AZETA TRANSILVANIEI.
RE» ACŢIUNE A ŞI ABMININTRATIUNEA:
BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22.
.GAZETA*'* IESE ÎN FIECARE ţ>l.
imiţi an ti 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Bomâul» şi străinătate: iană 40 fr,, pe ş6se luni 20 fi’., pe trei luni 10 franci.
ANULO XLVIII
se PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ASUHCIURILE:
O seriă garmondă 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlaorT nefrancate nu se prlmesofi. — Kanuaorlpte nu ae retrimită.
212.
Lunî, Marţi 24 Septemvre (6 Octomvre).
1885.
Nou abonamentii la
„Gazeta Transilvaniei
Cu I Octomvre st. v. 1885 se începe unft nou »namentft. la care învitămu pe toţi onoraţii amici ^rijinitori ai foiei nostre.
Pretulă Abonamentnlui:
j
Pentru Austro-Ungaria:
pe trei luni 3 fl.
»» şsse ,t 8 ,,
„ unu anu 12 „
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni 10 franoi „ şâse „ 20	„
„ unu anu 40	„
Bugămu pe domnii abonenţî, ca să bine-voiascâ reînoi de cu vreme abonamentului, ca să nn se ikerupă espediţinnea diarului.
Domnii ce se vor îl abona din nou să binevodscă [o artta şi posta ultimă.
«Administratiunea »Gazetei Transilvaniei».
Braşovtt, 23 Septemvre 1885.
In cele din urmă S03i şi momentulu mnltu [aşteptata de t6tă lumea „patriotăTisza Kal-Iman a răspunsă la interpelările d-loru Helfy, Iranyi şi Szilagyi, din oposiţiune. Ori şi cum Irebuesă-i dămă ministrului-preşedinte testimoniultt Ici este ună mare măestru în arta de a suci vor-ele şi îu le alcătui, aşa ca să se pară că a disu Imultfi, când în adevăru n’a cţisâ. nimicii.
D-lă Tisza ne spuse cu multă gravitate totă |nnmai lucruri cunoscute şi discutate prin Ziaristică. Astfelă aflarămii dela dânsulă, că întrevederea dela Kremsier este o urmare a întrevede-rei dela Skiernievice şi că aici ca şi acolo nu «’a vorbită de alta decâtă de susţinerea păcii Jupă putinţă“, pe basa statului quo.
De anecsiunea Bosniei şi a Herţegovinei n’a fostă nici vorbă la Kremsier — ne asigură d. [Tisza. Mai departe ne spune, că totdăuna păre-Irea oficiului de esterne austro-ungaru a fostă, că [Turcia e în dreptu e apără statulu quo cu t6te mijMcele ce-i stau la disposiţiune. In fine adauge, că dăcă P6rta nu va interveni, atunci guvernulu austro-ungaru va stărui ca relaţiunile din penin-rala balcanică să fiă regulate după putinţă conformă tractatului dela Berlinu şi astfelu să se împiedece o conflagraţiune generală.
D-lu Tisza accentuâ şi aceea, că nici una din celelalte puteri afară de Turcia nu este cliiâ-mată a interveni în Bulgaria cu putere armată ţi asigură, că nici unulu din statele mari n’a avuţii cunoscinţă de conjuraţiunea dela 19 Septemvre din Filipopolu, în urma căreia s’a răsturnată gu-vernulă rumeliotă şi s’a proclamată uniunea bulgară. Turcia putea se intervină, şi în casulă acesta nici una din marile puteri n’ar fi eşită din neutralitatea ei; celu puţină ministerulă de esterne n’a semţîtă nimică în direcţiunea acăsta. Puterile au convenită în fine ca să se întrunăscă o conferinţă pregătitdre a ambasadoriloră loră la Constantinopole.
Ce se atinge de anecsiunea provinciiloră o-cupate monarchia nu se gândesce acum la aşa ceva şi — Z*ce d. Tisza — nici nu voesce să mărâscă complicările prin aceea că ar înaintă pe teritoriulă peninsulei balcanice. „Pentru casulă însă, când cu t6te silinţele ce ni le dămă şi cari
promită succesă, s’ară ivi asemeni evenimente, cari ameninţă interesele cele mai vitale ale mo* narchiei, atunci — asigură ministrulă-preşedinte — vomă susţine şi vomă trebui să snsţinemU libertatea decisiuniloru nostre.“
La aceste cuvinte mai mulţi deputaţi strigară: Salonică! ăr dlă Tisza răspunse: „d-nii deputaţi sciu, cum se pare, ce se va întâmplă în acestă casă şi nu este a mea problemă de a face combinaţiuni în privinţa acâsta.w
Interesantă este părerea ce şi-o dă „Neue freu Presse“ asupra răspunsului d-lui Tisza. Acestă (Jiaru îşi face pe basa indicăriloră din vorbirea ministrului-preşedinte ungurescă urmă-tdrea iednă a situaţiunei momentane.
„Rusia doresce susţinerea nniunei bulgare în ori şi ce casă. Austria, care după Rusia este statulă celă mai interesată în cestiune s’ar învoi a recunosce uniunea bulgară numai sub condiţi-unea ca Sârbia şi pdte într’unu sensă anumită şi România să tragă foldse din noua ordine a lucruriloră, fiind despăgubite aceste state pentru aceea, că Bulgaria a căştigrtă deodată o prepon-deranţă teritorială atâtă de mare.“
Cu alte cuvinte e vorba de a se stabili ună echilibru între influinţa russă care se estinde a-supra Bulgariei şi influinţa austriacă, care să estinde asupra Sârbiei, şi după cum indică numi-tulă	Şi asupra Românieii'
In modulă acesta s’ar fi sulevată deja ces-tiunea compensăriloră pentru unirea Bulgariloră. Linia conducătdre suntă şi rămână interesele Rusiei şi ale Austro-Ungariei în Orientă. Este însă greu de crezută că aceste interese se voră pută împăcă cu evitarea tuturoră conflicteloră şi complicaţiuniloră mai mari.
UNIREA BULGARILORU.
Din Sofia se telegrafiază dela 2 Octomvre:
Cu încordare se aşteptă scirî despre deputaţiunea bulgară ajunsă deja în 'Copenhaga şi despre conferinţa europână. Ună mare numără de oficerl germani dispo nibill oferă prinţului serviciele lord.
Dela 2 Octomvre se telegrafiază din Con-stantinopolă:	*
De câteva (Jile domnesce aci o mare activitate mi-itară. Tote trupele disponibile din t6te părţile se trimitti repede la graniţă. In Dedeagacî desbarcă trupe din Creta, Dardanele şi Smirna şi cu trenulă se trimită la Adriano-polă. Mobilisarea redifiloră din districtele Constantinopolă, Adrianopolă şi Smirna se face cu grabă. Paralelii cu acâsta, se pregătesce flota. In Adrianopolă se adună mereu provisiunî, ceea ce lasă a se crede, că se voră trimite multe trupe. Se dirigâză întăriri spre Mustafa-paşa.
Din Filipopolă se raportâză, că a sosită acolo ună batalionă de legionari, cari au luată parte la apărarea defileului Şipca. — Din Bucuresci se comunică dela 2 Octomvre că, după rapdrtele oficiăle din Stambulă, esistă temerea că se voră ivi turburâri în Macedonia în urma agitaţiunii bulgare.
Din Nişă se telegrafiază dela 2 Octomvre:
In discursulă tronului, regele a Z^» că ceea ce face acum Serbia are de scopă d’a menţine status quo ante, său d’a face posibilă se se restabilescă echilibru, prin care pară a se asigura interesele popâreloră balca-caniee Scupcina a hotârîtu s$ îmâneze regelui o adresă numai după ce se va îndeplini lucrarea.
Cu data 2 Octomvre se telegrafiază din Atena:
Telegrame din Creta raportâză, că acolo e o mare ferbere. Atitudinea Creteniloră atârnă de atitudinea Greciei. — Poporaţiunea din Canea a ţinută ună meetingd, care a hotărîtd a trimite marelord puteri o adresă pentru menţinerea tractatului din Berlin. Adresa încheiă, că puterile nu potu împedeca unirea Cretei cu Grecia, dacă vord permite unirea Rumeliei ostice cu Bulgaria.
Din Berlin se telegrafiază dela 2 Octomvre, că d. Brătianu a dată acolo asigurarea, că România nu va întreprinde nimică fără consimţământulă cabineteloră din Viena şi Berlin, dar contâză pe aceea, că eşindă d’asupra teoria compensa-ţiunei, nu va eşi mai rău decâtă Serbia. — După cum se telegrafiază din Bucuresci, e vorba d’a se da României, în casă de recunăscere a unirei bulgare, o graniţă de apărare mai strategică pentru Dobrogea.
Din Lemberg se telegrafiază, după informa-ţiunile din Petersburg ale Zidului „Przeglond,w următărele dela 2 Octomvre:
Contele Ignatieff a fostă chemată repede la Petersburg. Din ordină telegrafică ală Ţarului se va ţină aci o conferinţă, la care a sosită şi marele principe Neculae, fostuld comandantd supremă ald trupelord în espediţiunea ruso - turcâscă. Rusia este pentru unirea Bulgariei cu Rumelia sub următorele condiţiunl: 1) Statutuld de orga-nisare Rumeliei să se modifice în sensuld dorinţelord esprimate de popord. 3) Tronuld bulgară şi oficiulă guvernatorului generală ald Rumeliei să nu fiă ereditare. Pe principele să ld alâgă Sobrania în Filipopold şi Sulta-nnld să-lă confirme.
Din Copenhaga se telegrafiază dela 3 Octomvre :
Precum se vorbesce, Ţaruld va primi aZf la amăZI deputaţiunea bulgară în Fredensborg.
Dela 3 Octomvre se telegrafiază din Berlin.
»Kreuzztg*, anunţă, că domnesce deplină înţelegere între Germania Austro - Ungaria şi Rusia. „Nordd. Allg. Ztg.« să îndoiesce că Serbia, deşi repedea ei mo-bilisare impune, se va aruncă în aventuri de răsboiu nesigure.
Din Belgradă se telegrafiază dela 3 Octomvre :
Macedonenii locuitori în regatuld Serbiei şi Sârbii din Serbia veehiă au trimisă regelui Milan o adresă, în care ’ld râgă să elibereze Macedonia şi Serbia veehiă şi să declară gata la tote jertfele. A<JÎ a plecată ald 6 regi-mentd cu trenuld la graniţă, ald 8 regimentd plâcă mâne.. In t6tă ţâră domnesce mare entusiasmd. Esistă temere, că Sârbia va fi înpinsă în răsboiu prin procederea din Bulgaria şi prin influinţe străine. Se susţine, că Scupcina care într’o şedinţa secretă a fostă lămurită asupra stării lucrurilord, Va lua iniţiativa şi va împinge guvernulu la acţiune.
Aci se vorbesce, că Austro-Ungaria îşf întăresce trupele sale în ţînutuld Limului, ceea ce a produsă aci o plăcută împresiune. Turcii să se fi retrasă cu totuld din ţinutuld Limului, concentrându-se la graniţa Sărbiei şi în Macedonia.
Din Atena se telegrafiază dela 3 Octomvre:
Se vorbesce că regele va inspecta în curăndd trupele din Tesalia. AZI s’au împărţită voluntarilord macedoneni şi studenţilord arme pentru eserciţiu. S’au deschisă biurourl de înscriere, ca să întregâscă cadrele re-servei cu bărbaţi în vârstă dela 23 pănă la 31 de ani Toţi oficerii aflaţi în străinătate au fostă chemaţi telegrafica. Generaluld Şuţd a primită ordină să rămână în Nauplia, ca în casă de mobilisare să conducă disposiţiunile, necesare pentru Peloponeză. Generaluld Sapunzachî a primita comanda peste trupele ce se concentrâză în Tesalia. Din Corfu şi Leuca s’au dirigeată 3000 de âmenl spre Arta. La Volo au plecată două baterii, pe când artileria de acolo se trimite dela graniţă. T6te corăbiile marinei de răsboiu se ţină gata. Se voră convoca reser-vele eeloră două classe de etate dela 23 şi 24 de ani.
Nr. 212.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Călătoria «1-lui ISrătianu la Viena.
Estragemu dintr’unti articula alu (Jiarului „N. fr. Presse,“ privitorii la călătoria primului ministru alu României la Viena, următărele:
Scopulă acestei călătorii pănă acum nu este lămurită; der împrejurarea că d-1 Brătianu vine la Viena tocmai acum, se sfătueşce cu bărbaţii noştri de stată şi e primită în o audienţă lungă chiară de împăratulă, nu ne mai lasă nici o îndoială, că misiunea lui stă în legătură cu marea cestiune orientală. România e pănă acum singurulă stată balcanică, despre care nu s’a aurită că ar avea de gândă să se folosescă de călcarea tratatului din Berlină de cătră Bulgari, ca să pretindă o întindere de teritoriu; ba cele din urmă şcirî din Bucu-reşcî spună chiară că guvernulă română, ca să înlăture ori-ce bănuială, a suspendată pentru acestă ană obicinuitele manevre de tomnă. Seopulă călătoriei d-iui Brătianu nu se pote căuta prin urmare in dorinţa de a întinde teritoriulă ţărei.
România însă, considerândă posiţia sa între Rusia şi Bulgaria, care a deşteptată fără veste interesulă Europei, trebue să se asigure mai ântăiu despre disposiţiuniJe mariloră puteri. Chiară trecerea neevitabiîă a voluntariloră ruşi spre Bulgaria pune pe România, chiară în contra voinţei sale, în posiţia de a lua o partidă. Dacă permite acestă trecere, după tote noţiunile de dreptă internaţională, vatămă neutralitatea; decă n’o permite seu dacă ia chiară măsuri ca să împedece trecerea voluntariloră ruşi peste graniţele se!e; se pune în periculă de a atrage asupră-i mânia Rusiei. Der acestă posiţiune forţată nu e decâtă o consecinţă a situaţiunei geografice a României, împreunată cu atâtea primejdii, între Rusia şi Bulgaria care stă şi ea sub influinţa rusescă. România a avută să sufere odată de consecinţele acestei situaţiuni, când, înainte de resboiulă ruso-turcă apelulă ei către Europa pentru sprijinirea neutrali!ăţei sale a rămasă fără ecou şi s’a văzută silită, pentru ca să nu dispară în mişcarea pornită atunci, să mergă cu dânsa, să încheiă cunoscuta convenţiune cu Rusia şi să-şî uneseă
urma dileloră dela Skiernevice şi Kremsier, ese erăşî la iveală în faptulă că România nădăjdueşce să găsească protecţiune Ia Austria şi prin urmare şi la Germania împotriva unei primejdii ee o ameninţă din partea Rusiei.
CĂLĂTORIA d-lui BRĂTIANU LA PESTA.
„Pester Lloydi£ de Sâmbătă 3 Octomvre se ocupă de călătoria d-lui Brătianu la Viena, Berlin şi Friedrichsruhe, de unde apoi se va întbrce prin Viena la Pesta, ca să pipăe pulsuîu <5me-niloră de stătu unguri. E vorba prin urmare, dice numita f6iă, de o călătoria politică a ministrului preşedinte românu.
»Dintre tote statele mici ale Europei sudoslice, scrie „V. LI.," România a observată cea mai mare linişte faţă cu momentanele încurcâli din peninsula balcanică. Nicâirî pe pământulă română agitarea spiriteloră n’a luată acelă caracteră impetuosă şi tumultuară ca în Serbia şi Grecia Cu tdte acestea, monarchia regelui Carolă nu pote rămâne neatinsă de evenimentele ce se împlinescă în peninsula balcanică. Siiuaţiunea politică-
Decă acestea au fostă punctele de vedere 3i nistrulă preşedinte română a căutată să Ie validilezţ Viena, atunci nu ne îndoimă că ele au găsită dtţi înţelegere şi binevoitâre primire. Faţă cu tendinţele i burose ale poporeloră, ce umplu acum Orientulă penă, Austro-Ungaria numii ună punctă de studiu lua: pe acela alu nepărtimrii şi obiectivitătii ceki > mari..., De una voră avea se ţină actualmente se puterile europene, că o decisiune unilaterală si parii tare ar fi cea mai rea .. Deferenta ce o observă 1 mânia faţă cu Europa va trebui se întemeeze celu jjki» acelaşi titlu de dreptu d’a fi luată în considerare cum întemeiază ună titlu de dreptă neascultarea ps ţului Alexandru.
De aceea putemă admite, că d. Brătianu pik filă sigură de orecare prevenire şi din partea bărbaţii de stată unguri...,. Punemă sincere speranţe pe apropiare personală. N|a esistată nici celă mai m motivă de duşmăniă între România şi Ungaria.... ee observată atâtă de desă în relaţiunile loră. Că şi-pute face rău una alteia, s’a dovedită prin număn esemple.... Causa a tostă lipsa de încredere, er nu m sebirea de interese.... Ungaria şi România... trebue fie amice seu inimice. Că România se vede avistatât
geografică a României este în sine grea.... A fostă ună
sistemă bine justificată (ală guvernului) d’a pune intere-	|a monaruh|s> tocmai lntrW din ce|e maj ^
sele române totdâuna pe puncluiă de linişte intre ba- cesliunj) arată ee uevoiă lnare e de amioiţiâ ce, lanţa şi coutrabalanţa nisuinţeloră de rivalitate ale ee- Lemnate greutât, se opunfl problemej d’a atrage sfii loră două mari puteri (Austro-Ungaria şi Rusia)..... I	mai ^ ca pănJ #cum şi (.hiar prolţ
Consecinţele evenimenteloră din Bulgaiia şi Ruine-1 ambe]ord giaie în sfera politică a Austro-Ungariei lia ostică se estindă in mare gradă şi asupra regatului	______ _
română. Mai ânlâiu în sensă naţională. Dobrogea este!	<i/''tTPIT I? TVIIITI
în esenţă de naţionalitate bulgară. De altă parte se în-	utlMLJli V-*-*-^-**
tinde o fină împletitură de schimbări naţionale române prin elemente ţînţare şi cuţovlahe adâncă în peninsula balcanică peste Bulgaria şi Macedonia pănă în şesurile dela Salonicu. Proclamarea uniunei bulgare atinge inte-
Din Pesta se anunţă, că tribunaiulă de press de acolo se va ocupa Z’^6 aceste cu proclamaţia „i mâniei irredente.,,,‘ Procurorulă generală, care | mai multe esemplare ale proclamaţiunei, va face acusai gritatea României şi sacrifică rassei domnitdre minorită-j unea fără să fi putută descoperi persona celui ceata ţile poporului română. Mai alesă Bulgarii din Dobrogea j pus’0 şj a tipografului care a tipăiii’o. Seopulă aceşti formeză o grijă seriosă a guvernului română, d’a-i feri i procesă înaintea juriului, în lipsa personei aeusatuli de puterea de atracţiune, ce negreşilă trebue s’o eser-feste, de a dobândi pe basa verdictului juriului o sentii armata cu a ei. In schimbă pentru sângele vitejiloră j cite aglomerarea elementeloru naţionale în Bulgaria şi! judeeătorâscă şi de-a cere cu ajutorulă acestei sentii săi vărsată la Plevna, România a primită Dobrogea, j Rumelia ostică. Der nu mai puţină străbătătoră se voră j conformă disposiţiuniloră legei de pressă confiscarea
dâr a perdută Basarabia şi acestă esperienţă esplică în deajunsă că bărbaţii ei de stată, în faţa încurcătu-riloră ce ameninţă din nou a se produce în peninsula balcanică, află cu cale să se asigure din vreme de bunăvoinţa unei mari puteri, pentru ca în momentulă cri-sei să nu mai fiă lăsată ca acum optă ani la discre-ţiunea Rusiei.
,Astfelă de motive îlă voră fi îndemnată şi pe d. Brătianu să întreprindă călătoria la Viena. Unde ar fi putută găsi pe cei cari să înţeleagă grijile României dacă nu în Austria? Spre ce putere putea să’şî întorcâ privirile dacă nu spre aceea care, pe lângă Rusia, e cea mai interesantă în viitorea regulare a referinţeloră în Onentă? Nu scimă dacă România a făcută guvernului nostru propuneri hotărîte pentru asigurarea neutralităţii şi integrităţii sale, şi mai puţină încă, cum au fostă ele primite de cătră dlă Kalnoky, der dacă presupunerea e întemeiată, că dlă Brătianu a venită la Viena din causa îngrijirii sale pentru viitorulă României, aceasta aruncă o lumină caracteristică asupra gravităţei situaţiunei momentane. Pentru că acesta ar fi ună simptomă, că unulă din statele cele mai directă interesate din peninsula balcanică nu e delocă convinsă că, conferinţa ambasadori-loră şi înţelegerea dintre marile puteri va isbuti să re-solve pe cale pacînică cestiunea, afară de aceea diver-
manifesta efectele politice ale schimbării. România se pote j nimicirea proclamaţiunei. provoca la aceea, că represintă fiinţa de stată cea mai j	,—o—
des volt ată şi celă mai înaintată în cultură în mŢoculă Din B.-Albă ni se scrie dela 3 Octomvre sistemului de popore din Europa sudostică. Ea are pen- aici se vorbesce, că acum în filele mai deaprâpe, doi tru sine cea mai importantă tradiţiune istorică, neater- deschiderea dietei, în coridorulă casei deputaţilor!! iolt narea de faptă şi dreptulă de a hotărî de sine o are bandă ună deputată română pre ministrulă Treforts
forte de multă, poporulă română mai de timpuriu ca oricare altulă a intrată pe căile desvoltării de stată modernă şi a percursă aceste căi repede cu energiă şi cu simţăminte naţionale ce crescă mereu. România a devenită în adevără ună stată europenă. In întregulă său timbru politică se deosebesce în modă esenţială de celelalte formaţiuni de stată, ce s’au îndeplinită pe basă orientală şi încă n’au ştersă marca desvoltării loră istorice. Dacă acum se face în peniusula balcanică o eombinaţi-une a forţeloră, care întemeiază o superioritate a rassei bulgare asupra celorlalte, şi acestă superioritate se în-grădesce în tari forme de stată, atunci asta e o nedreptate în contra posiţiunei materiale şi încă şi mai multă în contra posiţiunei morale a României. Ar fi ună falsă principiu a da ultimeloră decisiunl esclusivă numai o basă etnografică... se pare mai multă fdrte esenţială d’a se ţinea semă şi de momentulă culturală. Ar face forte bine Europa să favoriseze înainte de tote acea fiinţă de stată, dela care se pote aştepta o lucrare civilisatorică,
isulă a i o r i, c
ginţa de interese peste care credeamă că amă trecută în mai multă dela oricare alta...."
ce va fi cu congres ulă bi sericei române? or., la acâsta ministrulă ar fi răspunsă, că dânsulflii teptă dela patriotismulă Româniloră d’a nu d să se întrunescă congresulă chiar acum în evenimenteloră cari s’au ivită.» Va să cjică scirea„U ruinătorului» pare a se confirma.
—0—
Casulă cu violarea scrisorii oră, despre caii amă amintită în numărulă trecută este următorul!!: k torulă romanului »Horia,« d. Florantină din laşi a ad& sată d-lui Rubină Patiţa sub adrrsa d-lui protop. Toi dăşiană o serisore, în care ’şî esprima regretele sale pentru condamnarea d-lui adv. Patiţa. Scrisorea confiscată la poşte şi după ce a cetit’o procurorulă a treia (Ji s’a îmânată adresatului eu observarea: hato sâgllag felbontatott, adecă că s’a deschisă de au toritate. Unde o să mai ajungemă, dacă acum nid se-cretulă scrisoriloră nu se mai respecteză ?
—0-
Nu scimă dela cine a primită »Egyetertes" soirea
FOILETON LT.	j pe creatorulă libertăţii şi ală luptei nngurescî. Pe cre-
-----	i ditulă Ungariei emite bacnoie (bilete ipotecare) de cumva
Fragmente	din 4iarulă lui Bartolomeu	Szemere.	|ar avea trecere. Deşi nu cu puţină isteţime se scie
Naplom.	Szâmuzesfeseben irta Szemere Bertalan.	Elso kotet. j smulge din multe posiţiunî grele, totu.-ji în multe se jig-
Pest 1869. Kiadja Râth Mor.)	I nesce prin îngâmfarea sa. Pe amicii lui C!ay i-a sumu-
(Urmare.)	j ţaţă în contrâ’şî şi pe toţi aceia cari şi acuma iau ca
Pe basa acesta am şi provocată pe Cal. Batthyany,! directivă politica lui Washington, pe Meszaros, Lad. Teleky, Paul Almasy şi alţii. La 311 insă în măsura în care îşî ridică mai adeseori gla
de regretată că se ratjimă pe ele şi reacţionarii, da n’aveină ce face, nu e motivă de-a refăcea adivărulăoo-mai pentru aceea, ca să nu se folosescă şi adversarii de eli Intre emigranţi domnesce mare discord'ă. Neamicii, i ba şi contrarii lui Kossuth s’au dusă să-i facă omagiali I ve^endă grandiositatea popularităţii lui. Şi elă deveni şi
mai îngâmfată...... Insă a dată membriloră emigraţiunei
| leafă pe două luni. Au primită leafă şi unii ca aceia cari la luna potă spesa din ală său, câte 700—1000 fr.
I Cu câtă spunea, că a adunată mai multe milione, cu
Decemvre, răspunzândă Battyany prinţului Eszterhazy în i sulă, în măsura în care îşî estinde ideile mai departe ,Times,« îlă înfruntă pe Kossuth cu asprime; chiar ca şi I într’ună cercă mai largă, în aceea măsură începă a’lă mine într’ună al'ă articulă carele a apărută în »Examiner« 1 eunosce şi mai bine. Este de admirată judecata ce şi-au la 31 Ianuariu. Ceia (Battyany) a publicată o biografiă I dat’o asupra lui mai multe Ziare. Fără ca atâtă pe elă generală despre elă, eu l’am descrisă înaintea citito (câtă şi procedarea sa să o cundscă aşa cu de amărun-rului ca bărbată de sată în cestiunea italiană; amen- tulă ca mine pe calea abstraeţiunei, au ajunsă la aceeaşi
duoi amă declarată că, dedrece Kossuth însuşi a abZisă conelusîune, la care am ajunsă eu. Tofă asemenea j scrie lui Szemere din Zuricb urmâtorele: „Suntă contrari de demnitatea guvernială chiară în minutulă periculuiui, »Examiner,« carele se numără între amicii săi, aşa »Jour-
atâtă mai multă i se sporeau amicii... Şi Teleky s’a pusă în atingere cu elă, deşi mî-a fostă scrisă »să-lălăsămi să mergă înainte, să se desavueze însuşi pe sine.* Pag. 147. Lad. Teleky cu data 30 Octomvre

pe elă nu-lă putemă recunosce nici moralminte, nici le-galminte de guvernatorulă Ungariei. Ambele epistole au produsă o impresiune mare şi au răsunată prin Ziarele tuturoră Stateloră.
nai des Debats,» a cărui putere principală este critica, şi totă astfelă mai multe Ziare americane. începă a-lă declara de comediantă, cameleonă, şarlatană şi ipocrită, căci suntă convinşi că pretutindenea profesâză acelă
Pag. 141. Decemvre 1851. Kossuth şî a începută principiu care în ţâră unde se află este populară; pre-rolulă în America de nordă. Şi-a tipărită adresa cătră j tutindenea linguşesce maiorităţiloră, se îngâmfă cu umi-poporulă nordă-americană, in carea s’a presentată ca gu-1 linţa sa, pretutindenea caută a face impresiune teatrală
vernatorulă legală ală Ungariei, numfndă pe Lad. Uj hâzy ambasadoră ală său în Statele unite. In New-York l’au primită cu pompă regală. Primesee cu totă serio-sitatea ca şefă alu Ungariei onoruri princiare.
Pag. 145. Ianuarie 1852. Kossuth călătoresce în mai multe oraşe ale Nordă Americei. Ţine cuvântări şi spune bune, rele, lucruri înţelepte şi nebunii, înălţându-se
în tote se nisuesce a susţină spoiela esternă, este modestă şi lăudărosă, poltronă şi cutezătoră, populară şi princiară, rece şi entusiastă, c’ună cuveniă este egală acelui actoră, care fiindă adorată în loculă nascerei sale, propăşesce cu o pre mare încredere r-e scena capitalei şi îndată dă pe faţă pe ariistulă unilaterală.
Epistola lui Batthyâny şi a mea dau rotogolă prin
pe sine ca pe mântuitorulă lumei, ca p’ună proletă, ca Ziarele nord-americane, şi au făcută impresiune mare; e
joii cărei dictature, aibă orice nume va avea, căci dicta-! tura nici când n’a folosită libertăţii; totdeuna a foştii întrebuinţată pentru ca să o omore. Id deosebi nu polii pricepe o dictatură aetroată, adecă ca cineva să se nu-mescă pe sine însuşi dictatoră, şi elă ca refugiată sil pretindă dela soţii săi refugiaţi (refugie) supunere orbă, Dacă cineva ar face, seu ar voi să facă una ca acâsta, eu i-aşă fi contrară declarată, în ori-ce legături sâ fi stată cu elă. — Nu pentru aceea ne luptămă cu mo-narchii, ca în loculă loră să ridicămă dictature; său voră Z*ce doră, că dictatura e numai temporală? apoi şi domnitorii Zică că absolutismulă, tribunalele escep-ţionale, starea de asediu, suntă numai nisce disposiţiunl interimale.
2. Nu se p6te, ca cutare bărbată, care într’o ţeră a purtată suprema demnitate şi care a renunţată
Nr. 212.
i. ! IV; A
-Jî88Sf5
Constanţei, Bulgarii au *b^ut.ti,,1su6,'bcHii" chiar ai autorităţilor! locale, la apropiata unire a Dobrogei cu marea Bulgariă.
Este evidenta, câ nu putem! privi cu indiferenţă evenimente cari eonstitueseu pentru noi o veclnică ameninţare din partea unui stat!, sprijinita făţişă de una din cele mai mari puteri ale Europei.
Dobrogea, mai aleşii în lipsa Basarabiei ce ni s’a luata de Ruşi, este dâr pentru noi o cestiune de vieţă şi de mârte, politicesce şi economicesce vorbinda. Ne-având! nici una alta acces! la mare şi puşi între două state ce numai Dunărea le desparte şi cari simpatisâză nnula de altuia, noi am! fi încinşi de tote părţile de una cerca de fierfi, care abia ne-arfi permite să răsuflăm!; esistenţa nostră chiar! ar! fi comprofiiisă, căci ţările cele mici cari nu suntfi, prin porturi de mare, în contacta directa cu celelalte state, sunt! condamnate, dâcâ nu a peri cu totula, dâr a vegeta pentru totdeuna.
Ca să ocolim! der acest! pericul! pe care nu-1! putem! înlătura închinând! ochii, e de neapărată trebuinţă să urmărim! cu cea mai mare luare aminte şi pas! cu pasa evenimentele ce se petrec! în peninsula balcanică şi să luăm! tote mesurile spre a ne asigura fruntarii strategice, cari să ne pună la adăpost! de ori-ce surprindere din partea vecinilor! noştri. Noi nu cerem! ca Serbia şi ca Grecia o întindere de teritoriu propriă a mănţine în peninsula balcanică echilibrul! stabilit! prin tratatul! dela Berlin!, der fiindcă puterile au dat! Rusiei Basarabia, singurul! punct! pe unde putem! eşi în marea nâgră, este drept!, când acest! echilibru este rupt!, să obţinem! o rectificare de fruntarii care
„ .	..	rsă ne asigure liniştita posesiune a provinciei române
Bulgarii, să se acorde şi Komamei o rectificare . D ,	.	.	n x .	.
. Y .	.	•/*	dintre Bulgaria şi gurile Dunărei şi care este pentru
a fruntariei Dobrogei. Acostă rectificare ar da;	„	,	,	.	‘ . ,x
A . .	„ P	,	,	. i -i /nr inoi, nu ne vom! obosi a o repeta, o cestiune de viaţă
Komamei cele trei puncte strategice Balcik (Ma-; . ,
jt	o	\ i ci rff» mor p
rea năgră), Tatar-Baz argile (în faţa Şumlei si a	’	——-----------
Silistrei). Aceste puncte formăză unu triunghiul stategicu care, la trebuinţă, se p6te opune cadri
iin Bucureseî, că ,irredentiştii“ români seu mai bine (Jisă membrii societăţii „Garpaţii“ din România cu filialele ei ar! fi felicitat! cu mare căldură pe prinţul! Alexandru ca pe domnitorul! marei Bulgara şi Tar! fi rugat! totodată ca să nu şovăiasoă, ci să ocupe Serbia, Bosnia şi E'ţegovina, pentru că poporul! bulgar!, şerb!, bosniac! şi erţegovinean! tocmai aşa trebue să ajungă sub o căciulă, ca şi Românii din Ardeal!, Bănat!, Marmaţia şi Bucovina sub stăpânirea României.
—o—
După o ordinaţiune a ministrului-ordonanţă, comitetele scOlelor! industriale săsesc! vor! ave de aci înainte şi membri numiţi de fişpanu, cari vor! representa guvernul!. Directorul! şi corpul! profesoral! al! acestor! scole se vor! candida de comitete şi se vor! alege de autoritate la părerea inspectorului şcolar!. Limba maghiară să se predea în cele două classe pregătitdre în două ore pe săptămână, er în celelalte clase în o [oră pe săptămână, predarea să fiă în limba maghiară.
—0-
Banii de aramă din Sărbia în sumă de un! milion! de dinari, cari fuseră scoşi din circulaţiune, au fost! din nou puşi în circulaţiă. Mobilisarea trupelor! sârbesc! va costa încă mulţi dinar! vechi şi noi.
România şi cesthinea rectificări de fruntarii.
Prin cercurile guvernamentale — scrie „l’In-dăpendance roumae — se asigurîi că d. I. Bră-tianu caută a obţine dela puterî ca, în casulu când conferinţa ar recundsce unirea celoru două
lâterului Rusciuk-Razgrad-Şumla-Varna.
Cu privire la cestiunea rectificării de frun-j
0 SENTINŢĂ MODERNĂ UNGURESCĂ.
Rodna vechiă, în 27 Septemvre 1885.
Numai primele cfile ale lui Noemvre 1876 ni-au
tarii^cetimu în „Naţiunea1*, organulu d-lui Dim. amărît! filele în astfel! de măsură, nouă Românilor! Brătianu, urmâtorulu important! articnlîi:	Rodnei, ca cjiua (le 24 Septemvre a anului curent!.
Am vărsat! sângele nostru pentru constituirea Sta-1 Atunci pentru că, prin intrg! şi viclene uneltiri, au fost! tului bulgar!, şi e natural! să ne bucurăm! de desvol-Jscoşi învăţătorii şi şcolarii confesionali gr. cath. din editarea progresivă ce este menit! a lua; dar nu trebue să' ficiul! de scâlă, pre care îl! avea acâstă comună con-uităm! că Bulgaria, înainte chiar de evenimentele dela, fesională în deplină posesiune şi proprietate întărită de 6 Septemvre, nu-şî ascundea tendinţele de a revendica, formulele prescrise prin lege, — cu forţa, — dând! loc! dacă nu pe calea oficială, dar prin presă şi prin dis -(în acel! edificiu unei şcăle de stat!; acum pentru că cursuri ţinute în întruniri publice, provincia transdanu- judecătoria reg cercuală rodnână a condamnat! pe can-biană ce ne-a fost! dată de tratatul! din Berlin!. In didatul! de profesor!, fiul! bravului notar! local!, pe ochii veciniloră noştri, acestă provinciă face parte intre- ’ Constantină Popă la închisore de 3 săptămâni şi amendă ganlâ din Bulgaria, şi la cea d’ântâi! oeasiune ce li se de 30 fl., cum şi la suportarea speselor!, sub cuvântu va presenta ei vor! face totul! ca să reintre în pose- că densul! în 11 Iuliu a. c. ar fi comis! transgresiune siunea ei. Pe de altă parte, patrioticul! nostru guvern!, în contra statului. Şi Cre în ce consistă aceea trans-ca să dea şi mai multă putere argumentaţiunei Bulgari-. gresiune ? (contravenţiune). Ca şi onoratul! public! să lor!, a isgonit!, mulţumită măsurilor! asupritore luate pâtă fi pus! în posiţiă de a judeca după merit! asupra de densul!, mai pe toţi musulmanii din Dobrogea, singurul! ' acestui lucru dureros! , fiă-mî permis! a descrie pe element! care, de acord! cu Românii din acestă pro- scurt! cele întâmplate.
vinciă, putea să neutraliseze, dacă nu să le suprime cu
Pe la 8 Iuliu a. c., cu oc-asiunea târgului de ţâră
totul!, veleităţile bulgare asupra acestui pământ! în ade- de aici, a trecut! preste munţi din Bucovina un! car-văr! românesc!.	1 roussellier la Rodna. După-ce şr-a pus! acesta în or-
Care a fost! resultatul! acestei politici pe atât! de [ dine aparatul!, a legat! în jurul! aceluia mai multe fla-îngustă cât! şi de atentat ore la interesele cele mai vitale mure cu tricolorul! românesc! şi şî-a început! jocul!, ale ţărei ? Musulmanii isgoniţî, Românii din Bauat!, ve- j Tricolorul! românesc!, fâlfăind! în piaţă, a produs! niţl ca să colonizeze acest! pământ!, respinşi după ce- C£ja renegaţilor! de aici — de cari e plină Rodna — rerea unei puteri streine, elementul! bulgar! rămânea 0 aşa mare nelinişte, încât! âmbla unul! la altul! e de singur! stăpân! pe situaţiune, şi nu ne-am! mirat! nici; cugetai că sortea acestui stat! depinde dela micele stin-decum! când am! aflat! că în <JUe trecute, în mijlocul!! ^ar(je arborate ne carrousel
i
="■■■■■■ 'i ■—1	" j ■	■' 1 ,.!■■” j Nici nu s’a liniştit! partida, care se numesce pe
,	. j-	*	• ,x -	f . .x ! sine maghiară, până când nu a esoperat! prin ajutorul!
la acesta din propria-şl voinţă, in starea sa refugiată,;	6	. F	y J
să-şî retragă renunţarea şi, fără de întrevenirea ţării, să (P^lore din loc! delăturarea stindardelor! cu colore se reaşede însuşi in vechia funcţiune. Decă aş! fi le-1 naţională românescă şi înlocuirea lor! cu stindarde de gitimist! aş! putea aproba o astfel! de procedere,'der ca j co!6re naţională maghiară. Nic-I bravii luptători dela
unul! care aparţin! partidului liberal!-democrat!, trebue, pievna dupâ-ce au arborat! stindardul! românesc! nu
să combat! una ca aceea, ca nu cumva din partea j	.x .
. . x *	..	.	,,	.	,	,	...	„ vor! fi arătat! o bucună mai mare, ca aceea căreia în-
nostră să se practice ruginita apucătură a pretendenţilor!	.	’
la tron!. Una ca acâsta în partida nostră n’are nicî;^a^ spresiune partida ce se numesce pe sine maghiară
unu temeiu şi înaintea lumei ne-ar face de rîs!.	j atunci, când a vădut! fâlfăind! stindardul! naţional!
3. In tâle voesc! libertate adevărată şi nemăr-: maghiar! asupra unei comedii.
ginită, prin urmare, şi în privinţa natiunalitătiloră; nici\ . , .	,. ,	„	.	, .
y . y „ , ’ ' y . v* • 7 *, y * J y	A treia di după venirea acelui carrouseher, fiind!
ca votescu ca santa causa, ai cărei luptaci suntemu se se j .	.	. . f	^
restrîngâ între îngustele margini ale dreptului istorică ^ sărbătore şi târg! s’au adunat! mulţime de Români şi se sufere naufragiu, prin conceptele antirevoluţionar, * şi dedeu din paralele lor! pentru a fi căruţaţî. Trecând! ale intregităţii teritoriale... *) In numele unui popor! | pe acolo Constantin! Pop! cu mai mulţi cunoscuţi ai niciodată nu se va pute pune stavilă desboltării unui! ggj c&tr£ birtul! local!, în care îşî avea locul! pe atunci popor!; în libera Europă, un! popor! asupra celuialalt!
nu pâţe să esercite supremaţiă. Dacă atitudinea lui Kossuth ar fi conformă acestor! principii ale mele, aş! merge ţ>e-o cale cu dânsul!; decă va fi contra acelora, acolo unde va fi contrar! voiu vorbi şi scrie în contra lui«. — Şi cu tote astea Teleky a tăcut! de atunci, ba a stat! şi în corespondinţă cu Kossuth.
Emigraţiunea ungurescâ este un! lucru mişelesc!; naţiunea maghiară îs! face ilusiunî despre emigraţiune, precum ea însăşi îsl închipuesce pre mult! despre sine.
(Va urma,)
*) Măreţe şi drepte cuvinte esd din gura omului, când este asuprita şi fără putere; dar vorba ceea: »dacă a ajunsa ţiganuiu împgrata, mai ânteiu pe tată său Ta spenduratâ,*
şi Societatea de ceţire, a dis! căţră carroussellier că de ce nu arborâză şi stindardele românesc! lângă cele maghiare, căci ar încăpâ şi acela, mai ales! că Românii contribue aşa (Jicend! esclusiv! cu banii lor! la venitul! său. Dânsul! a şi ascultat!, dar renegaţii afurisiţii din nou au făcut! să se delătureze stindardele cu tricolorul! român!.
Mai mulţi dintre Români atunci au meas! cu conducătorul! de gendarmeriă şi au întrebat! pe carrouse-lier, dâcâ are concesiune pentru de a pute joca în acest! loc!, însă acela nu a putut! arăta decât! pasportul! general! la acăsta i sa ce e drept!, că cum se în-
cumetă a juca fărâ de concesiune şt îtică mai dă ansă şi la neplăceri.	n sidmoM) £ nib
Acest! lucru f! cualific^t! ,de transgresiune^ contai statului, firesee înavuţit! cu fasiunî scornite şi (îmbrăcată îu cămeşi, cari se unesc! cu §§. penali. Afâtâ'a foştft destul! ca numitul! d. Constantin! Pop! să fiă arătat! pretorelui din loc! — prin o scrisore ce conţinea multe de tâte, numai de starea faptică a lucrului nu făcea amintire — din partea conducătorului gendarmeriei.
Spre constatarea acelei arătări, în carea se dicea adecă, că Constantin! Pop! ar fi rupt! 2 stindarde de colorit! naţional! maghiar!, ar fi ameninţat!, că va arunca tot! aparatul! pe apă, că ar fi <Jis!, că aici n’ar! loc! stindardele naţionale maghiare, n’au lipsit! martorii, — aici a fost! servitorul! maghiaronului conducător! de mine ca îndămână, servitorul! unui forestier! şi alţi de acest! calibru, cu toţii supuşi ai partidei pe care o gena tricolorul! românesc!.
Acea arătare avu resultatul!, că la săptămână procurorul! regesc! din Bistriţă şi cu subjudele dela judecătoria din Borgoprund! au început! investigaţia în Rodna. —
E prea bine cunoscut!, cât! de fidel! se iau pro-tocolele la ocasiunl de natura acâsta. Judele investigator! a fost! destul! de şiret!, ca să sciă îmbrăca fa-siunile martorilor! în costum!, ca să corăspundă deter-minaţiunilor! unui său altui §•! penal!. S’au luat! şi cu acâstă oeasiune deci protocole pe basa cărora s’a hotărîl! ca de pertractare finală (Jiua memorată de 24 Septemvre a. c In acea <Ji s’au presentat! ia judecătoria strămutată dela Borgoprund! la Rodna, pe lângă procurorul! regesc! şi incusat!, mai mulţi inşi dintre inteligenţii români de aici. In potriva fasiunilor! contra-cjicătore ale martorilor! la cari se observă instrucţia ce le-a)j premers!, se aduse următărea sentinţă:
Judecătoria regiă de cerc! din Rodna-vechiă a aflat! pe Constantin! Pop!, care e în etate de 23 ani, gr. c., necăsătorit!, în Rodna-vechiă, absolventă de filosofi!, fără avere deosebită şi până acum nepedepsit! culpabil! pentru transgresiune contra statului § 37 art. XL din 1879 şi de aceea conformă §-lui amintită îlă condamnă la arestă de 3 săptămâni şi la o amendă de 30 fl., âr în casă că nu s’ar putea încasa acâstă sumă, încă la trei (jile arestă cum şi la spesele procesuale şi de întreţinere.
Motive.
In decursulă investigaţiunei prime cum şi pertractării finale de astăcjî s’a statorită pre fasiunile consu-nătore ale martoriloră ascultaţi şi juraţi Policsek Florian, Ernst Florian şi Oiovanyi Michail, câ Constantină Popă în Iuliu a. c. a mersă, în stare anormală, din birtulă în a cărui apropiere se afla carrouselierul! Dary Ştefan din Cernăuţi, — care pâte la mandatul! jurisdicţiunei a schimbat! flamurile cu tricolorul! naţional! românesc!, ce le-a tost! arborat!, cu stindarde naţionale maghiare — şi a pretins!, ca stindardele cu culorile ultime să le schimbe cu stindarde cu culorile de mai înainte său să se depărteze de acolo. După ce carrouselierul! nu a ascultat!, Constantin! Pop! s’a dus! acolo pentru a doua <5ră tocmai când era jocul! în curgere, şi a apucat! flamura naţională maghiară dintre flamurele arborate în public!, a rupt’o, a ascuns’o în posunar! cu vorbele aceste: »nu-s! bune decât! de obiele.* Acusatul! însuşi recunâsce atâta, că a mers! la carrouselier! şi a poftit! să arboreze şi flamurile românesc!, de unde resultă, că i-a vătămat! ochiul! numai fâlfâitul! stindardului ţărei.
Fiind! dovedit! conform! § 269, că Constantin! Pop! a rupt! cu cuget! demonstrativ! stindardul! ţărei arborat! în public! şi l’a mânjit! folosindu-se de âs-presiunsa: »obială,* a comis! faptul! transgresiujjiei descrisă în § 37. Acea apărare a acusatului, că carrouselierul! nu a avut! concesiune de a juca şi ijcă stindardul! nu a fost! folosit! din partea autorităţii, publice civile or! militare, sunt! tot! atâte împrejurări, cari nu se pretind! neîncungiurabile, ca elemente alcătuită re la starea faptică a transgresiunei pomenite şi Jnu se consideră.	i
La măsurarea pedepsei a contribuit! în mod! ^gjra-vator! numai aceea, că acusatul!, ca cive universiţaft*!, a fost! pedepsit!, pe cale disciplinară, pentru demon-straţiuni antipatriotice; faţă de acâsta contribue în ,mcid! uşurător! acea împrejurare ponderăsă, că a fosţ! stare anormală şi e om! tînăr! şi că pentru faj aceste nu a stat! până acum în cercetare, pe compararea acestora pedâpsa ficsată se vede ft fi proporţiune cu fapta.
După ce i s’a publicat! sentinţa d. Constantin! Pop! insinuâ apelaţiune contra ei.	v I
(Va urmă.!)
in
ide
m
Cursuiu pieţei Braşov!
din 3 Octombre st. n. 1885.
> '(
Bancnote române^ci . . Argint românesc . , . Napo’eon-d ori ....
Lire turcesc! ..........
imperia1*...............
Galbeni.................
Scrisurile fonc.	«
Ruble Rucescr .... Discontul!	. . .
Cump. 8.74 Vând-^8,78
*	8.o0	» ^M8.70
»	9.96^i-w'*flii98
»	11.17^*5*1*111125
»	10.15	,s *	.1^20
»	5.88	*	5195
»• 100.50 lOii— » 122.—	V"i:I23;—
7—10	||
Editor! ; Iacobfi Mureşiant. ..
*	; JB 1 O Vi
Redactor! responsabil!: Dr. Anrci Mnreşiann.
Nr. 212.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
CfturcraJâ ia bursa de Vieua
Bursa de Bueurcsci.
din 2 Octombre st. n. 1885.
Cota oficiaiă dela 18 Septemvre st. v. 1885.
Rentă de aurii 4°/0 ... 97 30 Rentă de hârtiă 5% • • 90.35 Imprumutulfi căilorii ferate
ungare................14.8.60
Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostfi ung.
(1-ma emisiune) . . . 96.70 Amortisarea datoriei căilorii ferate de ostfi ung.
(2-a emisiune) .... 125 Amortisarea datoriei căilorii ferate de ostfi ung.
(3-a emisiune) .... 109.— Bonuri rurale ungare . . 102.25 Bonuri cu cl. de sortare ICI.25 Bonuri rurale Banat-Ti-	|
mişti................. 102.25 j
Bonuri cu cl. de sortarelOl 501 Bonuri rurale transilvane 101.25 |
Bonuri croato-slavone . . 102.— Despăgubire p. dijma de
vinii ung............... 97	75
ImprumutulO cu premiu
ung.....................117	50
Losuriie pentru regularea Tisei şi Segedinului . 120.80 Renta de hărtiă austriacă 81.75 Renta de arg. austr. . .	82.40
Renta de aurii austr. . . 109 40 Losuriie din 1860	. . . 139 —
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 858	—
Act. băncel de creditfi ung. 282 25 Act. băncel de creditfi austr. 280.70 Argintulfi —. — GalbinI împărătesc! .....	5	97
Napoleon-d’orI...........10.01
Mărci 100 împ. germ. . . 61.90 Londra 10 Livres sterlinge 125.90
	Curnp.	vend.
Renta română (5°ft). . . .	90	91
Renta rom. amort. (5%) . .	93	94
» convert. (6 °/0) . .	88Va	89Va
împr. oraş. Buc. (20 fr.) . .	31	32
Credit, fonc. rural (7°/0) . .	101 Va	102 Va
• „ „ (5“/o) • •	86Va	87 V2
* * urban (7°/o) • •	99	100
• • . (6%) • •	92	93
* » * (5%) •	83 Va	84 Va
Banca naţională a României	1234	1240
Ac. de asig. Dacia-Rom.	277	280
« > * Naţională	224	226
Aură		11.25	11.75
Bancnote austriece contra aură	2.03	2.04
Schimbare de locală. '
v-*o
Subscrisulu făcu cu stimă cunoscută onoratului publică că
Localulii meu de friseur şi de parfumeriă Faină mutată în strada Căldărariloru Nr. 486.
Mulţumindă pentru încrederea ce mi s’a dată pănă acuma rog*ă pe onoraţii mei muşterii ca se me onoreze cu clientela d-loră şi în localulă cel nou.
Cu distinsă stimă
Franciscu Kropacsy.
Nru, 45.	(1 3)
Concursă.
Pentru ocuparea postului de învăţătorii suplentă la şcăla poporală română greco catolică din Rodna-nouă, comitatului Bistriţa Năsăudu, prin acăsta se escrie concursă pănă în 18 Octomvre 1885.
Emolumentele suntu: 200 florini v. a. salaru anualii plătindu în rate lunare anticipative, apoi 20 florini v. a. relutii de cuartiră şi lemne de arşii, din fondulă scolastică locală.
Doritorii d’a ocupa acestă postă au a-şî aşterne recursele loră pro-vătjute cu testimoniul ă preparaudială, atestată de cualificaţiune, şi pentru limba maghiară, precum şi testimoniu despre diliginţă şi moralitate, dăcă a servită ca docente şi în altă comună, subsemnatului senată scol. pănă la susă ficsatulă termină.
Dela senatulu scolasticii confesionalii gr. cat.
Rodna-nouă în 27 Septemvre 1885.
Preşedintele:	Notarulă:
Ilarionu Filipoiu.	Ion Tivadaru.
parochu gr. cath.	înveţâtoru confes.
Concursă.
Pentru ocuparea postului de învăţătură la şcdla confesională gr. cat. din St. Iosefă se escrie concursă pănă în 20 Octombre 1885 st. n. cu emolumentele următdre: a) Salariu anuală de 200 fl. v. a. plătită în rate lunare parte din fondulă şcdlei, parte din casa alodială a comunei St. Iosefă; b) 6 orgii lemne; c) cuartiră liberă.
Doritorii de a ocupă acestă postă au a*şî aşterne rugarea cu t6te documentele de cualificare recerute prin lege. Suplicele intrate mai târziu nu se voră primi.
Din şedinţa senatului ţinută în St. Io şefă la 26 Septemvre 1885.
Senatulu.
Anunţămă aceloră onoraţi cetitori, cari voră binevoi a se abona la f6ia ndstră de aici încolo că avemă încă în reservă numeri dela începutulu anului 1885, prin urmare potă să aibă colecţiunea îritregă.
Administratiunea »Gaz. Trans.»
Mersulti trenuriloru
pe linia Predealti-Budapesta şi pe linia Tefiişâ-Aradu-SSiidapesta a tei ferate orientale (le stată reg. ung.
Predealu-Budapesta
Trend
de
eraone
Trenă accelerai	Trenă omnibus	Trenă omnibus
500	7.45	—
9 45	12.50	—
9.47	1.09	—
10.11	1.40	—
10.44	2.27	—
10.51	2.56	—
111.18	3.38	—
11.36	4.17	—
11.51	4.47	—
12.23	5.42	—
1.19	7.37	—
1.30	8.0i	—
1.37	8.21	—
2.05	9.05	—
2.25	9.43	—,
2.36	10.02	—
—	6.20	—
3.13	6.59	—
—	7.15	—
3.40	7.43	—
4.01	8.29	—
—	8.55	—
—	9.04	—
4.24	912	—
4.49	10.23	—
—	12.32	—
5,58	12.59	—
6.08	—	8.00
—	—	8.34
—-	—	8.59
—,		9.34
—	—	10.16
7.14	—	11.04
7.43	—	12 17
—	—	12.47
—	—	1.21
8 22	—	2.05
8.48	—	3.08
.—	—	3.39
—	—	3.55
9.13	—	4.08
9.18	10.37	—
10.31	1.2 5-i	—
12.07	4.45	8.22
2.10	10.05	10.30
2.45	10.50	
8.00	6.05	
Budapesta—FredeaM
Trenă
omnibus
BucurescI
Predealft
I
Timişfi
Braşovă	J
Feldiâra
Apatia
Agostonfalva
Homorodfi
Haşfaleu
Sighi^6ra	|
Elisabetopoie
Mediaşfi
Copsa mică
Micăsasa
Blaştu
Crăciunelfi
Teiuşîii
Aiudfi
Vinţulfi de susfi
Uiora
Cucerdea
Shirisft
Apahida
Nedeşdu GhirbSu Aghirişfi Stana Huiedinfi Ciueia Bueia Bratca Râv
Mezd-Telegd Fugyi-Vâsârheîy Yârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny
Szolnok
Buda-peata
Viena
6.22
7.01 7.33
8.01
8.45 10.10 10.29 10.39 11.19 11.54 12.12 12.56
1.30
1.45 2.11
2.55 3.17 3.24
3.31 4.09 5.36
5.56
6.08
6.29
6.45
7.00
7.26 7.48 8.28 8.47 9.06
9.26 10 01 10.20 10.30
10.37 10.51
12.37 2.58
600
6.35
3.00
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd Râv Bratca Bucia Ciuda Huiedin Stana Aghiriş Ghirbfiu Nedeşdu
Claşiu
Apahida Ohiriş
Gncerdea
Uiora
Vinţulfi de suafi
Aiudfi
Teinşft
Crăciunelfi Blaşfi
Micăsasa Oopşa mică Mediaşfi Elisabetopoie Sigişdra H&şf&ieu Ilomorod Agostonfalva Apatia Feldiâra
Braşovă
Timişfi
Fredealu
BucurescI
Nota: Orele de nopte suntfi cele dintre liniile grâse.
Tipografia ALEXI, Braşovă.
Teinşă- ksr	adâ-Rndapesia			Budapesta-1 radft-TeluşA.				
	Trenă	Trenă	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă	
	omnibus	omnibus	persdne		persdne	accelerată	omnibu	1
Teiuş^i	11.09	"—	3.56	Viena	11.00	7.15	—	
Alba-Inlia	11.46	—	4 2 7	ISudapesta	8.0o	1.45	8 IU|	
Vinţulă de jost	12 20	—	4.53		11.02	3.44	11.4L	i
Şibotă	12.52	—	5.19	9Z91A0K (	11.12	4.02	12 0C	1
Orăştia	1.19	—	5.41	Aradâ	3.37	7.53	5.?£	
Simeria (Piski)	1.48	—	6.08	Glogovaţă	4.13	—	81Î	
Deva	2 35	—	6.39	Gyorok	4 38	—	6.46	
Branicîca	3.04	—	7.04	Paulişă	4.51	—	7.00	
lila	3.36	—	7.29	Radna-Lipova	5.10	—	7.23.1	
Gurasada	3.50	—	7.41	Conopă	5.38	—	7.51	
Zam	4.25	—	8.12	Bărzova	5.57	—	8.10	
Soborşin	5.09	—	8.49	Soborşin	6.42	—	5.58	l|
Bărzova	5.56	—	9.29	Zam	7 14	—	9.28	
Conopă	6.18	—	9.49	Gurasada	7.43	—	9.56	
Radna-Lipova	6.57	6.14	10.23	Iiia	8.01	—	10.17	
Paulişă	7.12	6.30	10.37	Branicîca	8.21	—	10.38	
Gyorok	7.27	6.47	10.52	Deva	8.47	—	11.05	
Glogovaţfi	7.56	7.17	11.18	Simeria (Piski)	9.05	—	11.23	
Âradâ	8.10	7.32	11.32	Orăştiă	10 10	—	12.24	
Kcnlimk l	2.89	12.00	4.53	Şibotă	10.43	—	12.53	
i	3.16	12.14	5.10 !	Vinţulă de josă	11.04	—	1.22	
Budapesta	7.10 ,	2.10	8.16	Âlfea-Iulia	11.19	—	1.4Q	
Viena	-	8.00	6.05	Teinşft	12 05	—	2.24	
Ara&ft	«Timîştlras			Siiireria (Piski) Pefroş«id				
	Trenă	Trenă de	Trenă de		Trenă de	Trer.ă	Trenă	
	omuHma	persdne	persone		persdne	omni bas	omnibus	
Aradili	6.00	12.55	8.25	Simeria	6 30	11.50	2.23	
Aradulă nou	6.25	1.21	8.36	Strein	7.03	12.27	3.00	
Nemeth-Sâgh	6.50	1.46	8.54	liaţegă	7.53	1.19	3.49	
Vmga	7.19	2 18	9.13	Pui	8.16	2.10	4.40	
Orezitaiva	7.38	2.36	9.25	Crivadia	9.33	2.57	5.28]	
Merţ^iialva	7.56	2.53	9 36	Baniţa	10.11	3.35	6.07	
TIsaiiŞ'&a*»	8.42	3.40	10.06	P etroşeid	10.43	4.04	6.; 9	
Tisa* Sş6r sa» A rad fi				Petroşeui—Sitsterf» (Pisk|ţ				
	Trenă de	Trenă de	Trenă		Trer.ă	Trenă	Trenă	
	persdne	persdne	omnibus		omnibus	omnibus	de pers.	
TImiş6rs	6.07	12.25	5 00	Petroşenl	6 49	9 33	5 28	
Merczifalva	6.40	1.16	5.50	Baniţa	7.27	10.14	6.08	
Orczifalva	6.51	1,34	6.07	Crivadîa	8-06	10 54	6.4	
Vinga	7.08	2.04	6.32	Pui	8.50	15 «7	7 35	
Nâmeth-Sâgh	7.23	2.25	6.53	Haţegă	9.31	12 17	8 02	
Aradul# nou	7 40	2 54	7.24	Strein	10.16	12.58	8 44	
Aradă	7.50	3.10	7.40	Sluerla	10 53	1,35	9.15	
i
i