0 a & p p p <1 p w c CU "o >cS o i > >cC l -O y «5 '3 Jh xU m X <—< >p s >03 O O c Ph C <|H >P u ec a O) a s-l < c > cC p 2 W o jo < 15 xO o 00 r p 00 <1-1 rH I )rt o ’P z ’3 P i p P .*■ na CC < >oă ^p a 'p ai *0 p P Oh O s ‘•o >4-1 O Q) p <1-1 a 5 cS ce 0 T3 na 60 •<8 P O rO Ci ^1 O) a 0) F* *+> Anunciurî în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. — cr. Pentru inserţiunî şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10. Pentru rep eţiri se aedrdă următdrele rabate: Pentru repeţiri de 3— 4 ori 1 H V 5— 8 n 1 1) 9—11 ii 2 n n 12—15 ii ) v u 16—20 ii 1 Dela 20 de repeţiri în susă & Pentru anunciurî ce se publică pe mai multe lunî se făcu voiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susă. Tipografia ALEXI, Braşovă.