R£l»A€|tl'N£A ŞI ADMINISTRAŢIUNEA t BRÂŞOVC, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA** IESE îjf FIECARE ţ>I. -----—f Pe unit ană 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şl str? - ătate: Pe an fi 40 fr., pe ş6se luni 20 , pe trei luni 10 franci. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANULU XLVIII. ANUNGIURUB: O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorliorT nafranonta nu se primaseşi. — Xanusorlpte nu sa ratrămltă. m 216. Sâmbătă 28 Septemvre (10 Octomvre). 1885. i Nou abonament*! la „ Gazeta Transilvaniei“. Cu I Octomvre st. v. 1885 se începe unii nou abonamente, la care învitftmti pe toţi onoraţii amicî şi sprijinitori ai foiei nostre. Preţulft Abonamentului: Pentru Austro-ITngaria : pe trei luni 3 fl. „ ş6se „ 6 „ „ unu anu 12 „ Pentru România şi străinătate: pe trei Iun! 10 franci „ şese „ 20 „ „ unu anu 40 „ Bugămti pe domnii ăbonenţî, ca să bine-voiască a-şl reînoi de cu vreme abonamentulit, ca să nn se întrerupă espediţinnea cliandui. Domnii ce se voră abona din nou să binevoescâ a arăta şi posta ultimă. «Administraţiunea »Gazetei Transilvaniei». Braşovtl, 27 Septemvre 1885. D-lă Ion Brătianu, primulă ministru alii României, s’a reîntorsă în ţără din călătoria diplomatică ce a întreprins’o la curţile din Viena şi din Berlinu. Se asigură, că d. Brătianu a avută dorinţa să se sfătuiască şi cu d. ministru-preşedinte Tisza, dăr sosindu la Pesta în 5 Octomvre n’a găsită locuinţă în nici ună hotelu şi nici pe consululu generală română nu l’a aflată acasă, din care causă d. Brătianu a plecată „necăjită44 cu tre-nulă de mia(}ă-n6pte la Bucuresci. „N. fr. Presse44, care aduce acăstă scire, ne spune că în cercurile politice din Pesta se asigură, că numai din acăstă causă întâlnirea între Brătianu şi Tisza nu s’a putută întâmplă, cu t6te că a fostă intenţionată şi anunţată ; — „bărbatului de stată românu îi este dealtmintrelea cunoscută, că intenţiunile sale, ce le-a espusă la Viena şi la Friedrichsruhe, suntă şi în Pesta pe deplină apreţuite44. Cu privire la posiţiunea României în raijlo-culă încurcăturiloră orientale, i se scrie din Bu-curesci aceluiaşi (Jiară, că îndată după întdrce-rea d-lui Brătiianu în capitala României, se va ţină acolo sfată, cu scopă de a stabili atitudinea României faţă cu situaţiunea din peninsula balcanică. După tdte câte se audă despre misiunea lui Brătianu, ea n’a fostă decâtă o câlătoriă de orientare, şi după impresiunile, ce le-a câştigată ministrulă-preşedinte română, va fi — (}ice «N. fr. Presse44 — atitudinea României şi în celă mai de aprdpe viitoră liniştită şi aşteptătdre. F6ia vienesă ne mai spune, că guver-nulă românu a avută mai ânteiu intenţiunea de-a adresă conferenţei europene unu memoriu, în care să se desfâşure în ce modă reageză situa-ţiunea schimbată în peninsula balcanică asupra României. Acum se va decide, dacă acestă me-memoriu să fiă predată, în adevără, conferenţei Bău nu. Cestiunea multă discutată a neutrali-sării României, garantându-i-se integritatea din partea puteriloră europene, are deja în Bucu-curesci de faptă mai puţini aderenţi ca mai înainte. De-o parte se crede, că puterile în mo-mentulă de faţă nu prea suntă aplecate unei neutralisări a României şi de altă parte nu se mai pune atâta preţă pe acestă neutralisare, după ce esperienţele au dovedită, că complicaţiu-nile ivite slăbescă fărte multă însemnătatea unei astfelu de neutralisări şi că puterile, cari nu pbrtă rSsboiu, nu pară a fi dispuse, de a apăra, acăstă neutralitate cu t6te torţele loră. Pană aici mergă informaţiunile (Jiarului vienesă, ce le-a primită, credemă, din isvoră ofi-ciosă. Era de prevăzută, că călătoria d-lui Brătianu nu va avea decâtă scopulu orientării, dedrece se vede din tdte, că încă nici marile puteri nu suntă în clară despre aceea ce au să facă, spre a potoli mişcarea revoluţionară în peninsula balcanică şi a salva celă puţină apa-rinţa prestigiului tractatului dela Berlinu. E mare încurcătură şi pare că pe (Ji ce merge situaţiunea devine totă mai grea. Confe-renţa ambasadoriloră dinConstantinopolă a compus, după cum se anunţă din Berlină, unu memoriu seu o declaraţiune asupra evenimenteloru din Balcani, care au adresat’o tuturoră puteriloră, pdte că dupî ce vomă cundsce cuprinsulă acestei declaraţiuni, ne vomă pută face o ideă mai clară în privinţa atitudinei mariloră puteri. Acum circulă soiri contradicătdre. Unii susţinu, că memoriulă ambasadoriloră ar părtini o despăgubire a Serbiei şi a Greciei pe contulu Bulgariei unite alţii asigură, că representanţii puteriloră ceră restabilirea statului quo, încura-giândă pe Turcia, care se pregătesce a întră cu putere armată în Rumelia orientală. O altă versiune (Jice, că planulă ar fi de-a legâ Bulgaria de nordu cu Rumelia orientală prin uniune personală, sub suzeranitatea Sultanului. Cum voră fi mulţumite însă Serbia, Grecia şi în cele din urmă şi România? Or! ddră România să nu aibă şi ea postutatele ei? Este gravă momentulă şi de aceea dorimu, ca cei ce se voră adunâ spre a se sfătui asupra posiţiunei României în faţa încurcăturiloră orientale, să fiă luminaţi de adevărate] interese ale ţărei. UNIREA BULGARILORU. Telegramele cele mai nouă despre unirea Bulgariloru: Filipopolu, 7 Octomvre. Erî s’au lipită placate autografe Ia colţurile stradeloră, prin care ofieiulă primăriei anunţă, că Sultanulu a primiţii în principiu unirea Bulgariei de nordu şi sudii sub sceptrulă lui Alescandru, dar să aibă administrăţiune separată şi să se menţină statutuiă organică pentru Bulgaria de sudâ. — Bulgarii ceru recunâscerea unirei cu administraţia egală pe basa constituţiunei dela TSrnova; principele să fiă suzerană, er nu guvernatoră, funcţionară ală Porţii. Cu fătâ acestă faşă în parte mulţămitore, înarmările con-tiunuă. De dimnăţa pănă năptea tânfiu au trecută er! prin Filipopolă voluntari. — Situaţiunea este fârte se-riosăf scirile despre recunâscerea şi despre entusiasmulă poporaţiunii pantru acesta suntu false. — Eri a sosită aci dela graniţele macedonene bulgare o câtă de voluntari. Alte cete de voluntari din împrejurimile Samakovei, Dupniţei şi Kustendilului se aşteptă din ordinulă directă ală prinţului. — Se observă o mare mişcare de trupe turceşti la frontiera Rumeliei; linia tureâseă devine din ce în ce mai întinsă şi mai impunătore; în fie-care (fi sosescă batalione nouă precum şi regimente de cavaleriă. Se crede, că în momentulă de faţă Turcii trebue să aibă 30,000 omeni la frontieră. — In totă Bulgaria se facă mari sforţări pentru a se mai înrola voluntari şi a se organisa resistenţa. Miliţiile suntă exercitate tâtă L!oydului« pentru transportulă a 40,0()0 soldaţi dela Smyrna la Salonic. — Agitaţia cresce . în Creta; cu tăte acestea mai multe batalione turceşcî au părăsită acâstă insulă îndreptându-se spre Galipoli şi de aci la Adrianopole. — Rusia a renunţată în modă definitivă la depunerea principelui Alexandru. — P6rta s’a esprimaiă crtră representanţii puteriloră, că doreşce să • - T Nr. 216. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. grăbâscă câtă mai iute trădările asupra afacerei bulgare. Acestă pasă fu motivată pe faptulă, că Pârta nu mai pote sta indiferentă faţă ca pregătirile ^militare ale Serbiei şi Greciei. Viena, 7 Octomvre. Porta a adresată puteriloră o nouă notă de cuprinsulu, că îşî reservă dreptulă său pentru casulă, când propunerile n’ară fi acceptabile. — Ună comunicată semioficială desminte scirile despre nio-bilisarea armatei său flotei austro-ungare. Berlin, 7 Octomvre. Corespondentulă din Roma ală clarului „Tageblatt« predinde a şei, că conferinţa ambasadoriloră şi-a formulată declaraţiunea şi a trimis’o puteriloră. Declaraţiunea condamnă evenimentele din Filipopoîă şi cere o procedere comună a Europoi în contra unei repeţiri, din partea altoră state balcanice, d’a se ştirbi tratatulă din Berlină. Declaraţiunea aprobă silinţele Porţii d’a restabili stătu quo. Alte şcirî încă semnalâză o apropiată intrare a trupeloră. — Din Copenhaga se anunţă, că Ţarulă s’ar fi purtată forte aspru cu deputaţiunea bulgară. Atena, 7 Octomvre. Salisbury sfătui pe Grecia să nu se mişce, deorece ar provoca mari pericule pentru ţâră, dâcă armata ar trece graniţa. Delyannis refusâ formală sfaturile Angliei şi 4>se> c& elă va urma sfaturile puteriloră amicale, dâcă acestea nu voră fi contra inte-reseloră elinismului. Regele, guvernulă şi naţiunea suntă uniţi, d’a cere compensaţiunî chiară printr’ună răsboiu. Recunoscendu-se unirea Bulgariei, Cretenii suntă gata să proclame unirea cu Grecia. Londra, 7 Octomvre. Intrâga Angliă are în ce-stiunea balcanică numai o politică: Să împedece pe Rusia d’a-şî întinde influinţa sa pe Dunăre şi e gata să se înţelâgă cu Austro-Ungaria în acâstă privinţă. Paris, 1 Octomvre. In cercurile iniţiate de aci se pretinde a se sci, că Germania şi Rusia suntă în contra unei compensări pentru Serbia, pe când Austro-Ungaria a intervenită pentru mulţămirea Serbiei. Se crede chiară, că Sultanulă va intreveni de sigură şi că puterile îlă voră împuternici la acâsta. DIN DIETA CROAŢIEI. In şedinţa după scandalulă întâmplată cu huiduirea Banului, s’a iscată ârăşî o scenă sgomotosă. Davidă Starcevicî a numită pe Banală »pungaşă« şi pe cei ce-lâ apără »şi mai mari pungaşi decâtă Banulă.« In aceeaşi şedinţă s’au cetită două moţiuni, un a lui Folnegovici şi soţi. prin care se cere ca, considerândă că ună funcţionară astfelă insultată nu mai pâte să stea în fruntea ţărei, dieta să roge pe Maiestatea sa să depărteze dela postă pe corniţele Khuen-Hedervâry, şi pănă ce va sosi resoluţiunea, şedinţele dietei să flâ sistate. O altă moţiune a făcută depulatulă Mazzura şi soţi. In acâstă moţiune se espune faptulă vătămării demnităţii naţionale din partea Banului şi se esprimâ speranţa, că Banulă va sci că datoria lui este de a demisiona, în fine cere moţiunea, ca dieta să sisteze şedinţele ei, pănă ce nu va fi delăturată confliclulă, amăsurată onorei şi demnităţii Croaţiei. In aceeaşi şedinţă majoritatea a decisă, ca deputaţii Valusnigg, Pa vio vie şi Cumicie să fiă eschişî dela 60 de şedinţe, âr Starcevicî, Grzanie şi Kamenar dela 30 de şedinţe ale dietei. In şedinţa dela 7 Octomvre a. c. deputată Folne-govic şi Mazzura şî-au motivată moţiunile loră, cari au fostă predate unui comitetă spre esaminare şi raportare. Pe la sfârşitulă şedinţei a mai fostă eschisă din dietă pentru 30 de şedinţe deputatulă Radoşevic, fundă că a ameninţată cu vărsare de sânge. — In contra deputaţiloră Grzanie şi Starcevic s’a făcută arătare criminală fundă acusaţî, că au voită să comită ună atentată în contra Banului. Contra redacţiunei foiloră «Pozor* şi «Sloboda* procurorulă a făcută acusaţiune din causa râspăndirei de noutăţi false şi nelinştitâre. Numitele foi să fi scrisă adecă, că Banulă a fostă dată afară din dietă, primindO lovituri de picioră. SOIRILE PILEI. Din Cetatea de baltă ni se comunică, că p’acolo şi prin împrejurime numai vaete se audă, atâtă de mari suntă suferinţele poporului din causa schingiuiriloră ce nu se mai sfârşescă. In comuna vecină Feisa nu băn-tue numai boia de gâtă, ci şi cumplita bolă a esecuţiu-niloră. Ţi s’ar fi despicată inima de durere — ni se scrie — văijendă deunăijile cum esecutorii trăgeau pănă şi aşternutulă din pată de sub bolnavi, dintre cari unii erau în agoniă luptându-se cu mârtea, şi le încârcau pe cară, fără a mai vorbi de îmbrăcăminte, de vite, bucate, aparate economice, buţî, suseie (coşuri) ş. a., care se cară de esecutorî în rîsete şi batjocuri. Sermanulă po-poră rămâne săracă lipită, de creijî că l’a spălată apa sâu l’a arsă foculă. La plânsetele bieteloră femei şi sâr-maniloră copii, esecutorii răspundă: „Ce plinge ? La furci cu voi Rumunyi, ke vretz se scula pe noi şi pe imporată!“ Asta o numesce gnvernulă ungurescă fericire! —r— Devenindă în comuna grăniţărâscă Borgo-Bistriţa postulă de notară comunală vacantă, avisămfi pe cei ce voescă a concura, că după cum ni se scrie alegerea se va face în 26 Octomvre n. Salarulă e de 450 fl şi venituri accidentali cam la 400 fl. —o— Cu privire la espulsarea celoră şâse Ardeleni din România, »Gazetta d’Italia» şi „Temps* condamnă ac-tulă guvernului. Au protestată în contra espulsârii şi cetăţenii din Slatina şi Focşani. ,Buciumulă Vâlcei,* diară nou, a apărută în primulă său numără cu pro-testulă în frunte. —o— Cetimă în «LuminătorulăDin Răcaşă ni se scrie, că la adjunctulă de foresteriă Vasilie lenea s’a făcută o aspră cercetare şi după ce nu au aflată nimică, nic* proclamaţiunî, nici dinamită, nici pusei, nici săbii, l’au ascultată la suprefectură, că adevărată e că a fostă adjunctă în cancelaria advocatului Coriolană Brediceanu din Lugoşă, şi după ce a adeverită acâsta l’au întrebată, că ce a lucrată elă în cancelariă şi ce a lucrată prin-cipalulă său. Săracă poliţiă! nici pe Vasi Ienee nu-lă cunosce: de cântări, de veselii să-lă întrebaţi, dar nu de revoluţiunî. — Din Lugoşă se comunică, că Iosifă Za-voianu a fostă trasă Ia răspundere aspră din partea gian-darmeriei, căci s’ar fi fălită că a cetită pro-cla maţiunea „irredentei române.« întrebată fiindă, a ce fâta în sine, eu mergă înăuntru, că sciu că nu m’oră mânca domnii aceia din curţi». Şi intră fâta înăuntru, se uită prin tâte chiliile, aâr nu zări pe nimeni. In urmă, v&jândă că în curţi nu e nimenea, băgândă de sâmă că pustii încă nu suntă curţile acelea, cre4u a face bine dâcă le va curăţi cum scie ea, că p6te o fi murită găzdâra curţiloră şi bărbaţii nu sciu orînduf lucrurile femeesci. Şi aduse copila apă, udă, mătură prin case, şterse scaunele şi mesele de prafă, apoi se vîrî după cuptoră să nu o afle gazdele. Nu aşteptă multă după cuptoră şi veniră înăuntru smeii, căci curţile erau ale loră. Domne, ce se bucurară când îşi vă4ură chiliile orânduite frumosă de gândeai că aştâptâ peţitori. Şi începură a se întreba, că ore cine GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Nr. 216. promisului cunoscută s’a foştii aleşii din nou cu aclama- muţinne. Dela untt astfelă de şefii nici nu era de aşteptatei mai multă. Şi ce să vedî, D-le Reeactoră, în cercetările disciplinare: pe acei indivizi cari suntQ favoriţi ai densului — de şi suntă arătaţi cu cause grave, că nu-şî împlinesc* oficiulti, că âmbla beţi în afaceri oficiose, — îi restitue fără de nici o sentinţă, printr’ună simplu ordinii adresată pretorelui pe lângă ameninţarea, că dacă în trei 4‘le nu va restitui pe cutare amploiată comunală va fi trasă în cercetare disciplinară. Nu folosescă nimică nic! arătările primăriiloră că respectivulă nu şl îm-plinesce oficiulă, că a fostă suspendată din causa acesta de pretorele ş. c. 1., vice-comitele procede după arbitriu. Mai deunătjî fu reintegrată în postă primarulă din Gridă, Drăghiciu, în urma ordinului vice-comitelui prin pretorele respectivă. O deputaţiune, în fruntea căreia se afla vesti-tulfi Modorcea, mergendă la vice corniţele să se plângă, acesta îşi retrage ordinulă şi ţine pe primară mai de parte suspendată. Va să la n°i nu guvernâză legea, ci arbitriulă, pe unii, după cum se întămplă şi în casulă de faţă cu Drăghiciu, îi ţine suspendaţi cu anii, şi dâcă îlă în erpelăză vr’ună membru din comisiunea municipală despre căuşele disciplinare, răspunde laconică ca acestea ară fi complicate dar se voră resolva, şi cu acesta s’a terminată afacerea. Incheiu amintindă ună casă privitoră la proclama-ţiunea pretinsei »irredente.« In (Şilele trecute învăţătorul din Cuciulata, Cantoră primindă din România ună pachetă sub adresa dânsului recomandată, şi denunţată iindă înainte de a ridica acestă pachetă dela oficiulă poştală din Comâna inferioră, se pomenesce deodată cu solgăbirăulă Adolf Closs în casa sa propriă. Solgăbirăulă îlă chiamă să mârgă cu dânsulă unde îlă aştepta trăsura Sosindă aieţ îlă provocă să se suiă în trăsură. învăţătorul fi întrâbă, că pentru ce şi unde vrea să-lă ducă? d6ră nu este luată prinsă, elă care nu scie să fi comisă nimica? — Cu tote astea trebui să mârgă cu d lă solgăbirău ca şi ună arestată. Trăsura se îndreptă pe drumulă cătră oficiulă poştală din Comâna inferiâră. Pe drumfi i se spune că are ună pachetă la poşta din Comâna şi este suspiţiune, că ar fi o proclamaţiune a aşa numitei *irredente.€ Ajungândă la oficiulă poştală, învăţătorul cu solgăbirăulă desfăcu pliculă şi află într’însulă unit portretă. Astfelă se reîntorce d. solgăbirău cu buzele umflate vă(Jendu-se păcălită de denunţătoră. ADUNAREA INVEŢĂTORILOR0 IN BREŢCU. Bretea, 24 Septemvre v. 1885. Domnule Redactoră! Cele comunicate în telegrama de erî, relativă la adunarea generală a reuniunii învăţă-toriloră români din districtulă X Braşovă, s’au desvol-tatfi într’ună modă forte semnificativă. S’au ţînută patru şedinţe lungi, pentru ca să se potă percurge în două 4de t6te obiectele puse la ordinea (Şilei. Nu suntă de puţină însemnătate mai alesă unele dintre conclusele adunării. T6te acestea le voiu arăta pe scurtă. Adunarea a fostă convocată deja de multă prin organele conducătore ale reuniunei pe (Idele 23, 24, 25 1. c., prin aceleaşi organe s’au însciinţată oficiulă supremă comitatensă şi oficiulă primăriei din Breţcu. Luni diminâţa, 23 1. c.. cu forte puţine escepţiunl erau toţi învăţătorii adunaţi la scâla română din Breţcu. La 6ra 9 a. m. s’a oficiată ună parastasă pentru sufle- tele râposaţiloră învăţători şi membri ai acestei reuniuni Stană Manole şi Zaharia Popă, cari au părăsită cele pământesc! în cursulă anului şcolară espirată, precum şi pentru răposatulă membru fundatoră ală reuniunei, pro-topresbiterulă Iosifă Baracă, după parastasă s’a cetită rugăciunea pentru invocarea spiritului sfântă. Oficiarea s’a făcută prin mai mulţi capelani, învăţători, în frunte cu Rev. sa d-lă protopresbiteră D. Coltofeană. Răspunsurile rituale le-au dată învăţătorii în duetă. La oficiulă divină, precum şi la desbaterile [urmate mai târziu în şedinţe, au luată parte dintre inteliginţa maghiară din locă Rev. d. Bâlint Lâszlo, protopr. cath., învăţătorii catolici, primarulă şi notarulă , precum şi alţi membri ai magistratului orăşană. Adunarea constituită în şedinţă s’a deschisă în scoală prin nisce cuvinte fârte însufleţitore şi acomodate din partea d-lui preşedinte ală reuniunei, St. Iosifă, directorulă scoaleloră medii române din Braşovă. Rev. d. protopresbiteră Coltofeană a întâmpinată apoi pe preşedinte şi întrega adunare cu cele mai căldurâse cuvinte. Conclusele adunării în resumată suntă următorele: S’a esprimată condolenţa pentru decedarea membriloră St. Manole şi Zah. Popă prin sculare. — Prin rapor-tulă comitetului se constată, că reuniunea numără 114 membri ordinari, 10 estraordinarî, 7 fundatori şi 2 a-jutătorî. — S’a dată ună ajutoră de 40 fi. abiturientului I. Petrică, fiulă decedatului directoră şcolară din Satu-lungă I. Petrică. Averea reuniunei în anulă trecută (1883—84) a fostă de 1047 fi. 40 cr., âr în anulă pre-sentă este de 1292 fi. 72 cr., între cari se numără şi interesele în sumă de 60—70 fl. Biblioteca numără 61 de tomuri în valore minimală de 49 fl. 45 cr. — In despărţăminte s’a lucrată tema: „Mijlocele higienice în scola poporală," elaboratele despărţăminteloră au fostă prelucrate, compunându-se prin comitetulă centrală ală reuniunei ună estrasă completă din t6te acelea, acestă estrasă s’a cetită în adunarea generală a reuniunei, acesta a decisă să se predea această lucrare unei comisiunî, ca să o censureze şi apoi se se tipărâscă pe spesele reuniunei. — S’a cetită ună tractată din geografia părţiloră ecva-toriale ale Africei prin d-lă I. I). Petraşcu. D-lă I. Dariu a ţinută o prelegere practică din fisică, din discuţia deschisă se constată că prelegerea --pe lângă unele mici observări — a fostă forte bună. — S’a decisă a se publica nou concursă pentru cea mai bnnă gramatică română la. scdlele primare. — S’a votată ună regulamentă pentru afacerile interne ale reuniunei. S’a decisă eda-rea unei reviste pedagogice, care să apară celă mullă la Ianuariu 1886, ca prime cheltuieli pentru acâstă foiă s’au votată 200 fl. S’a votată ajutorarea şcolarului I. Manole, fiulă decedatului înv. St. Manole, cu o sumă de 30 fl. La Invitare s’a decisă a se ţinea adunarea generală viitore a reuniunei în Prejmeră. — S’a votată mulţămită la procesulă verbală inteligenţei din Breţcu pentru prea ospitala primire, ce a avut’o reuniunea şi în specială toţi învăţătorii cu acestă ocasiune. Intr’adevără merită totă recunoscinţa reuniunei fruntaşii oraşului Breţcu, căci deşi era cea mai mare greutate a se afla aci cvartire suficiente, din causă că bărbaţii suntă duşi toţi prin România, s’a făcută totuşi totă posibilulă de s’a învinsă acestă neajunsă. Tractarea ospitală a Breţ-caniloră a întrecuta totă aşteptarea, în specială domnele Rev. d-nî protopresbiteri Spiridonă Dimiană şi Dim Coltofeană, precum şi a d-lui capelană şi învăţătoră Const. Dimiană, merită totă considerarea şi recunoscinţa în a- câstă privinţă, le rogă a primi şi pe acestă cale căldu-rosele nostre mulţămirî. Chiar organele cârrnuitore ale comunei au contribuită la buna primire, punendă la dis-posiţia cărăuşiloră tuturoră învăţâtoriloră ună cară de fână pentru nutrirea cailoră loră. Petru aoâsta primâscâ mulţămită nostră pe acâstă cale. S’a adusă mulţămită în procesulă verbală Rev. d-lui protopresbiteră ală Bra-nului Traiană Meţiană, pentru stăruinţa şi îngrijirea deosebită întru promovarea intereseloră reuniunei ndstre. Niciodată n’a fostă adunarea nostră cercetată aşa de bine ca acuma din partea învâţătorimei din tractulă Branului, ceea ce se atribue numai meritului Pâr. protopresbiteră Meţiană. D-sa a emisă ună circulară la t6te oficiele parochiale, ca să dea fiecărui învăţătoră câte 10 fl. ca diurne şi cheltuieli de drumă la adunarea din ces-tiune (ba încă învăţâtoriloră din Zernescî li s’a dată câte 2 fl. pe 4> şi câte 5 fl. pentru călătoriă) cu aceea observare, că atâtă oficiulă parochială, care nu se va supune acestei disposiţii, câtă şi învăţătorulă, care nu va lua parte la adunare, va fi trasă în cercetare disciplinară. Eu credă, că nu va fi nimenea, carele să contesteze va-lorea acestei disposiţii. Dă învăţătorului ceea ce i se cuvine şi dacă nu ’şî împlinesce datoria, trage-lă la răspundere, pedepsesce-lă şi în fine depărlâză-lă ca pe ună netrebnică la acesta între astfelă de condiţiunl este tot-dâuna prea îndreptăţită forulă superioră, când însă nu’i dai învăţătorului dreptulă lui, atunci nici nu ’ţî dă mână a lă forţa cu totă tăria la împlinirea datoriei sale, deci elă vegetâză în lipsă şi scola se ruineză în instrucţiune, er urmările triste le simte poporulă întregă reflectându-se responsabilitatea asupra superioriloră administrativi ai scâlei. Onore părintelui Meţiană! INSCI1NŢARE. Devenindă vacante 4 ajutore de câte 50 fl. v. a. menite pentru învăţăcei români aplicaţi la meseriele: de postovară, pălărieră, curelară, perieră, compactoră, cordonieră, lăcătară, faură şi maşinistă, se publică concursă pănă la 1 Noemvre st. v. a. c. Concurenţii la aceste ajutdre au a trimite comitetului subsemnată petiţiunile loră provă^nte: a) cu atestată de boteză, care să constateze că suntă Români şi că au împlinită etatea de 12 anî; b) cu atestată de şcolă, care să constateze că sciu scrie şi ceti; c) cu contractulă încheiată cu măiestrulă la care suntă, din care să se constateze, că se află la meseriă în Braşovă, spre a fi supravighiaţî; d) cu atestată de bună purtare dela măestru. Braşovă 23 Septemvre 1885. Comitetulă Asociaţiunii pentru şprijinirea învăţăcei-loră şi sodaliloră români meseriaşi. B. Baiulescu, Dr. Ioana Bozoceanu. preşedinte. secretara. ULTIME SOIRI. BUCURESCI, 8 Octomvre (telegr. part.) — Regele, terminând* inspectarea trupelor* din Moldova, a sosit* a convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) . Credit fonc. rural (7°/ urban (7%) . • * » (6%) . » , » (5%) • Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. « » * Naţională Aură....................... Bancnote austriace contra aură Gump. 8BV. 92 87 30 100Va 8V/a 97 Va 90 81 1120 250 205 12. 2.03 vend. 89V. 93 88 32 101 Va 861/. 98Va 91 82 1150 255 210 12.50 2.04 Bancnote românesc! . . . . Cump. 8.84 Vând 8.86 Argint românesc .... . . » 8.75 k 8.80 Napoleon-cTorl . . » 9.96 > 10- Lire turcesci . . » 11.17 A 11.25 Imperiali . . » 10.15 * 10.20 Galbeni . . » 5.90 » 6.- Scrisurile fonc. »Albina* . . » 100.50 k 101.- Ruble Rusesc! . . » 122.— » 123.- Discontulă . . . » 7—10 0 Am onore a face cunoscuţii onor. publică, că am deschişii otelulti meu eelti nou „Europa* aranjată cu eelti mai mare comiortă modernii în G Septemvre st. n. 1885. Prin deschiderea acestui otelii credit că am satisfăcută unei trebuinţe de multă simţite, dându-se oca-siune onor. eălători de a visită ună otelă situată numai şepto-deel paşi departe de piaţa mare, în mijloculă oraşului în strada cea mai de frunte şi aranjată în modulă celă mai comfortabilă şi bine îngrijită. 5 Odăi eftine. Şalonulu de mâncare spre giădină. ™ In legătură cu otelulă „Europa“ am deschisă şi BEST&UBAŢIUfiEA situată în parterre unde pe lângă alte beuturl se servesce şi Bere bună de Dreher dela Steixibruch. Pentru mâncări bune şi vinuri alese am îngrijită cu deosebire. (• n a