RE» ACŢIUNE A ŞI ADMINISTRAŢI UNEA s
BRAŞOVtf, piaţa mare Nr. 22.
ANULU XLVIII.
SE PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
,GAZETA" IESE tN FIECARE ţ>I.
Pe unâ anG 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate:
Pe and 40 fr., pe şâse Iun! 20 fr., pe trei luni 10 franci.
AHinfCIUSILE:
0 seriă garmondti 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
Soriserî nsfrascate nu to primesc#. — Manuscripte nu se retr&mltQ.
m*- 214.
Joi 26 Septemvre (8 Octomvre).
'a
Nou abonamentu
la
„ Gazeta Transilvaniei
Cu I Octomvre st. v. 1885 se începe nnă nou abonamente, la care învitămu pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre.
Preţul fi Abonamentului:
Pentru Austro-lTngaria:
pe trei luni 3 fl.
>» Şese ,,	6	,,
„ unu anu 12 „
Pentru România si străinătate:
9
pe trei luni 10 franoi „ şâse „ 20	„
„ unu anu 40	„
Bugămit pe domnii abonenţt, ca să bine-voiască a-şî reînoi de cu vreme abonamentulit, ca să nn se întrerupă espediţinnea tţiarului.
Domnii ce se vorti abona din nou să binevoSscă a arăta şi posta ultimă.
«Administraţiunea «Gazetei Transilvaniei».
BraşovtX, 25 Septemvre 1885.
„Anulu trece, altulu vine, — şi congresă nu se mai ţine“. — Aşa ar trebui să fiâ schimbaţii cânteculu poporală, spre a da espresiune miserabilei situaţiuni în care se află atjî căuşele ndstre bisericesc!, mai vârtosu din vina ndstră.
Amă aşteptată cu multă răbdare să vedemu ce se va face de cătră cei ce au să răspundă înaintea naţiunei şi a lui Dumnezeu pentru pacea şi mulţumirea în sinulă bisericei române greco-orientale din Transilvania şi Ungaria, ca să fiă ărăşi pusă în mişcare aparatulă constituţională ală bisericei, care de ună timpă încbce nu a funcţionată cum se cuvine ; amă aşteptată să ve-demă, dăcă cei ce ne-au asigurată că în Octomvre anulă curentă se va întruni congresulă naţională bisericescă ală Românilor gr. or. au vorbită sinceră cătră noi, or! că au esprimată numai o dorinţă generală fără ca să ’şi dea silinţă din par-te-le a o şi realisâ.
Ne-amă impusă ăcâstă aşteptare cu atâtă mai vârtosă cu câtă ni s’a făcută imputarea nu de multă, chiar din partea unui bărbată care trece de înţeleptă şi cu influinţâ în cele biseri-cesci-naţionale, că amă „compromite“ interesele bisericei prin aceea, că amă combate atitudinea pasivă neesplicabilă a capului Metropoliei române gr. or.
Acum însă, când numai 120 de 6re ne mai despartă de (}iua, în care avea să se întrunâscă congresulă, amânată încă de astă tdmnă, nu mai putemă tăcâ şi dâcă vomă vorbi suntemă convinşi, că nimeni nu va fi în stare a 4^cei c& amă voită să „compromitemă“ interesele bisericei.
Suntă destui, cari compromită, în modă directă său indirectă, aceste interese, nu mai e ne-voe să-i îmbrâncimă şi noi, şi în rândulă ântâiu ni se pare că trebue să punemă pe aceia cari datori erau a convoca congresulă încă la 1 (13) Octomvre 1884 şi nu Tau convocată nici până astăzi când scriemă: 25 Septemvre 1885.
Cuteza-voră 6re aceşti prea sânţiţi şi prea luminaţi Domni a ne insinuă din nou, că co-mitemă o imprudenţă său chiaru o crimă în potriva intereseloru bisericei, când ne luămă voia a-i întreba: care este causa, că nici acum
nu se p6te întruni congresulă naţională-biseri-cescă ală Româniloră gr. orientali?
In anulă trecută s’a pretestată serbarea centenarului lui Horia spre a justifică amânarea congresului, ăr în cele din urmă s’a dovedită că nu s’au făcută „lucrările pregătit6re.w S’a adusă anume ună secretară capabilă la Metropoliă, ca să cureţe loculă de restanţe, ună fruntaşă mi-rănă ală bisericei însărcinată cu controlulă asupra acestoru lucrări a tăbărîtă de repeţite ori la Metropoliă în Sibiiu şi a înteţită resolvarea acteloră restante. Tăte măsurile s’au luată aşa-dăr, ună ană a trecută la mijlocă, putău să fiă bine pregătite actele ce venău a fi aşternute congresului. De ce cu tăte aceste nu s’a convocată congresulă nici pe (Jiua de 1 (13) Octomvre 1885?
Ni se asignră, că ministrulă de culte şi instrucţiune Trefort s’ar fi pronunţată cătră ună deputată română că „aştăptă dela patriotismulă Româniloră ca să nu dorăscă întrunirea congresului bisericescă gr. or. chiar acum în faţa eve-nimenteloră ce s’au ivită. “
Ce va să	acăsta? Ce felă de eveni-
mente are în vedere ministrulă ? Este ăre uniu-
t
nea bulgară, este afacerea tragi-comică cu pro-j clamaţia „irredentistâ,44 este mobilisarea armatei serbesci ună asemenea evenimentă? Nu înţele-gemă nicidecumă ce au de a face aceste întâmplări cu funcţiunea regulată interiără a constitu-ţiunei bisericei române greco-orientale.
De ce congresulă bisericescă alu Sârbiloră din Uugaria cu tăte evenimentele, ce s’au ivită şi se ivescă este acjl întrunită şi încă compusă fiindă în maioritatea s’a precumpănităre din elemente radicale naţionale ?
Să admitemă ună momentă că încurcân-du-se iţele în Orientă s’ar face apelă cătră Maghiari, ca să nu dorăscă ca în faţa acestoră încurcături să se întrunăscă dieta din Pesta. Ce ar (Jice ăre suprematiştii noştrii? De sigură că na ar rămână nepăsători.
De ce se mai perdemă dăr multe cuvinte? Este clară, că celă ce posede ună dreptă trebue să şi-lă apere şi să pretindă respectarea şi vali-ditarea lui şi dăcă cel ce suntă puşi în fruntea bisericei nu ’şi împlinescă sânta loră chiă-mare faţă cu ea, atunci trebue să ’şi-o împlinăscă clerulă şi poporală adunându-se în sinăde şi a-rătândă ministrului, ţărei şi tronnlui care este dreptulă şi care dorinţa adevărată a Româniloră de confesiunea gr. or. din acestă stată.
UNIREA BULGARILORU.
Din Copenhaga se telegrafia zâ eu data 4 şi 5 Octomvre:
Imperatulu rusescu a primită deputatiunea bulgară Sâmbătă la amăiji şi i-a comunicată, c-ă elă va încerca în înţelegere cu celelalte puteri semnalare ale tractatului din Berlin să aducă o resolvare pacînică a cestiunei bulgare.
Administraţiunea marinei ruse a încheiată de cu răndă ună contractă cu o societate daneză de construc-ţiune de corăbii, ca să construescă mai multe crucere cuirasate iuţi. Societatea s’a îndatorată să esecute comanda în celă mai scurtă timpă şi din partea adminis-traţiunei marinei ruse ’i s’a promisă însemnate premii, dacă va preda crucerele înainte de tărminulă preliminată (primăvara anului 1887.)
Dela 4 Octomvre se telegrafiază din Atena:
Consiliulă de miniştri a hotărîtu mobilisarea armatei marine conchiămândă două classe de etate ale re-servei marine. Pregătirile militare se continuă cu mare zelă.
Din Constantinopolă se telegrafiază dela 5 Octomvre:
In întrunirea de erî a ambasadoriloră, aceştia s’au înţelesă asupra liniamenteloră generale ale unui memo-randu, ce se va supune mai ânleiu aprobării puteriloră şi apoi se va comunica oficială ambeloră părţi.
Dela 5 Octomvre se telegrafiază din Viena:
Generalulă adjutantă ală Sultanului Kăhler-paşa şi ministrulă turcescă de eslerne Said-paşa au sosită în Viena. Said-paşa a conferită acjî după amăfjî cu ministrulă Kalnoky.
Ministrulă-preşedinte română Brătianu a conferită atjî după amădî o ără cu ministrulă de esterne contele Kalnoky. Brătianu a plecată apoi spre Bucuresci, cu trenulă cu care a plecată şi Said-paşa.
Din Petersburg se telegrafiază dela 5 Octomvre :
Atitudinea periculdsă a celorlalte state balcanice va face, ca puterile să se mărginăscă a sancţiona unirea Bul-gariloră în marginile care esehidă o esenţială modificare a hotarîriloră tractatului dela Berlin. — E posibilă că d. Giers, primindă instrucţiuni dela Ţarulă, la întorcerea sa spre Petersbung va face o a doua visită prinţului Bismarck.
Dela 5 Octomvre se telegrafiază din Sofia:
Agenţi secreţi din Serbia, sprijiniţi de funcţionari dela graniţe, se încărcă a îndupleca poporaţiunea bulgară dela graniţe la o mişcare în favorea Serbiei. S’au luată aspre măsuri şi s’au comunicată cabinetului serbă aceste agitaţiuni. — Primirea binevoităre a deputaţiunei de cătră Ţarulă a produsă mare bucuriă. — Mişcarea de trupe în Bulgaria continuă în măsură mare. Ună regi-mentă bulgară a primită ordină să plece la Vidin.
Din Filipopolu se telegrafiază dela 5 Octomvre :
Armata bulgară este gala a întâmpina orice evenimente. Atji au plecată la graniţe alţi 900 de 6menî trupe regulate.
Din Belgrad se telegrafiază dela 5 Octomvre :
Cele mai nouă sciri din Sofia semnaleză o schimbare apropiată în atitudinea cercuriloră guvernamentale, Suknarov să fi vorbită cu hotărîre pentru o înţelegere cu Serbia, să se fi pusă în perspectivă chiar a întocmi o proced ere comună în contra Turciei.
Dela 5 Octomvre se telegrafiază din Varna:
Nici ună plenipotenţiaru turcă n’a asistată la întrunirea ambasadoriloră, care pe nedreptă e poreclită .conferinţă.* Mulţi miniştri Turci regretă acum că nu s’a întreprinsă o acţiune militară, pentru a se restabili vechea stare de lucruri în Rumelia, imediată după ce s’au primită scirile privitore la revoluţia din Filipopolă. Generalulă Von der Golz-paşa, oficeră germană forte distinsă, în serviciulă Turciei, consultată în acăsta privinţă, a fostă de părere să se ia măsuri energice. Părerea acestui generală e că armata bulgară la ună locă cu miliţia rumeliotă nu se urcă decâtă celă multă la 20,000 ămani, car! nu constitue o trupă europănă, ci mai multă nisce bande armate, cari ar putea fi cu înlesnire doborîţî de o armată regulată.
Din Constantinopolă se telegrafiază dela 6 Octomvre.
Nu se scie dacă, cu tăte greutăţile situaţiei, Turcia nu va fi silită la urma urmeloră să tragă spada. Intr’ună casă său în altulă Turcia va trebui să ajungă la acesta; dacă răcunăsce unirea celoră două Bulgarii, ea va trebui să între în luptă cu Grecii şi cu Serbii. De aceea miniştrii suntă de părere să restabilăseă status quo în Bulgaria, pentru a se potoli veleităţile de mărire ale celoră două regate. Turcia are deci mai multă interesă 4
--------- ---- .j .. .. — —	otoct -bibi—nrniia iulcicau— 1
Nr. 214.
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
d’a restabili vechea stare de lucruri cu sâu fără consim-ţămentuld puterilord. Câte-va trupe de reservă au mai fostd trimise la frontiera rumeliotă.
Huiduirea Banului croattt.
Afacerea actelord camerale era cu neputinţă să nu provoce furtuni în dieta croată. Sescie că baronul Zivcovicî, care făcea mai nainte parte din maioritatea guvernamentală, în urma estrădării actelord camerale de cătră Ba-nuld Khuen Hedervary guvernului ungurescd, a eşitd din maioritate treeendd în oposiţiă. Gravarainele lui Zivcovicî în contra guvernului ungurescd suntd cunoscute.
In şedinţa dela 5 Oetomvre a dietei, br. Zivcovicî a debutatd ântâiaşî dată ca oratorii oposiţionald (jiicendd, că Banuld în necunoscinţa— de scusatd —a importanţei acţiunei sale a predatd Ungariei actele camerale. Acesta a făcutd pe Banuld să răspundă, ceea ce desîănţui temuta furtună în contră’i şi dete oposiţiunei ansă d’a se înverşuna într’und modd cum nu se p6te descrie. Contele Khuen a disd că Ura, Croaţia, nu poseda cu bună credinţă actele. Acăstă esprimare aprinse oposiţiunea. David Starcevicî strigă: «Rebeluld vatămă naţiunea şi pe regele! Ruşine să vă fîă cu und astfeld de Bând!* (Mare larmă. Preşedintele sună.) Starcevicî, Grzanici şi Kumicicl sard în susd ameninţândd cu pumnii pe Ba-nulti şi strigândd: »Ţâra nostră este onestă, dâr noi suntemd jăfuiţî; asta’i neleald! Regele ne-a predatd nouă actele; asta’i o lesâ-maiestate!« —Kamenar (cătră preşedinte): »Dojeniţi pe acestd omd* (peBanuld“! — După ce elopoţelulu preşedintelui a făcutd puţină linişte, preşedintele propune eschiderea Iui David Starcevicî pe 40 de şedinţe. — Kamenar: »Pentru numele Domnului, nu întărîtaţî poporuld, care şi aşa e destulă de iritată.« Banuld vrea se vorbescă mai departe, opcsiţiunea nu-ld lasă. Să-şî revoce espresiunea, a vătămată pe regele şi naţiunea, lntrâga stânga se ridică: «Nu vremd să-ld audimd! Să revoce! nimicd nu posedâmd în modd ne-legald, sunteţi tâlhari cari ne luaţi ce e a!d nostru!" — Kumicicl: »Eld qice că prinţuld Windischgrătz, Alter ego alu regelui, e o sdranţă.* Clopotuld preşedintelui încercă în(|adard să potolescă larma cea nespusd de mare. Atunci se aude strigândd: «Afară cu eld! Nu e demnă să ocupe loculd de Bând." Contele Khuen, vădendd că nu-şî pOte continua vorbirea, părăsesce loculd ca să se ducă din sală în odaia laterală a clubului. Der acum furtuna îşi ajunge culmea. Starcevicî împinge din bancă pe Grzanicî, care şedea înaintea lui, şi pe când Banuld trecea pe dinaintea stângei, câţiva deputaţi ai acesteia se aruncă asupra lui; în acelaşi tirapd sard şi câţiva deputaţi din maioritate să apere pe Banuld. Se desfăşură o scenă ce nu se pdte descrie. Intr’und sgomotd asuriJitorO, deputaţii se împingd, se lovescd cu mâniîe şi cu picidrele. Dela masa raportoriîord ((Jiarelord) nu se mai aude ni-micd, der se vede în unghiulă salei de lângă odaia clubului o încăerare. Crnkovieî părăsesce sala de şedinţe şi chiamă gendarmii, cari apărură cu armele albe, der la strigătuld lui Starcevicî: ^închideţi pe Banuld, care a vătămată naţiunea şi pe regele!* eşiră afară. După ce fu scosd Banuld din sală, oposiţiunea fu cuprinsă de o nespusă bucuriă. Kumicicl, întoreendu-se spre galeriă, strigă: »Poporule, hoţuld e aruncată afară!* In sală se formeză grupuri. Cei duoi conţi Pejacsevich caută să liniştescă pe deputaţi; în fine larma încetăză. Preşedintele Hrvat se întorce ărăşî la loculd său şi propune eschiderea lui Starcevicî, Grzanici, Kumicicl, Pavlovicl şi Valusnigg'pe câte 60 şi Kamenar pe 40 şedinţe; votarea să se facă a doua <|i. Din nou larmă şi protestări.
Preşedintele declară mai departe, că în contra unord deputaţi se va face arătare judiciară-criminalâ. Preşedintele ridică şedinţa. Banuld e însoţită de câţi-va deputaţi din maioritate în edificiuld Banilord. Procuroruld generală Radkoczay şi procuroruld Bledschneider fură imediate primiţi de Banuld. E vorba să se ia aprige măsuri.
lntrâga oposiţiune hotărî, ca în şedinţa viitore să se facă propunerea d’a se trimite regelui o adresă, în care să se acuse contele Khuen-Hedervary, că a ofensată pe Maiestatea Sa în persona Alter 0^0-ului (Windischgrătz), că a călcată tradiţiunile Banilord croaţi şi a ofensată adâncd naţiunea, învinovăţind’o de posesiune cu rea credinţă.	___________
SOIRILE PILEI.
Consilieruld ministerială Jekelfalussy, despre care se că întreprinde călătoria în Ardeald în afacerea proclamaţiei ,irredente«, se află în Braşovd, ca se inspecteze, cum se vorbesce, gendarmaria.
—0—
In tipografia societăţii pe acţii din Sibiiu, în care se tipăresce «Tribuna*, s’a făcută la 5 Oetomvre după amăijî o perchisiţiune de cătră procuroruld din Sibiu şi o comisiime judicară, sprijiniţi de poliţia iocală, la cererea tribunalului Tergu-Mureşului. Organele autorităţii au intrată în tipografiă deodată prin două părţi. Compararea literilord tipografiei cu ale manifestului ,irre-dentei române* n’a datd nici o bănuială că ar esista vr’o legătură. De asemenea nu s’au găsitd nicî o scriere bănuitore.
—0—
Junimea universitară maghiară din Cluşiu a serbată erî în 6 Oetomvre n. printr’und serviciu divină aniversarea esecutarii aşa numiţilord martiri dela Aradd. Altora însă nu li se permite, ba se consideră ca crimă a ’şi serba martirii. Asta în Ungaria se numesce dreptate şi egalitate!
—0—
0 istoriă misteriosă istorisesce «Koiozsv. Kozl.« sub titluld »Dr. C Guttler, docentd la universitatea din Miin-chen.« Acestd amied ald artei să fi fostd încunosciinţatd, că und tablou de vaîăre de Corregio ar fi ajunsă din Italia în Ardeald în posesiunea unei familii, care de multd timpd s’a aşe^atd în valea Someşiuîui rece. Ca-puld familiei muri aci şi lăsâ tablould prin testamentd micei biserici catolice din valea Răcătinului. Coloniştii italieni s’au românisatd d’atuncî şi numai cei mai bătrâni mai vorbesed italienesce. Intre aceştia este şi morarule şi îngrijitoruld bisericei. Profesorală Giilther se presentevă la acâsta, merse în biserică şi vă<}u lablouldcare înfâţişază «Zămislirea Măriei*. Eld hotărî să’ld cumpere, dar cei ce’ld însoţiau îi spuseră că nu merge aşa uşord. A doua <Ji însă se află, că moraruld venduse tabloulO şi că a fostd dusă la Munchen. «Kol. Kăzl* e de părere, că acestd actd e o curată hoţiă şi provocă autoritatea supremă bisericăscă să facă paşii trebuincioşî pentru readucerea tabloului.
—0—
Pe lângă cartea d-lui G. Bou pe care, după cum spuneamd, ministruld din Viena a aprobat’o pentru sco-lelele din Bucovina, adaogemd că, totd cu aprobare ministerială, de multd încă s’a adoptată pentru liceele bu-c-ovinene Gramatcia latină a d-lui Vărgolici, profesord la Universitatea din Iaşi.
—0—
Călugăriţele catolice, care dirigâză pensionatuîd numită «Notre Dame de Sion* din laşi, comită acte cură-
ţele de totd, tjice „Lupta.“ Sfintele surori trimise pe aicî „in partibus barbarorum“ ca s’aducă lumina, au und curiosd mijlocd d’a se achita de creditorii lesne crâ-cjătorî. Miresele lui Christos presintă creditorului o condică unde îi spune să iscălescă de primire, naturală că crediloruld, faţă cu nişte capuşâne albe aşa de respectabile, iscâlesce fără teamă. Odată ce vădd iscălitura pusă, ele închidă oblonuld de unde se ţine întrevorbirea şi îld lasă pe nenorocită cum se 4'ce cu buzele umflate. Dacă nenorocituld reclamă la comisiă, Econăma institutului îi arată sub-semnătura de primire a pacientului. S’a depusă o plângere la parchetă.
Adunarea representanţei Comitatului Caraşu-Severinu.
Lugoşu, 3 Oetomvre 1885.
Pe 4'ua de 1 Oetomvre st. n. a. c. s’a fostd con-chematd adunarea (congregaţiunea) ordinară de tomnă a representanţei Comitatului Caraşd-SeverinO. Ca mai tote congregaţiunile acestui Comitatd, aşa şi acesta n’a fostd puţind interesantă.
La Grele 10 din 4‘ deschujăndu-se congregaţiunea prin corniţele supremd Tab3idy, se trece la ordinea (J'Iei cetindu-se primuld punctă din programă care era ra-portuld semestrald ald viceşpanului. In acestd raportd între altele se face amintire într’und pasagiu, despre periclitarea siguranţei şi liniştei publice prin «Irredenta română.* Dar totd acolo viceşpanuld se grăbesce a asigura Congregaţiunea, că pănă acuma nu a constatată nici o legătură între făuritorii proclamaţiei şi între popula-ţiunea acestui Comitatd, adauge însă, că cercetarea se continuă şi despre resullatele ei va raporta în procsima adunare.
Sferşindu-se cu cetirea amintitului raportă ald vi-ceşpanului, d-ld Mchaeild Beşianu (recte Bezsân) funcţionară, română de nascere, luândd cuvântuld în limba maghiară între altele face şi următdrele obiecţiunî cu privire la presupusa «Irredentă română:*
«Irredenta română* a vătămată cu provocările sale sâmţuld patriotică ald Românilord, cari nu pentru bani seu alte avantage, ci numai din iubire curată ţină la acestâ patria, pentru a căreia libertate şi independenţă împreună cu Ungurii s’au luptată, ba chiară când gu-vernuld imperială a sumuţatd grâniţerii în contra Ungu-rilord poporuld romând umărd la umărd s’a lupta.d cu Ungurii! Adauge mai departe, ,că cu scârbă şi indig-naţiune desaprobă pasuld «Irredentei române* şi asigură pe viceşpanuld Jakabfy, că p<5te fi sigură de sprijinuld său în căutarea criminalilord irredentiştl.
După Beşianu, luândd cuvântuld viceşpanuld Jakabfy amintesce: că şi eld e de părere, (ce l’a reţinută pre d-ld vrceşpand de a nu 4*ce convingere?) că poporuld romând e cu multd mai blândă şi mai pacînică, decâtd să încercele gătur! cu criminalii .irredentiştlromâni* dar cu t6te acestea potd fi între Românii acestui Co-mitatd unii rătăciţi, pe cari îi va urmări pentru de a-i erua şi da spre pedepsire justiţiei. — Mai bine i-amă sfătui d-lui viceşpand, ca să nu se ostenescă îndeşertă, pentru că, har D-lui! sub sistemuld părintesed de astăcjl, avemd cu multd mai multe năcazuri, decâtd să-i ples* nescă cuiva prin minte a se cugeta la aşa ceva. —
După acestea sculându-se bravuld advocată d-ld Corioland Brediceanu — carele, ca und adevărata tribună ald poporulni, în totdăuna îi sare întru apărare, luândd cuvântuld vorbesce astfeld:
«Enunciaţiunea d-lui Beşianu nu m’ar fi îndemnată să iau cuvântuld, căci naţiunea română nici nu are lipsă, nicî nu e avisată la d-15 Beşianu ca să-i spele obrasulfi
FOIEETOND.
Fragmente din (paruld Ini Bartolomeu Szemere.
Naplom. Szâmuzeseseben irta Szemere Bertalan. [Elsâ kotet.
Pest 1869. Kiadja Râth Mor.)
(Urmare şi fine.)
Pag. 184. (Februard 7—8 1853) In Milans a fostd revoltă, dar s’a suprimată în aceeaşi 41- Pe păreţi erau afişate proelamaţiunile Iui Mazzini şi Kossuth, aceea destulă de frumdsă, acesta: dictatoricâ, demandătore, ameninţătore şi vorbindd în numele Ungariei. Scurtă timpd după revoltă a urmată atentatuld iui Libănyi, l’a Impunsd pe împeratuîd (Austriei) în Febr. 18. Din acâsta s’a iscată larmă mare în «jhire, şi se vorbia că puterile vord pretinde espuîsiunea lui Kossuih şi Mazzini din Anglia. Kossuth s’a spăriatd şi voindd ca numele său se nu figureze în răseâla nenorocită dela Milano, a declarată de falsă şi apocrifă proclamaţiunea edată în numele său. Dar nu i-a cretjutd nimeni, căci aceld opd purta espresd tipuld geniului său. Şi ătă acuma să scoîă Mazzini şi dechiară, că proclamaţiunea lui Kossuth o are în autografă (scrisă de mâna lui K) şi s’a folosită de ea elimi-nândd numai duoi §-i dar ne adăugendd nimicd. Apoi cu iro-niâ îld mângâia pe Kossuih (jicendu-icâsgomotulâ ce-ld facâ (jiarele pentru cădere să nu-ld, supere. Şi iată acuma e datd de gold lumii ca unuld, care totă responsabilitatea a voită să-o arunce în capuld lui Mazzini. S’a înplinitd ce am pro-eţitd, şi eld a apărutd astfeld precum l’am descrisd.
Pag. 185. pilele aceste am fostd la Cal. Bat-tyany şi eld mî-a istorisită und casă dela Vidind. Se scie că Kossuth a fostd arnoresatd în femeia lui Dehe-
binszky. (carea fusese soţia unui căpiţand) Intr’o seră Kossuth i vorbesce lungă şi în mare secretd, că acea femeiă s’a îndatinată a eăde în stare de somnambulismd şi în asemeni caşuri spune profeţii surprin4etore. Est-rnodd s’a întâmplată că odată tre4endu-se din o lunga
amorţâlă, ia hârtiă şi noteză visiunile sale...... Kossut,
numai unele pasage a put uld ceti de pe hârtia ce-o ţină femeia în mână, cari după 4*sa hii se refereau la per sGna sa.... întregd numai aceld pasagiu l’a cetitd, unde se 4*cea mai nu peste multd, în 13 Martie (dacă îşi aduce bine aminte.) Budapesta va fi iluminată, ţâra va fi liberă şi ei toţi cu pompă regală vord serba intrarea. Kossuth cu o faţă îndestulită surîdea ia ce vedea scrisă. Insă mai tâi*4iu, deşi 4icea că e secretd, le-a vorbită tote acestea şi altora, ba a ţinută şi cuvântări publice asi-gurândd pe basa acelora pe emigranţi că în luna lui Martie âră vord vede patria. Are motive, a 4»ce asta, dar nu îi e încă permisă a face descoperiri. Emigranţii în secretd se cugetau la mari evenimente europene. Precum îşi aduce aminte Battyany, internarea emigranţilord a că4utd tocmai pe 4‘ua profeţită. Astfeld de combi-naţiuni politice are Kossuth.
Pag. 190. In 4‘arnld ,Augsburg. allgem. Zeitung* din 14 Mai «Bsilage," a apărutd articululQ: «Barthol. v. Szemere uber Kossuth,* dâr nu s’a continuată. Sâ fi căpătată unavisu dela Viena?... E de neînţelesd, că Austriacii nicî în fiarele lor nu dă cuvântuld acelora cari ard pute păşi contra lui Kossuih cu mai multă ponderositate decâtd scriitorii plătiţi. Insă aşa e. Numele lui încă şi în 4iarele austriace are locd adeseori, pănă când ald altora nu. Să aibă Austria o astfeld de politică adâncă, să
voiască ca Kossuth să fiă ducele inimicilord săi? căci eld de sigurd îi va duce la cădere? Seu că aceşti doi inimici nu potd să scape unuld de altuld, ca omula de prăpastia de care este apucată? Cu o politică liniştită, Austria de multd l’ar fi putută înmormânta, însă fâte le tace ca să-ld susţină pe scenă. Dâcă îld lăsa în 1849 să fugă, acum ar şedea undeva acolo, unde e bravulfl Ujhâzy; dar când privirea lumei se întorcea dela noi şi dela eld, s’au repeditd asupra lui neomenesce; din copilă făcură und uriaşd, şi pe rnortuld l’au înviată.
Pagina 191. M’am apucată de opuld meu: de cestiunea naţională; în principiu este und obiectă uşorii, dâr in praxâ greu. In acâstă privinţă fiecare popord este copild său femeiă; nu pricepe cuvântuld serknd, avândă vanitatea în sine’şi. Scopuld ce aş dori să-ld ajungO, ar fi ca să înţeîegâ adeveruld fiecare rassă, căci acesta ar fi calea spre împăcare. Dar decă le-ar şi plăcea tu-tuturord proiectuld meu: cum ar putea ajunge opuld meu înlre aceia, pe cari îi interesesă?
Decă nu voiu grăi despre faptele Austriei, publiculfl din ţări străine nu mă va înţelege; dâcă voiu grăi ori câtă de blândd, opului nu-i va fi permisd intrarea în Ungaria. Abia sperezd ceva resultatd bund şi grabnicii dela opuld meu; acâsta e ce înfrânge puterea mea. Acei Maghiari, cart voiescu dominaţiunea vechiă, vom sbiera în contra, şi nefimdo motivele mele cunoscute în ţâră, încă şi aceia ’ml vord fi contrari, cari împărtăşescâ din adeneuld sufletului vederile mele . . . însă nona posi-ţiune ce trebue să-o oeupămd, este invălilă cu negură dinaintea ochilord lord. Dar deşi acestâ opd îmi va causâ din t6te părţile numai neplăceri, fiindd firraO con-
Nr. 214.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
tateja autorităţii publice; ci m’a îndemnaţii apostrofarea viceşnanului despre unii rătăciţi, sub care cuventă, dăcă a inţelesti pe cei nemulţămiţi, atuncî sciu că şi la mine ia gândită, căci tn’amă putută convinge şi pănă acum k dragostea d sale.“
•	Da! eu sunt nemulţămită şi credă că mai bine interpretezi! simţămintele poporului română din acesta ComitatO, când susţină că şi acesta e nemulţămită, şi nu pote fi mulţâmită cu sistema actuală, în care tote bună-tâţiie vieţei publice şi tote venitele statului se întrebuin-jâză numai pentru susţinerea şi întărirea elementului maghiară, ără interesele şi drepturile naţionalităţiloră snntă nesocotite, bărbaţii loră, fără pâne, suntă siliţi a ha lumea în cupă.
»Cu acestă stare a lucrurîloră nu putemă fi mul-(Qiniţî, noi însă pentru acestă convingere a nostră nu paternă fi declaraţi de rătăciţi, nu putemă fi identificaţi cu .irredenta română», căci nici-odată nu ne-amă luptată, ddcâtQ numai cu arme legale pe tărămă legală. Aceia cari în nemulţămirea loră, produsă prin sistema rea şi itricâciăsă au încercată a recurge la arme nelegale — Mtă desperaţi, pe cari î-i compătimimă şi-i combatemă*.
•	Asigurările d-lui Beşiană, încâtă suntă basate pe istoriâ, suntă întemeiate, căci părinţi nostrii s’au luptată alăturea cu Ungurii pentru patria comănă, dar o scie d*ltt Beşiană şi toţi o esperiâmă pe fie-care cjb că ori-ce asemănare să facemă, Ungurii nu ne credă nimică, căci posiţia loră de eschisivitate nu le iertă a ne crede, ba şi au lipsă de acăstă necredinţă, ca de ună pretextă, pentru ca să potă continuă sistema loră avantagiosă, ără nouă desastrosa.«
•Eră în privinţa alipirei şi fidelităţii căfră tronă şi dinastiă pe Unguri nu-i putemă privi de unicii ei păzitori. Au dovedit’o şi celelalte popdre din ţeră şi în deosebi poporulă română, care nu odată a documentată că în privinţa aceita nu are lipsă de a lua învăţătură dela nimeni, şi poporulă română nu a scrisă nicî va scrie vre-odată pe stăgulă seu ceea ce au buciumată ei la 1849, că adecă dinastia, care espune esistenta unui poporO, renunţă la credinţa şi fidelitatea lui.*
•D-lă vice-şpană ddcc: că n’a aflată legătură între «irredenta română» şi „poporaţiunea din acestă comitate«. Mă bucură de acesta şi credă că nicî nu va afla, — dar stăruăscă şi la mulţâmirea poporului, stă-ruescă la realisarea egalei îndreptăţiri, şi atunci încă ’şi va împlini o datorinţă sacră cătrâ patriă şi câtră poporă şi „irredentiştî români* în acestă Comitată, precum n’au fostă precum nu suntă aşa nicî nu voră fi.»
Acestă discursă ală d-lui Brediceanu a fostă întăm-linată din partea naţionalitşţiloră cu vii aprobări şi stri gări de »să trăiescă», ără din partea Maghiariloră şi maghiaroniloră cu o tăcere mormentală, bagă semă ascullândă cuvintele d-lui Bredicanu au recunoscută ade-vfirulă acsiomei latine care 4icc ,Qui tacet, eonsentire videtur.*
După percurgerea celoră inşîrate mai pertractân-du-te câteva puncte din programa dilei, şidin se închide, anunţându-se o a doua şedinţă pe 4'ua următdre, adecă pe (jiua de 2 Oetomvre st. n. a. c. Mai demnă de amintită dintre obiectele pertractate în acăstă 4* a fostă punctulă 13 din progrămă, care sună aşa: „Resoluţiunea misteriului de interne privitâre la ajutorulu ce este a se dd comuneloru bisericesă din Lugosu.
încă în anulă 1883, comunele bisericesc! din Lu-goşă avândă în vedere subvenţiunea de 1200 fi. v. a. ce se dă pe fie-care ană mănăstirei romano-cat. din locă din bugetulă comunei politice, s’au semţită îndreptăţite a petiţiona la senatulă comunală, ca în proporţiunea
credincioşiloră loră să se bucure şi şcălele loră confesionale de asemenea favoră, deorece cu toţii înlr’o formă suntă lncuitorii unei şi aceleiaşi comune.
Senatutu comunală aflândă juste cererile comune-loră bisericesci, favorabilulă loră decisă îlă înaintăză con-gregaţiunei comitatense spre aprobare. Congregaţiunea cu unanimitate îlă adoptă şi îlă propune ministrului de culte spre aprobare. Pe basa celotă premerse ministrulă n’are nimică în contră, ci aprăbă şi elă cererile îndreptăţite ale eomuneloră bisericescî, şi în 4'ua de 1 Oc-tomvre avea se se ia acestă decisă spre sciinţă din partea adunărei comitatense. Dar ce se vedeţî!
D-1Q Bezsân Mihâly. română de neamă, der pentru interese pessonale este de multă trecută în tabăra ad-versaritoră noştri — după ce a vă4ută că protestulă său insinuată la ministru în acestă privinţă nu a avută nici ună resultată, în şedinţa dela 2 1. c. se scolâ cu totă puterea oratoriei sale, aducendă la argumente ver4î şi uscate, ca de pildă: »Că decă confesiunile nu
VISITAŢIUNE CANONICA.
Petroşenî, 1 Oetomvre 1885.
Domnule Redactorâ! ţ)ilele de 25 şi 26 Septemvre st. n. au fostă adevărate 4’fo de bucuriă pentru poporulă română din colonia Petroşenî.
Prea sfinţitulă domnă Episeopă din Lugoşiu Dr. Victoră Michaly în 25 Septemvre pre la orele 2 după ame4î, petrecută]de ună frumosă banderiu, între sunetulă olopoteloră şi puşcatulă cu trăscurî (piuă), intră în colonia montană Petroşenî, trăgendă dreptă la capela gr. cat. de acolo, de unde după finirea rugăciunii îndatinate se reîntorse la localitatea parochială, ţinăndă totă în aceea 4* şi visitaţiunea canonică, ăr în 4*ua următore iiindă şi sărbătorea s-tei Crucî, Prea Sfinţia Sa la orele 8 dimineţa a celebrată liturgia pontificală cu asistinţa Rvdiss. domnă canonică Ionă Madincea, prea on. Mi-haelă Perianu secretară episcopescă şi a prea on. Ştefană Rădică parochă locală şi protopopă. Sub decursulă lit,urgiei pontificale multă suflare de omă a fostă pre-
suntă în stare a-şi susţine scolele sale con- sentă, ascultândă cu atenţiune încordată simpaticele es-fesionale, atuncî închi4ă-le său să le dea înjpresiunî eşite din gura acelui mare Archipăstoră, în statului." Prin astfelă de argumente seduce
mâna
pe câţiva patrioţi de pănura d-sale, ca Sutâg inspectoră de scole, Witmann fiscalulă căiei ferate dela Reşiţa ş. a. şi isbutesoă a aduce acestă obiectă de nou la votare, pentru ca mai apoi pe lângă tăte argumentele aduse de vorbiitorii: Rădulescu, Tamaşiu şi Popeţiu în meritulă eausei, să cadă la înteţirea d-lui Băzsân Mihâly şi a mameluciloră de pănura d-sale.
D-lă Bezsân ca fiu de preotă română — păcală de prescura care a mâncat’o — ar trebui să scie cu câtă
care vicleşugă nu 4ace ; după s-ta liturgiă, Ilustritateat Sa primi la casa parochială visita tuturoră onoraţiuniloră din locă. Aci nu potă să retacă, ba îmî vine bătătoră la ochî, că din tătă inteligenţa ce şîa ţinută de fericire a bineveuta pre demnulă Archiereu română, domnii preoţ. din Petroşenî-Livezenî au lipsită,....ba după cum am în-ţelesă, Ilustritatea Sa ar fi reflectată 4ic6ndă: că nu suntă aicî preoţî gr. or. ? Tare trebue să ne mâhnăscă acestă faptă ală preoţiloră noştri, mai alesă atunci, când vedemă, că preoţii de altă naţionalitate îş! facă
năca4ă şi trudă se susţină scolele nostre confesionale şi j datoria, pre când ai noştri se codescă şi se ascundă.
îndeosebi şi cele lugoşene, cari nu au nicî ună fondă	___________Jianulu.
menită spre acestă scopă. Ba n’ar trebui să uite câtă i au făcută şi facă scolele nostre confesionale pentru conservarea limbei nostre, mai alesă chiar într’ună timpă ca şi celă de astă4î, când suntemă puşi la o probă atâtă
de grea.	a	Jmănţină tractatulft de Berlin. P o si tiu nea co-
Dâcă tote acestea le-ar fi luată in considerare d. I . * ,	.	,	,	:	, ,
.	c<	x .	* *	. mitelui Kalnokv e comp r omis ă , deorece
Bezsan — cum nu a făcută — sunt sigură că nu ar fi1	w A	.	f. A /	.
.	f ■ i .densulu a incuragiatu pe Serbia m pretenţiunile
fostă contrară atâtă de mare scoleloră confesionale — i ,	or	r v
ULTIME SOIRI.
LONDRA, 6 Septemvre (telegr. part.) — „Times“ (Bce? că principele Bismark voiesce a
sale.
BUCURESCI, 7 Septemvre (telegr. part.) — Pe Joi sera se aşteptă sosirea d-lui Brătianu din străinătate. Se (Jice că se va întâlni cu Regele la Chitila.
DIVERSE.
după cum a arătată iu Congregaţ. dela 2 1. c. şi în locă să se alieze cu duşmanii nostrii de mdrte contra subvenţionării loră, din răsputeri ar fi lucrată cu omenii noştri de bine pentru ajutorarea sc6leloră ndstre, cu a-tâtă mai tare cu câtă aici, după ce din cassa comunală se subvenţioneză claustrulă de fetiţe rom. cath. unde fe-î tiţele nostre, după cum amă vă4>ăă caşuri, învaţă a nu j
seraţi romftnesce şi a uri limba şi totd ca e romanescQ^ Cânii la anteposturî. - Se seie, <}ice .Nieuw cererile comandorii bisericesc» dm Lugoşa sunta pre de-; Rotterdamsche courant/, că ln Rusia se mtrebuinţeză a-
plintt îndreptăţite.	j desea^ ţn sorviciulQ anteposturilorO, câni cari prin ve-
mai
Una ar trebui să şi-o noteze d-lă Bezsân Mihâly ,	, ,, , .x	.	, , , „ .
J	J gherea loră denunţă apropierea patruleloră inamice
nainte ca ele se fie 4ărite de omenî. Manevrele comune adaugă acăstă foiă, ale armatei nostre de uscată şi de
odată pentru totdâuna şi adecă: Că a crescută cu prescură confesională românescă, că s’a educată şi s’a fă-
cuta demna (faneţiunara) cu pâne românâscă, apoi şi as- ■ fecule Helder> au demon8tratft Utuiiatea rolului tă^ trâesce numai din sud6re roraânâscă şi ca D,}eu câta are	la ap6rarea ^ ,n n6ptea de 7 spre 8
de tâitjiu osândesce pe flâcine care cu nevrednicia trfi- Septeravre| pe unfl întunerecCi absolutil, untt detaşaraenta
’eSCe Sun ta sig'rattTă'coraunele bisencei din Lugoşa -!iDamicfi se aPr0Piă de c6sie în scoPaW d’a surPrind«
deosebi cele romftnescl cari forraâzămaioritalea locui-;P°sturile cari Pă<teau c<5stele' Ina“>icHltt debarcase deja şi
.	, v •	*	. i- x j • ,	. era gata a-şî esecuta planulă, când ună câne denunţa
tonloră logoşenî şi cari au mai mare lipsă de ajutoră pentru, e v	h «
„ f .	,	-	j ,	' presenţa lui şi atrase astfelă atenţiunea adversariloră
scolele loră confesionale — nu voră pune ad acta ne-. ^ v v	v
. j tx..	, tx .w ,	,	.. . „ v , ! pe cari întunereculă celă mare îi făcuse se nu-i va4ă
îndreptăţirea ce li sa făcută de adunarea comitatensâ la	.	...	.	.	.	, \
şi în
propunerea d-lui Bezsâu în 4*ua de 2 i. c., ci voră protesta cu energiă îu bună înţelegere, cu atâtă mai tare cu câtă suntă în dreptă şi mai alesă după ce atâtă din partea congregaţiunei câtă şi din a ministrului pasulă loră a fostă odată aprobată.	—d.—
nimeni. Foculă se deschise îndată în contra inamicului, care, v$4endă că combinaţiunile ce făcuse îi suntă dejucate. se întdrse în grabă spre îmbarenţiunile săle, urmărită de câne, care apuca chiar d’aprope şi atâtă de bine pe unulă dintre mateloţî, încâtă acesta voindă să se apere că4u în apă şi trebui s’ajungă la şalupă înotă. = i Acestă câne modelă era ală colonelului Hojel şi i fusese
vinsă că altfelă n’rvemă viitoră, îmî ţină de datorinţă a desfăşură credeulă meu politică, intemple-se ce se va întâmpla.
luniu 1853. Gestiunea orientală a adusă întrăga Europă în agitaţiune; cei mai mulţi ţînă că bătaia e neevitabilă. Ţarulă Nicolae a păşită în modulă celă mai impertinentă contra Turciei şi indirectă a Angliei şi Fran-ciei care suntă protegătorii Turcului. Face pregătiri grandiose de bătaiă; marina i stă gata; adună la recruţî şi o parte a armatei sale a plecată în Moklavia. Prima dată este, că Rusia stă faţă în faţă cu întregă Europa. Dacă omulă acesta mai trăiesce 15 ani, seu va fi stăoânitnrulă Europei, s(iu că i se va dismembra imperiulă. Cestiunea orientală este discutată în 4>arft d*n fifh în pără. Este curiosă şi de observată, că la începută 4*arefo cefo ma’ autorisate declarau, că Turcia nu se pote susţine; şi numai mai Iâr4iu, cânn cestiunea deveni mai practică, şi-au schimbată opiniunea afirmândă că încă de pre-seutâ este de jlipsă susţinerea Turciei, pentru echiiibrulă EuropGnă. Ţi se pare că se apropiă judeţulă dm urmă. Nimeni nu e pe lângă Turcă, numai din acelă motivă nu voiescă încă a’lă nimici, căci atuncî ar deveni prada Rusului.
Pentru mine e favorabilă miuntulă. Dâcâ a fostă vreodată, acuma este pregătită opiniunea publică, ca să se ocupe cu cestiunea naţională,*) care singură e în stare s§ deslege cestiunea orientală spre îndestulirea tuturoră puteriloră, cu escepţiunea doră a Rusiei şi Austriei.
Dacă Turcia va înceta a esista, naturalminte acolo
*) Ce bine se nimeresc»! acestea la timpul»! de faţa.
voră forma staturi rassele indigene, (oopărele d’acolo), orî ce formă de guvernare şi-ar alege. Turculu nu lasă după sine locu golii, prin urmare străinii n’au ce căuta acolo.
Pag. 223. Vetter (generalulă) îmî spune, că în 1852 când plecase în Italia, Kossuth a pretinsă dela elă jurămentă în scrisă, că va remâne credinciosă per-sonei sale şi stogului său. Infr’adevără nimică nu-i mai lipsesce afară de cordnă, posede t6te defectele domnito-riloră, înnă şi acela că elă nu ţine la jurămăntulă său, dăr într’ală altora crede. Când s’a eliberată din Kutahiaia şi ’lă primiră în Anglia cu atâta pompă, toţi îi făceau omagii, toţi afară de mine, acuma unii dintr’aeeia l’au părăsită, er alţii îlă înjură ca pe omulă celă mai vani-tosă şi ambiţiosă.
Pag. 238 (Februariu 1854). Miniştrii Angliei se folosesoă în contra Rusiei de esoresiunile cele mai necioplite şi desonorătore, ei au bucinată în lume corespondată secretă dintre Ţarulă şi ministerulă englesă, în care Angliei i se recomandă împărţirea Turciei, cu de-lăturarea celorlalte puteri. Din astă causă rămâne Rusia isolată.
De aici încolo Szemere în cartea sa nu se ocupă nicî de politică, nicî de persona lui Kossuth; deci în-cheiu şi eu cu împărtăşirile la cari m’a îndemnată epistola lui Kossuth ce-a adresat’o ăstempă cătră »Kultur-egylet"-ulă dela Cluşiu, la care se făcu membru, frămi ţăndu-i o sută florini, ceea ce precum sciu n’a mai făcută, de când este espatriată.
Septemvre 1885.	Botuna.
dăruită de cătră decedatulă principe d’Orange.
*
* *
Măgarulft smolită. — Ună pescară de pe marginea Dunărei îşî ungea luntrea cu smolă, ca să nu intre apă. Ună ţărână bulgară trecea pe lângă elă, ţinăndă ună măgară de căpăstru. Nepricepândă ce făcea pescarulă, cum îlă vede îlă întrebă: — Da ce e aia, vere? — £că, ce să fie? sm61ă nu ve4î? — Da de ce freci luntrea cu ea? — Fiind că, decă o smolescă, alunecă mai bine şi merge mai iute. Ţăranulă se gândi niţelă şi apoi dise,
—	Ce să mi iai, să-ml faci măgarulă să umble mai iute, că e mole de totă fire-er ală lupiloră? Pescarulă, vrăndă să-lă păcă'.escă, se ţinu să nu rî4ă şi răspunse ţăranului, că pent'u elă îi face trăba de găba. — Păi dar, aide. Pescarulă pune mâna pe coda măgarului, o ridică în susă şi unge măgarulă sub c<5dă cu smolă: care colcotea. Bielulă măgară cum simţi, cum o luâ la fugă şi du-te. Ţăranulă, cum îlă vădu că fuge, se luâ după elă: ptru! ptru!.... nea! nea! nea, tată, nea!.. Măgarulă. de unde, că fugea şi asvîrlea din piciăre. Vă-4endă că nu e chipă să pună mâna pe elă, se înt6rse repede înapoi la pescară şi, ridicându-şî dulama, 4ise;
—	Măi vere, fâ bine de mă unge şi pe mine, ca să potă pune mâna pe elă.
Editoiă • lacobîi Mureşiauu.
Redactară responsabilă : Dr. Aurel Mureşiann.
Nr. 214.
GAZETA TRANSILVANIEI
OhtsqIu la barca de Viena
Bursa de Bucuresci.
din 5 Octombre st. n. 1885.
Cota oficială dela 18 Septemvre st. v. 1885.
Rentă de aurti 4% • ■ • 96 65 Rentă de hârtiă 5% . . 89.75 'ftHpwumutultt căilortt ferate
ungare.................148.50
Amortisarea datoriei căi* lorfi ferate de osttt ung.
(1-ma emisiune) . . . 96,70 Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) .... 125 Amortisarea datoriei căilortt ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 108 75 Bonuri rurale ungare . . 102.50 Bonuri cu cl. de sortare ICI.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
miştt..................102.50
Bonuri cu cl. de sortarelOl 50 Bonuri rurale transilvane 101.— |
Bonuri croato-slavone . . 102, — Despăgubire p. dijma de
vină ung................ 97	75
Imprumutulă cu premiu
ung.....................117	—
Losunle pentru regularea Tisei şi Segedinului . 121.— Renta de hărtiă austriacă 81.25 Renta de arg. austr. . .	8?	15
Renta de aură austr. . . 109 20 Losurile din 1860	. . . 139 15
Acţiunile băncel austro-
ungare ................. 858	—
Act. băncel de credită ung. 280,25 Act. băncel de credită austr. 280.25 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei............ 5.98
Napoleon-d’orI...........10.02
Mărci 100 împ. germ. . . 61.95 [ Londra 10 Livres sterlinge 125.95
I
Renta română (5°„).	.	.	.
Renta rom. amort. (5°/0) .	.
*	eonvert. (6°/0)	.	.
împr. oraş. Buc. (20 fr.) .	.
Credit	fonc. rural	(7%)	.	.
*	55	»	(5°/o)	*	-
»	»	urban	(7%)	•	•
*	»	,	(6%)	•	•
>	*	>	(5%)	.	•
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	» Naţională
Aură........................
8ancnote austriace contra aură
Cump.	vend.
90	91
93	94
88 Va	89 Va
31	32
101 Va	102Va
861/*	87V.
99	100
92	93
83V.	84 Va
1234	1240
277	280
224	226
, 11.25	11.75
2.03	2.04
1885,
Cursulu pieţei Braşovo
din 3 Octombre st. n 1885,
Bancnote românesc! . .	. . Cump. 8.80	Vând	8,
Argint românesc ....	875	*	
Napoleon-d’orî		. . » 9.96	»	îoj
Lire turcescî		. . • 11.17	#	11;
Imperial!		. . » 10.15	>	10,
Galben!		. . » 5.88	»	51
Scrisurile fonc. »Albina*	. . » 100.50	A	101
Ruble Rusesc!		. . » 122.—	$	123:
Discontulă . . .	» 7—10 % pe	ană.	
Mt* Numere singuratice ă 5 cr. din „Gau Transilvanieiu se potil cump&ra în tutungei lui I. GEOSS.


Reîntorşî din călătoria ce amă întreprins-o la Viena pentru cumpărare, ne luămu permisiunea de a face cunoscută onoratului publică, cumcă
NE-AMO asortatu magasinulo nostru
câtă se p6te de bine, atâtă cu t6te categoriile de
MARFĂ DE MODĂ pentru DAME şi BĂRBAŢI,
câtă şi cu tote felurile de Olandă, de pândă de inii şi pândături de masă esekisivă din fabrica
Megenhardt & Rajmann şi Richter,
precum şi cu
OHIRTINaURE =-
OHIFONE
Nru. 45.
Concursă.
SI
5
în t6te lăţimile şi calităţile posibile, producţii veritabilă de Scliroll. T<5te aceste mărfuri se potă ved6 în orice <}i, cu care ocasiune promitemă serviciulă nostru celă mai prevenitoră.
Pe lângă aceste mărfuri mai avemă şi lină mare asortiment îi de rufe gata pentru dame şl bărbaţi şi la trebuinţă le putemă confecţiona după comandă.
In fine recomandămă depositulu fabricei de articule veritabile de lână sistemulă Prof. Dr. Gustav Xăger pentru domni, domne şi copil cu preţurile originale ale fabricei.
Cu tâtă stima
M. & L. Lâszlo.

Pentru ocuparea postului de înveţătoră suplentă la şcdla poporală mână greco catolică din Rodna-nouă, comitatulă Bistriţa NăsSudu, pii acesta se escrie concursă până în 18 Octomvre 1885.
Emolumentele suntă: 200 florini v. a. salară anuală plătindă rate lunare anticipative, apoi 20 florini v. a. relută de cuartiră şi lei de arsă, din fondulă scolastică locală.
Doritorii d’a ocupa acestă postă au a-şî aşterne recursele loru pn v6<Jute cu testimoniulă preparaudialu, atestată de cualificaţiune, şi pentr s limba maghiară, precum şi testimoniu despre diliginţă şi moralitate, d& a servită ca docente şi în altă comună, subsemnatului senată scol. piui la susă ficsatulă termină.
Dela scnatulu scolasticii confesionala gr. cal
Rodna-nouă îu 27 Septemvre 1885.
Preşedintele:	NotarulQ :
Ilariontt Filipoiu.	Ion Tivadaru.
parochu gr. cath.	învUătoru confes.
Mersultl trenuriloru
pe linia ήredeaiii-Budapesta şi pe linia Teiaşii-Aradii-Budapesta a tei ferate orientale de stată reg. nng.
Predeal u-Budapesta
BucurescI
Predealu
Timiş S
Braşovă
Feldiora
Apatia
Agostonfalva
Homorodâ
Haşfaleu
ora
Elisabetopole
Mediaştt
Copsa mică
Micăsasa
Blaşiu
Crăciuneltt
Teinşft
Aiudtt
Vinţuld de sui Ui6ra Cacerdea Ghirisă Apahida
Cluşiu
Nedeşdu
Gfcirbfiu
Aghiriştt
Stana
Huiedintt
Giucia
Bucia
Bratca
R6v
Mezd-Telegd
Fugyi-Vâsârhel
Vârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladăny
iSzolnok
Bnda-pesta
Viena
Budapesta—Pr edeaf ă
Nota: Orele de nopte sunttt cele dintre liniile grbse.
Trenă de ersdne	Trenă accelerat	Trenă omnibus	Trenă omnibus		Trenă omnibui	Trenă accelera	Trenă omnibu	Trenă | Trenă s de [omnibus persdne j	
_	50C	7.45	—	Viena	—	7.15		J	—
( -	9 4c	12.5C	—	Budapesta	6.47	1 45	3.15	6.2C	8.03
( -	9.47	1.09	—	Szolnok	10.37	3.44	7.2J	9.11	11.40
	10.11	1.4C	—	P. Ladăny	1.44	5.21	8.27	11.26	2.31
( ~	10.44	2.27		Oradea mare	5.33	6.41	—	1.28	
( 6.22	10.51	2.55	—	Vărad-Velencze	—	—	9.45	2.00	
7.01	ill.18	3.38		Fugyi-Vâsârhety	—	—	9.59	2 11	—
7.33	11.36	4.17		Mezd-Telegd	—	7.14	10.28	2.34	
8.01	11.51	4.47		Râv	—	7.42	11.36	3.18	
8.45	12.23	5.42			Bratca	—	—	12,10	3.41	—
10.10	1.19	7.37	-	Bucia	—	—	£12.43	4.01	—
( 10.29	1.30	8.01	-	Ciucia	—	8.31	1,31	4.26	—
( 10.39	1.37	8.21	— -	Huiedin	—	9.01	2.56	5.08	—
11.19	2/>5	9 05			Stana	—	—	3,29	5.27	—
11.54	2.25	9.48	-	Aghiriş	—	—	4.0	5.50	—
12.12	2.36	10.02			Ghirbgu	—	—	4.18	6.02	—
12.56	—	6.20	- -	Nedeşdu	—	—	4.33	6.24	—
1.30	3.1S	6.59				—	10.0 i	5.05	6.43	—
1.45	—	7.15				12 03	10.16	—	7.03	—
2.11	3.40	7.43			Apahida	12,31	—	—	7.26	—
2.55	4.01	8 29			Ghiriş	2.16	11.24	—	8.51	—
i 3.17	—	8.55	—	(	3.12	11.43	—	9.31	—
3.24	—	9.04			Cncerdea ^	3.32	11.45	—	9.43	—
3.31	4.24	9 12			Uiora	3.41	—	—	9.51	—
4.09	4.49	10.23			Vinţultt de sastt	3.50	—	—	9.58	—
5.36	—	12.32			Aiudtt	4.25	12.08	—	10.24	—
5.56	5.58	12.59	—	Teiuşă	4.50	12.22	—	10.44	—
6.08	6.08	—	8.00	Grăciuneltt	5.41	—	—	11- 28	—
6.29	—	—	8.34	Blaştt	6 0*	1257	—	11.44	—
6.45	—	—	8.59	Micăsasa	6.40	—	—	12.18	—
7.00	• —	—	9.34	Copşa nucă	7.00	1.27	—	12.36	—
7.26	—	—	10.16	Medi&şfi	* J	1.45	—	1.22	6.01
7.48	7.14	—	11.04	Elisabetopole	—	2.06	--	1.56	6.40
8.28	7.43	—	1217	Sigişăra	—	2.31	—	2.34	7.20
8.47	—	—	12.47	Haşfaleu	—	2.50	—	3.02	8.01
9.06	—	—	1.21	Homorod	—	3.48	—	4.41	10.05
9.26	8.22	—	2.05	Agostonfalva	—	4.19	—	5 30	11.02
10 01	8.48	—	3.08	Apatia	—	4.34	—	6.0B	11.37
10.20			—	3.3»	Feldibra	—	4.53	—	6.35	12.14
10.30	-	—	3.55	(	—	5.20	—	7.14	1.09
10.37	9.13	—	4.03	Braşovă >	—	5 30	—	—	1.50
10.51	9.18	10.37	—	Timiştt	—	6.07J	—	—	2.48
12.37	10.31	12.59		(	—	6 32	—	—	3.23
2 58	12.07	4.45	8.22	Predeală ^	—	7.30	—	—	4.56
6 00	2.10	10.05	10.30	BucurescI	—	11.35	—	—	9.4(
6.35	2.45	10.50	—						
3.00	8 0)	6.051	—						
Teiuşft- I radâi-Budapesta
Tipografia ALEXI, Braşovă.
Teiuşft
Alba-Iulia Vinţultt de josă Şibotă Orăştia
Simeria (Piski) Deva Branicîca Ilia
Gurasada
Zam
Soborşin
BSrzova
Gonopă
Radna-Lipova
Paulişă
Gyorok
Glogovaţă
Aradâ
Trenă
omnibus
Trenă
omnibua
11.09 11.46 12.20 12.52
1.19
1.48
2	35 3.04
3	36 3 50 4.25
5.09 5.56
Szoluok
Budapesta
Viena
6.18
6.57
7.12
7.27
7.56
8.10
2.39
3.16
Trenă de persdne
3.56 4 27 4.53 5.19 5.41
6.08 6.39 7.04
7.29 7.41 8.12
8.49
9.29
9.49 10.23 10.37 10.52 11.18 11.32
4 53 5.10 8.16
— | 8.00 | 6.05
7.10
6.14
6.30
6.47
7.17
7.32
12.00
12.14
2.10
Aradft-Timişâra
Trenă
omnibus
Trenă de persdne
Aradft
Aradulă nou
Nămeth-Sâgh
Vinga
Orezifalva
Merczifalva
Tlmlşdra
6.00
6.25
6.50
7.19
7.38
7.56
8.42
12.55
1.21
1.46
2.18
2.36
2.53
3.40
Trenă de persone
8.25 8.36 8.54 9.13 9.25 9 36 10.06
Timlşdra-Aradft
Timişăra
Merczifalva
Orezifalva
Vinga
Nămeth-Sâgh Aradulă nou Aradft
Trenă de persdne
6.07
6.40 6.51
7.08 7.23
7.40 7.50
Trenă de persdne
Trenă
omnibus
12.25
1.16
1.34
2.04
2.25
2.54
8.10
5 00 5.50
6.07
6.32
6.53
7.24
7.40
Budapesta- AradA-Teiuşă.
Viena
Budapesta
Szoluok
Aradft
Glogovaţă
Gyorok
Pauîişă
Radna-Lipova
Conopă
Bărzova
Soborşin
Zam
Gurasada
Ilia
Branicîca
Deva
Simeria (Piski)
Orăştiă
Şibotă
Vinţulă de josd
Alba-Iulia
Teluşft
Trenă de persdne
11.00
8.05
11.02
11.12
3.37 4.13
4.38 4.51 5.10
5.38 5.57
Trenă
accelerată
Treni
omnrta
7.15
1.45
3.44
4.02
7 53
6.42 7.14 7.43 8.01 8.21 8.47 9.05 10.10 10.43 11.04 11.19 12 05
Ml
1140
12.00
6,i
6
6.'
7J
7.21 7.511 8.1
5.51
9.21
9.51 10.1 10.38 11.05 11.23 12.21 12.53
1.22 IM 2.24
Simeria
Fetroşenl
Simeria
Streiu
Haţegă
Pui
Crivadia
Baniţa
P etroşenl
Trenă de persdne
6 30 7.05 7.53 8.46 9.33 10.11 10.43
Trenă
omnibns
Treni
omnibui
11.50
12.27
1.19
2.10
2.57
3.35
4.04
.23|
2.21
3.00
3.d
4.4f
5.28
6.07
6.89
Fetroşenl—Simeria (Piski)
Fetroşenl
Baniţa
Crivadia
Pui
Haţegă
Streiu
Simeria
Trenă
omnibns
Trenă
omnibus
6.49 7.27 8.06
8.50 9.31
10.16
1053
9.33 10.14 10 54 V 37 12 17 12.58 1,35
Trenă de peri,
5:
6.08
6.4
7	35
8	02 844 9.15