REi>ACTţ'IUNJE A ŞI A1>M INISTRA'Ş'IIT NEA :
BRAŞOV C, piaţa mare Nr. 22.
.GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI.
Pe ună anfi Î2 fior., pe ş6se luni 6 fior., ne trei luni H fior. lio^ânia şi străisiătai; :
Pe ană 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
TRANSILVANIEI.
S6 PRENUMERĂ:
ANULO XLVIII.
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIUB1LE:
O seriă garmondă 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
SorUorl nefranoate nu te primeaou. — Kanusorlpte nu sa retrfimitî.
m 2ii
Duminecă 22 Septemvre (4 Octomvre).
1885.
Nou abonamentu
la
a Gazeta Transilvaniei
Cu I Octomvre st. v. 1885 se începe nnft nou abonament fi, la care învitămd pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre.
Pretulă Abonamentului:
Pentru Austro-Ungaria:
pe trei luni 3 fl.
» şese „	6	„
„ unu anii Î2 „
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni 10 franoi » ş6se „ 20	„
„ unu anu 40	„
Rugămă pe domnii abonenţî, ca să bine-voiască a-şî reînoi de cu vreme abonamentulU, ca să nn se întrerupă espediţinnea Şiarului.
Domnii ce se voră abona din nou să binevoăscă a arăta fi posta ultimă.
«Administraţiunea »Gazetei Transilvaniei».
Braşovfi, 21 Septemvre 1885.
Şi noi Românii suntemă de vină, că adversarii noştri devină pe <Ji ce merge mai aroganţi, mai cutezători şi mai neruşinaţi. Acesta amă (Jis’o şi o repeţimă în deplină consciinţă că aşa este. Obrâsnicia duşmaniloru neamului ro-mânescă isvoresce mare parte din slăbiciunile n6stre şi din nepăsarea, de care se facă culpabili cei ce suntă chemaţi a lupta în fruntea poporului pentru apărarea intereseloră sale.
Dăcă atitudinea conducătoriloră poporului română ar fi mai energici, dăcă ei între mar-ginele legale ară face Iotă ce le stă în putinţă spre a combate violenţele şi abusurile nenumărate, de cari sufere bietulă nostru poporă, atunci, suntemă convinşi, nu s’ar putea petrece lucrurile ce se petrecă în unele părţi ale multă cer-catei năstre patrie.
Din jurulă Aiudului ni se scrie de pildă că autorităţile maghiare de acolo ’şi facă de capă. Aici suntă târîţi sărmanii ămeni prin organele judecâtoresci, legaţi în lanţuri, câte 6 până la 24 laolaltă, sub pretextă de furtă ş. a. în cele mai multe caşuri numai pe basa unoră misera-bile născociri. Ni se asigură, că omenii de prin jurulă Aiudului suntă cuprinşi de grăză, ba s’a întâmplată ună casă, ca nisce organe ale primăriei din Ai udă să maltra teze pe nisce cărăuşi in modulă celă mai brutală causându-le grele vul-nerări trupeşei; mediculă comitatului le-a dată unu „visum repertum“ cu termină de vindecare de câte 24 şi 48 de bre, pe când vulnerările erau aşa de grele încâtă nu se putău vindecă în timpă mai scurtă de 24 de c)ile. Judecătoria dela Aiudă a refusată de a primi acusa bieţiloră 6meni, aşa că au fostă siliţi a merge la Alba-Iulia, la tri-bunală, ca să ’şi caute dreptulă.
Acăsta este numai ună casă din o sută şi o miiă ce se petrecă (Jilnică în prejudiţiulă le-giloră esistente, câlcându-se dreptate, echitate şi legalitate. Tbte aceste abusuri de putere stri-gătdre la ceriă nu s’ar pută întâmpla, dăcă le-amă opune o acţiune de apărare solidară şi energică, dâcă toţi Românii cu carte şi-ar da mâna pentră apărarea ţăraniloră chinuiţi şi maltrataţi.
Lucrurile se îngrăşă şi la acăsta purtămă şi noi vina. Nu1 putemă opri, ce e dreptă, pe
procurorii maghiari d’a face perchisiţiuni pe la i sate, băgândă frică în ămeni. dăr putemă să să-rimă în ajutorulă ţăranului, când acesta se vede pe nedreptă hârţăită pe la tribunale şi maltratată.
Cumcâ suntemă a<Jl mai rău decâtă sub ab-solutismulă nemţescă, mai rău decâtă suntă Polonii sub guvernatorii moscoviţi, dovedesce ună altă casă întâmplată filele acestea în Alba-Iulia, unde se violăză şi secretulă scrisoriloră în modulă celă mai flagrantă.
Vomă reveni încă asupra acestui casă, dăr şi până atunci mereu vomă aduce aminte cona-ţionaliloră noştri, că numai prin energiă în luptă ne vomă pute câştigă respectulă adversariloră |şi numai aşa vomă pută feri poporulă română de mai rău.
UNIREA BULGARILOR#.
Din Filipopolă se telegrafiază dela 30 Septemvre următorele:
%
Prinţulă Alexandru continuă a lua măsuri energice spre a împedeca orice turburare a ordinei şi liniştei în Macedonia. Celă ce va încerca să trecă înarmată graniţa bulgară-macedonenâ său să agiteze între poporaţiu-nea dela graniţe în orice sensă pentru o mişcare în Ma-cadonia, se va judeca în termină de patru bre de cătrâ tribunalulă de răsboiu. Vechiulă preşedinte ală societă-I ţii macedonene din Sofia, Ryssoff, de astădată îşi unesce j silinţele cu ale principelui.
j Artileria sosită din Sofia plecă în posiţiunile sale | dela graniţă. Precum se vorbesce, în câteva 4^e cu voluntari cu tolă voră fi adunaţi la graniţele ţării aprăpe
180,000	de ămeni.
Dela 30 Septemvre se telegrafiază din Con-stantinopolă:
Situaţiunea în Macedonia inspiră mari îngrijiri; aci terenulă pare a fi fostă pregătită de multă timpă a-tâtă de cătrâ comitetele bulgare, câtă şi din causa antagonismului ce domnesce între diferitele rase, Grecia de multă timpă pare a’şi fi pregătită terenulă în această provinciă. Se aşteptă din momentă în momentă turbu-rări în acestă provinciă. Aci Turcia dispune de 17,000 omeni bine armaţi şi la nevoiă de câteva mii trupe neregulate; deşi trupele suntă forte bune, ele nu ară ajunge pentru a reprima o răscălă. Se crede că în curendă voră sosi nuoi trupe în Salonică şi că se voră întări garnisonele cele mai însemnate.
O telegramă dela 1 Octomvre din Sofia comunică :
Credinţă generală e că Turcia va trebui se se supună faptului îndeplinită; scirea despre întrunirea con-ferenţei a produsă o mare bucuriă între Bulgari. Cu tbte acestea se iau tote măsurile necesare pentru a se întâmpina orice eventuaităţî. Astădi au plecată ultimele regimente din Bulgaria de nordă în spre Rumelia unde voră sosi săptămâna viitâre. Voluntarii au fostă parte înregimentaţi, parte organisaţî in batalione regulate, cari se esercitează continuu; lipsa de arme şi de muniţii pentru ună aşa mare numără de omeni e viu simţită însă. Se aşteaptă pe Luni primulă transportă de arme şi de cartuşe.
Telegrame dela 1 Octomvre din Viena ra-portâză:
Neprimirea deputaţiunei bulgare de eătră Ţarulă se anunţase ceva prea de timpuriu, anume înainte de sosirea ei în Danemarca. S’ar putea însă confirma scirea. Neprimirea arată, ce adânci rane au produsă în Pe-tersburg nepredominarea şi nisuinţele de emancipare ale Bulgariloră şi că n’a dispărută oţărîrea în contra prinţului Alexandru. Este adevărată, că Ţarulă n’a răspunsă pănă acum la nici o telegramă ce i a trimisă principele. Dorinţele rusesci de deposedare a acestuia se voru sdrobi de resistenţa mai multor u puteri, mai alesu de-a Angliei,
care n’au nici ună motivă d’a dori o Bulgariă mare, cu o păpuşe rusâseă în frunte.
Cu privire la Serbia, în cercurile guvernamentale se aude esprimându-se mereu speranţa, câ ea va da ascultare representaţiloră puteriloră, der acâstă părere nu e împărtăşită de toţi în cercurile politice, şi mai multe împrejurări păru că împingă pe Milan la unu actu de a’si ajuta repede, mai alesă valurile ce se înalţă ale agi-taţiunei naţionale în Serbia' şi greutatea d’a suporta multă vreme starea de înarmare, care e întâmpinată cu cheltueli enorme.
Timpulă întrunirii ambasadoYiloră în Constanţinopolfi încă nu e fixată, dâr în curândă se voră întruni. Deliberările nu voră avâ caraeterulfl unei conferinţe, ambasadorii nu voră lua nici o decisiune, ci voră pregăti decisiunea puteriloră. Statele mici nu voră lup parte la deliberări. Caracteristică e scirea din Bucurescî, că prinţulă Don-dukoff-Korsakoff, actualulă comandantă ală Caucasului, va pleca în Bulgaria ca să conducă lucrările de* for-tificaţiune.
Din Petersburg se telegrafiază dela 1 Octomvre:
O serisore inspirată cătră „Pol Corr.‘*' ciice, că problema conferinţii ambasadoriloră în Constantinopolă ar fi compunerea unui compromisă care se pronunţe sancţionarea unirei Rumeliei ostice cu Bulgaria în âre care margini şi în conglăsuire cu Turcia. De aspiraţiu-nile Serbiei şi Greciei nu se va tine sernă la facerea compromisului, căci atunci ar urma o complectă modifieare a tractatului din Berlină. Celă mai importantă lucru ce are să se facă, este restabilirea liniştei şi ordinei publice în Macedonia şi Albania, pentru ca să se ia Serbiei şi Greciei orî-ce pretextă d’a se amesteca, fiindă acăsta singurulă periculă ală actualei situaţiunL
O telegramă dela 1 Octomvre din Belgradu comunincă.
0 scrisăre cătră »Pol. Cor.« constată, că t<5te partidele tării, atâtă cea progresistă, câtă şi cea liberală şi radicală consimtă deopotrivă în judecarea situaţiunii, ce s’a creată Serbiei, prin unirea bulgară, că ori ce luptă internă de partidă a încetată şi decisiunile regelui şi guvernului se aprobă cu cea mai mare bucuriă de toţi supuşii.
Cea dintâiu armată compusă din 100,000 de ămeni îşi va termina definitivă marşulă spre graniţă pănă la 8 Octomre; pentru mobilsarea altoră trupe s’au luată deja tote măsurile. Imprumntulă de răsboiu ce s’a făcută va fi de ajunsă pentru i6te trebuinţele mobilisării şi pentru o eventuală acţiune.
Din Atena se telegrafiază dela 1 Octomvre:
Dacă Europa va recunosce unirea bulgară, se pare
că Grecia va interveni cu putere armată. Trupele concentrate eu graniţă voră ajunge încurândă, fără reserve, numărulă de 23,000 de omeni. Guvernulă va propune • camerei mobilisarea duoră classe nouă de reservă. Ka-nari va lua comanda flotei. Delyannis a avută a<|i o kingă conferinţă cu representanţii puteriloră, cari l’au consiliată la o atitudine înteleptă.
Din Berlină se comunică dela 1 Octomvre, că ambasadorulă Austro-Ungariei, contele Szechenyi, a plecată la Friedrichsruhe; de asemenea se raportez;! din Copenhaga, că ministrulu de esterne rusă, Griers, a sosită acolo şi însoţită de amba-sadorulă rusă s’a dusă la Fredensborg.
Din Berlin se telegrafiază dela 1 Octomvre că minstrulă-preşedinte Brătianu a sosită acolo. După informatiunile ce le avemă noi, de resulta-tulă convorbirilorti sale în Viena fi Berlin aternă, dacă va merge său nu d. Bratianu la Ţarulă în Copenhaga.
Se 4i°e că d. Brătiană ar fi desaprobată ou hotărîre în Viena „irredentismulă română M şi ar fi declarată, că e opera agitaţiuniloră pan-slaviste, care urmărescă seopulă d’a înduşmâni pe Români şi Unguri şi astfelă d’a împedeca apropierea României, şi Austro-Ungariei.
O telegramă din Berlină dela 1 Octomvre comunică.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Nr. 211.
>Norddeutsche Allgemaine Zeitung", vorbindă de evenimentele din Rumelia orientală şi de agitaţiunea care domnesce în t6tă peninsula, laudă ftirte multă ati-titndinea dtimnă şi liniştită a României, atitudine care contrasttiză atâtă de multă cu acea din Serbia şi din Grecia.
SOIRILE PILEI.
Prinţulă de cortină Rudolfă va sosi în Gurghiu la 12 Octomvre.
—0—
Nobila văduvă Matilda de Irauschenfels, care s’a îmormentată a(Jl, a lăsată prin testamentă ca partea din avere, ce se cuvenia bărbatului ei, să se împartă fra-ţiloră acestuia ştiu moştenitoriloră loră; tir partea ei din avere, care se <pce că se ridică pănă la 100,000 fl., a testat’o comunei Braşovă în scopuri de bine-facere ca: ajuttire, stipendii şcolare de câte 300 fl. pe ană etc. la perstine din Braşovă fără deosebire de naţionalitate.
—0—
Insinuările nedemne şi tendenţitise din codiţa locală despre şcolarii români de aci au găsită rtisunetă în cti-dele , patriotice« din Pesta şi Cluşiu. Codiţa se ptite felicita de succesele obţinute pe o asemenea cale demnă de ună „Revolver-jouinal.*
—0—
Bugetulă comunei Braşovă s’a supusă la 18 Sep-temvre n. Comunităţii spre pertractare. După proectulă de bugetă se prevede înmulţirea dării comunale. Cu ttite acestea, din 200 de membri ai Comunităţii abia erau de faţă 16 membri afară de amploiaţii magistratului şi dintre 39 membri români abia erau doi. Se vede că pre câtă curgă câştigurile de rtiu pe atâta este indiferentismulă de mare şi pre atâtă de puţină ţină timenii la chemarea ce fi-au luată asupră-le. La pertractarea bugetului în generală a făcută d. Alexi propunerea, din motivă că la unele posturi erogaţiunile întrecă veniturile cu multe mii, sti se renapoeze proiectulă de bugetă magistratului spre esaminare şi întocmire economică. Propunerea acesta destulă de motivată puindu-se la votă a cădită, căci membrii administraţiunei erau în maioritate. Tristă de totă, că membrii români nu ţină mai multă stimă de bietulă poporă, care e îngropată pănă’n gâtă cu dările
—0—
Itină Thiesz, perceptorulă de dare ală oraşulu Braşovă, a fostă suspendată din postulă ştiu. Se (pce că n’ar fi manipulată corectă cu banii încasaţi. ţ)iarele unguresc! din Cluşiu susţină, că de 16 luni s’ar fi făcută arătare în contra lui. Vomă da desluşiri amtirunţite, după ce vomă afla resultatulă cercetării. Una însti aştep-tămă ca, dtică acusările suntă fundate, cercetarea sti se facă cu cea mai mare rigtire şi cu nepărtinire, pentru că suntă în jocă interesele unei poporaţiunl de 30 de mii de suflete.
—0—
Nici ună fabricantă de salamă din Sibiiu n’a fostă premiată la esposiţiunea din Pesta, deşi salamulă de Sibiiu e forte căutată, fiindă escelentă fabricată. Sti nu fiă aici o rtisbunare?
—0—
Averea comuneloră din comitatulti Torontalului după consemnarea oficiului comitatensă, încheiată acuma după o lucrare de ună ană de 4^e> este considerabilă scrie „Luminătorulă.“ Cele 226 comune ale comitatului posedă în averea imobilă 161,255 jugtire pămentă, din cari 21,955 jug. artitoră, 3224 jug. ftinaţiă, 102,984 jug. păşiunată, 27,331 rîpe, 936 pădure etc. Venitulă curată
se urcă la 429,342 fl. Preţulă loră represintă suma de 11 mili6ne 562.477 fl. Afară d’aceea, aceste comune mai poseda avere mobilă în preţă de 1 mii. 58,486 fl. şi regalie în prefă de 3 mii 379.380 fl. La olaltă deci o avere de 16 militine 344 fl. Din cari substragendu-se datoriile în sumă de 4 mii. 165 372 fl. rtimâne avere curată fn sumă de 11 mii. 834.972 fl. Averea cea mai mare o posede comuna Chieh;nda-mare, anume 1 mii. 481.562 fl.; apoi Becicherculă-mare, cu 1 mii 113.610 fl. Mai stirace suntă comunele din cerculă Banlacului cari d’abia au avere curată de 93,232 fl. Comunele cele mai avute suntă cele din cerculă Chichindei-mare şi comunele grăniţeresci.
—0—
Ni se scrie din Bucerdea vintisă (Transilvania) cu dala de 9 Septemvre: Anulă acesta va fi culesulă splendidă ; detireee struguri suntă ftirle buni şi frumoşi, cuantitatea peste mijlocă, cualitatea — după cum se prevede de acum — va fi escelentă. Onoraţii muşterii sti pofttiscă a cumptira câtă de multă mustă pe 4lua de 4/16 Octomvre 1885.
—0—
„Monitorulă oficială* din Bucurescî anunţă, că M. S. Regele a primită din partea M. S. Regelui Bel-giloră o scristire, prin care i notifică că a luată titlulă de Suverană ală Statului independentă ală Congului.
—0—
Ministerulă de finance română a trimisă şefiloră de vămi următtirele instrucţiuni priviltire la aplicarea tarifului autonomă: 1) Ca basă pentru perceperea taxeloru de esportă se voră lua declaraţiunile esportatoriloră. 2) Mărfurile naţionalisate prin plata vămei, dintr’o ţtiră cu care a încheiată România convenţiune comercială, se voră vămui de cătră vămile române după tarifulă convenţională. 3) Certificate de origine nu se voră cere dela mărfurile importate de călători în cantităţi mici prin graniţele române-ruse şi române-austro-ungare. Importatorii de mărfuri în cantităţi mari voră prescnta certificate de origine, eliberate de^câtră autorităţile locale ale locului de provenienţă seu de cătră autorităţile vamale ale ţtirii, din care se face esportulă. Ttite mărfurile importate cu drumulă de feră de cătră călători ce nu facă comerţă, voră fi considerate ca provenindă din ţtira în care a fostă eliberată recepisa de predare a bagagiului.
—0—
>Liberalulă« din Iaşi este informată, că ministerulă instrucţiunei publice din Viena a găsită bună şi a aprobată pentru şctilele secundare din Bucovina cartea de Eserciţii latine a d-lui G. C. Bou, profesoră la gimnasiulă *Alexandru-celă-bună* din Iaşi.
Afacerea convocării congresului bisericescă naţională gr. or. română.
„Luminâtorulău de Vineri, 20 Septemvre, comunică următdrea scire:
Referitoră la convocarea aşteptată a congresului bi-sericescă naţionalii gr. or. română amă primită din Budapesta, din isvoră sigură, încunosciinţare, cumcâ d. ministru Trefort, interpelată fiiindă în coridorulă dietală în actistă causă, a dechiarată francă %că guvernulă nu pote consimţi ca Românii si se adune în acestă timpă încurcată şi iritată;« şi d’odată ar fi dorită d. ministru, quasi apelândă la patnotismulă Româniloră, ca sti fiă răbdători pentru ore care timpă şi sti ţină şi denşii stimă de greutăţile situaţiunei.
RAPOKTULtJ	->
comitetului însărcinată cu înfiinţarea Reuniunei române de agricultură.
(Urmare şi fine.)
»Cu atât mai durertisă ne-a fostă însti surprinderea căşnnată prin amintitulă rescriptă ministerială, detireee motivulă invocată în acela, adecă punetuîă de vedere aii administraţiunei publice, după părerea ntistră nu sti pote lua în considerare. Uniculă motivă şi punctă de vedere ptite fi însuşi seopulă, care sti cuprinde în § 1 ală sta* tuteloră ntistre, adecă stăruinţa spre perfecţionarea agri-culturei în ttite ramurile sale. Avantagele reuniunilorS consistă în concentrarea mai multoră puteri spre ajungerea unui seopă, care nu se pote realisa prin puteri singuratice. Este coidentă deci, că cu câtă suntă mai numerose reuniunile, cu atâ'ă mai uşoră sti ptite ajunge însuşi seopulă.
,Restrângerea cuprinsă în punctuiăl ală amintitului rescriptă ministerială atâtă este de posibilă, încâtil dacă aceea se va susţinea şi mai departe întreprindere? intenţionată se va zădărnici. Restrânsă reuniunea ntistrS la teritorulă unui comitată numai, nici când nu va fi în stare a ’şî procura mijltice, cari suntă de neapărată trebuinţă spre realisarea grelei şi pondertisei probleme, cuprinse în § 1 ală statuteloră. Cu atâtă mai puţină va fi în stare comitatulă Sibiiului sti corespundă acestei chiă-mări, detireee o parte a acestui comitată fiindă regiune munttisă nu se ocupă cu agricultura, tir locuitorii lui de naţionalitate săstiscă aparţină aşa numitei reuniuni; „Siebenburgisch-Sâehsieher Landwirtschafts Verein.*
E lucru neesplicabilâ deci, pentruce sti nu se permită unei reuniuni a’şî câştiga membri şi din ţinuturile învecinate şi a se estinde pănă unde îşi va afla elementele de cari au trebuinţă pentru subsistinţa sa.
Altoră reuniuni analtige şi anume: reuniunei «.Sie-benburgisch-Săchsicher Landwirtschafts Verein“din locă „ Erdtilyigazdasăgi egylet“ din Cluşiu şi „Orszâgos gazdasâgi egylet‘ din Buda-Pesta li s’au permisii actista.
Totă de natura acesloră reuniuni este şi reuniune» proiectată de noi, ceea ce e şi garantată prin § 23 al# articuluiui de lege despre egala îndreptăţire a naţionalită-ţiloră. Precum amintitele reuniuni au seopulă de a propaga şi desvolta. sciinţele agricule între agricultorii ma* ghiari şi saşi, aşa şi seopulă reuniunei ntistre nu e altulfl decâtă a produce totă actista la agricultorii români. Prin urmare reuniunea ntistră este de a se clasifica între reuniunile scienţifice şi aslfelă se deosebesce de celea înfiinţate din punctă de vedere administrativă spre scopuri economice comitatense.
»Reuniuni agricole comitatense potă asista precum în comitatulă Sibiului, aşa şi în celelalte comitate, peste cari se va estinde reuniuuea proiectată de noi, ba reuninea ntistră le ptite numai folosi acelora. Drept# esemplu servescă în actistă privinţă reuniunile: »Orszâgos gazdasâgi egyesulet* şi , Siebenburgisch-Săehsicher Land-wirschafts-Verein», a căroră sferă de activitate încă se estinde asupra mai multoră ţinuturi şi comitate. Drept# aceea alâturândă aci statutele în 4 asemplare ne luăm# voiă a ruga cu ttită ontirea pe înaltulă ministeră de interne, ca luândă în considerare ttite aceste motive, sti bine-voitiscă a’şî modifica hotârîrea anteritiră şi îneâtă pri-vesce sfera de activitate a reuniunei proiectate a întări statutele în textulă loră originală.»
Actistă representaţiă însoţită de statutele modificate s’au substernută dto 15 Faurii 1884 inalttului ministeră, care a continuată a nu resolvi afacerea până la 27 Iunie
FOILETONtT.
Fragmente din cţiarulă lui Bartolomeu Szemere.
Naplom. SzâmQzes&seben irta Szemere Bertalan. Elso kotet.
Pest 1869. Kiadja Râth Mor.)
(Urmare.)
Pag. 93 (Martie 1850.) Dar portretulă lui Kossuth o sti-lă depingă.... elă de timpuriu s’a salvată şi deja mai nainte, atunci însti a perdută patria cu totulă. Lai Gorgey i-a dată dictatura, aceluia pe carele l’a numită, Fa descrisă şi 1’a mărturisită de trădătoră, şi în contra căruia a adunată armata. Şi pentru ce? pentru ca trădarea sti se liptiscă de numele lui Gorgey. (K) tistmodă s’a vtiijută mântuită. înaintea lumei, dar nu şi alui D*4eu! Gtirgey nu pentru aceea e trădătoră, pentru că a depusă armele la Şiria, elă prin faptele sale de mai nainte s’a făcută trădătoră. Actista e în privinţa acestorO doui ticueni, ce încă acuma nirae nu o înţelege.
Pag. 94. Nu de multă am protestată, că nu-mele-mî este subscrisă în aclulă, prin carele s’a dată dictatura lui Gtirgey, n’am numită pe nimeni, numai am motivată pentru ce n’am făcută şi pentruce n’aşă fi putută face, căci trădătorulă şi trădarea suntă legalisate (îegalizâltatott.)
Pag. 97. Lumea, presintele este ală Comedianţiloră, dintre cari este şi Kossuth unulă; dar nu e cu putinţă, ca pururea sti fiă totă aşa.
Pag. 100. Aci Szemere se plânge cu amară, că guvernulă austriacă nu permite soţiei sale, sti iasă la den-sulă (la Parisă) şi după aceea scrie: Pe copii lui Kossuth şi ai îngâmfatei sale femei (gogos) i-au trămisă austriaca mai ca şi în modă oficiosă, şi cu actista a făcută bucuriă'păriniţloră... Şi eu sti fiu înaintea loră mai pe-cătosă ca Kossuth? Soţia mea sti fiă mai vinovată ca aceea femeă? Şi pe soţia lui Alrnasy încă au lăsat’o sti vină la bărbată, deşi Almâsy a subscrisă detronarea, pentru care pe notarulă Szacsvay l’au spendurată.
Pag. 107. Casimir Battyany cu data 3 Iuliu 1850 îmi scrie între altele: dacă ne amă putti reînttiree în patriă, noi îndată amă avti douti dinastii, cari ară emula una cu alta prin cei duoi bărbaţi veştiţî cari le representă. Avemă noi casa lui Kossuth şi casa lui Perezel, cari acum locuescă aprtipe unulă de altulă, în vrăjmăşiă fu-ritisă, avendă fiecare partida sa. Ori şi câtă îi preţuescă şi onoreză pe acei bărbaţi, totuşi mti temă, dacă patria ntistră ar reînvia, ca nu cumva sti cadă a doua oră. Numai o modalitate amă avea spre mântuirea ei, aceea ca sti împrovisămă ună abisă vulcanică, ca şi care a trimisă providinţa vechiloră Romani în timpuri de periculă, şi apoi sti facemă ca în acela sti sară ambii noştri mari patrioţi, precum a sărită Decius. Estmodă judecă şi elă despre aceşti duoi timenî Comanda lui Perezel a fostă o mare nenorocire pentru patriă, dtir elă n’a perdută patria, cum a pardut’o Kossuth prin ambiţiunea, timiditatea şi imprudinţa sa.
Pag. 110. Hazman cu data 30 Sept. scie lui Szemere „că de celă ce a condusă causa ntistră cu atâta nenorocire, aici nimeni nu se ptite apropia; cu
cei din alaiulă ştiu vorbesce numai prin ordine de <ji; într’aceea nu vede amici, ci numai servitorii ştii; şi aici voesce a guverna, însti după formele şi principiele absolutismului. Cu Perzcel şi cu Mâszâros nu vorbesce, eştia î!ă privescă pe elă de bribtigă, tir elă pe ei.
Pag. 118. Aci Szemere vorbesce despre mtirtea lui Bem întâmplată la 9—10 Decemvre 1851 (în Aleppo.) apoi scrie: „Elă a fostu iubitulă lui Kossuth şi în urmă s’a convinsă, că Ungaria a căijută prin Kossuth şi că tiră ar cădea cu densulă. Aşa a scrisă aici la Paris#, Deja nici la Vidin nici la Şumla nu l’a visitată. £tă ce norocă are Kossuth I pere celă mai bună comandanţi), şi carele putea sti fiă cea mai mare autoritate în contra densului.
Pag. 132. Szemere face aci amintire despre un# anume Kozina, care a avută cunoscinţe cu Francisk Deâk, şi că acestă Kozina i-a spusă, că Deâk mai mult# vorbesce despre Kossuth şi are convingerea cum că am-biţiunei lui nemărginite şi inprudinţiei sate a căzută victimă patria. Actista o crede Deâk despre Kossuth.
Intre celelalte mi-a amintită Kozina, că i-a spus# Deâk, cumeă odată a venită la densulă la Pesta unfl Polonă, cu recomandaţiunî din partea democraţiloră poloni, ca sti se înfiinţeze o legiune polonă. Aşa vorbea cu Deâk, ca şi când şi acestuia i-ară fi cunoscute mai multe antecedinţe, despre car! însti elă n’avea cunoscinţă; dreptă aceea i-a răspunsă, că elă în actistă causă nu ptite sti facă nimică, ci va raporta causa în eonsiliulă ministerială şi o va comunica cu Kossuth. Atunci a observată polonulă, că elă a smintită numele, şi în focă de-a fi !a Kossuth, este aiurea, l^a prima ocasiune
Nr. 211.
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
;a. c. Intraceea resolvirea s’a urgată parte în scrisă, parte prin mijlocirea domniloră deputaţi români dieialî.
Durere! tâte în deşertă, căci sub datulă citată Nr. 2695 înalţii acelaşi a esmisă unii rescriptă de cu-prinsu'uî, ce urmâză :
• Universitatea comitatensă prin representaţiunea sa din 5 Martiu a. tr. Nr. 2695 au substernută aici statutele înfiinţatei »Reuniuni române de (agricultură* care le retrimisese pentru modificare şi întregire, precum şi re-presentaţiunea fundatoriloră,în care se r6gă ca să modi-difice disposiţiunile ordinaţiunei mele din|1883 Nr. 47018 referitore la restrîngerea sferei de activitate a reuniunei la teritorulă unui comitată, motivându-şî acâstă cerere cu aceea, că în ţâră esistă mai multe reuniuni cu teri-tdre mai mari decâtă ună comitată.
»Nicî reuniunea regnicolară, nici cea transilvană de agricultură nu se potă pune în paralelă cu reuniunea proiectată, căci pecând aceea îşi are de problemă re-presentarea intereseloră economice din ţâra întrâgă, reuniunea transilvană de agricultură îşî află teritoră largă pentru activitatea sa întru realisarea intereseloră econo-• mice ale comitateloră ardelene, cari în multe privinţe diferă de celea ale ţărei matre. Mai departe ambele reuniuni nu cunoscă nici o diferinţă de naţionalitate între economii din ţeră, respective din o parte de ţâră, prin urmare nici din ac&stă causă nu se potă pune în paralelă cu reuniunea proictată. «Este adevărată că aşa numita «Reuniune săsescă de agricultură* din Sibiiu îşi estinde activitatea numai asupra teritorului fostului Fund regia, dar deşi în multe privinţe trebue se-mi esprimă recunosciinţa mea faţă cu activitatea ei, totuşi nu rabdă îndoielă că şi dînsa împedecă multă înfiinţarea reuniu-niloră separate comitatense şi cu [acesta desvoltarea acelei representărî de interese economice, carea unică este mai corăspun4ăt6re, şi în parte chiar pentru scăderile, ce le-amă esperiată la activitatea acestei reuniuni îmi susţină disposiţiunile cuprinse în ordmaţiunea mea din anulă 1883 Nro 37018.“
Aestă rescriptă ministerială s’a comunicată în şedinţa ţinuta la 11 Augustă a. c.
Considerândă, că adunarea constituantă din 3 Sep-temve 1881 a însărcinată pe aeestă comitetă cu elaborarea de statute pentru o reuniune agricolă, din care s8 potă face parte Românii din ţâra întrâgă, comitetulă nu s’a ţinută competentă a se abate dela mandatulă pri mită şi fiindcă statutele n’au obţinută aprobarea mai înaltă, comitetulă s’a declarată de disolvată şi a dispusă ca libelulă în valâre de 866 fi. 04 cr. menită . pentru reuniunea de înfiinţată să se restitue insitutului de credită şi economii »Albina*, âr publiculă să fie informată pe cale Ziaristică prin o dare de semă:
Din espunerile precegente resultă că comitetulă a satisfăcută insărcinărei primite întreprintjândă toţi paşii necesari in scopulă înfiinţărei unei reuniuni atâtă de neapărată, durere! fără nici ună resultată.
Sibiiu, 10 Septemvre 1885.
La Însărcinarea comitetului
Iosifu Sţerca Şuluţu m. p. Bem. Comşa m. p.
INSCIINŢARE.
Cu ocasiunea adunărei generale a desp. I ală „Asociaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română,“ ce se va ţine Duminecă 29 Septemvre v. (11 Oct. n.) a. c. în comuna Codi ea se va arangia şi o mică esposiţiune de manufacturi şi producte agricole din acâstă comună precum şi ună
prân^ă comună între ospeţii ce voră binevoi a lua parte la adunarea în cestiune şi între poporenii noştri din Godlea.
La aeestă serbare sunîă invitaţi toţi amicii şi binevoitorii „Asoeiatiunei“ şi ai comunei nâstre. Cei ce voră binevoi a participă la prântjulă mai susă amintită, suntă rugaţi a se insinua pănă Joi 26 Septemvre v. seu la secretarulă despărţământului A. Bârseanu seu la subscrisul 0.
Codlea, 19 Septemvre v. 1885.
Iosifu Comcmescu, parochă. PROGRAMULtl
adunărei generale a desp. I ală „Asociaţiunei transilvane,“ ce se va ţine Duminecă 29 Septemvre v. (11 Oct. n.) în opidulă Codlea.
I.	Dela 8—10 a. m. serviciu divină şi parastasă pentru membrii şi bine-fâeătorii răposaţi ai „Asociaţiunei.u
II.	La 11 a. m. deschiderea adunărei generale a desp.
III.	Dela 11—12Va decurgerea adunărei, alegerea comitetului celui nou şi cetirea diserlaţiuniloră presentate.
IV.	121/a—lVa visitarea esposiţiei.
V.	Dela lVa—2 p. m. premiarea espunătoriloră meritaţi.
VI.	La orele 2 p. m. prântjă comună în restaura-ţiunea „Schwarzburg.“
Braşovă 20 Septemvre v. 1885.
Iosifu Comanescu,	Andreiu Bârseanu,
parochă în Codlea.	not. desp. 1. ală „Asociaţiunei.£<
NB. Prântjulă completă pentru o personă şi 1/a litru vină costă 90 cr. v. a.
SCIRÎ TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală «Gaz. Trans.*)
BUDAPFSTA, 3 Octomvre. — Congresulu agricultoriloru s’a întru nitu înainte de amecji, 80 de membri, între cari 90 din străinătate, mai aleşii din Francia, Svedia, Germania şi Austria. Preşedintele Alesandru Karoly deschi(jândă congresului apăru în mijloculti mulţii oră 6speţî şi fu bineventatu. Rath în numele capitalei, ăr Szechenyi în numele guvernului salută adunarea. Preşedinţii ai congresului fură aleşi: Ales. Ka-rolyi, Aurel Desewffy (Ungaria), comite Foucher de Careil (Francia), Zeidturtz (Austria), Wedell-malchen (Germania.) Decisiunile au fostu anunţate în limba ungară, germană, francesă. După aceea urmă discusiunea asupra crisei economice cu privire la concurenţa producţiunei cu productele transilvane. Ales. Karolyi a desvoltatu într’unu diseursă mai lungă părerile sale, în urma cărora a luată cuventulă referentulă Gaal.
NIŞU, 3 Octomvre. — Regele Milan în discursulă tronului, cu care a deschisă Scupcina, se pronunţă cu părere de rău asupra pasului întreprinsă de prinţulă Bulgariei, prin care trac-tatulă dela Berlină a suferită o grea lovitură. Guvernnlă Sârbiei trebue să facă totu posibilulă ca să se asig ureze garanţiile politice ale esistenţei Sârbiei. Scopulă Sârbiei este a se susţină stările de mai nainte său dăcă nu, de a se restabili echilibrulă în peninsula balcanică. Sârbia contăză pe patriotismulă poporaţiunei sale. Discursulă tronului a fostă primită cu entusiasmă.
COPENHAGA, 3 Octomvre. — Ţarulu şi Ţarina n’au vrută să primăscă în audienţă
deputaţiunea bulgară. Deputaţiunea a putută să se presente numai înaintea lui Giers. In urma acăsta a plecată dela Fridensborg.
ATENA, 3 Octomvre. — Ună meetingă MÎă loeuitoriloru insulei Creta a decisă de-a pretinde uniunea Cretei cu Grecia, îndată ce marile puteri voră recunăsce uniunea Bulgariei cu Rumelia orientală.
DIVERSE.
0 nenorocire în Stockholm. — Asupra nenorocirei întempiate la 23 1. c. sera în Stockholm cu ocasiunea unei producţiunî publice a renumitei cântăreţe svediane Nilsson se scrie următărele: Cântărâţa părăsise tocmai sala unde a dată ună concertă şi se reîntorsese a-casă la «Grand Hotel,* când zări că dinaintea otelulului se adunase o mulţime imensă do poporă cu scopă de ai face o ovaţiune. Ea eşi afară în balconă şi cântă câteva cântece poporale svediane cari fură salute cu aplause entusiastice. După ce ea se retrase în apavtamentele sale, mulţimea adunată dinaintea otelului începu a se împrăştia, cei mai mulţi luândă direcţiunea spre piaţa Carol XII. Din această piaţă veneau însă tocmai atunci alte nouă cete de ămenî în fuga mare, atraşi pe semne de scirea despre producţiunea publică a adoratei cântăreţe. La colţulă piaţei Carol XII înaintea casei lui Palmer se întâlniră cele două cete (cei ce veneau cu cei ce se duceau). Înaintea acestei case se aflau din causa unei reparaţiunî, mai multe grămezi de nisiptt şi materială de zidită. O femeiă se împedecă şi căiju pe o grămadă de nisipă şi peste ea alte 50 de persone se prăvăliră la momentă. Amâudouă cetele voiau să mârgă înainte şi era imposibilă de a putea fi reţinuţi. Ună strigăte îngrozitoră resuna în totă piaţa. Poliţişti călări răs-biră în massa compactă a omeniloră, ca săi facă să stea la ună locă, şi să dea ajutoră nenorociţiloră totă astfelă alţi poliţişti, 60 la numără*, se vîrîră spre acelă scopă, der în zadară. Ferestrile pivniţei casei iui Palmer fură sparte de mulţimea ce se îmbuldfia şi de poliţiştii, cari voiau să dea ajutoră nenorociţiloră, tră-gându-iîn pivniţe. Fiecare, care cădea josă, era perdută. In fine le succese poliţiştiloră de a face ordine şi a putea da ajutoră nenorociţiloră. Personele, cari cădu-serâ mai ânteiu, au fostă Înăbuşite seu călcate de cei cari cădeau preste ei. Mai toţi nenorociţii au fostă femei. Numărulă victimeloră nu se pote spune încă, fiindcă multe persone rănite au fostă transportate acasă de cunoscuţii şi rudele loră. Cei dintâiu morţi şi răniţi au fostă transportaţi în , Grand Hotel,* şi d’acolo duşi în spitaluri. Totă noptea de Mercurî spre Joi rătăciau persone numerdse desperate la loculă fatală pentru ca să-şi caute rudele; bărbaţii îşi căutau nevestele, mamele copii. Totă oraşulă e întristată. Desă de diminăţă se înşiră poporulă, ca să constate identitatea cadavrelorfl. Christina Nilson era desperată, când află nenorocirea; ea dete mai multe mii de crone celoră neconsolaţi de pierderea nenorocită şi voesce ea însăşi să pârte grijă de îngroparea celoră morţi. Două concerte, pe cari trebuia să le dea, le-a refusată fiindcă nu putea cânta de durere. Luni va da ună concertă în folosulă răniţiloră şi familiiloră acestora. Şi din partea casei regale s’a îngrijită pentru sortea celoră rămaşi.
Cursuiu pieţei Sraşovu
din 3 Octombre st. n. 1885,
Bancnote românescl . .	. . Cump. 8.74	Vend,	8.78
Argint românesc ....	. . * 8.60	>	8.70
Napoleon-d’orî		. . » 9.96	*	9.98
Lire tureescî		. . * 11.17	»	11.25
Imperiali		. . » 10.15		10.20
Galbeni			. . » 5.88	»	5.95
Scrisurile fonc. «Albina*	. . « 100.50	*	101.—
Ruble Rusesc!		. . « 122.—	»	123.—
Discontulă . . .	» 7—10 °/o pe	ană.	
Editoră: Iacobă Mureşianu. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
Deâk i-a amintită lui Kossuth, că a âmblată pe la dtasulQ ună Polonă, şi că acea causă ar fi mai consultă a o subşterne consiliului ministerială; Kossuth la aceste s’a sămţită cam atinsă şi declinândă dela lucru, cam supăraţii numai atâta i-a răspunsă, că nu e de lipsă căci deja acea causă e finită. Cu ună cuvântă acela a fostă ună cotnisară polonă, şi Kossuth, ai cărui paşi erau su-praveghiaţî dela Viena, chiară atunci făcea astfelă de legături, când de altă parte solicita venirea regelui la Budapesta. Naturalminte că regele n’a venită la acelă locă, unde ună membru ală ministerului conspiră cu străinii.
Pagina 136. Szemere vorbindă despre priinrea lui Kossuth în Anglia, Francia şi America, 4>ce: De locă nui i*a fostă spre stricăciune, c-ă prin secretarulă său s’a ti-tulatft ,(Escelenţă şi guvernatoră“ că în Marsilia a păşită ca programă democratică, âr în Anglia pe regina a pro-clamat’o ca pe principiulă libertăţii. La tăie popârele, ta t6te provinciele, acelă principiu, carele acolo la maio-ritate era populară.
Dreptă că parele imparţiale şi cu judecată l’au botezată de Cameleon, de iesuită şi de nnulă ce ’şî în-tdree mantaua după vântă, căci nu e aşa de lesne a face nebună o lume, ca pe ună poporă, pe maghiară, a cărui inteligenţă pănă acum l’a cruţată, ca se evite ruptura. Nu se pote negă, ca comediantă mai isteţă şi mai norocosă, decâtă dânsulă nu vei afla, pentru că însă i-a * goccesă, a-şi spori faima, nu va sci produce nici ună re-raltată practică, timpulă va dovedi. S’a introdusă în consiliulă municipala ală Londrei cu pompă sărbătorâscă. ista a dată tonulă, ca şi celelalte oraşe să’lă învite.
i
L’au chiămată şi lucrătorii Chartisti de Londra, der cu ! aceştia a păţit’o. La ce apucătură de scăpare a recursă? | Cumcă cu timpulă lui dispune ună comitetă, că elă nu-I ir ai învitaţiunea autoritâţiloră o primesce ş. a. ş. a.
‘ pentru aceea însă a primită şi învitaţiunea particulari-jloră dela Manchester, âr Chartistii s’au supărată pe dân-| sulă, căci i-au cunoscută făţărnicia.
1 După acestea spune Szemere, că la ovaţiunile en-j glese abia au participată 4—5 membri parlamentari, der jşi aceştia se grăbiră a se da la o p^rte, şi că emigraţi-unea ungurâscâ a sperată că Kossuth din călătoriile sale va aduna 4—8 milione franci.
Pag. 139. (Noemvre 1851) Kossuth luna acesta a călătorită la America. In două rânduri s’a adunată emi-] graţiunea la elă, ambe dăţile a primit’o ca ună domni-toră, şi s’a dechiarată cu amândouă oeasiunile, că el este chiâmată de provedmţa divină spre eliberarea Ungariei, dreptă aceea cede acestei ohiărnărî şi dela acela, carele ţine la elă, pretinde obedienţă necondiţiunată; pe acela, care este contra lui, îlă va sdobi, sâu va fi elă sdrobită de elă; că opinunea fiecăruia o va asculta bueurosă, dar cu nimeni nu va comunica ce voiesce să facă; pretinde dela ori-cine încredere nemărginită — ca fă-cându-şî cunoscinţa artei bellice în Asia, şi comanda supremă încă o va păstră pentru sine; că din banii ce’i va aduna numai acelora va da, cari voră ascultă de elă, căci nu e nebună să ajutore pe contrarii sci; că e gata a face tote pentru patriă, numai una nu, ca adecă să-i fiâ rege; de şi unulă ca acela, carele pentru esemplu, adunândă o armată mare şi vre o 10 milione de franci, ar asigura ăstmodO Independenţa Ungariei, ar meritu să
fiâ recunoscută de rege (este de observată, că Kossuth şi credincioşii lui credeau pe deplină, că elă va aduna
4ece milione de franci).
Estmodă a grăită elă; o parte a emigranţiloră s’a minunată de aceste pretenţiunî dictatorice eră altă parte s’a bucurată; — mie mi-a trimis’o Htajnik acesstă vorbire, ca o adeverinţă despre modesta procedere a iui Kossuth.
Prin urmare elă pretinde dictatură, eu putere nemărginită; pretinde omnipotenţa politică şi militară; pretinde supunere 6rbă cunâscerea planului păstrându-o ca secretă pentru sine; adună bani în numele patriei, dar din aceia nu dă patriotului, dâcă acesta nu-i promite dânsului supunere, şi în urmă pune de condiţiâ aceea ce dă dreptă la regalitate. . . Primirile anglese l’a călmă-cită deplină. A vorbită, a âmblată şi s’a gerată ca Sau-verană. şi nu şi-a adusă aminte ce slăbănogă a fostă în minutele periculului, ci pe sine s’a presentată ca pe uniculă erou, răpindă ăstraodă bietului poporă magihiară şi trista-i gloriă.
Am cugetată în mine, mai consultă este să îne-cămă greţa morală ce ne apucă faţă de astfelă de conduită, şi să ne folosimă de norocuiă ce-lă urmăresce. Dar decă elă se gereză ca dictatoră şi ca suveranulă emigraţiunei, prea se va încrede, deci ar trebui se i se pună în gură frânele morale, ce s’ar pută efeptui aşa, decă autorităţile ară face" contra lui paşi cumpănitori.
(Va urma).
Nr. 211.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
OonvJâ la berea da Vie&&
din 2 Octombre st. n. 1885,
Rentă de aurii 4% . , . 97 30 Rentă de h&rtiă 5°/0 • • 90.35 Imprumutultt căilorii ferate
ungare................118,60
Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) . . . 96 70 Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) .... 125 Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 109 — Bonuri rurale ungare . . 102.25 Bonuri cu cl. de sortare IC 1.2 b Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă..................102.25
Bonuri cu d. de sortarelOl 50 Bonuri rurale transilvane 101.25
102.-
(Schimbare de locală. I
Subscrisultl facti cu stimă cunoscută onoratului publică că
Localulu meu de friseur şi de parfumeriâ l’amă mutată în
Nr. 486.
Mulţumindă pentru încrederea ce mi s’a dată pănă acuma rogă pe onoraţii mei muşterii ca s6 mS onoreze cu clientela d-loră şi în localulă cel nou.
Cu distinsă stimă
Franciscă Kropacsy.
Bonuri croato-slavone Despăgubire p. dijma de
vină ung............... 97 75
Imprumutulă cu premiu
ung....................117 50
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 120 80 Renta de liartiă austriacă 81 75 ţ r.^^ /■. /■/r.	4 flfi i*/~w
Renta de arg. austr. . .	82,40 '	t UI HUI fl
Renta de aură austr. . . 109 40 (
Losurile din 1860	. . . 139 —
Acţiunile bănceî austro-
ungare................. 858 —
Act. bănceî de credită ung. 282.25 Act. bănceî de credită austr. 280.70 Argintulă —. — Galbinl
împărătesei............ 5 97
Napoleon-d’orî...........10.01
Mărci 100 împ. germ. . . 61.90 |
Londra 10 Livres sterlinge 125.90 î
Subscrisulă cu totă onorea se re comandă onoratului publică ca
Constructorii şi aoordatoră de clavire (piand).
Esecută reparaturi spre cea mai mare mulţămire a onor. publică.
De aceea se rogă de binevoitorul şi numerosulă concursă.
Caroln Lorenz.
)	constructoru şi acordatoru de clavire.
j Uliţa Vămii (Kiostergasse) Nr. 14 clin Braşovu-vechiu,
Adeverulu învinge!
Am cumpărată intriga provisiune dela o renumită fabrică de straie şi pături de cai cu jumătate din preţulă regulată, şi de aceea vândă câtă va dura acâsta provisiune
gşgflr- Numai ou fl. 1.75
bucata din cele mai mari, grose, late şi forte durabile
Păţim de cai
Aceste pături suntu 190 centimetri lungi şi 130 centimetri late, cu bordure (chenare) colorate şi de grosimea unei scânduri, de aceea adevărată durabile.
Aceste pături se află în două cualităţi şi costă I-a cualitate, fdrte fine fl. 1.95, cualitetea II. 1.75.
Trimiterea cu bani gata, său rambursă. Aceste pături se espe-dâză (jilnică în t6te părţile lumii, şi pretutindenea făcu unu efectă estra-ordinară, de vreme ce se potă întrebuinţa şi ca plapomă de pată şi cari mai înainte au costată mai multă ca îndoită.
Mai departe se află în deposită:
500 duz. PĂTURI PENTRU BIRJARI de colore galbenă
cu 6 vărgî şi bordure diferită colorate, complecte, mar!, fdrte fine numai â 2 fl. 60 cr.: bucata- Pentru proprietari de birjî cu deosebire recomandabile. Asemenea se găsesce la mine:
Plapome de mătase,
din cea mai fină mătase-Bouret, în colorile cele mai pompdse: roşii, al-bastru-galbene, verclî, portucalii, vărgate, destulă de lungi şi late pentru patu celă mai mare, bucata 3 fl. 75, perechea numai 7 fl.
Scrisori de mulţămire şi cu comande dela persdne de încredere stau cu sutele în biroulă meu spre convingere, şi-mi permită a publica unele din tr’aceste.
Bachmaning, posta Lambach, 15 luniu 1885.
D-lui I. H. Rabinowicz, Viena.
De vreme ce cu acele două trimiteri de mai nainte m’amă mulţămită fărte, Vfi rogă ca să-mi mai trimiteţi încă 20 bucăţi pături de cai, şi adecă 8 bucăţi din I-a cualitate şi 12 bucăţi din a Il-a cualitate Vă rogă însă a observa, ca totă câte două bucăţi să fie cu bordurile la felă	Cu stimă
Franciscu Biener, birtaşă.
D-lui I. H. Rabinowicz, Viena.
Comandeză prin tr.acesta 150 bucăţi pături de cai, 190 centimetri lungi, 130 centimetri late, precum le-amă avută în preţulă de 1 fl. 75 cr., cu bani gata şi sunteţi rogată pentru grabnică espedare.
Presidiulă-comunală St. Pol ten, în 6 Augustă 1885.
pentru primară: Consiliulâ-comunală,
Troppau 17 Iuniu 1885.
D-lui I. H. Rabinowicz, Viena.
Posedândă pătura trimisă ca mostră, Vă rugămă a ne trimite promptă 60 bucăţi în tocmai după calitatea aceştia, şi aşteptâudă factura semnămă.
Societatea pe acţii de rafinăriă de zaharu din Troppau I. de iutrzenka.
D-lui I. H. Rabinoivicz, Viena.
Stimata D-V6stră trimitere primită, comandeză prin tr’acesta încă 30 bucăţi pături de cai de aceeaşi cualitate, ca cele dânteiu cu bordure roşii, galbine şi albastre. Preţulă păturiloră s’afla aci alăturată.
pentru Administraţia bunuriloru Lovasz-Patona: Petying I.
L. Petona, Ungaria 8 Aprilă 1885.
FERIŢI-V*! De 6rece am luată asupră-mi, vânzarea a aces-toră pături, nu este nimeni altulă în stare a lifera pături de cai în acâstă mărime şi cualitate cu acestă preţă de batjocură, de aceea este de a se feai de anunciurile înşelătdre imitate.
<*-6}	ADRESA:
Wieu, III., Hintere Zollamtsstrasse 9.
Reîntorşî din călătoria ce amu întreprins-o la Viena pentru j cumpărare, ne luămă permisiunea de a face cunoscută onoratului j publică, curncă
NE-AMU ASORTATU MAGAS1NULU NOSTRU
câtă se pote de bine, atâtă cu t6te categoriile de
MARFĂ DE MODĂ pentru DAME şi BĂRBAŢI,
câtă şi cu iote felurile de Olandă, de pândă de inii şi pâneţături de masă eschisivu din fabrica
Regerihardt & Rajmann şi Richter,
precum şi cu.
-^eeCHIFONE şi CHIRTINGURÎ
în tdte lăţimile şi calităţile posibile, product» veritabilii de Schroll. T6te aceste mărfuri se potă vedâ în orice (ji, cu care ocasiune promitemă serviciulă nostru celă mai prevenitoră.
Pe lângă aceste mărfuri mai avemu şi linii mare asor-timentă de rute gata pentru dame şl bărbaţi şi la trebuinţă le putemă confecţiona după comandă.
In fine recomandămă depositulu fabricei de articule veritabile de lână sistemulă Prof. Dr. Gusta v Xâger pentru domul, domne şi eopii cu preţurile originale ale fabricei.
Cu totă stima
31. tfr L. Lâszlo,
Oi
szlo.
• ■••iiîii'i i 'ir... i.lj ■ • • t • .T..r.iimmîiii| I
#
•
m
m
m
m
#
#
#
•
m
m
m
•
||
Cassa de schimbQ a băncei comerciale	ung. pestane §
ÎN BUDAPESTA	|
(Fondată la 1842 cu unu capitală pe acţii de 5,000,000)	|.
emite
SCRISURI ÎN RATE	j
în înţelesulă artieulului de lege XXXI din anulă 1883 pentru iote losurile I notate în foia oficiosă a cursurilorQ din Budapesta în părţi parţiale convenabile, f Reprezentată prin Banca şi Cassa de schimbă a domnului Frlderlc | Orendi în Braşovă.	|
Cumpărarea losuriloră cu plăţi în rate se recomandă în presentă, din I causa cursuriloră eftine.	*
Pentru tragerea losuriloră la 15 Octomvre recomandă
-^PBOMESSE =
de losurî de creditulă fonciară numai 1 fl. 50 cr.
Câstigulă principală este de 50,000 etc.
Losuri d’ale exposiţiunei din Budapesta A 1 fl.
11 bucăţi mimai IO fl.
Tragerea	la 31	Octomvre	1885.	§1
Câştigulă	principală de 100.000 fl. alte câştiguri de 20,000, 10,000,	5000, |
4000, 3000, 2500, 2000, 1500, 10 â 1000 fl. la ună locă 4000 de câştiguri, |
Frideric Orendi	f
Strada Teatrului, 94.	1
se potă căpăta în Cassa de sclfmbă a lui
••eseeeeeeeeeseessesseseseesei
Ma iitarirfi şi i
Anunciuri în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. — Pentru inserţiuni şi reclame pagina a III linia â fl. — er 10.
Pentru repeţiri se aedrdă următdrele rabate:
cr. I
Pentru	repeţiri de 3— 4	ori			. 10ţ
n	.. » 5— 8	ii	.....	. 15'i
u	„ „ 9-11	17			. 20t
11	„ „ 12-15	11	. ....	. 80j
w	„ „ 16-20	17			. 40-ţ
Dela 20 de repeţiri în susă Pentru anunciuri ce se publică			pe mai multe luni se	. 501 facil in-
voiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susă.
Tipografia ALEXI, Braşovă.