BEI) ACŢIUNEA ŞI A imiN INTRAŢII! NE A: BRAŞOVtJ, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA** IESE ÎN FIECARE ţ>I. Pe unâ anâ 12 fior., pe ş6se luai 6 fior., pe trei luai 3 fior. România şi străinătate: Pe anti 40 ir., pe şăse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULU XLVIII. S£ PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUN01UR1LE: O seriă garmondti 6 cr. şi timbru 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare 8orl«orî nefranoate nu ae prin — Hanuaorlpte nu ae retrimită. N& 210 Sâmbătă 21 Septemvre (3 Octomvre). 1885. Nou abonamentu la „ Gazeta Transilvaniei“. Cu I Octomvre st. v. 1885 se începe untt nou abonameutA, la care învitămă pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre. Pretulă Abonamentului: } Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 fl. ,, şese ,, 6 ,, „ unu anu 12 „ Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 franci „ şâse „ 20 „ „ unu anu 40 „ Rugâmă pe domnii abonenţî, ca să bine-voiască a-şl reînoi de cu vreme abonamentulti, ca să nn se întrerupă espediţinnea (fiarului. Domnii ce se voră abona din nou să binevoăscă a arăta şi posta ultimă. ^ «Administraţiunea »Gazetei Transilvaniei». Braşovtl, 20 Septemvre 1885. Vânătârea după proclamaţiile pretinsei „Irre-dente,w pornită din partea autorităţilor!! administrative maghiare în t<5tâ ţâra, încă nu s’a terminată. Ea ne oferă aci nisce momente comice, aci tragice şi aceslă tragi-comediă pare că nu va mai avâ sfârşiţii. Acestă vănâtore ne amintesce anecdota cu cei şâpte şvabi, cari au^indu, că a întratu unu iepure în una dintre viile loru, s’au înarmată cu furce, ţSpdie, securi şi topdre şi au pornită să’lu prăpâdâscă. Ca totdâuna parele maghiare au făcută şi de astădată totă ce le-a stată în putinţă, ca să alarmeze lumea şi se facă pe cetitorii loră să crâdă, că patria este în periculă şi că preoţii şi dascălii români suntă acei 6meni fără de lege cari voră să o arunce în aeră cu dinamită. Pe ei dâr băeţi, cu furci şi cu topdre, uci-deţii. Forţa brutală şi terorismulă crudă pre- tinde o jertfă şi bieţii preoţi şi învăţători de pe la sate români li suntă la îndemână, ca să fiă sacrificaţi idolului, căruia i se închină micii tirani ai epocei de faţă. E durerosă dâr e fptă, că nu esistă Maghiară ,,adevărată patriotămai alesă în Transilvania, care să ’şi p6tâ lua în ticnă dejunulă d^câ nu ra ceti mai înainte în „Ellenzâku său în „Polgârw, său în vr’o altă f6iă a propagandei culturei moderne maghiare, că a fostă închisă cutare preotă, dascălă său advocată română său celă puţină c’a fostă trasă în cercetare. De aici vine, că spre a mulţumi pe „numeroşii“ loră cititori, eari le îmbulzescă aşa de tare încâtă fără subvenţii dela guvernă’nu potă esistă, fiarele din Cluşiu născocescă 4ihiicti cele absurde şi neruşinate sciri de sensaţiune în contra Româ-niloră. Astfelă au lăţită vestea, că nu mai puţină ca 14 preoţi români ar fi fostă duşi — şi încă unii din ei „în lanţuria — la Târgulu-Murăşu-lui. ţfis’amu că asemeni scornituri suntă delicateţe pentru patrioţii şoviniştî, dâr nouă Româ-niloră ne causeză cea mai mare durere când le eetimă şi vă4endă nenorocita pornire mulţi dintre noi suntă aplecaţi a le da mai multă său mai puţină cre4ământu. Din causa acâsta amă luată informaţiuni, ca să putemă restabili adevărulu şi spiritele multă agitate şi amărîte ale conaţionalilor!! noştri să se mai linişţâscă. In urma acestoră informaţiuni suntemă în porţiune a constată că este o miserabilă scornitnră scirea, că 14 preoţi români ară fi fostă târîţi înaintea tribunalului. Faptă e că numai doi indivizi pin Sebeşul!! să-sescă au fostă arestaţi din causa memoratei proclamaţii, fiindă acusaţi că ară fi împărtăşită a-câstă proclamaţiă şi altora. Preotulă din Heningă (comitatulă Alba-Iulia) a fostă pusă pe picioră liberă, după ce s’a constatată nevinovăţia lui; în săptămâna acâsta a mai fostă însă ascultată odată de tribunalulă din Alba-Iulia. Pentru ce, nu scimă. Atâta e totă. Câtă pentru perchisiţiuni ele să urmâză pe la sate şi oraşe însă nu producă altă resultată decâtă celă ce se p6te aştepta dela o asemenea terorisare şi şicanare a poporului fără de nici ună temeiu valabilă. Acum nici sântele lăcaşuri nu suntă cruţate de agenţii plătiţi şi benevoli ai celoră dela putere. Nici bisericele nu mai suntă scutite de tristele urmări ale agitaţiunei ce a fostă pornită în contra Româniloră. Ne d<5re, însă cu t6te astea nu putemă să nu dămă vină şi conducâtoriloră români, preoţi şi mireni, că prin purtarea loră lipsită de energia cuvenită şi prin neînţelegerile dintre ei, dan numai nutremântă fataleloru porniri duşmănâse. Când vomă înţelege odată, că numai ce-lu ce cu bărbăţiă se luptă pentru dreptulă său p<5te pretinde a fi respectată ? UNIREA BULGARILOR^. Telegrame dela 30 Septemvre din Vina comunică următârele: Ministrulă-preşedinte Brătianu a plecată la Berlin unde va sta două 4ile, de acolo se va întărce prin Viena în ţără. După o declaraţiune publicată în »Pol. Corr.“ şi care pare a isvorî din cerculă guvernului sârbescă, după limbagiulă diplomaţiei şi pressei sârbesci, precum şi după seirile ce sosescă din Belgrad, trebue să credemă, că Serbia este decisă a întră în acţiune. Scupcina va vota starea de asediu, dreptulă marţială şi creditele tre-buinciăse, va învesti pe regele cu tote puterile necesare. Atitudinea Muntenegrului e învăluită în misteră, pănă acum nu s’a făcută din Cetinje nicî ună pasă diplomatică. Der după rapărtele demne de credinţă, se desfăşură în tâtă liniştea o mare activitate militară. După cum se spune, 18,000 de omeni stau gata de drumă. Din Belgrad se telegrafiază cu data 30 Septemvre următârele: Din Prepolatz, la graniţa sârbescă cătră Serbia vechiă, se anunţă, că de doul $ile se auăă bubuituri de tunuri din direcţiunea Pristinei şi Djakovicei. S’a împrăştiată sgomotulă, că suntă lupte cumplite între trupele lui Veissel-paşa şi între ArnăuţI în munţii Goleşî spre sudă-vestă de Pristina. Veissel-paşa caută să resta-bilescă legătura între Pristina şi Sjenica pe de o parte, şi între Pristina şi Prizrend de altă parte. Se vorbesce, că în Rumelia ară fi pătrunsă başi-buzuci turcesc! devastândă şi incendiândă şăse sate. Din causa acesta domnesce mare panică în principatulă Bulgariei. Cu privire la puterile militare turcesc! din Serbia vechiă, omeni cunoscători ai referinţeloră asigură, că Pârta n’ar pută opune unei Intrări a trupeloră serbesci mai multă c« 10—12,000 de âmenî, deârece nu dispune de mai multe trupe şi o parte din ele suntă ocupate în luptele cu Albanezii. Trupe serbesci se trimită continuu la graniţă. Transportulă călătoriloră e cu totulă întreruptă. De mâne încolo se voră trimite în t6tă tjiua 3000 de 6meni, aşa că în 10 4^e mobilisarea se va fini. Linia Nişă-Vranja se va deschide peste câte-va 4ile. Trupele se transportă atuncea pănă la 70 chilometri dela Nişă. Cu data 30 Septemvre se telegrafiază următârele din Londra: „Times“ anunţă, că Austro- Ungaria va propune la conferinţă, ca Serbia se fiă despăgubită pentru unirea celoră două Bulgarii. Bulgaria va fi invitată, cum se prevede, să cedeze Serbiei acelă teritoră, prin care Serbia ’şî-ar muta graniţa ostică spre sudă de Vidin. Din Nişă se telegrafiază dela 30 Septemvre. Regele Milan a sosită cu trenă separată, însoţită fiindă de ministru-preşedinte şi de ministru de răsboiu, în sunetulă clopotetoră şi bubuitulă tunuriloră. Autorităţile, miniştrii deja sosiţi, funcţionarii, corpulă oficerescă, membrii Scupcinei, o deputaţiune a oraşului şi deputa-ţiunî din tote comunele ţării salutară pe regele entu-siastică. O telegramă dela 30 Septemvre din Alena comunică: Camera s’a convocată pe 4iua de 17 Octomvre. Cele dintăiu trupe au sosită la graniţă. Demonstraţiunile patriotice continuă. Colonia macedonenă a organisată o falangă. Cretenii intenţion&ză se pvoclame unirea cu Grecia, d6că status quo în Orientă s’ar schimba. Scirea că ar esistă o înţelegere între Grecia şi Serbia nu are temeiu, şi încă şi mai puţină temeiu cu privinţă la România. „Pol. Corr.“ e informată din Londra, că guvernulă italiană a declarată cabinetului din Londra şi probabilă şi cabineteloră celorlalte mari puteri, că guvernulă ilaliană doresce menţinerea statului quo creată prin tractatulă dela Berlină, dar că înainte de t<5te doresce, ca crisa isbuc-nită în Orientă să se termine fără conflagraţiune şi fără vărsare de sânge. Din Petersburg să telegrafiază dela 30 Septemvre : După rapărtele cele mai nouă din Copenhaga, Ţa-rulă numai atunci îşi va scurta şederea sa acolo, când evenimentele din peninsula balcanică voră provoca 0 conplicaţiune neaşteptată. La începută voia să plece imediată în reşedinţa sa, dar apoi renunţă a face acestă pasă, ca nu cumva să agite prin acăsta spiritele şi să 1 se dea o altă însemnătate. O telegramă din Constantinopolă dela 30 Septemvre comunică: După o scire a »Pol. Cor.«, generalulă prusiană Goltz-paşa, care se află în serviciulă turcercă, a avută la 22 Septempre o audienţă de aprăpe cinci 6re la Sul-tanulă, în care s’au supusă unei amărunţite cercetări evenimentele din Rumelia ostică din punctulă de vedere militară. La finele audienţei, Sultanulă a îndemnată pe generalulă Goltz să renunţe la hotărîrea sa d’a părăsi serviciulă turcescă. Acesta să fi promisă, că pentru durata înourcăliloră actuale îsî va păstra funcţiunile sale, dar refusâ d’a reînoi contractulă. MIŞCĂRI DE TRUPE IN TURCIA. Din Adrianopolă se scrie cătră ,Neue fr. Presse,« că la 18 c. ora 5 diminăţa ună trenă militară porni spre graniţa de nordă transportândă 500 âmenî din ală 9 regimentă de infanteriă, 40 cai, 2 tunuri şi 20 che-s6ne cu muniţiune de răsboiu, in urma unui ordină ală guvernatorului generală Hagi Izzed-paşa. Comandantulă Mehemed-paşa înpinse aceste trupe pănă la ală 37 klm. ală liniei ferate, adecă la 3 klm. depărtare de graniţă, care se bifurcă cu linia ferată la 40 klm. Trupele bulgare din Rumelia se află aşedate la ală 38 klm., prin urmare deja pe teritorulu turcescă şi în posiţiunl bine întărite. Efectivulă trupeloră bulgare-rumeliote din aceste posiţiunl se urcă la 4000 âmenî, fără tunuri. Afară de Nr. 210. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. trupele turcescî menţionate mai susfi şi sosite astădî la alţi 37. klm., unde şi Mehemed-paşa îşi are cartierulă său generală, adică la staţia »Mustafa-paşa«, Turcia mai are 50, de 6menî cavaleriă (detaşaţi pe ambele flancuri), 5000 înfanteriă şi 1/2 bateriă sub comanda Lt. colonelului Aarif-bei. In llaskioî s’ară fi aflându 15—16,000 6rnenî din armata bugară rumeliotă. Acestea bivoeheză sub corturi ocupândă o posiţiune 3 klm. lungime. Erî sosi unii adjutanţii ală Sultanului. După o conferinţă secretă cu guvernatorulii generală, elă se în-torse astăzi diminâţa iarăşi la Constantinopoîă. P’aci se vorbesce, că Sir Drummond Wolff a promisă Turciei ună sprijină bănescă din partea guvernului engîesă, cu tote că Turcia nu pare a sta aşa rău cu finanţele, celă puţină acuma, de6rece, cu ocasia sărbătoriloră Bairamului, ea a plătită solda oficeriloră şi trupei pană la Augustă inclusivă. Furnisoriloră armatei le-a ordonată a transporta pâne, orză şi carne la Mustafa-paşa. In tabăra turcescă se vorbesee, că din partea Rumelioţiloră ună oficer rusă a stricată cu dinamită podulă de feră de 40 mtr. lungime. Se mai 4ice că în curendă voră mai sosi aci din Constantinopoîă 12 tabore (batalione) înfanteriă sub comanda gaziului Muktar-paşa. SOIRILE PILEI. Sub titlulă »Insultarea steagului« se raportăză din Orăştia faimosului »Ellenzek«, că cu ocasiunea serbării pompieriloră, 27 Septemvre n., şefulă acestora S. Popă a salutată pe ăspeţî în limba română şi că pe arculă de triumfă a fostă aşezată, pe lângă steagulă ungurescu, şi celă română şi săsescă. Aceste două din urmă au fostă înlăturate din ordinală viceşpanului, din care causă E. Malass dete josă şi pe celă ungurescă. Intr’ade vără, mare cutezanţă din partea viceşpanului să insulte cele două steaguri. —0— Ună corespondentă ală aceleiaşi foi susţine, că acelă Română, care a omorîtă în 1848 pe Petofi, se numesce Lăpădatu şi locuesce în Haşfalău. Ce mai nostimadă! —0— Mare indignaţiune pe »Ellenzek«, că comisiunea pentru lotăria esposiţiunei afişeză în oraşele maghiare placate germane. Cu totă supărarea, dar n’ai ce’i face, dacă limba maghiară nu e universală. Şi apoi iată că Valpjuk i-a apucată înainte. —0— Şi încă o grozăviă. Cine a mai aurită, ca depu-tatulă Arthur Probsstner să cuteze a deschide ca preşedinte adunarea generală a societăţii mineriloră din Ungaria de susă, ţinută la 22 Septemvre n. în Iglau din Zips, printr’ună discursă germană! In urma atâtoră supărări şi grazăvii nu’i mirare, că sermanulă „Ellenzăk* * publică atâtea neghiobii. —0— Cei dela »Ellenzek« nu numai că totdeuna suntă >binett Informaţi, dar suntă şi geografi »vestiţi*. După ei, Porceşti este Boiţa şi se află lângă Deva. Ministrulă-ordonanţă le-ar pute da »medalia benemerenti*, —0— Ni se scrie, că în Septemvre v. in Şiclău a fostă alegere de capelană. D. Grigoriu Mlădiu a obţinuţă 150 voturi din 200. La alegere au asistată d. protopopă Chiridescu şi profes. Hamgea din Aradă. —0— Cetimă în „Românulă*: »Acum 6 tjile a sosită ună greu transportă de materială din usina Grusson (Magdeburg) pentru cupola de sistemă germană, a căreia zidire este deja construită de regimentulă de geniu pe platoulă dela Cotrocenî. Cu trenulă de feri săra a sosită şi mecaniculă Coch, pentru montarea cupolei. — Preste 2 s’au trei dfis voră sosi alţi 3 mecanici şi ună vechiu locotenentă din genială germană, dl. Schmidt. La 1 Noemvre cupola va fi terminată şi se voră pută face experienţe. Dl. generare Briaimont a rugată prinlr’o scrisore pe dl. generală Berendei, direetoruîă fortifieaţiu-niloră năstre, ca să se permită unora oficerî din ţările străine să asiste la experienţele ce se voră face asupra cupolei, experienţe care promită a fi forte instructive. Credemă — dice »Românu!ă« — că ministrulă de răs-boiu va lua măsuri ca toţi ofiţerii noştri să vetjă acele esperienţe, spre a cunăsce şi denşii armamentulă ţerii loră * —0— Acelaşi 4iar& scrie: »D. Em, Picot, profesoră de limba română la scolele limbeloră orientale vorbite din Paris, a sosită în Bucurescl. D-sa vine pentru a studia nisce manuscripte ale bibliotecei academice şi ale bibliotecei centrale din Bucurescî.* Calmnniile hi »Ellenzek< asupra oficeriloră români. Alba-Iulia, 1 Octomvre 1885. In Nr. 223 ală farului Kossuthiană .Ellenzek* s’a publicată o corespondenţă din Alba-Iulia plină de scornituri şi calumnii contra statului oficeriloră c. r. ai gar-nisonei din locă. Corespondentulă lui »Ellenzek,« o am-fibiă perciunată, numindu -mă pe mine subscrisulă cu numele ca iniţiatorulă unui pretinsă scandală antipatriotică, îmi ţină de datorinţă spre luminarea publicului romă-nescă a combate relele intenţiunî, ce le urmăresee foia >Ellenzek« prin publicarea sistematică a calumnieloră contra a totă ce se numesce română. Este adevără, cumcă musica ţigănescă s’a îndatinată a cânta piese românescl pe promenada ndstră, dar aceea nu de acum numai, ci chiar de mai mulţi ani, şi causa o spune chiar şi corespondentulă lui Elîenzek,* care ade-veresce că este multă Românime în acesta oraşă şi fiesce cine păte sci, cumcă din ce motivă le mai place musi-canţiîoră a cânta românesce. Nu a fostă acesta însă niciodată spină în ochii concetăţeniloră noştri pănă acum, ba şi celoră de altă naţionalitate le place a se delecta la cântecele aceste. Acum însă de când cu »Kultur-egylet-«ulă şi dela sgomotulâ făcută ex-officio cu proclamaţia şi cântecile musicanţiloră se pară a deveni periculose, unoră neastâmpăraţi »patrioţi,« cari îşi închipuescă năluci, deci ne-avendă alte arme, calumnia li este măestria şi eu aceea seducă pe publiculă maghiară în modă de compătimită. Să vină la obiectă. In 6 Septemvre, 4!ua în care se făcuseră perehisi-ţiunile de casă la inteliginţa română, musica cânta pe promenadă, unde la mai multe mese era destulă publică pre lângă cei ce se preumblau. Musica ca totdeauna a cântată cântece nemţesc!, unguresc! şi românesc!, se pote că mai multe din cele din urmă. Nime nu a fostă indignată de acâsta şi este ună neadevără, cumcă primarulă oraşului ar fi interesă cântarea pieseloră românesc!. Au fostă acolo şi oficerî c. r. români şi alţii, cari au cinată. Am fostă şi eu, dar nici toasturi, nici vorbiri nu amă ţinută, şi t6tâ conversarea a fostă liniştită fără nici ună svonă, aşa câtă cu mirare trebue să ci-tescă născociturile din „Ellenzek.* Nu este adevără, cumcă oficerii români c. r. ară fi dusă musica cu ei în lăuntrulă localului, nici aceea că şi-ară fi petrecută peste mierlă nopţii, ci societatea loră a încetată încă înainte de 11 ore, în cea mai frumosă ordine mergândâ fiesce care la locuinţa sa. Nu s’a arsă acolo mersulă trenuriloră la Budapesta, nici jocă nu a fostă, doreda cea mai bună este că plaeatulă respectivă şi aijî e aeă-ţată acolo în chioscă la locală său. Apoi travestiri (schimbări de vestminte) încă nu au fostă decâtă în creerii îu-ferbîntaţî ai corespondentului calumniatoră, care nu păte suferi nici o fiinţă de Română. Pre noi, cei Români civili, ne socoteseu acestă pă-nură de omeni destulă de înfricaţî şi mai rămânea numai a se scorni calumnia şi asupra braviloră oficerî români din armata comună, ca lucruiă să fiă completă, deci iute fu complotulă gata. La sforţata păşire a unoră ămenî inbecili, la 3—4 dile căpitanulă poliţienescă a ascultată pre musicanţî, că cine a fostă pe promenadă în sera din 6 Septemvre, apoi pe crâşmarulă Farkas, celă cu 2 feţe, care se laudă că în localulă lui nu concede a se cânta românesce, dar că ţiganii nu l’au ascultată şi au cântată românesce. (Avisă celoră interesaţi.) Este dreptă. cumcă acesta protocolă primarulă oraşului în nesocotinţa sa l’a comunicată comandei din for* tăreţa sperândă la nisce urmări în sensulă şovinistă, însă tare s’a păcălită, căci arătarea lui nebasată a produsă rîsete meritate. Nimărui nu i s’a atinsă ună pfiră din causa acelei arătări false, deci este ună neadevără neghiobă că s’ară fi pedepsita 2 oficerî c. r. de naţionalitate română la aresta de fortârâţă şi mulţămită lui D-cjeu, toţi umblă liberi şi tăloşî de posiţiunea loră elup-tată cu merite pentru tronă şi patriă. Aurulă cu câtă se frâcă mai multă, cu atâtă mai bine stralucesce. Acesta nu o cunoscă calumniatorii dm ,Ellenzek,« dar suntă convinsă, cumcă ataculă loră brutală contra unui corpă militară nu va rămânea nepedepsită şi suntă de firma convingere, cumcă comanda militară c. r. va întreprinde paşii cuviincioşi spre lămurirea lucrului, despre ală cărora resultată se va raporta. Cumcă unii omeni din partida lui »Eilenzek« nu se uită cu ochi buni la cei din armata c. r., este lucru cunoscuta însă a calumnia în forma dată însemneză a se desbrăca de orice simţă umană şi ei merită dispreţuia tuturoră dmeniloră de ordine iubitori, căci aceia suntă cei mai periculoşi agitatori şi stricători ai moravuriloră bune. Ei suntă gangrena în societate şi neliniştitorii chiar acelora, cărora se facă că le servescă. Când ast-felâ de lifte simtă ascultaţi, nu mă miră, cumcă concetăţenii noştri maghiari suntă în spaimă continuă, ba că-i cuprinde spaima şi de henvetjî ca în Aiudă în filele trecute; apoi easulă din sinagoga din A.-lulia în (Jiua cea lungă suntă efectuiă lucrărei acestoră soiu de omeni, cari cu calumnia voiescă a-şî câştiga merite patriotice. Incâtă atinge atacurile vomate în »Ellenzek« contra personei mele, acele le dechiară de nisce scornituri mârşave, pe care a le combate nu mă demită, ci dechiară pe acelă corespondentă de ună calumniatoră şi-lă provocă a dovedi aserţiunile sale emise din tufă. Rubinii Patiţa, advocată O PERCHISIŢIUNE IN BISERICA. Gioagiu-de-susu, în 18 Septemvre 1885 v. Stimate Dle Redactoră: Puternicii 4ilei pe tiSte căile şi cu t6te ocasiunile voescă să ne convingă, că trebue să tremure şi celă din faşă Română de frica loră şi voescă cu orî ce preţfl ca FOILETONUL Fragmente din 4hrulă lui Bartolomeu Szemere. Naplorn. Szâmtfzeshsâben irta Szemere Bertalan. Elsâ kotet. Pest 1869. Kiadja Râth Mor.) Pag. 74. Ia numele Domnului! Dacă Kossuth lacomă de gloria şi fără de sufletă, scriindă se face pe sine ridiculă, acesta încă pote să mai oerdă odată patria, dar a-o mântui nu e în stare cu escepţiunea: că i se ridică pe capă ca comediantele. Erăşî a grăită seu scrisă când refugiaţii fură alungaţi dela Vidină la Şurrla, cumcă Anglia, Franeia au declarată răsboiu Rusului şi cumcă Turculă nu peste multă va trece cu ei Dunărea, că elă (K) este însărcinată cu formarea unui corpă de armată din Unguri. Totă aşa, ca pe acasă... Şi totă nu rîde cu hohotă Europa de elă. Szecheny a nebunită, noro-culă lui Kossuth l’a alterată; Kossuth, elă pentru sine însuşi o să nebunescă.*) »Times« (4iară englesu) aecentueză cu asprime, că nu e lucru prea conscienţiosă, a se despărţi cu o ele-giă (înţelege adio-ulft) dela o naţiune, pe carea ai înpins’o la ultima nenorocire, şi-lă numesce egoistă şi alte celea. K *) Pe lângă tote suspinele esilului şi dornlti de patriă accentuată în tote scrisorile sale, har domnului se află sănâtosd, şi a ajunsă anulă 83 ală vieţii. Atâtă însă nu e destulă; pe elă numai noi îlă pu-temă demasca, şi precum scria Homeru despre Aiax, că stă în bătăliă ca ună măgară, carele la totă lovitura se scutură, astfelă este elă, aşa e de simţitoră. In câteva cjiare se dice, că elă a depusă în banca Angliei două milione; Ia acesta răspunde sub numele | lui Asboth, e însă limba domniei sale, Asboth nici că scie să scrie. Scria că din banii săi, angaria sa 33,000 fl. au rămasă nescoşi. Se pote, dar nu credă. De altmintrelea dela Octomvre 1848 pănă în 14 Aprile 1849 a primită 11,000 fl., de!a Aprile pănă în 12 Aug. i’a fostă con-grua 66,000 fl., cu totulă pe lOVa hmî 77,000 fl. Ce-a putută să rămână din aceea la densulă şi ce casă privată sta la disposiţia sa?.... Şi s’au cheltuită 5000 fl.. la Orşova a seosă 15,000 fl., cu totulă face 20,000 fl. In acesta dară zace ună neadevără. Scria că erarulu era datoră lui Battyanyi cu 45,000 fl., dar elă totuşi a remisă dela Radna totă aurulă şi argintulă în greutate de 90 centenari (5 milione fl.) Asta a fostă o faptă ne-cavalerescă în contra lui Batthyany; eră vis-â-vis de emigraţiune o procedere inprudentă. Aid suntemă cer-şitorii Şi nu a plecată elă la Bem 4‘c^ndă, că rhnâne cu armata? însuşi a 4^? Bem n’are bani, dăr acăsta o şcie lumea întregă, şi totuşi a retrimisă banii? Ar trebui să spună că a fostă cu Gorgey împreună tră-dătoră, însă îlă dechiară numai de laşă (gyâva), deja îşî perduse mintea. Din causă că Bem nu putea să-şî plă-tescă armata, acesta s’a împrăştiată. Pentru ce spune acesta Kossuth? Pentru ca se se crădă că e mărinimos!), însă îiă voră numi hăbăucă. Scrie că plata cea mare de guvernatoră i s’a impusă cu sila... Nu e adevăraţii... Dieta cu greu a votat o, ba încă Kossuth 4*eea' împreună cu Duscheek (ministrulă financeloră), că deeă se volM numai o sută de mii (plata), altă sută de mii să i se pună ia disposiţiune pentru dăruiri (fondă disponibilă). Credă că nu-să pre mulţi bani, der pentru ce spune ce nu-i adevărată? Ună ipocrită păcătoşii; \ numai pentru reparaţiunî de cvartiră îi trebuiau pe cum a calculată dânsuîă 40,000 fl. Scria că, ca la de-putatulă dietală, voiau să-i dea donaţiune; pote că aveu în cugetă, der nici moţiune nu s’a făcută, încă nici în conferinţă. Naturalminte, că n’a primită ce nu i s’a promisă. Scrie că dincolo de fruntaria a trecută cu 500 galbeni, când la Turnu-Severină erau 700, afară de şa- t.ula care nici că s’a fostă deschisă. — Scrie că Cordna ţărei fiindă sigilată de o comisiune, si sub răspunderea unui ministru, a fostă dusă la locă sigură. Nici din aceste nu e adevărată nici ună cuvântă. Nimică nu scia despre coronă. Şi aiProiectulă de statute ală „Reuniunei române de agricultură,* ce se înfiinţâză pe teritorială Comitatului în Sibiiu, subşternută prin universitatea comitalensă din 8 Iuniu a. c, sub Nr. 7026 la domnulă ministru ung. reg. de interne, âr printr’ânsulă transpusă aici pentru competenta resolvire, îlă retrimită în 2 esemplare cu acelă mandată, ca să esoperaţî într’ânsulă următârele mo-dificaţiunî: *1.) Aflândă de neapărată trebuinţă din conside-raţiunî economice-administrative, ca teritoriulă Reuniunei economice să coincidă cu teritoriulă Comitatului res pectivă, statutele din cestiune numai în acelă casă se voră putea aproba, de cumva se va enuncia intensele, că sfera de activitate a Reuniunei se estinde numai asupra teritoriului Comitatului Sibiiu. »2.) Este de a se suscepe în statute hotărîrea, că pe Reuniune, faţă de autorităţi şi a treia persănă, o represintă preşedintele aceleia. „3.) Tote decisiunile, cari eventuală s’ară lua în adunarea generală cu privire la modficarea statuteloră, la desfiinţarea Reuniunei, şi în acestă casă la modulă întrebuinţăreLaverei ei înainte de esecutare, suntă de a se subşterne la acestă ministeră. »4.) Este de a se suscepe in statute textuiă în-tregă ală punctului IX din suplimentulă normativului ministrului reg. de interne ddto 2 Maiu 1875 Nr. 1508 pres.« După o mai lungă desbatere, în care se constată neputinţa realisărei scopului, ce se urmăresce prin înfiinţarea Reuniunei intenţionate, de cumva activitatea acesteia s’ar mărgini conformă îndrumării ministeriale la ună singură Comitată, comitetulă a decisă facerea unei representaţii bine motivate, în care înaltulă ministeră să se r6ge din nou a concede înfiinţarea Reuniunei năstre în dimensiunea proiectată; totodată s’a decisă, ca celelalte disposiţii cuprinse în rescriptulă ministerială să se inducă întocmai, rămânândă ca statutele astfelă completate să se reaştârnă înaltă aceluiaşi dimpreună cu representaţia, ce s’a compusă în textuiă ce urmâză: „Statutele »Reuniunei române de agricultură* retrimise prin înaltulă ministeră de interne în 25 Augustă a. tr. pe calea universităţei comitatense subscrisului comitetă spre întregire, ne luămă voiă a le subşterne de nou cu aceea umilită încunosciinţare, că comitetulă de-chiarândă de ale sale punctele 2, 3 şi 4 ale rescriptului, le a întrodusă în tecstulă statuteloră. I ,In ceea ce privesce punctulă primă ală rescriptului adecă acela că teritoriulă Reuniunei de agricultură să coincidă cu teritoriulă comitatului, şi că aprobarea statuteloră e condiţionată dela modificarea: că sfera de activitate a Reuniunei să se estindă numai asupra teritoriului comitatului Sibiiu, ne luămă voiă a Vă împărtăşi următorele: »Considerândă, că ţâra nâstră este în prima liniă ţâră agricolă şi că prin urmare fundamentulă economică ală statului este agricultura, dâră în privinţa producţiunei nu stămâ pe nivoulă celorlalte state europene, toţi tre-bue să stăruimă la desvoltarea agrieulturei; este decj necesară ca de oparte statuia între marginele datoriei sale să facă totă ce e posibilă în interesulă agrieulturei şi să o pro vadă cu acele instituţiunî şi ameliorări, dela cari este condiţionată subsistenţa, âr de altă parte şi însă şl Reuniunea, din iniţiativa privată, să încurageze pro-gresulă economică cu tote mijlâcele posibile. Cele mai puternice mijlâce ale iniţiativei private însă suntă Reuniunile. Cea mai sigură dovadă despre acâsta suntă numerâsele reuniuni înfiinţate în patria nostră şi dintre acestea »Clubulă economiloră* înfiinţată numai în filele acestea în capitală. Cu tâte acestea multe avemă de făcută pe acestă terenă. »Anume: Noi aşa şcimă, că reuniunile esistente represintă numai interesele proprietariloră mari şi de mi-jlocă, âr proprietatea mică, respective interesele clasei agricole se negligă. „Conduşi de acâstă convincţiune, amă crezută că împlinimă una din cele mai patriotice datorinţe, când amă iniţiata înfiinţarea Reuniunei române din cestiune. Nu dubitămă de locă, că dedrece Româniloră le lipsescă cu totulă reuniunile de soiulă acesta, — vomă fi sprijiniţi şi din partea înaltului guvernă, întru năzuinţa nâstră de a suplini acâstă lipsă artjâtore. (Va urma.) DIVERSE. Vespile. — Un accidentă ciudată s’a întâmplată de curândă pe drumulă care conduce la edeculă Senei de lângă Congivală. Ună cală călcândă peste ună cuibă de vespî, fă acoperită în câteva mtnute de ună noră de aceste insecte periculdse. încercările ce se făcură de a se scăpa bietulă animală de aculă insecteloră râmaseră zadarnice, şi animalulă, cu tote spălaturile cu apă acidulată, muri după câteva ore dela accidentă. Ună (Juristă, care a trecută totă pe acolo a fostă încungiurată de aceste diptere şi înţepată de acele loră astfelă, încâtă a fostă apucată de ună accesă de friguri care a ţinută mai multe ore. Feriţi-vă de vespî. Cursulu pieţei Braşov» din 2 Octombre st. n. 1886 Bancnote românesc! . . . . Cump. 8.73 Vând 8.75 Argint românesc .... . . » 8.60 * 8.65 Napoleon-d’orî . . * 9.94 * 9.98 ^ire turcescl . . » 11.17 t 11.25 Imperiali . . * 10.15 » 10.20 Galbeni . . » 5.88 » 5.95 Scrisurile fonc. * Albina* . . * 100.50 » 101.— Ruble RusescI . . » 122.— 123.— Discontulă . . . » 7—10 o/, pe ană. Editoră : Iacobă Mureşianu. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu. deja peste fruntariă încercă a scăpă trupulă său. N’ar fi trebuită, nu-i era permisă să pună dictatoră, cu atâtă mai puţină pe unulă ca acela, pe eare-lă numia trădătorii ; trebuia să*lă prindă pe Gărgey în fruntea armatei. P6te că perea şi densulă (K.), dar Gorgey de sigură; însă patria nu perea, sâu celă puţină nu aşa mişelesce şi fără de scăpare. Eiă cu acestă pasă datorea patriei şi lui însuşi. Sortea pe nimeni nu-lă ridică la ună locă gloriosă pentru nimică. Revoluţiunea n’o poţi conduce din depărtare cu cuvântulă goîă. Şi-a iubită mai multă vieţa ca patria; a devenită pitică sub greutatea gloriei sale; nu numai că n’a sciută să m<5ră, dâr nici că a cutezată a se espune morţii. Pe o asemenea palestră nu se măsură viaţa după anî. Lui, ca să trăiască mai multă ca causa patriei, numai atunci îi era permisă, dâcă ar fi încercată mârtea invadară. Totă omulă vestită este astfelă apofiere, ascundă-se în palliulă său ca Pompeiu şi lase să’lă omâre — acestă omă însă încă se vîresee pe scenă, se obtrude.... pănă când istoria nu’i va face judecata. Pag. 77 luna Decemvre 184:9. Se îmbulzesce pe scena teatrală sub acestă titlu: „Die Catastrofe in Un-garn v. L. Kossuth, Widdinf a apărută o carte dela dânsulă în Lipsea. A fostă trimisă lui Teleky şi Pulszky. Orosz a tradus’o şi a edat’o în conţelegere cu Pulszky. — Teleky e măniosă căci âră s’a ivită o lăture golă. încă n’am cetit’o, dâr ’mî gândescă care’i pâte fi cu-prinsulă. Ce omă fantastă, ce nestatornică şi ce simplu e, s& ne servâscă de adeverinţă epistola-i aci alăturată: Vidin, 2 Octomvre 1849. Guvernatorulu Ungariei fortâreţei Comaromului salutare. Gorgey a trădată patria. Puterea care i-ara îm-prumutat’o numai sub condiţiunea mântuirei patriei şi sub responsabilitatea sa, a întrebuinţat’o spre peirea ei. Am datorinţa de a relua puterea guvernamentală în mâ-nile-mî proprii, căci acâsta din înputerirea naţmnei, le-galminte numai eu o potă esercia. îngrijirea mea principală este, de a asigura Comaromulă. Dâcă acâstă fortăreţă se mai pole susţinâ şâse luni — patria este mântuită. Din acestă motivă pe dlă Frideric Henning-sen englesulă, ca pe ună amică câldurosă ală causei patriei şi ca pe unulă care are posiţiune ponderâsă, îlă trămită ca pe ună plenipotenţiată estraordinară ală meu, dându’i putere absolută a face tâte cele ce va găsi de lipsă pentru susţinerea şi asigurarea Comaromu-lui, a aplica şi a destitui după buna sa chîbsuinţă, — a deoblegâ naţiunea la dăruiri şi despăgubiri în specială le interzică patrioţiloră mei sub crima de trădare, ca fără scirea, sciinţa, şi conţelegerea densului să nu se demită cu inimiculă nici la cea mai mică pertractare. Ordineîoră mele totă insulă să se supună. Dela esistenţa Comaromului depinde viaţa patriei, a voi capitularea fortâreţei, fără ca susţinerea eonslituţiunei din 1848 să fiă pusă sub garanţia Angliei, a amicului causei unguresc!, şi fără ca să se producă subscrierea convenţiunei din parte’mî, este trădare (honârulâs) care pleni-potenţiatulă meu să-o pedepsâscă cu morte, şi spre acâsta totă bunulă patriotă să-i dea cu supunere mâna de ajutoră. Simpatia Angliei se dechiară puternică în ; partea ndstră. Minutulă ajutorului se apropiă. Dâcă i Comaromulă va sta, patria va fi mântuită. Infidelitatea j şi discordia a surpată patria; credinţa şi concordia Comaromului o pote scăpa. Afurisirea lui Dcjeu şi a patriei asupra aceluia, carele va înşela naţiunea. Kossuth m. p. Batthyâny m. p. Nu e Don Quixote acestă omă? Se vedea că cu noroculă l’a părăsită şi mintea. Dar atâta cutezanţă totă nu putâmă presupune la elă. E prisonieră şi se crede guvernatoră. Chiar ca Carolă ală X., carele dădea res-cripte din Holyrood (unde trăia ca refugiată), elă dă dictatura lui Gyorgey, pentru că nici că mai putea să stea lângă dânsulă, adecă pe lângă popularitatea lui, şi acu elă însuşi declară, că acea potestate legalminte n’a putută să i-o dea. Atunci a renunţată în numele guvernului, acuma în numele lui propriu voiesce a reluă puterea, credândă că eră l’a ajunsă noroculă. Elu, carele e captivă (rab), carele trăiesce din graţia altuia, elă ameninţă cu mârtea: acela carele a fugită cu ruşine (gyalâzatosan) ameninţă cu mortea pe cei rămaşi. A înşelată naţiunea — afurisirea o pronunţă asupră’şî. Dâcă Comaromulă stă, patria e scăpată: — nu, dâcă Kossuth deja a fugită, carele lângă sine n’a tolerată nici nume nici putere, nici popularitate, pe carea după căderea, sâu mârtea lui, să se fi putută răijitna naţiunea. (Va urma). Nr. 210. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. (hunii la bursa du Vlena Bursa de Bucuresci. din 1 Octombre st. n. 1885. Cota oficială dela 18 Septemvre st., v. 1885. Rentă de aură 4°/0 • • • 97 90 Rentă de hârtiă 5«/0 . . 90.35 împrumutului căilord ferate ungare................118.25 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostii ung. (1-ma emisiune) . . . 96.70 Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostii ung. (2-a emisiune) .... Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 109,20 Bonuri rurale ungare . . 102.25 Bonuri cu cl. de sortare ICI.50 Bonuri rurale Banat-Ti- miştt.................102.25 Bonuri cu cl. de sortarelOl 50 Bonuri rurale transilvane 101.25 Bonuri croato-slavone . . 102,— Despăgubire p. dijma de vinii ung.............. Imprumutuld cu premiu ung....................117 50 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 121.25 Renta de hărtiă austriacă 81.85 Renta de arg. austr. . . 82,45 Renta de aură austr. . . 109 — Losurile din 1860 . . . 139 — Acţiunile băncel austro- ungare ................ 860 — , Act. băncel de credită ung. 282.50 Act. băncel de credită austr. 280.75 Argintulă —. — Galbi.nl împărătesei.............. 5.97 Napoleon-d’orI.............. 9.99 Mărci 100 împ. germ. . . 61.95 Londra 10 Livres sterlinge 125.85 Renta română (5°0). . . . Renta rom. amort. (5%) . . » convert. (6°/0) • • împr. oraş. Buc. (20 fr.) . . Credit fonc. rural (7°/0) . . i ’ „ „ (B°/0) • • » * urban (7°/0) . . ! • (6%) . . ’ (5%) • • Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. « » » Naţională Aură......................... Bancnote austriaco contra aură Cu mp. vând. 90 91 93 94 88Va 89 Va 31 32 101V» 102Va 86 Va 87 V2 99 100 92 93 83 Va 84 Va 1234 1240 277 280 224 226 11.25 11.75 2.03 2.04 Mf» Numere singuratice ă 5 cr. din „Gazeta * Transilvaniei1,1 se potil cumpăra în tutungeria lui I. GBOSS. (înştiinţare. Cancelaria mea advocaţială se află dela 1 Octomvre 1885 în casele Băncii „ Transilvania “ din strada Scheiloru, colţulă stradei Teatrului. Iosifâ Pnşcarin advocată. ##############«############### m m m Cassa de schimba a băncei comerciale ung. pestane ş • ÎN BUDAPESTA # (Fondată la 1842 cu ună capitală pe acţii de 5,000,000) emite SCRISURI IN RATE în înţelesulă articulului de lege XXXI din anulă 1883 pentru t6te losurile & notate în foia oficiOsă a cursuriloră din Budapesta în părţi parţiale convenabile. $$ Representată prin Banca şi Cassa de schimbă a domnului Frideric ||| Orendi în Braşovă. m Cumpărarea losuriloră cu plăţi în rate se recomandă în presentă, din 'Şf causa cursuriloră eftine. w Pentru tragerea losuriloră la 15 Octomvre recomandă S ------------------PEOME8BE----------------------- îp de losurî de creditulă fonciară numai 1 fl. 50 cr. ^ Câstigulă principală este de 50,000 etc. ^ Losurî d’ale exposiţiunei din Budapesta â 1 fl. ^ 11 bucăţi numai IO ii. Tragerea la 31 Octomvre 1885. && Câştigulă principală de 100,000 fl. alte câştiguri de 20,000, 10,000, 5000, IU 4000, 8000, 2500, 2000, 1500, 10 â 1000 fl. la ună locă 4000 de câştiguri, W se potă căpăta în Cassa de schimbă a lui W Frideric Orendi Hr Strada Teatrului, 94. se*potă face cu începerea dela 1 şi 15 ale fiecărei lunî, mai uşorii prin mandate poştale. Adresele ne rugămă a ni se trimite esactă arătându - se şi posta ultimă. PREŢULtT ABONAMENTULUI ESTE: Pentru Austro- Ungaria: pe trei luni.........................3 fl. — „ şăse luni..........................6 fl. — „ unu ană...........................12 fl. — Pentru România şi străinătate. pe trei lunî .......................10 franci „ şăse luni.........................20 ,, ,, ună ană 40 Administratiunea „Gazetei Transilvaniei/ Otelu nou în Braşovă. 0TELULU „EURO P A“ in BraşovQ, cetate, strada Vămii Nr. 11. ă u n CI O CI >0 Am onore a face cunoscuta onor. publicfl, că am deschisa otelula meu cela nou „Europa* aranjata cu cela mai mare comforta moderna în 6 Septemvre st. n. 1885. Prin deschiderea acestui otela creda că am satisfăcuta unei trebuinţe de multa simţite, dându-se oca-siune onor. eăletorî de a visitâ una otela situata numai şepte-cjecl paşi departe de piaţa mare, în mijlocula oraşului în strada cea mai de frunte şi aranjata în modula cela mai comfortabila şi bine îngrijită. §ddi eftine. Şalonulu de mâncare spre grădina. 3 In legătură cu oteluîă „ Europa “ am deschisă şi HESTAUBAŢIUNEA situată în parterre unde pe lângă alte beuturl se servesce şi Bere bună de Dreher dela Steinbruch. Pentru mâncări bune şi vinuri alese am îngrijită cu deosebire. ti U M a «Pi ti O 0 >0 O «P O SER¥IGIULâ PEOMPTU, PREŢURILE FORTE EFTINE! De vreme ce am încredinţată conducerea afaceriloră curente ale otelului unoră puteri probate şi eu însumi mi-am dată tătă silinţa a satisface tuturoră dorinţeloră onoratului publică speră că mă va onoră cu cercetarea în numără câtă mai mare a otelului şi a Restauraţiunei mele, ce i le recomandă cu distinsă stimă STEFAUU BARTHA, proprietară. o ■«a O O t e 1 ti non in Braşov A. Tipografia ALEXI, Braşovă