REDACŢIUSTEA ŞI ADUUSISTIUŢICNEA t
BRAŞOV C, piaţa mare Nr. 22.
ANULU XLVIII.
SC PRENUMERĂ:
Ia poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi.
Peună anfl 12 fior., pe şăse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior, România şi străinătate:
Pe ană 40 fr., pe şâse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANUNCXUR1LE:
O seriă garmondă 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
Sorlsorl R&franoate nu ae prlmeaoO. — ■anuaorlpte nu se retrămltfi.
213
Mercurî 25 Septemvre (7 Octomvre).
1885.
Nou abonamentu
la
„ Gazeta Transilvaniei
Cu I Octomvre st. v. 1885 se începe unft nou tbouameiitft, la care învitămu pe toţi onoraţii amici ^ sprijinitori ai foiei nostre.
Pretulfi Abonamentului:
Pentru Austro-Ungaria:
/
pe trei luni 3 fl.
» Ş^se ,,	6	,,
„ unu anu 12 „
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni 10 franoi „ şâse „ 20	„
„ unu anu 40	„
Rugâmti pe domnii abonenţî, ca să bine-voiască «■fi reînoi de cu vreme abonamentulti, ca se nn se întrerupă espediţinnea diarului.
Domnii ce se voră abona din nou să binevoăscâ 8 arăa şi posta ultimă.
‘Administraţiunea «Gazetei Transilvaniei».
Braşovtl, 24 Septemvre 1885.
„Fierbe ârăşi în Orientti,“ acesta este re-frenulti articuliloru apăruţi în foile maghiare de când cu proclamarea uniunei Bulgariloră. In firma convingere, că erupţiunile dela Balcani au Începută şi că ameninţă a acoperi mai curându
mai târziu cu lavă intriga peninsulă, „Peşti Hirlap“ se ocupă în numărulu său dela 30 Septemvre a. c. de cestiunea viitorului mare răs-boiu orientală, care, (}^ce elfi? pdte să se mai a-mâne vreo <Jece anî, dâr este neevitabilă, de6re-ce nnmai prin sabiă să p6te tăiâ ghemulu inte-reseloră contra^icătăre în Orientă.
„Ne pregătimu — <fice numita f6iă — mi-lităresce pentru acestu momentu şi suntemu siguri că armata comună şi honvezii noştri îşi voră face a lorii datoriă. Dâr 6re ne pregătimu noi cu sistemulă de fortificaţii, de drumă de ferii si în genere cu sistemulă nostru de comunicaţia pentru resolvarea viitârei mari şi primejdidse probleme ?w •
S’au făcută, <Jice „Peşti Hirlap“, paşi insăm-naţi pe acestă terenu, şi în Galiţia s’a făcută ceva; s’au clădită drumuri de feră la noi ca şi în Austria, dar trebue să (Jicemii, că s’a făcută numai începutulă începutului; mai alesă faţă cu orientulă slavă monarchia nâstră n’a crezută de lipsă a construi o liniă de apărare. Astfelu, pe când Rusia ’şi-a întărită hotarele sale dela apusă şi mâcj.ă(}î şi şi-a construită căile *sale ferate din punctă de vedere strategică, noi d’abia amă începută a ne îngriji puţină de una şi alta. Dar şi din acestă puţină conducerea armatei n6stre n’a destinată nimicii pentru Transilvania.
Situaţiunea geografică a Transilvaniei — adauge numita fâiă — face din acâstă ţâră stăpâna Orientului. Ca unu ică de feră ea apasă asupra corpului Orientului, aşa că din Transilvania monarchia nâstră p6te deveni întotdâuna stăpâna situatiunei, în casulă unui răsboiu în Balcani şi la Marea nâgră.
Galiţia e f<5rte importantă în casulă unui r&sboiu cu Rusia. E importantă şi Ardâlulii, d6r mai alesă dâcă Rusia ar porni în peninsula balcanică şi s’ar alia cu România. Dâcă Transilvania este ocupată de trupe austro-maghiare, Rusia fără voia monarchiei nâstre nu p6te să se
cuteze nici până la Dunărea de josă, cu atâtă mai puţină pană la Balcani. România şi Bucu-rescii le avemu în mână din valea Oltului, dela Tulgheşă, Timişă şi Turnu-roşă, precum avemă în mână Sărbia şi Belgradul?* din Ungaria de sudă.
Importanţa strategică a Ardeiului au dove-dit’o, (}ice, „P. H.w răsbâiele orientale. Pe vremea răsboiului dela Crimea, cea d’intâiu trupă ce a sosită din strîmtorile Ardeiului a împinsă oştirile rusesci pân’ în Dohrogea, a căreia linii de etapă potă fi ameninţate în fie ce momentă din Ardâlu. Pe timpulă râsboiulni din urmă ruso-turcescă s’a grăbită comanda armatei nâstre a redicâ fortificaţii la păsurile din Ardâlu.
Atâta a şi fostă totu ce s’a făcută. Dâr — adauge f6ia peştană — n’avemă legătură de drumă de feră cu punctele principaîe ale Ardeiului. Numai o singnrâ cale ferată traversâză Ardâlulii pănă la Timişă. România de altă parte posede o reţea completă de căli ferate de-a lun-gulă fruntarieloră nâstre de mâ<}a-cji. Prin România Rusia dominâză linia nâstră de răsboiu din Ardâlu. Pe liniile române se potă arunca la fruntariile nâstre uşoru trupe, pe când noi spre a ocupa pasulă dela Tulgheşă suntemă siliţi a face unu marşă de 3—4 <}ile. Strîmtârea dela Oitnzu nu se p6te ajunge dela punctulă estremă ală călei nâstre ferate mai curendu ca în 1—2 (J^e.
In casulă unui răsboiu — (}ice «P- H-u — s’ar putâ aşadar întâmplă ca oştirea russă concentrată la fruntaria română să ocupe ţinutulă Săcuimei mai curândă, decâtii ară pută să ajungă trupele nâstre acolo din lipsa de căli, ferate şi atunci Ardâlulii nu s’ar mai pută ţinâ.
După acâstă introducere f6ia pestană pretinde ca să se construâscă o liniă ferată dela Târgulă-Mureşului la Reghină şi Tulgheşă şi păsurile dela Tulgheşă, Oituză şi Timişă să fiă legate cu drumă de feră. Nu uită „Peşti Hirlap“ nici de daco-românii din Ardâlii întrebândă ce s’ar întâmplă cu Ungurii de aici, dâcă oştirile russe ară intră în Săcuime? Tâte aceste „primejdii“, cele înfăţişâză, n’au altceva de scopă decâtă a îndemna pe cei dela guvernă să construâscă linii ferate pentru Săcui, cari emigrâzâ dela noi în România, din causa miseriei.
UNIREA BULGARILORU.
Din Filipopolă se telegrafiază dela 3 Octomvre :
Guvernulă a luat fi tăte măsurile ca să apere tăte graniţele ţării. Aprăpe de Ternova, Jamboli şi Hermanli se află cavaleria ostrumelică, 600 de âmenl, aşezată în linii succesive (eşelone) susţinută de cete de voluntari parte din armata bulgară unită, parte din armata rume-liotă. De asemenea posede Ternova o puternică garnisonă şi liniile Ternova-Hermanli şi Filipopolă-Eschi-Zagra se fortifică bine, precum şi posiţiunile Târnovei. In Filipo-polfi se află acum 600 de ămenî, trupe regulate bulgare, şi 500 din miliţia rumeliotă.
Ministru-preşedinte bulgară şi-a esprimată speranţa, că representantulă Austro Ungariei la conferinţa ambasa-doriloră în Constantinopolu se va esprima binevoitoră despre uniune; acestă speranţă e basată pe relaţiunile amicale dintre Austro-Ungaria şi Bulgaria, prin care guvernulă bulgară a urmată numai intenţiuniloră oficiului de esterne din Viena. „Austro-Ungaria, (ţie© Caravelov, a creută dela noi să împedecămă din parte-ne ori-ce a-gitaţiune şi conspiraţiune în Macedonia. Acăstâ dorinţă
amă respectat’o luândă energice măsuri. Amă adusă lu-crulă pănă acolo, că o agitaţiune în acâstă direcţiune nici nu mai esistă în Bulgaria.* Caravelov nutresce speranţa, că tote puterile voră recunosce uniunea.
Aci s’a împrăştiată sgomotulă despre o nouă revo-luţiune în Sărbia. îndreptată contra regelui Milan. Astfelă de sciri să discută aci fără părere de rău, dedrece Milan nu e nicidecum iubită de Bulgari. Comaudantulă de pănă acum ală miliţieloră rumeliote, Drigalsski-paşa, ună Polonă, care e bănuita că nu simpatisăză cu unirea, a fostă internată eri în Sofia.
Cu data 4 Octomvre se telegrafiază din Filipopolă:
Despre lovitura de stată din Filipopolă se dau ur-mătorele amărunte: „Ca şi Kojander în Sofia, totă ast-felă agita Sorokin, agentulă politică ală Rusiei în Ru-melia ostică, aci în Filipopolă în contra prinţului Alexandru. Sorokin a propusă lui Caravelov şi unoră membri ai Sobraniei să sacrifice pe prinţulă Alexandru, adecă să’lă destitue, în schimbulă unirei Bulgariei cu Rumelia pe care Rusia o garantâză. Rumelioţii însă n’au primită acâsta. Agitaţiunea lui Sorokin a grăbită lovitura de stată din Filipopolă, ca să n’apuce Rusia înainte lu-crândă pe sema sa.
A(jii dimineţă din ordinulă principelui a plecată spre graniţă totă oştirea din Filipopolă şi împrejurime, în numără de 12,000 6menî. — Agentulă diplomatică engle&ă Lascelles a plecată la Filipopolă. Se crede, că are misiunea să împace pe prinţulă Alexandru cu Sul-tanulă.
Pe înălţimile de-alungulă rîului Tungea se observă mişcări de trupe turcesc!. Se asigură, că numărulă loră nu e mare. Ordinulă dată trupeloră bulgare <Jice, că să evite orice ciocnire, dăr dacă totuşi Turcii ară trece graniţele, trupele bulgare să’i respingă cum trebue.
Din Nişîi se telegrafiază dela .4 Octomvre:
Scupcina a resolvată în şedinţa de a<|i t<5te lucrările. După cetirea numerâseloră telegrame de felicitare din partea poporului, s’au primită cu aclamaţiune t6te proiectele^de legi, ca: facerea unui împrumută de 25 miliâne, introducerea monopolului tutunuriloră, aprovlsio-narea şi încvartirarea trupeloră, modificarea legii Băncii naţionale pentru emiterea bancnoteloră de 10 şi înfiinţarea de agenţii, în fine reintroducerea monedei de aramă pusă afară din cursă. Depătatulă radicală Sima Milose-vici esprimâ, în numele partisaniloră săi, încredere [guvernului şi mulţămită pentru acţiunea lui patriotică. Proiectulă de adresă, ce s’a îmânată a(ji după amâijl regelui, e plină de demnitate şi patriotismă.
Din Sofia se telegrafiază dela 4 Octomvre:
Totă Bulgaria a devenita ună adevărată câmpă militară ; populaţia bărbătăscă dela 15 pănă la 45 ani a fostă chemată sub arme. Tinerii suntă înarmaţi în cea mai mare parte cu pusei sistemă Berdan, celelalte trupe cu Krnka; ar trebui încă multe arme pentru a se pută înarma bine toţi voluntarii; se simte mare lipsă de arti-leriă şi de ca^aleriă; o armată turcescă, care ar dispune de numărdse trupe de cavaleriă, ar pută înfrânge lesne liniile bulgare. Drumulă dela Lom.Palanca-So fia-Balcanî e plină mereu de trupe şi de muniţiunî; pe acâstă liniă se formeză acum o armată de reservă nu în scopulă d’a ţină peptă Sârbiei, după cum susţină unii. ci pentru a se opune celoră trei divisiunî turcesc! concentrate la Skopia, în casulă când ele ară voi să între în Bulgaria.
Din Yarna se telegrafiază dela 4 Octomvre:
Conferinţa va avea multă de lucru din causa riva-lităţiloră dintre naţionalităţile din peninsula balcanică. In totă casulă sarcina conferinţei e din cele mai grele. Dacă dânsa îşî va limita lucrările la actuala cestiune a unirei, întrunirea ai ar fi de prisosă, căci faptulă îndeplinită con-stitue o putere mai mare decâtă chiar conferinţa; dacă conferinţa se va ocupa cu întrega cestiune a rivalită-ţiloră din peninsulă, cu greu de va pută stabili o programă la care să adereze tote puterile; în casă când problemele din programă nu s’ară pute deslega, conferinţa se va despărţi fără să fi făcută nimică şi situaţia va fi mai rea decâtă la începută.
Nr. 213.
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
Unii corespondenţii alu „ Veteranului “ anunţă, că în Dobrogea, în t6te părţile pe unde locuescii Bulgari fie chiar câte unulii într’unu cătunii, au încep util a se agita în urma unirei Bulgariei cu Rumelia, (Jicendîi că au să ia Dobrogea (cu prazu p6teî). Toţi aceşti Bulgari, cari suntu cetăţeni români, au drepturi de a fi primari şi funcţionari, posedii câte unu paşaportă rumeliotu său bulgarii, astfelu că toţi suntă mai multă nişte agenţi panslavişti, decâtă locuitori pacinici. Corespondentului dă o listă de mai multe sate, unde cetăţenii alegători suntu supuşi români pro-forma ăr în realitate Bulgari.
SOIRILE PILEI.
Şefulă secţiunii siguranţei publice din ministerulă de interne, consilierului ministerialii Jekelfalussy, însoţită de comandantulu gendarmeriei din Ardelă, maiorulă Pa-tay, călătoresee prin Ardeală, precum se crede, în afacerea > României irredente.«
—0—
Vedemă că tote foile maghiare, „Pester Lloyd<£ au reprodusă calumniile despre oficerii români dela regimen-tulă de infanteriă din Alba-Iulia. Ba ună ărecare Bo-rosnyai Nandor într’ună numără mai nou ală (fiarulul MPesti Hirlap“ face şi nisce deducţiunî miserabile, pe basa acestoră scornituri, sub titlulă »Casulă din Alba-Iulia^* In asemeni împrejurări este de interesă a cu-nosce numele autorului aceloră scornituri mişelescl, ca să se vadă dela ce omeni îş* primesce „Ellenzek44 infor-maţiunile. Autorulă aceloră pamflete ni se spune că ar fi advocatulă armenă fără clientelă cu numele Isekutz Ianos, actualmente redactoră ală foiei locale din Alba» Iulia ,,Gyula-Fejervari Koz!ony,“ foiă susţinută de o clică şovinistă, care însă nu ese peste bariera oraşului de cetită ce e. Câtă privesce caracteruiă acestui omă, ni se împărtăşesce Nr. 55 ală lui ,.Ellenzeku din a. c., în care dănsulă este declarată de cătră ună proprietară maghiară Barcsay Miklos de înşelătoră (esalo). Acestă omă ni se asigură, că nu s’a putută purifica pănă acum de acea acusare, şi etă că »Ellenzek« şi-îă alege de confidentă şi pe basa scrisoriloră lui îndrăsnesee a ataca chiar şi pe oficerii din armata comună. O, Kultur-egylet, Kultur-egylet, mare pomană ţi-ai face. când ai învăţa pe ast-felă de omeni înainte de tdte buna cuviinţă şi apoi să umbli dnpă cai venjî!
—0—
Guvernulă a trimisă munieipieloră o ordinaţiune, în care le provocă ca în 24 de ore să facă cunoscută, 4ice »M. Hirado,« câtă armată aflată în marşă ar fi în stare să întreţină cu cele de lipsă.
—0—
Ministrulă de internea a visată jurisdicţiunile, ca în paşaportele ce le eliberâză să nu mai trăeă, ca servitori său tovarăşi de călătoriă, tineri obligaţi la serviciulă militară, ci să-i aviseze a’şî procura înşişi paşaporte. Mo-tivulă acestei disposiţiunî este, că mulţi tineri obligaţi la serviciulă militară se sustragă dela acăsta fugindă în Serbia şi România, de unde nu se mai întorcă.
—0—
,Temeşiana,« institutulă de credită şi economii din Timişiora, precum cetimă în „Luminătorulă,* şî-a începută activitatea sub nisce auspicie forte îmbucurătore, plasândă sumele incurse din acţiuni ca împrumuturi la poporulă nostru şi oferindu-i-se sume pentru fructificare. Creditulă acestui institută tînără cresce din di în 4b şi
ca ună semnă de bună augură, ni se spune, că consi-storiulă eparchială aradană încă a luată conclusulă a depune la acestă institută unele sume din fondurile diecesane.
—0—
Duminecă în 4 Octomvre au plecată din Sibiiu 200 de recruţi la regimentulă românescă de infanteria Nr. 31 ce ţine garnisonă in Viena. Pănă la gară au fostă însoţiţi de musica regimentului de infanteriă Nr. 82.
—0—
La banchetulă ce s’a dată la 1 Octomvre în onorea intendantului teatrului naţională din Pesta, br. Podma-nitzki, ministru-preşedinte Tisza a ţinută ună toastă, în care între altele 4^6, că teatrulă naţională ungurescă a avută pănă acum o îndoită misiune, de aci înainte însă să aibă numai una; pănă acum adecă a urmărită şi scopulă culturală şi cultivai ea limbei maghiare; binej ar fifcând de aci înainte n’ar mai avea lipsă să lupte în interesulă limbei maghiare, fiindcă întrega ţără va fi maghiară. — Nu e prostă celă ce mănâncă şăpte pâni, dăr e prostă celă ce le va da.
—0—
Calea ferată Murăşă - Ludoşă - Bistriţa se va preda circulaţiei dela 7 până la 12 Octomvre n.
—0—
Intr’o telegramă particulară primită din BueurescI de cătră 4iaru^ »La Reforme,* din Bruxelles, se 4iRe că România este otărîtă să sprijine, la Constantinopole şi pe lângă puteri, dorinţa Macedono-Româniloră, cari ceră ună esarhată independinte de patriarculă dela Constantinopole. Ei ceră să depindă numai de mitropolitulă din Bucuresci.
—0—
Comande de tunuri s’au făcută, 4iso »Resboiu!ă,« la fabricele francese de cătră guvernele din România, Serbia şi Grecia.
—0—
Generalulfi belgiană Brialmont a cerută guvernului său să-lă pună în retragere din causa verstei sale (65 de ani). »L’Indăp. roumaine* 4’ce» generalulă vrea să mergă în România, ca să supravegheze lucrările de fortificare ale Bucuresciloră.
O SENTINŢĂ MODERNĂ UNGURESCĂ.
Rodna vecină, în 27 Septemvre 1885.
(Fine.)
Aşa sună sentintinţa grea, prin care se dă o însemnătate pre mare unui lucră fără însemnătate. Fi-resce că sentinţa s’a adusă în limba maghiară, căci aşa demândă »idea de stată maghiară.*
Durerea viuă, ce-o simţimă cu toţii noi cei dinju-rulă acesta unde nu’mi aducă aminte să fi mai au4ită vr’odată o aslfelă de sentinţă, nu se p<5te descrie, şi durerea acesta e o durere generală, şi cum nu? De per-s6na unui-candidată de profesoră, familia care l’a crescută prin sedle cu jertfe mari, lăgă speranţe frumdse, comuna privia şi privesce în Constatină Popă pe ună viitoră conducătoră-educătoru ală tinerimei sale şi pe nnă adevărată şi devotată luptătoră pentru interese sale naţionale.
Ne ddre când vedemă, că Constantină Popă e condamnată după a nostră convingere pe nedreptă, dăr acăstă durere devine şi mai mare, când cugetămă la împregiurarea că renegaţii din Rodna suntă satisfăcuţi că dînsulă a că4ută victimă; şî-au satisfăcută momentană pasiuniloră de răsbunare pentru năcazurile ce li le croiesce o inteligenţă română în frunte cu preoţi zeloşi, cu învăţători hărnici şi cu notară bravă. Să nu
credă nimeni, că întâmplarea descrisă i-a adusă năeaSl lui Constantină Popă, nu, diusulă nu sufere întru att pentru faptele sale. Elă sufere numai pentru aceea, t inteleginţa română din acăsta comună, fiindă la culme-: misiunei sale, nu sufere, ca şoviniştii să o încalece, sufere, pentru-că de ună timpă încăce înteliginţa romfti — de când adecă a venită la convingerea, că are a fad cu o partidă, ce se numesce pe sine maghiară şi cai constă din nisce membri lipsiţi de tactulă, ce cara» sâză pe bărbatuiă matură — a rupl’o pentru totd» cu ea; sufere pentru că nu s’au adusă la cale în presei! 4Uei pertractării finale nisce reverse pretinse de şovini^ sufere cum sufere totă Românulă astă-41 în acesta pentru că e Română.
Perchisiţiunî, tărîrea preoţiloră noştri pentru sooi turî prin închisori şi sentinţe de natura acestă vădii câs| aducă, pe totă 4iua şi can(^ cugetămă la aceste nevii a crede, că sentinţa ce se află scrisă pre frontispiciu!] edificiului ultimului foră jurisdicţională, ală curiei Pesta »Justiţia regnorum fundamentam« e o macsii care la noi în ţăra e mortă, nu se vede a fi pusă pracsă cu t6te că pre când perehisîţiunile, prigonii^ preoţiloră şi sentinţele de acăsta natură ne învrăşmăşescl numai prin punerea în viaţă a acelei raacsime, — cei trebui cu deosebire astă4I să fiă »Credeulă« fie-căruijs decătoră — s’ar pute împăca şi aduce buna înţi şi armoniă între naţioalităţile acestui stată poliglotă,cai dăcă a avută vre-oadtă lipsă de pace Internă, acut desigură o are.
Numai justiţia dreptă păte forma cimentulă, c?rti să lege naţionalităţile acestei ţări, aşa cum legă vard cărămidă de cărămidă într’ună edificiu pomposă. -i
CASARMA MILITARĂ DIN ORfiŞTIA.
Oreştia, 20 Septemvre Publiculă oraşului Orăştia s’a obligată a conslii pentru garnisdna militară de aici o casarmă. De mi mulţi ani afacerea casannei a ocupată în modă int# , sivă mai cu sămă pe factorii competenţi ai oraşului j în deosebi comunitatea oraşului a pusă tăte la caii pentru a pregăti şi asigura construcţiunea casarmei; s înfiinţată ună anumită fondă de casarmă şi a urcaţi taxele pe articuiii de consumă, ca să sporâscă acest! fondă şi să procure astfelă Iote rnijiocele financiare di cesare pentru construcţiune.
Toţi suntă convinşi despre necesitatea acestortlmi-suri şi publiculă nu murmură, der ceea ce a provocaţi o nelinişte, ba chiară indignaţiune in publiculă Orăştiei este modulă, cum a procedată comunitatea Orăştiei 1î darea în întreprindere a casarmei.
Prima întrebare a fostă: loculu unde să se cot struâscă casarma şi apoi modalitatea, cum s’ar pută construi casarma mai eftinu.
După opiniunea bărbaţiloră de specialitate nepre-ocupaţi, casarma trebuia construită la ună locă, can înlrunesce t6te condiţiunile higienice şi anume în partei din josă a oraşului, unde se află apă curgătore în abundenţă, fiindă apa prima necesitate pentru o garnisdnă, Der comunitatea oraşului, a cărei maioritate k compune esclusivă din elemente săsesc!, a dovedită deja la alegerea locului, că nu consideraţiunile higienice, ci interesele particulare ale d-loră din maioritate suntă da-ci4ăt6re, când este posibilitate de a face ună proi uună. Astfelă comunitatea s’a hotârîtă pentru consta-ţiunea casarmei la ună locă din partea de susă a oraşului sub delulă viiloră, unde lipsa de apă este fărte simţită. Militarii voră simţi acestă lipsă şi mai tare,
FOLIJ3TONLT.
Fragmente din cjiarulu lui Bartolomeu Szemere.
Naplom. Szâmtfzesesâben irta Szemere Bertalan. F.lso k6'tet.
Pest 1869. Kiadja Râth Mor.)
(Urmare.)
Pag. 149. Aci vorbindă Szemere despre Almasy 4ice: din aristocrată s’a făcută republicană ; apoi adauge : -»mi-a succesu adu convinge despre impossibilitatea susţinerei su. primaţiei istorice a elementului maghiarii* (magyarsâg)*) Pag. 153. Intre Kossuth şi o parte a emigraţiunei din Londra s’a întâmplată o rupere. Scimă că Kossuth câletorindă a numită ună Gomitetă, ală cărui preşedinte era Lupulă farkas, eră membri Thaly şi încă unulă. După indrtea lui Kemâny s’a alesă cont. Paul Eszterhâzy. S’a găsită unulă care a cerută ca acesta alegere se se subşternă lui Kossuth kovics şi a’.ţii declar terea suverană este Emigranţiioră) şi Kossuth este subordinată ei ş. a.; totdeodată a cerută dela Kossuth socotelă despre banii adunaţi La aceste Kossuth a răspunsă într’o epistolă îngâmfată şi neeioplită, că dacă au asemenea concepte, se joce numai şi mai departe pe »Suveranulă,* dar elă despre acesta nu vrea să scie, cu banii adunaţi de elă va dispune dânsulă după plăcere, va da din ei cui va voi; dacă nu le place, atunci cere se i se reîntorcă cei
500 punţi sterlingî, cari deja i-a împărţită, căci are să j Pag. 173. E'i dela luna lui Augustă mă ocupă cu cumpere arme etc. Dela apariţiunea acestei epistole se ] cesţiunea naţiunalităţiloră. Era cu neputinţă să nu reînoesce partida; dar lupta nu are înţelesă, Kossuth va la cercetare şi cesţiunea orientală, căci causa maghiari reveni cu puţine părăluţe, cu multe cuvinte dulci şi tote; stă în cea mai strînsă legătură cu deslegarea ei. Geale va regula erăşî.	j tiu nea este delicată, pentru mine cu atâta mai mulţii.
Pag. 163 (Iulie 1852) Kossuth. încă în luna lui'pentră că er mă aduce în conflictă cu partida lui Kos-Maiu s’a reîntorsă dela America; ultimele săptămâni le-a!suth- ^ noştri adeca din trecutulu celu mai deapr&p{ petrecută in linişte ia New-York, ca o stea că4utâ ; mai se vedu a nuji înveţatâ nimicii; ei după eatastofă suntă mai multă nimeni n’a luată cunoseinţă despre dânsulă, şi sub , înfricaţî, decum au fostă mai înainte. Nu suntă capabili dea nume străină (cum facă Suveranii) suindu se în corabiă j cuprinde, câpăşindă petărâmulă revoluţiunei, tărâmulă isto-a ajunsă in Anglia, fără ea să fi fostă salutată nici de j rică l’au părăsită de faptă. Nu voiescă a se înpăca cu Di-ună puiu de pa-ere. fiarele abia au anunţată cu ^ nastia Austracă, nici coneiliare cu rasele slavice şi ro-câteva cuvinte că a sosită; abia îlă vişiteză cineva. J mâne nu voiescă; nu potă vedâ că fără de confederaţi e asemenea tealralistului, care repăşindă de pe scenă, în nu esţe ună prospectă la învingere. Suntă aplecaţi vestmântulă său de tote dilele, se perde între omenii de a &b4ice de Croaţia, mai alesă pentru că credă că X'1
Iţumi pe
frumosâ, trăiesce domnesce, dar salarieie lunare nu le ajuta pe noi în acestă luptai Austria nu, înţelegi mai pîăfesce, decâtă la câţiva mai fideli ai săi. Abia' Dinastia, nici Nemţii, Italianii nu, apoi nici Slavii. — In este omă cu autoritate carele să-i fiă aderentu. Paul i ţările străine, amicii ordinei dominante încă nu ne vorD Eszterhâzy, Vukovics şi alţi 25 s’au declarată în contra! ajata; înţelegftndă sub aceştia pe doctrinarii francesl şi lui; Klapka, Teleky, Almâsv, Mich. Horvâlh, Jozsika, Me-; toryştii englesi. Şi democraţii sunt în contra ndstră încă şi Ma-szâros s’au dusă la o lăture şi numai stau cu elă în le-! zzini, precum şi republicanii francesl, Kossuth, şi partisanii lui . ; găturâ, desa probând ui- faptele, — asemenea Percel şi j pei scena Europei jocă aceaşî politică care a.fftcuţ’o acasă, când [ Vester,	*	“	‘
er, şi dintre numele cunoscute de Europa numai! totă aceea ce se întâmpla între marginile Ungariei o priveu de *) Teleky în 1861 a fosta prinsa de poliţia germană în i Pulszky mai este cu elă.	! causă internă. Se isoleză pe sine de tote elementele,*}
Dresda şi estrădăttt Austriei. Cancelamia Ungariei de atunci în-! Nu pufină iovjtură i_a dată şi aceea, că după oşirea tocmai aşa de aceia, cari proceda din principii, ca şi de
Să ia 5TdSd.Sk	lui Gyorgey, tdle fiarele declara, ca Gygrgey. na e tr&-1 acela, care iea de m«sura faptelortt sale puterea.
puşeatQ în Pesta, causa sinuciderei sale e încă secreta.	datoră în acelă înţălesă în care l’a fostă publicată Kossuth	*) Ce ar<Jice d. Szemere de ar vedâ grandomania de acuma?
Nr. 213.	GAZETA TRANSILVANIEI	1885.
pentru că orî câte fântâni s’ară construi, acestea nu voră putea aprovisiona garnisona cu apă în cantitatea şi cu uşurinţa reoerută. De aceea ne mirămă, cum a putută comisiunea technică militară să se învoâscă cu acestă locă nefavoritoră.
Alegerea acestui locă se esplică prin împrejurarea, că fratele primarului are în aceste locuri pământuri, care prin espropriaţiune devină forte profitabile. Şi apoi mai departe, în acestă parte a oraşului se află element,nlă săsescă compactă, între aceştia şi cumnatulă primarului, şi venitulă pecuniară ală easarmei se concentrâză la Saşi şi astfelă pre lângă prolituîă particulară se mai adaugă şi ună avantagiu naţională.
Dâr traficulă nu s’a restrinsă fpre plângă acestă câştigă. Maioritatea săsescă din comunitate a mersă mai departe cu lăcomia şi cu cinismulă său.
La 26 Augustă a. c., comunitatea a ţinută şedinţă pentru a aduce o hotărîre despre resultatulă oferteloră, respective pentru a decide: cui să se dea în întreprindere 4idirea easarmei. Acâstă şedinţă a fostă una dintre cele mai sgomotose şi mai scandalâse.
Publiculă celă mare credea, că ivirea se va da aceloră antreprenori, cari au făcută celă mai favorabilă ofertă şi anume d-lor Augusto [Mazzuchi şi comp. Drottar, cari s’au oferită a construi casarma cu 2696 fl 26 cr. mai eftină decâtă ceilalţi oferenţl. Der construcţiunea totuşi s’a dată sasului Maetz şi cumnatului primarului, Jos. Antoni, şi oraşulă păgubesce prin acesta suma de mai susă.
Firesce, că maioritatea [săsescă a aflată dreptă scusă pentru acestă procedere motivulă, că antreprenorii aprobaţi s’au legată că voră termina consrucţiunea cu o jumătate de ană înainte de terminulă fixată şi astfelă oraşulă profită prin acâsta mai multă decâtă e diferinţa între Mazzuchi şi Maetz et comp. Acâsta este o apucătură, pentru că dâcă era prevăzută în planulă de oferte o asemenea condiţiune, de sigură că şi Mazzuchi s’ar fi declarată în acestă privinţă în modă identică.
Pentru a da o esactă esplicare a procederei, ne perraitemă a arăta legătura de înrudire ce esistă între membrii din maioritatea comunităţii.
Membrulă Eduard Antoni e trate cu antreprenorulă Jos. Antoni, membrulă Gust. Wagner e cumunatulă lui Jos Antoni. I. Hardt şi primarulă Iosif Sehuller suntă cumnaţi, membrulă Ad. Sehuller frate cu primarulă, şi aşa mai departe toţi membrii din maioriiate suntă legaţi prin înrudire şi solidaritate de interese unii cu alţii.
Faţă cu acestă solidaritate de interese, minoritatea în frunte cu advoc. Dr. Tincu şi Sam. Popă nu a putută isbuti cu propunerea, apărată cu multă energiă, de ajda întreprinderea la cei mai eftinî oferenţl, adecă d-lui Mazzuchi et comp.
Maghiarii au luptată în falanga Româniloră. — De ună ană încoce esistă adecă legătură de solidaritate între Românii şi Maghiarii din comunitate in afacerile comunale, numai câtă acăstă luptă solidară totuşi nu a avută nici ună resultată positivă pănă acum, pentru că Saşii suntă bine disciplinaţi şi rutinaţi şi au în per-s6na primarului Sehuller ună conducătoră agilă şi dibaciu, care se scie afla în orî şi ce împrejurări.
Afacerea cu casarma va veni şi în adunarea proc-simă comitatensă din Deva şi va fi şi acolo obiectă de înverşunată discusiune, pentru că s’a subşternută două recursuri contra hotărîrei comunităţii din Orăştia.
DISLOCĂRI DE TRUPE.
Din Făgăraşti se scrie lui „Sib. Deutsch, Tgbltt.“ următbrele:
La 23 Septemvre batailonulă 3 din Regimentulă 2 de înfanteriă părâsesce oraşulă nostru pentru a merge în Bosnia, în noua sa garnisdnă Zvornică. Suntă 28 de ani de când părţi de trupe din acestă Regi mentă (parte mare românescă) ţinură garnisona în Făgăraşă. fn acestă timpă cetăţenii noştri contractară obiceiulă, fşî întăriră credinţa a vedea în comandantă, oficerî şi grade o trupa dâirmă şi pătrunsă de spiritulă umană şi amieală-soeială. In acestă şiră de anî, buna înţelegere şi armoniă între acăstă trupă şi cetăţenii noştri fu frumosa legătură în relaţiunile sociale private şi publice, îneâtă nouă cetăţeniloră ni se impune plăcuta datoriă ca, în recunosoiinţa aeestoră frumâse calităţi, precum şi în reamintirea multeloră avantage materiale ce acestă trupă a oferită oraşului nostru, să’i mul-ţumimu din sufletu şi să’i 4*c*emă Ia revedere. Comanda ritul Q supremă ală armatei precum şi patria pote fi mândră de trupa, căre în timpă de pace îşi cunăsce atâta de bine chiemarea şi de sigură şi în răsboiu îşi face datoria sa.
In onărea acestui batalionă (aprdpe întregă românescă) orăşenii deteră la 21 c. ună banchetă solemnă. Norocă, onore şi victoriă se însoţăscă pretutindenea acăstă trupă, care credă că fu ultima garnisănă în ora-sulă nostru din RegimentulQ Alexandru!
Precum esprimămă acestă căldurosă adio trupei ce plăcă, aşa salutămă de buna venire şi pe batalionulă 28 de vânători (românesc!), care ne sosesce în locă la 23 c. Sperămă ca aceeaşi retaţiune armonică să se stabilâscă şi între nouîă batalionă-şi orăşeni, cum au fostă cu garnisona de pănă acum. Dorimă ca nouei trupe să’i placă în oraşulă nostru, căci de amiciţia şi prevenirea caracteaistică a cetăţeniloră credă că ea nu va fi lipsită.
Aceaşl f6iă mai scrie.
Batalionulă 28 de vânători părăsi a(jl diminâţă Ia <5rele 7 Sibiiulă spre a merge în garnisănă la Făgăraşă.
întregă Sibiulă se desparte greu de acestă trupă, care în îndelungulă timpă câtă a făcută aci garnisănă j ’şi-a câştigată simpatia cetăţeniloră. Sibiiulă, care de multă a totă avută vânători în garnisănă, va fi lipsită în viitoră de acăstă frumăsă armă. In loculă acestui batalionă sosesce astăzi din Orlată ală 4 batalionă din Regimentulă Nr. 82.
fELEGRAMĂ PART. A „GAZ. TRANS.“
Breţcu, 5 Octomvre.
Adunarea Reuniunei învâţătoriloră români ! din districtulu X Braşovu e forte bine cercetată, primirea a fostă căldurdsă, imeliginţa locală română şi maghiară fdrte animată, participanţi streini suntă: protopopulă catli. Balint Laszlo, învă-ţătoră, şi personalulă primăriei. La prâtjulă comună s’au ţinută toasturi însufleţite.'
SCIRÎ TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală «Gaz. Trans.«)
PARIS, 6 Octomvre. — In 81 departamente au fostă aleşi în parlamentă 165 conservatori şi 161 republicani de culorile vechi. Conservatorii câştigă 88 de mandate. 202 balotage (alegeri nouă din causa neîntrunirii maiorităţii voturiloră) suntă de lipsă. Din cinci departamente resultatulă este încă necunoscută.
Foile republicane din Parisă <Ş.icd, că (jdua de alaltăeri a fostă o <Ji rea pentru Republică.
piarulă „Gaulois,“ în săra (Jilei când a sosită scirea despre învingerea conservaţiviloră, a iluminată frontulă clădirei redacţiunei şi administraţiei sale cu numele aleşiloră 175 deputaţi conservativi, ce strălucea în lumina flacăriloră gazului. înaintea acestei clădiri se adună o imensă mulţime de dmeni şi se iscară certe şi turburărî. Massele aruncară cu petri şi se sloboziră şi câteva focuri de revolveră în ferestrile redac-ţunei lui „Gaulois". Poliţia a trebuită să intervină, ca să restabilâscă ordinea.
GALAŢÎ, 5 Octomvre (telegr, part.). — Se susţine că oficerii ruşi, cari se retragă prin România din Bulgaria, iau cu ei din Basarabia pe alţi oficerî şi sub-oficerî, ruşi şi se întorcă cu toţii pela Bender, Reni, Galaţi, Dunăre, Marea nâgră ârăş în Bulgaria şi Rumenia.
DIVERSE.
Untt romanţă rusă. — Se scrie farului „L’Indâ-pendance belge,« că tribunalulă din St. Petersburg se va ocupa în sesiunea viitore o afacere dintre cele mai ciudate, ună adevărată subiectă de dramă său de operetă. Ecă faptele^ Ună 6re-eare T...., tânără dintr’o bună fa-miliă şi îndestulă de avută, voia să între ca voluntară în serviciulă militară. De două orî se presinfă pentru a trece esamenulă cerută, fără să pătă fi primită. Cu totulă tristă, era aprdpe să renunţe la visulă său favorită, când într’unadin 4*L primi visita amicului său S..., ună tânără locoteninte demisionată din armată. Elă îi spuse cele întâmplate şi S.... 4^6 ta glumă: „Ei binej! vrei să trecă esamenulă îu lobulă teu?« Propunerea acâsta îi plăcu lui T..... şi stărui de amiculă său să-şî puiă gluma în esecuţiune. In scopulă acesta cei duoi amici luară următdrea înţelegere: S... va lua documentele lui T... şi se va duce pentru câteva 4He în Rusia de mâ4ă-4i. Acolo va trece esamenulă de voluntară de clasa a 2-a, va întră într’ună regimentă Orecare, va cere în urmă să fiă transferată la St. Petersburg unde va aduce lui T.... uniforma şi actele privitore la intrarea sa în armată.
In timpulă acesta, T.... se va servi de actele lui S...
Acestă plană fiindă sfîrşită, cei duoi nu mai perdură timpă.
S.	.. plecă sub numele de T...., care, la rândulă lui, părăsi casa părintâscă şi se instala, sub numele de locote-ninteîe S...., într’o locuinţă separată. După câtva timpă,
T.	... primi din Odesa scrisorea urmăfore! «Bucură te, căci am trecută esamenulă şi am intrată în regimentulă din N...., mâne voiu cere să fiu transferată la St. Petersburg.* T...., fdrte încântată, aştepta cu nerăbdare momentulă în care să primâscă uniforma. Dâr ecă lucrurile unde începură să se încurce. Faptele de cari vorbimă se petreceau în momentulă răsboiului ruso»turcă. Intr’o bună diminâţă, T\... primi dela S.... scrisorea ur-mâtore: „Vai! este cu neputinţă să fiu transferată la St. Petersburg. Răsboiulă a fostă dechiarată şi regimentulă meu va trece peste o săptămână Dunărea. Adio! Vomă vedea mai târ4iu ceea ce este de făcută. Pentru momentă trebue să mergemă înainte.* După două luni, T.... primi următârea telegramă laconică: »Poţî să fii mulţămită, am fostă numită oficeră." Răsboiulă lua proporţiunî şi mai mari. S.... se află cu regimentulă său în faţa Pievnei, unde se lupta cu curagiu şi fu rănită Ca recompensă, ală doilea locoteninte T...., primi crucea
S-tului George. T... este ţinută în curentă de totă ce privesce pe celă ce pdrtă numele său, a cărui sortă îlă îngrijesce fârte multă. Dâcă, de esemplu, m6re bietulă T.... trebue să aibă o esistinţă nelegală, căci oficială elă nu va număra printre cei vii. Pentru culmea nenoroci-rei, primesce din Kişineff următorea scrisore: „Acum sunt bine. Din causa sănătăţii mele sdruncinate, am fostă numită şefă de deposită ală regimentului N... Dâr aici mi s’a întâmplată o nenorocire: am jucată cărţi şi am perdută 2000 de ruble aparţinândă fiscului şi ecă că am să fiu judecată ca escrocă.* T... era aprope să-şi pârdă mintea. Numele lui era să fiă des-onorată. Der următorea scrisore îlă mai linişti: „Stâua mea încă strălucesce, sunt curată ca o columbă. Tribunalulă m’a achitată.* Trecură şese luni fără ca T..., să mai primâscă vr’o scire; în fine, primi o scrisore care-lă lovi ca ună trâsnetă: »De sigură că ai să mă ccuzi, şi cu dreptă cuvântă, der n’am putută face altmintrelea ; mi s’a întâmplată ună lucru la care nu te*ai fi aşteptată niciodată, ra’am căsătorită. Trebuia să facă acesta; amă şi ună copilă.« Se pote lesne înţelege disperarea lui T... Elă iubea p’o jună fată pe care voia s’o ia de soţiă, îndată ce şi-ar fi reluată numele. Dâr iacă că amiculă său se căsatoresce şi rămâne pentru totdâuna nefericită. Răsboiulă se termină, intr’o bună diminâţă
5..	. scrie lui T...: »Viu la tine cu soţia şi copilulă meu. Caută cum vei putea să scapi din încurcătură. Eu am suferită prea multă: mi-am perdută timpulă şi sănătatea. Acum luerâză tu cum vei sci mai bine: scâte-ne din încurcătura în care ne aflămă." După câteva cjile,
5..	. sosi cu soţia şi copilulă său şi se coborî la T..
După ce se îmbrăţişară, se desbrăcâ de uniformă şi 4ise lui T...,: »£că-ţî uniforma cu crucea St. George, şi âcă asemenea soţia şi copilulă tău!« La aceste cuvinte, tânăra femeiă rămase încremenită; că4âridă în urmă bolnavă, muri în scurtă timpă de durere. T.... neputândă să mai sufere situaţiunea sa anormală, mărturisi totulă judecătorului de instrucţiune. Ecă pentru ce tribunalulă din St. Petersburg va avea să se pronunţe asupra purtării celoră duoi tineri. — «Românulă.»
WST“* Numere singuratice ă 5 cr. din „ Gazeta
Transilvanieiu se pot ti cumpera în tutungeria lui I. GBOSS.
Editoră: Iacobă Hureşianu.
Redactorii responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
Nu mă miră, dacă cugetă, ce puţină cultură euro-pănâ au Maghiarii, încă şi aceia cari se socotescă a fi conducători. Eu nu am fostă numărată acasă între cei fără sciinţă, şi acuma vădă, când ’mî alegă din literatura străină obiecte specifice de studiată, ce înguste sunt.0 conceptele nostre, ce sterilă este sciinţa nâstră, ce superficiali suntă cugetătorii noştri (mi szuk a mi felfo-gâsunk, mi silany a mi tudomânyunk, mi feluletesek a mi gondolkodoink).
Tineri, de jumătate încă prunci, cei din străinătate, stau acolo, unde bărbaţii noştrii conducători niciodată nu s’au înălţată despre vederi generale politice n’avemu nici ideă, suntem u cu totulă neorientatî în relaţiunile Europene, avemă vanitate ca Francesii, fără ca se putemă da ca dânşii temeiu vanităţii ndslre. Din punctă de vedere maghiară, multe lucruri se potă scusa din acelea ce s’au întâmplată în Ungaria, der nu face serviciu salutarii poporului maghiaru acela, care scriindu-i istoria nu o înalţă la unii nivelă Europenii, şi prin ac făta nu redicâ cu sine şi naţiunea de pe orizontulă îngustă, în carele s’a cufundată sub lunguîă periodă în care a trăită viaţă patriotică dir nu europeană (midon hazai, de nem europai âletet âlt).
Pag. 177. In adevără acasă, în timpulă revolu-ţiunei multe, batâte le-am hasardată pentru causa comună, d6r trebue să mărturisescă, că pătimesoă mai multă în exilti; mai multă, pentru că a trebuita să combată pro-cederea, politica şi seducerile iui Kossuth.
Pag. 181. Mauriţiu Lukats s’a reîntorsfi dela Bruxella; pănă la 1849 a fostă secretară presidială lângă miuistrulă Klâuzâl; ba în şedinţele comisiunei de apă-
rare (honvâdbizorttmâny) representa pe întregulă mini-steră, după ee Trefort a fugită (Trefort megszâkâtt.) Acestă Lukats e unulă dintre omenii cei mai oneşti şi naturali. Cu Kossuth nu putea simpatisa pentru şarla-taneriile şi comediele saie. Mi-a spusă despre dânsulă două fapte :
Una: l’a provocată (pe Lukats) să scrie în «Peşti Hirlap* (4iarulă lui Kossuth) promiţându-i pentru fiecare articulă 100 fl. în urmă a scrisă unulă despre rela-ţiunile esterne; însă s’a mirată când a vă4ută o stră-tormare mare tn acela articulă; adecă s’a întreţăsută în elă ună elogiu şi o înălţare grandidsă a lui Kossută, cari aşa de bine se potrivâu acolo, ca nuca în părete, deorece articululă trebuia să abstragă dela orî-ce personă; i nu i-a mai scrisă, der nici Kossuth nu l’a îmbiată cu banii.
Ală doilea casă: în Pesta era ună comitetă opo-siţională. Scopulă fu, ca vorbirile întrunirei patriotice de apărare (vâdegylet) să se tipărâscâ în străinătate.. Kossuth încă şî-a trimisă lunga sa cuvântare, prelucrată cu cea mai mare diliginţâ, şi totuşi anină o observare, că editorii nu suntă responsabili pentru aserţiunile şi datele speciale, căci au fostă necesitaţi a compune cuvântarea numai după însemnări stenografice şi după memoriă; acâsta era o apucărură ridiculdsă; trebuia să ne gân-dimă că nu se încrede în aserţiunile sale, nici în exactitatea dateloră, de aceea voiesce a-şî ţinâ o cărare deschisă pentru a şi-le putea denega.
(Va urma,)
I
Nr. 213.
GAZETA TRANSILVANIEI
Cursalâ Ia bursa de Viena
din 5 Octombre st. n, 1885,
Rentă de aură 4% ... 96 65 Rentă de hârtiă 5°/0 • • 89.75 Imprumutulfl căiiortt ferate
ungare................148.50
Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) . . . 96.70 Amortisarea datoriei căi-lorâ ferate de ostii ung.
(2~a emisiune) .... 125 Amortisarea datoriei căilor Q ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 108.75 Bonuri rurale ungare . . 102.50 Bonuri cu cl. de sortare ICI.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişii.................102.50
Bonuri cu cl. de sortarelOl 50 Bonuri rurale transilvane 101.—
I Bonuri croato-slavone Despăgubire p. dijma
de
Imprumutulii cu premiu
ung..............
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului Renta de hărtiă austriacă Renta de arg. austr. Renta de aură austr. Losurile din 1860 Acţiunile băncel austro-
Argintulă
— GalbinI
Mărci 100 împ. germ.
	Bursa de BucurescI. Cota oficială dela 18 Septemvre st. v.		1885.
102,—		Cump.	v£nd.
97 75	Renta română (5°0). . . .	90	91
117 —	Renta rom. amort. (5%) . .	93	94
121.- 81.25 82.15	» convert. (6°/0) . .	88V2	89*/,
	împr. oraş. Buc. (20 fr.) . .	31	32
	Credit fonc. rural (7%) . .	101V.	102Va
109 20	• „ „ (5«/„) • •	86Va	87‘/.
139 15	» * urban (7 °/0) . .	99	100
85g		» * » (6%) • •	92	93
280.25	» (5«/o) • •	83 V,	84 Va
280.25	Banca naţională a României	1234	1240
5.98 i o na	Ac. de asig. Dacia-Rom.	277	280
	« » » Naţională	224	226
61.95	Auiă		11.25	11.75
125.95	Bancnote austriace contra aură	2.03	2.04
1885. I
de locală. ]
Subscrisul!! facil cu stimă cunos- f cutu onoratului publicu că	!
Localulii meu de friseur şi de parfumeriă Târnă mutată în strada Căldărariloru Nr. 486.
Mulţumindă pentru încrederea ce 1 mi s’a dată pănă acuma rogă pe ono- i raţii mei muşterii ca sS mg onoreze cu I
»	>	i
clientela d-lorfl şi în localiilă cel nou. ^
Cu distinsă stimă
Franciscă Kropacsy.
(Schimbare
Nru. 45.
(2 3)
Concursă
Pentru ocuparea postului de învăţătorii suplentu la şc61a poporală română greco catolică din Rodna-nouă, comitatului Bistriţa Năsăudă, prin acăsta se escrie concursă pănă în 18 Octomvre 1885.
Emolumentele suntă: 200 florini v. a. salarii anualii plătindă în rate lunare anticipative, apoi 20 florini v. a. relutii de cuartiru şi lemne de arsă, din fondulă scolasticii locală.
Doritorii d’a ocupa acestii postă au a-şi aşterne recursele loru pro-vă^ute cu testimoniul ă preparaudialu, atestată de cualificaţiune, şi pentru limba maghiară, precum şi testimoniu despre diliginţă şi moralitate, dăcă a servită ca docente şi în altă comună, subsemnatului senată scol. pănă la susă ficsatulii terminii.
Concursu.
Pentru ocuparea postului de învăţâtoră la şcdla confesională gr. cat. din St. Iosefă se escrie concurşi! pănă în 20 Octombre 1885 st. n. cu emolumentele următdre: a) Salariu anualu de 200 fl. v. a. plătită în rate lunare parte din fonduhi şcdlei, parte din casa alodială a comunei St. Iosefă; b) 6 orgii lemne; c) cuartiru liberă.
Doritorii de a ocupă acestă postă au a-şî aşterne rugarea cu t6te documentele de cualificare recerute prin lege. Suplicele intrate mai târziu nu se voră primi.
Din şedinţa senatului ţinută în St. Io şefă la 26 Septemvre 1885.
Senatidii.
Dela senatidii scolasticii confesionalii gr. cat.
Rodna-nouă în 27 Septemvre 1885.
Preşedintele:	Notarulă:
Ilarionu Filipoiu.	Ion Tivadaru.
parochu gr. cath.	învUătoru confes.
Anunţămu aceloră onoraţi cetitori, cari voră binevoi a se abona la f6ia ndstră de aici încolo că avemă încă în reservă numeri dela îneeputulă anului 1885, prin urmare potă să aibă colecţiunea întregă.
Administratiunea »Gaz. Trans.»
Mersultl trenurilor!!
Predeală-Bndapesta
BucurescI
Predealu
TimişQ
Feldiâra
Apatia
Agostonfalva
Homorodtt
Haşfaleu
Sighisora Elisahetopole MediaşQ Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciuneltt TeiuşiU Aiudft Vinţulă de susiî Uiora Cucerdea Ghirisă Apahida
Cluşia
Nedeşdu GhirbSu AgWriştt Stana Huiedină Ciuda Bucia Bratca R6v
MezG-Teîegd Fugyi-Vâsârhely Vdrad-Velinţe
Gradia-mare
P. Ladâny
Szolnok
Bnda-pesta
Viena
Trenu
de
ersdne
6.22
7.01
7.33
8.01
8.45 10.10 10.29 10.39 11.19 11.54 12.12 12.56
1.30
1.45
2.11
2.55
3.17
3.24
3.31
4.09
5.36
5.56
6.08
6.29
6.45
7.00
7.26 7.48 8.28 8.47 9.06
9.26 10 01 10.20 10.30
10.37 10.51
12.37 2 58
Nota:
6 00 6.35 3.00 Orele
Trenu
accelerat
500
9 45 9.47 10.11 10 44
10.51 ;11.18 11.36
11.51 12.23
1.19
1.30
1.37
2.05
2.25
2.36
3.13
3.40
4.0!
4.24
4.49
5.58
6.08
7.14
7.43
8.22
8.48
9.13 9.18 10.31 12.07 2.10 2.45 8 00
Trenă Trenă omnibus omnibus
7.45
12.50
1.09
1.40
2.27
2.55
3.38
4.17
4.47
5.42
7.37
8.01
8.21
905
9.43
10.02
G.20
6.59
7.15
7.43
8.29
8.55
9.04
9.12
10.23
12.32
12.59
10.37
1259
4.45
10,05
10.50
8.00
8.34
8.59
9.34 10.16 11.04 12 17 12.4?
1.21
2.05'
1.08
3.39
3.55
4.03
8.22
10.30
Budapesta—Predeală
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare Y ârad-V elencze F ugyi-V âsârhely Mezo-Telegd Râv Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş GhirbSu Nedeşdu
Clnşin
Apahida
Ghiris
Cncerdea
Uiâra Vinţulă de susă Aiudă Teinşă Crăciunelă Biaşă Micăsasa Copşa mică M&di&şă Eîicahetopole Sigişâra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldiora
TimişQ
Frede&lu
BucurescI
6.05
de n6pte suntă cele dintre liniile gr6se.
Trenă
omnibnfl
6.47
10.37
1.44
5.33
12.05
12.31
2.16
3.12
3.32
3.41 3.50 4.25 4.591
6.41
6.0?
6.40
7.00
Trenă
accelerat
7.15
1.45
3.44
5.21
6.4)
7.14
7.42
8.31
9.01
10.01
10.16
11.24
1143
11.45
12.08
12.22
1257
1.27 1.45 2.06 2.31 2.50 3.48 4.19 4.34 4.53 5.2G 5 30
Trenă
omnibus
Trenă Trenă de omnibus persone |
315
7.29
T27
9.45
9.59
10.28
11.36
12.11
,12.43
1.31
2.56
3.29
4.0(
4.18
4.36
5.05
6.07
6.32
7.30
11.35
6.20
9.11
11.26
1.28
2.00
211
2.31
3.18
3.41
4.01
4.26 5.08
5.27 5.50
6.02
6.24
6.43 7.03 7.26
8.51 9.31
9.43
9.51 9.58
10.24
10.44 11.28
11.44 12.18 12.36
1.22
1.56
2.34
3.02
4.41
5.30
6.08
6.35
7.14
8.0J
11.41
2.31
6.01
6.40
7.20!
8.01
10.05
11.02
11.37
12.14
1.09
1.50
2.48
3.23
4.56
9.4(
Tipografia ALEXI, Braşovă.
feiuşă- i rad si-Budapesta				Budapesta- ârad ft-Teiuşft..			
	Trenă	Trenă	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibus	omnibus	persone		persăne	accelerată	omnibns
Teiuşâ	11.09	—	3.56	Viena	11.00	7.15	—
Alba-lulia	11.46	—	4.27	Budapesta	8.05	1.45	8 00,1
Vinţulă de josă	12.20	—	4.53		11.02	3.44	11.40
Şibotă	12.52	—	5.19	Ocfvljlvli i	11.12	4.02	12 00
Orăştia	1.19	—	5.41	Aradâ	3.37	7 53	5.25
Simeria (Piski)	1.48	—	6.08	Glogovaţă	4.13	—	619
Deva	2 35	—	6-39	Gyorok	4.38	—	6.46
Branicîca	3.04	—	7.04	Paulişă	4.51	—	7.oq
Ilia	3.36	—	7.29	Radna-Lipova	5.10	—	7.23
Gurasada	3.50	—	7.41	Conopă	5.38	—	7.51
Zam	4.25	—	«.12	Berzova	5.57	—	8.10
Soborşin	5.09	—	8.49	Soborşin	6.42	—	5.58
Bărzova	5.56	—	9.29	Zam	7.14	—	9.28
Conopă	6.18	—	9.49	Gurasada	7.43	—	9.56
Radna-Lipova	6.57	6.14	1023	Ilia	8.01	—	10.17
Paulişă	7.12	6.30	10.37	Branicîca	8.21	—	10.38
Gyorok	7.2 y	6.47	10.52	Deva	8.47	—	11.05
Glogovaţă	7.56	7.17	11.18	Simeria (Piski)	9 05	—	11.23
ÂradA	8.10	7.32	11.32	Orăştiă	10.10	—	12.24
	2.39	12.00	4 53	Şibotă	10.43	—	12.53
	3.16	12.14	5.10	Vinţulă de josă	11.04	—	1.22
Budapesta	7.10	2.10	8.16	Alba-lulia	1! .19	—	1.40
Viena	—	8.00	6.05	Tefuşăi	12 05	—	2.24
Aradft-T Imişdra				8ii2iei'ia (Piski) S*etr®şeut			
	Trenă	Trenă de	Trenă de		Trenu de	Trenă	Trenă
	omnibus	persăne	persone		persone	omnibus	omnibus
iradft	6.00	12.55.	8.25	(Msatead»	6 30	11.50	2.23
Aradulă nou	6.25	1.21	8.36	Strein	7.05	12.27	3.001
Nămeth-Sâgk	6.50	1.46	8.54	Haţegu	7.53	1.19	3,49
Vinga	7.19	2 18	9.13	Pui	8.46	2.10	4.41)
Orczimlva	7.38	2.36	9.25	Crivadia	9.33	2.57	5.28
Mercsifalva	7.56	2.53	9 36	Baniţa	10.11	3 35	6,07
'l'laulsdi'a	8.42	3.40	10.06	P etroşeul	10.43	4.04	6.39
Timiş6ra-Aradft				Petrofseul—	Sîwfcerîa. (Piski)		
	Trenă de	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă
	persine	persone	omnibus		omnibus	omnibus	de pers,
Tlmlşdra	6.07	12.25	5 00	Petreşeal	6.49	9 33	5 28
Merczifalva	6.40	1.16	5.50	Baniţa	7.27	10.14	6.08
Orczifalva	6.51	1,34	6.07	Crivadia	8 06	10 54	6,4"
Vinga	7.08	2.04	6.32	Pui	8.50	11.37	7.35
NAmeth-Sâgh	7.23	2.25	6.53	Haţegă	9.31	12.17	8 02
- Ar&dulă nou	7 40	254	7.24	Streiu	; 10.16	12.58	8 44
▲aradtâ.	7.50	310	7.40	ftlmeria	110 53	1,35	9.15