REDACţlUNTEA §1 ADMIAI8TRAŢKJNEA :
BRAŞOVtî, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I.
Pe ună anii 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şl străinătate:
Pe anii 40 fr., pe şăse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANULU XLVIII.
SE PRENUtâERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNC IU R IL E:
O seriă garmondii 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlsorî nefraroate nu «o prlmesou. — Lanuiorlpto nu se retrămltu.
m 215.
Vineri 27 Septemvre .(9 Octomvre,
Nou abonamentu
la
„ Gazeta Transilvaniei*.
Cu I Octomvre st. v. 1885 se începe mift nou abonamcutri, la care învitâmti pe toţi onoraţii amici şi sprijinitor) ai foiei nostre.
Preţulft Abonamentului:
Pentru Austro-Uugaria :
pe trei luni 3 fl.
»> Ş^se n ® n „ unu anu 12 „
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni 10 franoi » ş6se „ 20	,,
„ unu anu 40	„
BugâmU pe domnii abonenţî, ca sâ bine-voiască a-şi reînoi de cu vreme abonamenttdu, ca s£ nn se întrerupă espediţinnea diarului.
Domnii ce se voră abona din nou se binevoescă a areta şi posta ultimă.
«Administraţiunea «Gazetei Transilvaniei».
BraşovH, 26 Septemvre 1885.
Huiduirea Banului Khuen - Hedervary în dieta Croaţiei formâză a(}I obiectul# de discuţiune în foile austro-ungare. Aceşti) Banu este creatura guvernului ungurescu şi dâcă este adevărată, ceea ce susţină foile croate oposiţionale „Pozor” şi „Sloboda,” că a fostă dată afară din sala dietei primindă lovituri de picioră, atunci guvernanţii din Pesta trebue să resâmţă amară aceste lovituri.
Starcevici şi cu 5 soţi ai sei au fostă ărăşl eschişi dela şedinţe, dăr oposiţionalii rămaşi in dietă ceră în gura mare ca Banulă care a ofensată „naţiunea” şi a „dejosită” demnitatea de Bană prin purtarea sa, să se retragă. Organele d-lui Tisza răspundă : „Banulă varămândşi dieta va trebui să mergă”.
In faţa acestei atitudini de nou provocătdre a celoră din Peşta este de interesă a cundsce o-piniunea unui (Jiară de frunte din Viena asupra afacerei croate, care „se vede silită” a declară că politica croată a d-lui Tisza e greşită.
Eată ce scrie „N. fr. Presse” de Miercuri:
„D-lu Tisza şi corniţele Khuen s’au nisuită a câştiga şi a păstra încrederea [partidei „naţionale” (guvernamentale), de încrederea poporului croată însă nici că le-a păsată. Acăsta a fostu o greşâlă, care se răsbunâ acum în modă sâm-ţitoră.
Afacerea cu emblemele ţării credeamă că va admonia pe cei dela guvernul# din Pesta d’a procede cu mai mare precauţiune în t<5te cestiu-unile croate, dăr ătă că conflictul# privitoră la actele camerale a fostă trasă aşa (Jicândă de pâră. Chiar de amă admite că dreptulă Ungariei asupra acteloră camerale ar fi neîndoiosă, cine a silită pe guvernulă ungurescu ca tocmai în acestă momentă să se reclame acestu dreptă după ce 17 ani nu s’a făcută amintire de elă ? Cei din Pesta susţinu, că aceste acte nu valo-r£ză mai multă decât# hârtia pe care suntă scrise, de ce a trebuită dăr Banulă să ducă a-ceste hărţii dela Agram la Budapesta, în întu-nereculă nopţii?
Dăcă corniţele Khuen ar fi cunoscută serio-sitatea situaţiunei în Croaţia, dăcă ar fi înţeles#, că cestiunea croată nu e resolvată prin aceea că Banulă dispune de maioritate, atunci ar fi re-fusată constantă de-a transportă actele la Pesta, arătândă că prin acăsta ar da numai prilegiu oposiţiunei de-a turnă oleiu în focă şi a aprinde
astfelă din nou ura în contra Ungariei. Corniţele Khuen însă nu s’a opusă, elă a fostă organulă ascultătoră ală lui Tisza, şi tocmai prin acăsta a dovedită din nou, că-i îipsesce una din calităţile principale ce se ceră dela ună guvernator# — prevederea.
Şi 6re şedinţa trecută turbnlentă a dietei n’a dovedită acăsta? Credemti că Banulă când a <Jisu „că Croaţia, n’a posedată cu bună credinţa acele acte,” n’a vrută să vatăme Croaţia, dăr se vede că nu e ună mare jorisconsultă şi probabilă, că a schimbată în iuţălă noţiunile posesiune „de bună credinţă” şi „legiuită” Probabilă eâ a voită numai să 4’-c*b c& Croaţia n’are unu titlu valabilă d’a poseda actele camerale şi s’a greşiţii numai în espresiune. Dăr 6re ună omu de stată la înălţimea chiemărei sale, nu e datoră să scie, că în împrejurările de astăzi fiecare cuvânt#, ce se pronunţă în dieta croată de pe banca guvernului, trebue să fiă cu mutlă atenţiune cumpănită şi să fiă precalculatu efectulă său posibilă ? Totă respectul# de cura-giuîă comitelui Khuen, dăr mai puţină era în casulă de faţă mai multă.
Scandalurile în dieta croată nu ne spariă. Ne-amă dedată deja cu acestu soiu de parlamentarism# slavă şi de altmintrelea este trăba poporului croată, ca să-i fiă ruşine de represen-tanţii săi, cari batjocurescă înaintea Europei numele croată. Nu scandalele în dietă ne neliniş-tescă, ci curentulă spiriteloră, care formăză fondul# loră. Si atunci când situaţiunea în Orient# ar fi mai puţină seriăsă, cestiunea croată ar fi încetată de a fi o eestiune specifică maghiară din momentulă când a pretinsă Croaţia paritatea cu Ungaria, când a cerută atributele independenţei de stată şi a pretinsă ca să stea alături cu cele două state ale mcnarchiei ca ală treilea cu drepturi egale.
De când însă ărăşl s’a desfăşurată cestiunea orientală, de când în imediata apropiere a Croaţiei, în peninsula balcanică, s’a iscaţii o puternică fierbere, nu păte fi indiferentă pentru monarchiă ce direcţiune vorîi lua lucrurile în Croaţia. Dăcă în apropiere de teatrul# încurcătu-riloră orientale se ivesce într’o parte a monar-chiei o neascultare, care ameninţă a degenerâ în anarchiă, dăcă dieta croată începe a face politică esteriără şi se facă propuneri într’însa pentru felicitarea naţiunei surori bulgare, dăcă se audă în representanţa din Agram plângeri, că Croaţii trebue să părte tocmai aşa jugulă sclaviei, ca pân’acum Bulgarii, c’unti cuvântă dăcă în Agram se desfăşură stăgulă ideei sudslave, a-tuncl aceste suntă nisce evenimente, cari tocmai acnm atingă monarchia în cel# mai sâmţitoră modă şi suntă de natură a împiedecă libertatea acţiunei sale.
Peste aceste momente grave nu se păte trece afirmândă, că Banulă dispune încă a(ji de maioritate. Şi partida „naţională” croată este o creaţiune trecătăre; deja a începută a se discom-pune, peste puţină se va topi ca zăpada la sărele de primăvără, şi cine scie câtă de curând# ea va înceta d’a mai esistâ. Şi ce va fi atunci, dăcâ corniţele Khuen se va deşteptă într’o 4i fără maioritatea sa? Vrea d-lă Tisza în adevără să aştepte sosirea acestei 4^e şi este permisă ca greşelele comise până acum să se repeţâscă şi să fiă potenţate? . . . .”
UNIREA BULGARILOR#.
Cele mai nouă scirl din peninsula balcanică suntă următorele:
Filipopolă, 6 Octomvre. Şederea îndelungată a agentului englesă Lascels în Filipopolă se consideră ca o recunăscere în principiu a unirei de cătră Anglia. In casă când unirea s’ar recunosce formală, se voră unî amândouă Sobraniele într’o „Velico Sobranje,« care îşi
va ţină şedinţele în Teuaova. — Scirile ce sosescă dela graniţele bulgaro-macedonene spună că e linişte. Atitudinea pacînică a Mohamedaniloră întrece orice aşteptare. Numărulă voluntariloră din Macedonia, cari au intrată in armata rumeliotă, se urcă la mai bine de 8,000.
Sofia, 6 Octomvre. Deputăţia bulgară va pleca din Filipopolă în Rusia, pentru a cere sprijinulă cercuriloră panslaviste.
Vama, 6 Octomvre. Turcia e preocupată acum de necesitatea d’a trimite trupe mai cu sămă în Macedonia, pentru a întâmpina orice viităre complicaţii; se voră trimite câtă mai curendă 20,000 omeni în acea provinciă; s’au dată ordine în acelaşi timpă ca să so-sescâ în cea mai mare grabă detaşamente de redifi din Smyrna, Istnid şi de pe costa Marmarei; s’au trimisă de asemenea câte -va trupe şi muniţii cu drumulă de feră dela Adrianopole. Cu tăte aceste pregătii, noulă ministru de răsboiu a găsită organisarea armatei câtă se păte de defectuosă şi de destrăbălată; cu greu s’ară putea face ceva cu puţini bani. Pănă acum nici un vas din flota pusă sub comanda lui Hobart-paşa n’afostă trimisă în Marea Neagră. Tote transporturile de mare sunlă gata însă. — Turcii şi-au procurată banii necesari pentru ună casă de răsboiu. Pare a se confirma sgomotulă, că puterile ar fi dispuse să acorde prinţului Alexandru titlulă de Rege ală Bulgariei de nordă, cu condiţiunea ca elă să rămână principe ală -Rumelisi şi vasală ală Sultanului. Pe de altă parte, e mai multă decâtă probabilă că Serbia va cere o compensaţiă de teritoră, care să se întindă pănă dincolo da Kossovo, şi Grecia o altă compensaţiă, mai puţină însemnată. Se organisăzâ 4 corpuri de armată: in Monastiră, Salonică, Adrianopole şi Gumsîdjina.
Comtantinopolu, 6 Octomvre. Se ţină în fiecare <ji consilii la paiaţă şi P6rtă, dar nu s’a]otărîtă încă nimică positivă. — Se crede că conferinţa va ţine vr’o două săptămâni. — Au sosită 40,000 reditî în capitală; 17,000 au fostă îndreptaţi spre Mustafa-paşa; 6 batalidne de nizaml, 1 bateriă şi 1 regimentă de cavaleriă au plecată la Kirk-Kilissi în apropiere de Yamboli; 5 batalione cu 2 baterii ariileriă şi 1 regimentă cavaleriă au plecată la Adrianopoiă şi 3 batalione cu 1 regimentă cavaleriă la Satalagea. Turcia dispune deci acum de ună numără de trupe îndestulătoră pentru a putea întreprinde o acţiune seriosă în orice parte. In curendă voră mai primi ajutdre şi trupele din Macedonia şi Albania; a mai primită ordină să plece la Adrianopoiă şi divisia din Siria. Armata turcăscă va fi comandată în casă de răsboiu de Muktar-paşa, avândă de şefă de stată-majoră pe Mehe-met Gerkes, ună forte bună generală. Mehemet a fostă adevăratulă întăritoră şi apărâtoră ală Plevnei. Turcii nu credă că Bulgarii dispună la frontieră de mai multă de 20,000 omeni, înarmaţi cu pusei de totă felulă şi jumătate din ei aprope fără arme; de asemenea se crede că enlusiasmulă bulgară a fostă fdrte exagerată. — Ambasndorii s’au înţeles# asupra textului memorandului ce se va supune puteriloră. Memorandulă nu propune nici o resolvare, acesta o lasă pe sema diferite-loră cabinete. — Se pregătesce mobilisarea a 80 bata-lidne de redifi (reserva clasa ântâiu). Ministerulă de răsboiu a comandată încălţăminte, îmbrăcăminte şi alte articole necesare pentru o espediţiune de ârnă. Ministerulă marinei continuă a face pregătiri pentru punerea în serviciu a corâbiiloră cuirasate şi de transportă. Din Smirna se voră transporta trupe la Salonică. In Bulgaria şi Rumelia ostică încă se facă mari pregătiri militare şi în cercurile turcesc! se susţine că deja s’au cheltuită pentru acestă scopă 15 milione franci.
Yamboli, 6 Octomvre. Femeile din acestă oraşă au adresată împărătesei Rusiei următorea telegramă: »D<5mnă împerâtâsă a întregei Rusii! Ne adresămă Ma-jestăţei Văstre imperiale, a cărei milostivire o cundscem, noi văduvele şi sărăcimea din Yamboli, rugândă pe M. V. se ne cruţe nişte schingiuiri ca acele ce amă suferită în anulă înfricoşată 1876, din partea sălbaticiloră başi-buzucl, cari siluiau, ardeau şi tăiau oe toţi creştinii; ru-gâmă pe M. V., noi supuse sclave se ne acordaţi pro-tecţiâ şi susţinere.*
Belgradu, 6 Octomvre. Armata ser bâscă e pe
deplină mobilisată; la Nişă şi în împrejurimi se află
Nr. 215.
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
peste 23,000 6menî; restulă formâză unii alţii corpii de armată aşezată mai la Sudă. Serbia la nevoiă pbte în curendă mobilisa încă	30,000	omeni.	Regele Milan şi
ministrulă de răsboiă	se află	la Nişă;	ceilalţi	miniştri
suntă în Belgradă. Serbia nu va da cu nici ună preţă înapoi, înainte d’a dobândi o compensiţiă. Atitudinea Serbiei pricinuesce mari îngrijiri puteriloră.
Nisă, 6 Octomvre. Scirile despre agitaţiuni sârbesc! în districtele bulgare învecinate suntă lipsite de orî-ce temeiu. De asemenea n’are temeiu scirea că au trecută trupe sârbesc! pe teritoiulă bulgară. Guvernulă sârbescă consideră în	astfelă	de soiri	tendinţa	d’a în-
făţişa pe Serbia ca ţâră revoluţiunară, dar elă lasă o asemenea gloriă d-loră Caravelov, Stranski şi consorţi; din contră Serăia ar	pute dovedi, că	emisari	munte-
negreni, trimişi de Peko PavlovicI, s’au ivită în cerculă Topliţa şi suntă urmăriţi de gendarmî sârbesc!. — In Sofia s’a lucrată o chartă. care înfâţişază viitorea Bulgaria mare, cuprin4ândă ţinuturile Adrianopolului, Traciei, Koşovei, vilaietului Serbia pănă la Morava, ba chiar pănă la sangiaculă Novi-Bazar. — Organulă oficiosă din Belgradă >Videlo« se pronunţă cu multă recunoscinţă asupra atitudinei presei austro-ungare faţă cu Serbia, care scrie atâtă de simpatică desprea Serbia şi nu pune la îndoială dreptulă ei d’a cere compensaţiă la casă când s’ar recunâsce unirea Bulgariloră. — Cu ocasiunea audienţei de despărţire a deputaţiloră Scupcinei, regele a 4isă că situaţiunea e fdrte seriosă. Serbia va aştepta resultatulă conferinţei şi dacă acela nu va fi satisfăcătoră pentru regată, va întrevenl cu armele ca să restabilâscă între statele balcanice echilibrulă turburată faţă cu unirea bulgară. — Regimentulă 6 a plecată la Palanca, regimentulă 8 la graniţă spre sudostă de Vranja.
Pesta, 6 Octomvre. Pregătirile răsboinice în sud-
din Tonking şi modulă cum a fostă ea condusă a stricată causei republicane. Monarchiştii s’au folosită de nemulţumirea ce domnesce în ţâră din causa politicei coloniale, spre a atrage voturi în tabăra loră, ceea ce, precum se vede, le~a şi succesă.
SOIRILE PILEI.
Cu tâtă publicarea, prin toile române, că de rân-dulă acesta adunarea generală a reuniunei învăţătoriloră români din districtulă X Braşovă se va ţine în Breţcu, s’au găsită destui descreeraţî unguri, cari să împrăştie prin săcuime cele mai ciudate versiuni despre scopulă acestei adunări. Ferbea totă săcuimea, că învăţătorii s’adună cu scopuri revoluţionare şi „luminaţiloră* dela »Szekely NemzeU le-au arătată în visă profetulă, că »în Breţcu se ţine o adunare mare de inteligenţi români, ală cărei scopă »secretă* nu le e cunoscută, der îlă voră afla.* Cunoscuţi, cari au venită în Breţcu, au adusă învăţătoriloră scirea, ce se lăţise în săcuime, că învăţătorii s’au adunată la Breţcu, ca să se’ntelnescâ cu Românii de dincolo de Garpaţî şi să încâpă răscolă asupra Săcuiloră. Chiară şi preoţii români din satele dinprejură au fostă spionaţi şi păliţi la totă pasulă, căci se vorbea că ei suntă puşi a înscena răscâla şi măcelulă, fiecare în comuna lui. învăţătorii aveu de gândă se facă o escursiune în Poiana sărată, der au renunţată, de milă ca să nu’nebanescă cu totulă de spaimă cei dela »Szekely Nemzet* şi companionii. Sancta simplicitas!
—0—
O altă grozăviă ni se comunică din mai multe părţi şi anume, că în Kezdi-Oşorheiu învăţătorii noştri la întdrcere au fostă urmăriţi şi spionaţi la distanţă, ca
apelă cătră singuratici, ca să săvârşâscă fapte infidele de înaltă trădare şi răsvrâtitore, ce suntă crimincle, nupâte fi pentru mine indiferentă, la ce periculă se espună acei individ în a căroră posesiune se găsescă asemeni tipărituri seu cari eventuală ară răspândi mai departe asemeni tipărituri. Tocmai pentru aceea, pre când mă provocă la bunele mele intenţiuni faţă cu poporaţiunea co-muneloră nostre, ce le cunâsceţl, pre atunci nu potă ca din acestă forte întristătoră prilegiu să nu adreseză cătră locuitorii comuneloră prin d-ta următorulâ apelă:
Seiu bine că devoţiunea cătră Maiestatea Sa încoronată, fidelitatea cătră stată şi respectulă faţă cu legile, sunt cu multă mai afundă înrădăcinate în inima poporului, care s’a mai desvoltată şi în privinţa facultăţii de-a judeca politicesce, decâta ca aceste să p6tâ li stârpite din caracterulă său printr'o proelamaţiă, ce vine dela ună individă său dela o societate primejdiăsă. In-tr’aceea. ca se nu fiă nici unulă, şi să nu potă fi, care, precum nu mă îndoieseă, numai din nesciinţă să ser-vâscă unoră asemeni fapte ca instrumenta, cari fapte le pedepsescă legile năstre pe lângă stigmatisare cu cele mai ma£i pedepse, aflu de lipsă a provocă şi pe acestă cale pe fiecine, ca, decă din întâmplare ar fi ajunsă în posesiunea memoratei proclamaţii revoluţionare, să-o predă în cele mai deaprăpe 8 cjile d-lui notară şi astfelă prin procederea asta să încungiure, ca nu cumva mai târziu în casulă unei perchisiţii domiciliare său a unei descoperiri să se espună a fi supusă procedurei penale. ş c 1. ş. c. 1.
Orăştiă, 16 Septemvre 1885.
Bagya, m. p. solgăbirău.
ALEGEREA DE NOTARtl IN BUDURfiSA.
De lângă Beiuşă, 1 Octomvre 1885. Domnule Redactoră! Vă comunică următărele despre alegerea de notară cerc. în comuna Budurâsa lângă Beiuşă Alegerea a fostă în 29 Septemvre a. c.
candidaţi au fostă : not. substitută Terentie Popă, română, să pătă afla .patrioţii* vr’ună motivă de arestare, 4’" j tînără ansoluţă de gimnasiu, şi losifă Korner, ungură neaoş,
codaşulă ămeniloră, alungată din şeolâ din l-a classă.—
ostulă Europei şi în partea în apropierea nosţră formâză | Cându-se că duoi preoţi revoluţionari, închişi în Mureşă-în cercurile militare ale Austro-Ungariei obiectulă unei: Oşorheiu, voră fi spendurati. Ună nobilă maghiară a seriâse chibzuelî şi e probabila, că în eurtadtt se vortt jîntrebata( ea aeeşti !n;6ţăl'orI suma din t6tă ţ<Sra? j s’a lua hotărîrî positive. Pecum se anunţă Iui .P. Lloyd. |r6spunstt eă nU) eăc, ddc4 ar£i fl din t(ţtă ţira, arO fi din Viena, din parte demnă de credinţă, acolo se plă- |cu m„lia mai mu|ţI S6rmanii jPatrioţi.! Alergă dună mesee de câteva <}ite senostt o mohhsare parţială «jvânta şi aduna oftărt) t.ăc,	cu .patriotismulO'
flotei austro-ungare şi anume pănă la 20 c. o partei a \ ^^0^^ flotei să fiă gata de răsboiu. — Ministrulă preşedinte ro-;	__q__
mână Brătianu a plecată fără se fi vorbită cu Tisza, la j jn represenlanţa de deună4l a comitatului Mara-Bucurescî, cum se dicefiindu ca n’a pututu capeta nici o mureşă, membru!ă comisiunei Ştefan Hollossy a provocată locuinţă. (Să vede că atâtă de multă lume e la espo- • 0 gcenă forte turbulentă. Hollossy anunţase o sumă de siţiune, încâtă nu se mai găsescă (?) locuinţe; de-ar fi j propuneri şi interpelări, asupra cărora comisiunea per-aşa, ca să scăpămă de jugulă deficitului, şi de n’ar fi j manentă opina, că acelea nu se potă lua în seriosă concura 4ice »Times*. — Red.)	jsiderare. Când vicenotarulă Szabo ceti acestă hotărîre
Atena, 6 Octomvre. O escadră rusâscă compusă 1 a comisiunei permanente, Hollossy se ridică iritată din din 3 corăbii se aşteptă mâne dimineţă în Pireu. Es-iloculă său şi strigă din iote puterile: „In acestă comitată cadra englesă rămâne în Corfă. — S’a comandată în strei-, nu se respectâză nici buna cuviinţă, nici sentinţele nât.ate materială de răsboiu de mai multe milone. Es-' Maiestăţii Sale; se jâfuescă milione, şi decă cineva vrea
| să mântuescă comitatulă şi să-lă cureţe de buruenl, e i primită cu batjocuri! Dumne4eulă meu! Ce comisiune Ieste asta!“ Hollossy nu putu vorbi mai departe. Se
cadrele marinei se întărescă.
ALEGERILE IN FRANCI A.
j născu o sălbatică larmă şi din tote părţile se strigă:
S’a alesă cestă din urmă.
Faimosulă pretore Beliczey Sandor, căruia i se atribuesce tragica morte a fostului notară Solomon Mangra, înainte de alegere pe 10 corteşî maghiari din tote părţile, jidanii din cercă şi gendarmeria din Beiuşă şi RabaganI i-a ordinată în faţa locului, pe preoţi şi in-teliginţa română i-au oprită dela orî ce mişcare, şi pe cea mai mare parte a alegătoriloră i-au strînsă în noptea de alegere la birturi şi îmbătându-i i-au deţinută cu gendarmî. Ungurul (?) la alegere a întrunită 38, Românul# 20 voturi.
Căderea candidatului română s’a pregătită prin pretore şi prin măestrirea bărbaţiloră de încredere; în locă de a lăsa să alâgă duoi bărbaţi de încredere poporală, pretorele singură i-a denumită pe toţi din şirul# celoră fără de carte şi pe unul, pe notarul ungură neaoş din NimoescI Neubauer Jstvân, apoi sala de votisare a închis’o nesuferinda intrarea nici unui cărturară român# acolo Protestarea preoţimei şi inteliginţei române n’a aflată locă înaintea despoţiloră şi astfelă mai multe voturi de ale Românului le-au însemnată în favorulă lui Korner.
Dâcă cu membrii de încredere nu se întâmpla astfelă, candidatulă română reuşia pe lângă t6te împin-tenările loră.
Inteliginţa română, afară de preotulă interimal# Geoige Romană, s’a purtată conscienţiosă; acestă preot#,
Scirile din Paris sosite pănă erl confirmă desastrulă	cu elă!“ In fine fişpanulă Lonyay isbuti să re-
ce l’au suferită republicanii la primulă rândă de alegeri,1 stabilâscă ordinea. La propunerea fiscalului comitatului, ce s’au făcută Duminecă. Ce-i dreptă, mai au să se facă: Hollossy fu condamnată la 100 fl. amendă pentru ofen-în 18 Octomvre în 49 de departamente alegeri res-1 sarea adunării, trînse şi se speră, că atunci se voră revanşa republi-}	—0—
cânii, Faptulu însă, că la prima alegere, abstrăgândă j Recruţii din diferitele părţi ale Ardeiului suntă în-
dela Paris, s’au alesă definitivă mai mulţi monarchişti j soţiţl de multă lume şi de musică la plecare; causa e'nepotft alft metr0politului Romană, născută In Nizies, a
fostă călăuzolă corteşiloră ungurî-jidanl şi gendarmilor# în comunele aparţinătore parochiei sale Talpe şi Telechiu, i-a îmbătată pe ămenii săi şi cu bani strein! i-a vândut# ca Iuda pe Christosă.
Acestă preotă este cunoscută în părţile acestea ca o pasăre rară, din causa fapteloră sale ca preotă pe timpulă când era în parochia Ghighişenî, de unde prin consistorulă gr. or. aradană a fostă alungată.
Unu alegetoru.
ca republicani, nu se pote nega, precum nu se potelc& poporală crede, că ună apropiată răsboiu va isbucni negă că monarchiştii au câştigată încă odată p’atâta j	—0—
mandate câte aveau înainte.	j [)jn recensământulă ce s’a făcută acum în urmă
Der nici speranţele pe 4iua de 18 Octomvre nulîn Bosnia-Herţegovina resultă, că în aceste tărî trăiescă pară a fi tocmai strălucite. Ministrulă de interne, d.jt.336,091 suflete (in 1879 s’au numărată 1.158,440)’ Allain-Targe, a vorbită cuvinte forte ponderâse cătrăJ ceea ce ar corăspunde unei îmulţirl a poporaţiunei cu ună colaboratoră ală 4iarului „Matin,* animândă pe;i5o/o. După confesiuni suntă greco orientali: 571,250: republicani la concordiă. Trebue să ştergemă, 4ise elă, mohamedanî: 492,710; catolici: 265,788; jidovi: 5.805; numirea de oportunismă şi radicalismă, şi să vorbimă j fle alte credinţe: 538. Pe Iotă teritoriulă ocupată sunt 8162 numai de republicani, cari toţi trebue să facă frontă înjbegl sâu agale, proprietari de pământă de sine stătători, contra inimicului comună, a clericalismului şi a reac-1Numărulă ţăraniloru liberi e de 117,466, pe când ală ţtunei-	I cineţiloră (ună felă de iobagi simbriaşî) e de 197,833.
Sfaturile cele bune	ale ministrului de	interne suntă i Dintre cineţi în	timpulă	din	urmă	forte	mulţi	s’au	răs-
însă	puţină considerate.	Acesta o dovedesce limbagiulă! cump6rat0 dela domnii	loră	pământeni	şi	au	devenită
foiei	>Justice« care, ca	şi ccnducătorulâ	partidei radi- j agronomi liberi,
cale,	d. Clâmenceau, nu	află alte cuvinte	în 4,ua ce a I
urmată desastrului, decâtă totă numai imputări adresatei	Orăştiă 3 Octomvre a c
oportuniştiloră, pe cari îi face responsabili pentru acestă j
Verşeţi, 1 Octobre st. n, 1885.
Producţiunea corului vocalii alfi plugariloru Români din Mar-gita-mare.
,	_	.	. „	,	, •	,	. . - Domnule Redactoră! Notarii dm cerculă Orăştiei
desastru. — Consecinţa primă a resultatului alegerei dei	, vl. y	t. „
^	. v . .	.	.	,.!au primită şi ei, dela solgăbirăulă respectivă, o provocare
Dumineca aste o cnsă ministerială parţială. Miniştrii!
Pierre Legrand (comerciu) şi Herve Mangon (agricultură), cari n’au fostă aleşi, şî-au dată demisiunea.
Celă din urmă raportă despre alegerile în provin-ciă spune, că acolo s’au alesă 179 monarchişti, 134 republicani şi că suntă 215 balotage (alegeri nouâ între cei ce n’au întrunită maioritatea voturiloră.) De sigură monarchiştii voră mai câştiga mandate. Se crede că ei potă să o aducă pănă la 210 mandate; şefii loră calcu-leză, că voră avea 237. fiarele republicane acusă pe monarchişti, că s’ară fi folosită de mijloce neiertate, de pildă: au împărţită parale, au răspândită faime rele şi
cu privire la urmărirea proclamaţiei »irredentiste,« care se deosibeşte torte multă de ordinele altoră solgăbirăi unguri. D-lă solgăbirău ală cercului Orăştiei, Bagyi se distinge într’ună modă forte favorabilă de colegii săi prin aceea, că nu este fanatică, de aceea nici n’a âmblată în ruptulă capului prin comune câutândă victime nevinovate. Ca probă vă voiu împărtăşi în traducere ordi-nulă circulară ală d-lui Bagyi. Eatălă:
Nr. 5 el. 1885. — Domnule notară! Negreşită că şi d-ta ai aflată, că din regatulă română au fostă trimese cătră unii singuratici proclamaţiunî revoluţionare antipatriotice ce purtau subscrierea »comitetulă de iniţiativă ală
false prin agenţii loră ş. a. »Temps* 4ice c& afacerea irredentei române." Aceste tipărituri cuprin4ândă ună
Domnule Redactoră! Intre nenumăratele năcazuri şi continuele nedreptăţirî, de cari — ca pretutindenea în acâstă ţâră nefericită — au parte şi Românii din acesta ţenuturî, ne pare bine şi ne simţimă stîmpâraţl în câtva, când suntemă în stare a înregistra ceva îm-bucurătoră, când — pre lângă tote pedecile, ce ni se pună — ne vedemă cu câte ună pasă mai înainte pe calea progresului.
Ca ună mome-ntă îmbucurătoră şi ca faşă nouă de cultură, prin care începe a trece popraţiunea nâstră dela sate, vină a înregistra şi a aduce la cunoscinţa publcului cetitoră ală multă preţuitei nostre * Gazete* concertnlft vocală ală plugariloră români din Margita-mare (comitatulă Torontală) arangiată aici în acest# oraşă în sera de 21 Septemvre st. n. a. c.
Pregătiri mari şi deosebite nu s’au făcută. S’a, anunţată prin câteva 4''are> s’a cerută spriginufâ dlui adv. Vladimiră Spâtariu, care apoi intre altele a avut# bunătatea d’a comunica soirea la vre-o 40 comune ro-
Nr. 215.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
mânescî şi la unii privaţi din jură. Atâta a foştii totă. Dar succesulă şi mai ou sâmă succ-esulă spiritualii pe lângă aceste modeste pregătiri a fos’ă fdrte satisfăcătorii.
Concertuhl s’a ţinută în „Otelulu naţionalii« s’a începută sera la 8 ore şi a durată pănă după 10 ore. Bucăţile cari s’au cântată suntă următdrele :	1) Cânte-
culu gintei latine,	2) Lasă peptuln se r faune, 3i Pământii vestită, 4) Doină doinită,	5) Spiritulă, 6) Ecă
diua triumfală,	7) P'e a a ţfa'ei nostre dare, şi 8)
Junimea. Programa a fostă esecutată — în generală «Jicendă — cu destulă tactă şi cu precisiune, aşa încâtă concertanţii noştri plugari, îmbrăcaţi în vestminte ţărănesc!, au secerată multe aplause frenetice. Noi din par-t9-ne gratulămă din inimă fraţiloră noştri plugari corişti din Margita-mare, cari ne-au causată o sără atâtă de plăcută, şi sperămă că după ună studiu şi eserciţiu mai îndelungată voră câştigă precisiunea şi puritatea vociloră, care mai este încă de dorită. Speranţa nostră este justificată prin resultatulă celoră esperiate, prin împreju rarea, că instrucţiunea acestui coră abia durezâ de duoi ani şi prin împrejurarea, că între plugarii noştri concertanţi, cari ne-au delectată cu cântările cele mai grele de esecutată, am aucfită voci atâtă de puternice şi atâtă de frumăse, cari au storsă admiraţiunea celoră presenţî şi cari ară pute servi spre decărea şi onorea şi a altoră coruri mai dine instruate. La aceste se mai adaoge încă, că între corişti suntă şi tineri de câte 14—16 ani, cari priomită forte multă.
Corulă, care neavândă statutele sale, nu este pe deplină organisată, figurâză mai multă ca o grupă de diletanţi, are 26 membri; de fostă au fostă însă numai 23 de inşi. Ca regens chori figureză Constantină, Manea, plugară din Chiseteu, elă are mare merită faţă de acestă coră, şi bravulă învăţătorii română din Margita mare Alexandru JebeUnu împreună cu fiulă seu Ioană. E de însemnată că instrucţiunea acestui coră s’a începută numai la 1 Noemvre 1883, atunci coriştii au sciută numai a ceti şi scrie, dar notele nu le-au cunoscută. După ună timpă atâtă de scurtă, considerândă gradulă de cui tură scolastică a plugariloră noştri, considerândă mai cu sâmă şi greutăţile cu cari este împreunată înfiinţarea unui coră, resultatulă de pănă acuma este destulă de frumosă şi suntă motive destulă de ponder6.se, pe basa cărora fraţii din Margita mare s’au şimţită destulă de tari şi de îndreptăţiţi d’a concerta pe la oraşă. înainte numai! Diamantul 0 este scosă din nisipă. Numai po-leire mai recere încă, ca să p6tă luci în t6tă splen-d6rea sa.
Esemplulă acestui coră ne arată destulă de evidentă, că Românulă nostru dela sate este capabilă pentru totă ce e frumosă. Daună numai, că diamantulă celă preţiosă în cele mai multe locuri zace ascunsă în nisipă.
Ce se ţine de cercetare, putemă 4*ce> c& produc-ţiunea plugari'oră noştri a fostă bine cercetată. Şalele otelului tote erau îndesate de lume, ba chiar şi pe la mesele de din afară încă era publică în abundanţă. Partea cea mai mare firesce au format’o cetăţenii din locă. N’a lipsită însă nici publiculă română din giură. Intre cei de faţă au fostă mai mulţi preoţi români dela sate; ba ună semnă imbucurătoră este, că între publiculă au-(jitoră am observată mai mulţi ţărani români dela sate, cari anume au venită pentru a se delecta şi ei în acordurile trumdse ale plugariloră noştri concertanţi.
A contribuită multă la reuşirea acestui concertă presentarea corului vocală română din Biserica-Albă, în numiră de 12 membrii ai săi în frunte cu preşedintele d-lă adv. Roşiu şi regens chori Simonescu alias Schu-michen. Intre pause, ba chiară şi după finitulă concertului oficiosă, în deeursulă cinei, spre delectarea publicului de faţă, coriştii din Biserica-Albă, perândându-se cu cei din Murgită mare, s’au produsă cu câte o cântare bine reuşită, cântândă peste totă vre-o 12 bucăţi, ca »Tătarulă, “ „Erna,« „Botezulăfi „Marşulă cântăre-(iloru,« etc. cântândă şi puterniculă tResunetă« ală laureatului no.stru poetă Mureşianu. Dintre coriştii din Biserica-Albă d-nii: Secăşanu, Novacescu şi Braunu s’au produsă şi cu câte ună „solou ca d. e. „Duoi ochi fi secerândă aplauscle cele mai vii.
In deeursulă cinei, între accordurile frumose ale coruriloră şi musicei ţigănescî, care s’a produsă totă cu arii românesci, ca d e. »Hora ciobanului* şi altele, s’au ţinută mai multe toasturi. Aşa d-nii advocaţi Spâtariu şi Roşiu au toastată pentru coriştii din Margita-mare, 6r d-lă învăţătoră JebeUnu pentru cei din Biserica-Albă; d-lă Simonescu a toastată pentru d-lă adv. Spă-tariu, care e îmbrăţişată într’ună modă forte câldurosă întreprinderea cu concertulă. D-sa a (Jisă între altele, că doresce, ba spereză chiară, că peste ună ană de (jile, corulă nou vocală din Verşetu, unde suntă mai mulţi Români decâtă în Biserica-Albă, care îlă va înfiinţa d-lă adv. Spâtariu, va onora cu presenţa pe cei din Biserica-Albă. Acâstă enunciaţiune a produsă ună ecou de vii aprobări. Şi întru adevără, speranţa d-lui Simonescu este f6rte bine basată, dâcâ vomă lua în considerare.
că d-lă Spătariu este ună bărbată cu influinţă, cu popularitate, cu stare bună şi capacitate, dela care putemă aştepta multe bune în folosulă multă cercat ului nostru poporă. Aşa să fiă !
Adaugă, că partea cea mai marc a publicului adunată şî-a petrecută împreună cu cele două coruri mai până la 1 oră după meiiulă nopţii. Când ne-amă depărtată, arnă dusă cu noi suvenirile cele mai plăcute, cari ni-le potă procura producţiunile unui coră vocală binişoră disciplinată.
Ariele şi cântările nostre românesci au ună farmecă deosebită. Corurile ndstre vocale, astătfi mai cu sâmă, când pe tote terenurile de desvoltare suntemă sistematică împedecaţî, au d’a împlini o misiune spe cială naţională, au d’a desvoita cultura socială română prin convenirile ocasionale, au d’a ne crea puncte şi centre de atraeţiune şi consolidare, au d’a conserva şi întări, ba a deştepta chiară entusiasmulă naţională şi acolo, unde acesta este încă înăbuşită. Cântarea este, prin care se stâmpărâ durerea adâncă a inimei, prin care se nobilitâză sâmţirile pentru d’a fi îmboldă la fapte folosi!6re sântei nostre cause culturale.
Fiă, ca să avemă coruri vocale bine instruite şi disciplinate prin tote ţinuturile locuite de Români, şi atunci putemă fi convinşi, că şi pre acâstă cale vomă dispune de o putere socială destula de împunătore ce ne lipsesce încâ
Aeli-us.
INSCIINŢARE.
Cu ocasiunea adunârei generale a desp. I ală ♦ Asociaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română«, ce se va ţine Duminecă Sep-temvre v. (11 Oct. n.) a. c. în comuna, Codi ea se va arangia şi o mică esposiţiune de manufacturi şi producte agricole din acâstă comună precum şi ună prârnjă Immilft naţionalii ală Bulgariloră. — .România* comună între âspeţii ce voră binevoi a lua parte la adu- după ^iarulă *la Franee*, traducţiunea literară a narea in cestiune şi între poporenii noştri din Codlea. ■. imnului bulgară cântată pentrn ântâia dată la Tîrnova, La acestă serbare suntă invitaţi toţi amicii şi binevoitorii J timpulă răsboiului din 1877:
»Asociaţiunei« şi ai comunei nostre. Cei ce voră bine-
â fi 100: Nr. 4, 8, 10, 14, 26, 46, 85, 122, 124 133, 140,	177,	180,	181,	187,	192,	207,	212,231,234,
238, 245,	248,	260,	263,	270,	281,	293,	315,	326,	328,
329, 331, 342, 344, 345, 346, 353, 355, 369, 371,383, 385, 397, 404,	419	423,	424,	436,	444.	454,	472,	484,	498,
545, 555,	586,	605,	621,	633,	636,	645,	657,	672,	681,
693, 696,	702,	708,	709,	713,	719,	720,	730,	733,	737,
739, 746,	752,	753,	757,	774,	776,	781,	793,	803,	812,
813, 816, 823, 836, 846, 847, 856, 867, 876, 903, 904, 953.
ă fi. 500: Nr. 5, 15, 33, 36, 50, 59, 74, 111, 125, 129,	137,	162,	170,	180,	216,	231,	236,	248,	281,
303, 308,	333,	361,	372,	385,	391,	402,	416.
â fi. 1000: Nr. 12, 64, 65, 116, 136, 139, 151, 217, 290, 295, 298, 310, 312, 402, 412, 422, 434, 486, 488, 492, 499, 547.
Cu începerea dela 1 Aprilie 1886 aceste scrisărî fonciare se răscumpără la cassa institutului în Sibiiu, la Filiala sa în Braşovă şi la Bancă comercială ungară de Pesta* în întrâga valăre nominală înpreună cu interesele curente; aceleşi să răscumpără şi mai nainte ori când prin escomptare, său se potă schimba cu alte scrisuri fonciare după cursulă (Jitei.
Cu 1 Aprilie 1876 încălă interesele loră mai departe şi cuponii de interese scăcjătorî mai târziu, dacă la presentarea scrisuriloră fonciare lipsescă, se subtragă din suma acestuia.
Din scrisurile fonciare eşite la sorţi la tragerea de mai nainte nu s’au presentată încă pentru răscumpărare următorele:
â fi. 100: Nr. 128, 325, 373, 607, 666, 775, 688, 711, 717.
â fi. 500: Nr. 149. â fi. 1000: Nr. 89, 408.
* * *
voi a participa la prâncjulă mai susă amintită suntă rugaţi a se insinua pănă Joi 26 Septemvre v. seu la secretarulă despărţământului A. Bârseănu seu la sub-scrisulă.
Codleă, 19 Septemvre v. 1885.
Iosifu Comanescu, parochă.
PROGRAMULtf.
adunărei generale a desp. I. ală .Asociaţiunei transilvane*, ce se va ţine Duminecă în 29 septemvre v. (11 Oct. n.) în opidulă Codlea.
I. Dela 8—10 a. m. serviciu divină şi părăstasă pentru membrii şi binefăcătorii răposaţi ai „Asociaţiunei".
II.	La 11 a. m. deschiderea adunărei generale a desp.
III.	Dela 11—121/a decurgerea adunarei, alegerea comitetului celui nou şi cetirea disertaţiuniloră presentate.
IV.	Dela 12V2—lVa visitarea esposiţiei. V. Dela la/a—2 p. m. premiarea espunătoriloră meritaţi. VI. La orele 2 p. m. prânefă comună în restauraţiunea »Schwarzburg«.
Braşovă, 20 Septemvre v. 1885.
Iosifu Comanescă,	Andreiu Bârseănu,
parochă în Codlea	not. desp, I, ală „Asociaţiunei".
NB. Prân<}ulă completă pentru o personă şi V* litru vină costă 90 cr. v. a.
Congre-
SCIRl TELEGRAFICE.
(Serv. part, ală «Gaz. Trans.«)
CARLOVIŢtJ, 8 Octomvre. — sulă naţionalu-bisericescă ală Serbiloră a fostă amânată.
TIMIŞ6RA, 8 Octomre. — Adunarea indus-triaşiloră a decisă de a arangia în ănulu 1887 o esposiţiune de industriă şi agricultură.
BERLING, 8 Oct. — In procesulă pentru sperjuriu ală lui Maler-Graef şi soţi, au fostă achitaţi toţi acusaţii.
ATENA, 8 Octomvre — Grecia a refusată de-a urmă sfatulă Angliei, ca să fiă liniştită, de? clarândă că Regele Greciei împreună cu popo-rulă grecă suntă hotărîţî a dobândi compensa-ţiune chiar şi prin răsboiu.
SUAKIMtl, 8 Octomvre. — Trupele abys-sine au raportată o victoria crâncenă asupra oş-tiriloră lui Osman Digma. A căzută în luptă şi Osman Digma.
DIVERSE.
A ciucea tragere la sorţi publică a scrisuriloră fonciare de 6°/0 ale Institutului de credită şi de economii Albina* a urmată în 1 Octomvre 1885 în presenţa domnului notară reg. publică D-nu Frideric Gundhardt şi a doi membrii ai comitetului de supraveghiare ală institutului. S’au trasă, în valore totală de fi. 45,900 următorii numeri:
Gemi, Mariţo *), tu care rostogoleşti valuri de sânge, Plângi, văduvă nenorocită, acoperită de răni...
înainte, scumpi luptători,
0 să trecemă Dunărea (!) cu tote puterile.
Refrenu.
Mergi, mergi, generalulă nostru!
— Una, două, trei, mergeţi companioni — Conducătorulă nostru este ună vitâză Leulă bulgărescă ne duce cu elă la victoriă,
Vedeţi voi, despoţi, pe generalulă nostru?
Auriţi cum cântămă marşulă Nicolailoră?
Trâmbiţa a sunată: înainte, înainte!
înainte, o scumpi luptători.
Să trecemă Dunăreă (!) cu t.6te puterile!
Cu sabia lui plină de sânge şi tăiâsâ Generalulă nostru merge înainte, înaintea lui mergă trăsnetele bătăii,
Soldaţii îlă urmâză vitejeşte Pentru libertatea patriei loră iubite.
Mergi, mergi, etc.
*
* *
0 idea ciudată. — Acum câteva luni ună principe indiană tânără şi avută din Kolkar, aflându-se in vizită la lordulă Dufferin, vice-regele Indii, vătju pe acesta, că ia (Jiare ilustrate aduse din Londra cu poşta şi le taiă cu ună „coupe-papier« de fildeşă. Pentru prima oră principele indiană avu ocasiunea să vâ<}ă întrebuinţarea, ce se făcea au acestă instrumentă, — dărueşte-mi-lă mie, vice-regelui. căci îţi voiu dărui şi eu ună al-tuîu. Lordulă Dufferin se grăbi a îlă da, şi principele indiană plecă in ţâra lui. pilele acestea se înlârce la Calcuta, adueândă cu elă ună elefantă, ai cărui dinţi suntă tăiaţi cu multă artă, în formă de »coupe-papier,* şi pe care îlă dărui vice-regelui. Ună servitorii aduse pe ună covoră dinaintea elefantului mai multe cjiare ilustrate şi broşuri netăiate; inteligintele dobitocă le apucă cu trompa, le tăiă cu dinţii şi le puse apoi cu multă delicateţă pe covoră.
. *
3* *
(f) Necrologft. — Spiridonă Fetti, concepistă de curtea aulică c. r. în pensiune, a finită în 4 Octomvre a. c. st. n. după suferinţe scurte în etate de 65 de ani viâţa sa activă şi plină de iubire cătră poporulă română ală cărui zelosă sprijinitorii a fostă pănă la morte. Rămăşiţele scumpului defunctă s’au aşedată în 6 Octomvre c. după amâcjfi la 2 6re spre eterna pausare îu Si-ghişâră.
Fîe’i ţărîna uşdrâ şi memoria binecuvântată!
*) Rîn în Rumelia.
Editoră : Iacobă Mureşianu.
Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
Nr. 215.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Oursralu la bursa de Viena
Bursa de Buei&rescl.
din 7 Octombre st. n. 1885
Cota oficială deia 18 Septemvre st. v. 1885.
Rentă de aurii 4°/0 ... 96 85 Rentă de hârtiă 5°/0	. . 89.80
Imprumutuld căilorft ferate
ungare................148.50
Amortisarea datoriei editorii ferate de ostd ung.
(1-ma emisiune) ... 96 40 Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostd ung.
(2-a emisiune) . . . .125 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostd ung.
(3-a emisiune) .... 108.75 Bonuri rurale ungare . . 102.25 Bonuri cu cl. de sortare ICI.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişd.................. 102 50
Bonuri cu cl. de sortarelOl 50 Bonuri rurale transilvane 101.25
Bonuri croato-slavone . . 102.— Despăgubire p. dijma de
vino ung............... 97	75
Imprumutuld cu premiu
ung.....................117	—
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 121.10 Renta de hărtiă austriacă 81.25 Renta de arg. austr. . .	82,10
Renta de aurd austr. . . 108 70 Losurile din 1860	. . . 139 90
Acţiunile băncei austro-
ungare................. 858	—
Act. băncei de credită ung. 281.25 Act. băncei de creditd ausL*. 280 20 Argintuld —. — GalbinI
împărătesc!............ 6.02
Napoleon-d’orI ..... 10.02 Mărci 100 împ. germ. . . 62.— Londra 10 Livres sterlinge 125.95
Renta română (5°0).	.	.	.
Renta rom. amort. (5°/0) .	.
» convert. (6°/o)	.	.
împr. oraş. Bac. (20 fr.) .	.
Credit	fonc. rural	(7°/0)	.	.
>	„	,,	(5%)	•	•
*	»	urban	(7%)	.	.
•	•	,	(6°/o)	•	•
»	»	»	(5°/o)	•	•
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	* Naţională
Aură.........................
Bancnote austriace contra aură
9ump.	vând.
89	90
92 Va	93
87Va	88 Va
31	32
100	101
8V/„	86Va
97 Va	98Va
90	91
81	82
1120	1140
250	255
205	210
12.	12.50
2.03	2.04
Cursidu pieţei Braşovti
din 8 Octombre st. n 1885
Bancnote românesc! . .	. . Cump. 8 84	Vând.	8.86
Argint românesc . . , ,	. . » 8 75	*	8 80
Napoleon-d’or!		. - * 9 96	A	10-
Lire turcesc! 		. . » 11.17	A	11.25
Imperial!		. . - 10.15	»	10,20
Galben!		. . * 5.90	A	6-
Scrisurile fonc. »Albina*	. . » 100.50	A	101.-
Ruble Rusesc!		. . » 122.—	A	123.-
Discontulă . . .	* 7—10 »/o pe	ană.	
j Mf* Numere singuratice ă 5 cr. din „ Gazeta Transilvanieiu se potd, cumpăra în tutungeria lui I. GROSS.
Magazinu de haine bărbătesci
Totă feliulă de
haine bârbâtesci elegantă şi solidă lucrate
oonlecţionămti în magasinula nostru după comandă şi după jurnalele cele mai noufc.
Totodată recomandăm marele nostru
depositu de stofe indigene şi streine
pentru rocuri, pantaloni şi giletci cn preţurile cele mai eftine şi rugâmu onor. publică a ne onoră cu comande câtă mai numerdse.
Cu distinsă stimă A. Schwarze & Bartha.
Uliţa Vămei Nr. 11.
Concnrsu.

Pentru ocuparea postului de învăţătură la şcbla confesională gr, cat. din St. Iosefă se escrie concursă pană în 20 Octombre 1885 st. n. cu emolumentele următbre: a) Salariu anuală de 200 fl. v. a. plătită în rate lunare parte din fondulă şcălei, parte din casa alodială a comunei St. Iosefă; b) 6 orgii lemne; c) cuartiră liberă.
Doritorii de a ocupă acestă postă au a-şi aşterne rugarea cu t6te documentele de cualificare recerute prin lege. Suplicele intrate mai târziu nu se voră primi.
Din şedinţa senatului ţinută în St. Io şefă la 26 Septemvre 1885.
Senatulu.
DBnBHHH
Anunţâmă aceloră onoraţi cetitori, cari voră binevoi a se abona la f6ia nbstră de aici încolo că averaă încă în reservă numeri dela începutulă anului 1885, prin urmare potu să aibă colecţiunea îritrăgâ.
Administratiunea »Gaz. Trans.»
Mersulti trenuriloru
pe linia ^Predealtt-Budapesita şi pe linia Te!uşă-Aradă-Budapesta a tei ferate orientale de stată reg. ung.
Telstşft- i sadâ-Bndapesta				Budapesta- A radft-Teiuşft.			
	Trenă	Trenă	Trenă de		i Trenă do	Trenă	Trenă
	omnibus	omnibus	peraone		persăne	accelerată	omnibus
TelnşA	11.09	—	3.56	Viena	11.00	7.15	—
Alba-Iuiia	11.46	—	4.27	Budapesta	8.05	1.45	8 tU
Vinţulă de josă	12.20	—	4.53		11.02	3.44	11.40
Şibotă	12.52	—	5.19	Î5Z01110K ţ	11.12	4.02	12 00
Orăştia	1.19	—	5.41	AradA	3 37	7.53	5.25
Simeria (Piski)	1.48	—	6.08	Glogovaţă	4.13	—	619j
Deva	2 35	—	6.39	Gyorok	4.38	—	6.48
Branieîca	3.04	—	7.04	Paulişă	4.51	—	7.od
Ilia	3.36	—	7.29	Radna-Lipova	5 10	—	7.23
Gurasada	3 50	—	7.41	Conopă	5.38	—	7.51
Zam	4,25	—	8.12	Bârzova	5.57	—	8.10
Soborşin	5.09	—	8.49	Soborşin	6.42	—	6.58
Bărzova	5.56	—	9.29	Zam	7.14	—	9.23
Conopă	6.18		9.49	Gurasada	7.43	—	9.56
Radna-Lipova	6.57	6.14	1023	Ilia	8.01	—	10.17
Paulişă	7.12	6.30	10.37	Branieîca	8.21	—	10.38
Gyorok	7.27	6.47	10.52	Deva	8.47	—	11.05
Glogovaţă	7.56	7.17	11 18	Simeria (Piski)	9.05	—	11.23
Aradâ	8.10	7.32	11.32	Orăşt.iă	10 10	—	12.24
	2.39	12.00	451	Şibotă	10.43	—	12.53
	3.16	12.14	5.10	Vinţulă de josă	11.04	—	1.22
Budapesta	7.10 |	2.10	8.16	Aiba-Iulia	11.19	—	1.-10
Viena	-	8.00	6.05	TeiuşA	1205	—	2.24
Aradd»T$n!iiş6ra				Hfjaserl?'* (Piski) Petroşeui			
	Trenă	Trenă de	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenfi
	omnibus	persăne	peraone		persone	omnibus	omnibus
IradA	6.00	12.55	8.25	^.Imeriii	6 39	11.50	2.23
Aradulă nou	6.25	1.21	8.36	Streiu	7 05	12.27	3.00
Nămeth-Sâgh	6.50	1.46	8.54	Haţegă	7,53	1.19	3.49
Vinga	7.19	2 18	9.13	Pui	8.16	2.10	4.40
Orezifalva	7.38	2.36	9 25	Crivadia	9.33	2.57	5.28
Merczifalva	7.56	2.53	9 36	Baniţa	10.11	3 35	6.07
l'imişdra	8.42	3.40	10.1-6	3P etroşenl	10.43	4,04	6.89
TimişAra-A rad A				JPetroşeuI—Nisneria (Piski)			
	Trenă de	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trena
	persănc	peroone	omnibus		omnibus	omnibus	de pers. |
Timişdra	6.07	12.25	5.00	Petroşenl	6.49	9.33	5 28
Mercziialva	6.40	l.?6	5.50	Baniţa	7.27	10.14	6.08
Orczifalva	6.51	1.34	6.07	Crivadia	8.06	10 54	6.4'
Vinga	7.08	2.04	6.32	Pui	8.50	n ? 7	7.35
Nâmeth-Sâgh	7.23	2.25	6.53	Haţegă	9.31	12.17	8 02
Aradulă nou	7.40	2.54	7.24	Streiu	10.16	12.58	8 44
Aradft	7.50	310	7.40	81»erîa	10 53	1,35	9.15
Predeald-Budapesta
Trena Trenfi accelerat
ersone
Trenă
omnibus
BucurescI
Fredeală
Timişă
Braşovft
Feldiora
Apatia
Agostonfalva
Homorodfl
Haşfaleu
Sighiştfra
Elisabetopole
MediaşG
Copsa mică
Micăsasa
Blaştu
Crăciunelii
Teiuşfv
Aiudâ
Vinţulă de sustl Uiora Cucerdea Shirisă Apahida
Clişiu
Nedeşdu GhirbSu Aghirişă Stana Huiedinfi Giucia,
Bucla Brutc-a Rev
Mez5-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Veliaţe
Oradia-mare
F. Ladâny
Szolnok
Buda-pesta
Viena
6-00
6.22
7.01 7.83
8.01
8.45 10.10 10.29 10.39 11.19 11.54 12,12 12.56
1.30
1.45 2.11 255 3.17 3.21
3.31 4.09, 5.36 5.56
6.08
6.29
6.45
7.00
7.26 7.48 8.28 8.47 9.06
9.26 10 01 10.20 10.30
10.37 10.51
12.37 2,58
9 45 9.47 10.11 10.44
10.51 jll.18 11.36
11.51 12.23
1.19
1.30
1.37
2.05
2.25
2.36
3.13
3.40
4.01
4.24
4.49
5.58
7.45
12.50
1.09
1.40
2.27
2.55
3.38
4.17
4.47
5.42
7.37
8.0i
8.21
9.05
9.45
10.02
6 00 6.35 3.00
Nota: Orele de ndpte
6.08
7.14
7.43
8 22 8.48
9.13
9.18
10.31 12.07 2.10 2.45 8 00
6.20
6.59
7.15
7.43
8	29 8.55 9.04
9	12 1023 12.32 12.59
10.37
12 59 4.45
Trenă
omnibus
Budapesta—l*Fedealâ
10.05
10.50
8.34 8.59
9.34 10.16 11.04 12 17 12.4/
1.21!
2.05;
3.08!
3.39i
3.55
4.0o
8.22
10.30
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladaay Oradea mare Yârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd R6v Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Âghiriş Ghirbfiu Nedeşdu
Cluşin	|
Apahida
(Jhiriş
Cnccrdea	|
Uiora
Yinţuifi de snsfi
Aiudfi
Teia^S.
Grăciunelfl
Blaşft
Micăsasa
Copşa mică
Mediasă
Elisabetopole
Sigsşdra
Haşfaîeu
Homorod
Agostonfalva
Apatia
Feldiora
Trenă
omnibus
6.47
10,37
1.44
5.33
Trenă
accelerat
7.15
1.45
3.44
5.21
12 05 12.31 2.16 3.12 3.32
3.41
3.50 4.25
4.50
5.41
6.40
7.00
Braşovft
Timiş Ci Prede&lă
BucurescI
6.05
sunttl cele dintre liniile gr6se.
6.41
7.14
7.42
8.31
9.01
10.0 i 10.16
11.24
11.43
11.45
12.08
12.22
12.57
1.27
1.45
2.06
2.31
2.50
3.48
4.19 4.34 4.53
5.20 5 35
Trenă
omnibus
Trenă
de
persone
Trenă
omnibus
3.15
7.20
8.27
9.45
9.59
10.28
11.36 12.10 s12.43
Î.31
2.56
3.29
4.00
4.18
4.36 5.05
6.20
9.11
11.26
1.28
2.00
211
2.34
3.18
3.41
4.01
4.26 5.08
5.27 5.50
6.07
6.32
7.30
11.35
6.02
6.24
6.43 7.03 7.26
8.51 9.31
9.43
9.51 9.58
10.24
10.44 11,28
11.44 12.18 12.36
1.22 1.56 2,34 3.02 4.41 5 30
8.01
11.40
2.31
6.03
6.35
7.14
6.01
6.40
7.20
8.01
10.05
11.02
11.3
12.14
1.09
1.50
2.48
3.23
4.56
9.4(
Tinoerafia ALEXI, Braşovă.