GAZETA TRANSILVANIEI. REDACŢIUNEA ŞI ADMINISTRAŢICSEA: BRAŞOYti, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA** IESE ÎN FIECARE ţ)I. Pe unQ anfl 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Bom&nia şi străinătate: Pe anâ 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULU XLVIII. S£ PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIURILE: O serii garmondâ 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorIsorT nefranoate nu ae prlmeaoă. — Hanuaorlpte nu se retrimită. NB- 209. Vineri 20 Septemvre (2 Octomvre). 1885. Nou abonamentu la „ Gazeta Transilvaniei. Cu I Octomvre st. v. 1885 se începe unA non abonament A, la care învitâmă pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiâi Dosire. Preţulă Abonamentului: Pentru Anstro-Ungaria: pe trei luni 3 fl. „ şâse „ 6 „ „ unu anu 12 „ Pentrn România şi străinătate: pe trei luni 10 franci „ şâse „ 20 „ „ unu anu 40 „ JRugămU pe domnii abonenţî, ca să bine-voiască a-şi reînoi de cu vreme abonamentulU, ca să nn se întrerupă espediţinnea cfiarului. Domnii ce se voră abona din nou să binevoăscă a arăta şi posta ultimă. «Administraţiunea »Gazetei Transilvaniei». BraşovH, 19 Septemvre 1885. Vorbindu în numărul ă trecută despre afacerea congresului bisericescă ală Sârbiloră din Ungaria, care trebue să ne intereseze din mai multe puncte de vedere, amu pusă întrebarea că 6re Serbii numai de aceea să se fi adunată la Carloviţă ea să subscrie violarea cea mai flagrantă a autonomiei loră? Avemă a(Ji înaintea ndstră o enunţiaţiune a organului ministrului - preşedinte, care descopere cn o sinceritate surprin^âtăre tendinţele ce-loră dela putere faţă cu autonomia bisericăscâ a naţionalităţiloră nemagbiare. Eată ce scrie „Nem-zetw cu privire la congresulă bisericescă ală Sârbiloră: „Cam de o săptămână este adunată congre— sulă şi se află încă totă la începutulă începutului. încă nu şi-a începută lucrarea de <5re-ce îşi bate capulă despre aceea, în ce modă să dea espresiune sentimenteloră sale ofensate asupra eelui mai nou actă ală alegerei (?) patriar-chulă. Speră ndă, că comisarulă regescă nu va permite discusiune despre acâsta în şedinţa publică şi astfelă afacerea va fi tractată probabilă în clubă şi de aici se va furişa în adresa omagială care o va aşterne Maiestăţii Sale, şi pe care după obiceiu o decretâză fiecare congresă ca primulă său actă. Patriarchulu însă în mânia tuturora, gravamineloru adresei va rămâne patriarchă (!) Astfelă de adrese se aşternă adeseori Maiestăţii Sale. In Sibiiu Saşii şi Românii au emulată în compunerea de asemeni adrese, dâr se’nţelege fără resultatulă dorita Se vede de aici destulă de lămurită câtă de multă respectâză cei dela putere autonomia bisericâscă garantată prin lege a Serbiloră, Ro-mâniloră şi Saşiloră! Patriarchulii rămâne patriarchă! In aceste cuvinte se esprimă întrâga situaţiune a bisericei sârbesci. Cu alte cuvinte : De geaba vă plângeţi voi, că s’a suspendată dreptulă poporului serbescă de aşă alege liberă patriarchulă său, căci forţa primeză dreptulă şi forţa e în mâna nâstră; de aceea t<5te adresele vdstre cătră tronă rămână f&r de resultată, aşa au păţit’o şi-o voră păţi’o şi Românii şi Saşii. Despre intenţiunile celoră dela putere faţă cu drepturile autonâme bisericesc! ale Nemaghia-riloră amă fi dâr lămuriţi şi rămâne nnmai a se sci ce se va mai întreprinde din partea celoră ameninţaţi pentru apărarea acestoră drepturi, la cari, suntemă siguri, nu voră renunţa Sârbii niciodată cu atâtă mai puţină Românii şi Saşii. ^ Maioritatea con^ragijlui din Carloviţă a primită en bloc proiectulă de adresă, în care se dă espresiune plângeriloră poporului sârbescă. Discusiune nu s’a făcută din causă că comisarulă regescă a ameninţată pentru acestă casă cu disol-varea congresului. Frumâse stări constituţionale! Dâr acum se nasce nuă altă conflictă. Pa-triarchulă Angyelici, care are misiunea de-a re-mâne patriarchă în contra voinţii poporului sârbescă nu voesce să subscrie adresa ca preşedinte ală congresului. Probabilă că din causa acâsta comisarulă regescă va refusâ de a o aşterne tronului. Astfelă cu t6te precauţiunile Sârbiloră disolva-rea congresului va fi neevitabilă. Terorismulă îşi pretinde victima sa. UNIREA BULGARILORU. Telegrame din Belgrad dela 29 Septemvre comunică următârele: Regele ’şi-a esprimată convingerea cătră mai mulţi deputaţi cari s’au dusă la Nişă, unde se deschide Scup-cină, că unirea Bulgariloră se păte considera ca faptă împlinită şi Serbia trebue să se gândâscă la apărarea proprieloră sale interese prin câştigarea ţării originare sârbesc!. — Cunoscutulă capă de insurgenţi din anii 1875 şi 1876, Ljubibratic şi popa Zarco au sosită în Belgrad şi organiseză o legiune de străini, biroulă de an-gagiare s’a deschisă şi se plâtesce 20 de franci arvună. Pregătirile guvernului pentru scopuri răsboinice iau mari dimensiuni, şi miliţia ântâiei chiămări a şi primită ordină de mobilisare. 0 parte din trupele concentrate în tabără plâcă a,Dacă Turcia ar fi intrată imediată în Rumelia, situaţi unea s’ar fi schimbată în favorea ei şi lucrulă ar sta aqll altfelă. Acum e greu a restabili status quo ante. E posibilă, ca unele state balcanice să tragă fo-lose momentane din actuala crisă. In totă casulă Turcia va plăti consumaţiunea. Europa vrea pace şi va afla şi mijlâcele ca s’o menţină. Din Atena se telegrafiază cu data 29 Sept-temvre. Trimiterile de trupe la graniţă mereu. Telegrame din provinciă spună, că discursulă regelui a făcută o i deosebită impresiune. In cele mai multe oraşe se ţină * meetingurî în favârea unei politice de acţiune. Deere- : tulă pentru convocarea camereloră va apare în curândă. •> După cum se telegrafiază din Paris dela 29 vj Septemvre ambasadorii din Constantinopole se j voră întruni în curândă în conferinţă. Rusia, ‘ care a propusă acâsta, lasă a se ’nţelege că ţi trebue să se recunâscă unirea Bulgarii oră, gă-sindu-se o formulă care să aducă revolta Bulga- 1 riloră în consonanţă cu tractatulă din Berlină. | Cu data 30 Septemvre se telegrafiază din | Sofia următârele: '% In urma demisionării oficeriloră ruşi, s’a făcută în armata bulgară o mulţime de înaintări, t6te în conţra vederiloră rusescî. In genere se crede aici, prin cercurile autorisale, că în casă de râsboiu, lipsa de generali şi de esperiinţă p6te fi ună obstaculă seriosă ce s’ar opune întrebuinţării recruţiloră şi voluntarîloră, ală căroră patriotismă n’ar putea ori câtă ar fi de mare să com-pensese lipsa calităţiloră militare. Cea mai mare parte dintre oficerii ruşi demisionaţi îşi vândă etectele loră şi plecă în Rusia. Se semnalâză de la fruntaria albaneză, că mai multe cete de Albanezi suntă gata să trecă în Rumelia. — Autorităţile bulgare înterceptâză ună mare numără de telegrume şi de corespodenţe. Şcirile din Constantinopolă suntă absotută oprite. Mai tote scrisorile se deschidă şi se citescă. Animositatea publică contra Ruşiloră creşce cu atâtă mai multă, cu câtă lipsa acestora începe chiar de pe acuma a se simţi. Oficerii {bulgari suntă lipsiţi de calităţi seriăse militare şi nu au destulă autoritate asupra soldaţiloră. S’au ivită mai multe caşuri de in-subordinare faţă cu oficerii bulgari. De altă parte unii dintre Ruşii demisionaţi nu se sfiescă e afirma în gura mare, că fără dânşii armata bulgară nu are nici o va-l6re şi că oficerii bulgari improvisaţî nu voră face alta decâtă să compromită sorţii succesului mişcărei bulgare. Acâstâ atitudine a oficeriloră ruşi demisionaţi şi însub-ordinările parţiale ce s’au ivită în unele companii faţă cu nuoii oficerl bulgari au dată locă la unele scandaluri regretabile. Din Filipopolă se telegrafiază dela 30 Septemvre: Prinţulă Alexandu şi guvernulă au primită mai multe scisorl de felicitare şi încuragiare pentru mişcarea pan-bugară din partea mai multoră slavo-fiiî, între alţii de la contesa Strangford, de la celebra publicistă Olga Kirief, dela d. E de Lavelaye, Louis Lâger şi alţii. — Patru sute de Albanezi au întrată în Rumelia. 2.500 de Turci suntă în apropiere de Kiustendil. Se semnălâză grămădirl de bande musulmane în deosebite puncte ale fruntariei rumeliote. Misiunea ministrului Brătianu la Viena. Cetimu în Septemvre n.: ,Neue freie Presse“ dela 30 Asupra misiunei ce l’a adusă pe ministrulă preşedinte română d. Brătianu la Viena se vorbesce, că d. Bratianu caută garanţii pentru integritatea României pentru casulă unei seriâse încurcălî în urma evenimenteloră ostrumelice. Idea ce urmărcsce cu acâsta bărbatulă de stată română, ar fi ună felă de garanţiă europână pentru neutralitatea României. Dacă d Brătianu şi-a ajunsă aci în Viena ţinta, nu scimă, dar avemă causă d’a ne îndoi de acâsta într’atâta, întru cătă nu stă numai în mâna Austro-Ungariei d’a decide asupra împlinirii acestoră dorinţe ale României De altmintrelea se susţine că ministrulă-preşedinte română a părăsită mulţăm.ită Viena. Se crede, după cum au comunicată unele (Jiare, că d. Brătianu a plecată să confereze şi cu cancelarulă Bismarck. SOIRILE PILEI. Au primită ajutoră de!a stată din cele 20,000 fl. preoţii gr. or. Gavrilă Vaida şi Ştefană Popă câte 100 Nr. 209. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. fl., Ilie Piso şi Dionisiu Popovici câte 50. Aşa sciu unii preoţi să-şî câştige va^ă înaintea poporului! —0— Ni se scrie din cetatea de baltă cu data 20 Sep-temvre n., că ună drecare Grama Peter, maghiarisată, a arată din pământută lui Mihailă Olteanu ună locâ de 3 ferdele (600°Q). Păgubaşulă s’a plânsă la 9 Augustă la judecătoria din Dicio-St.-Mărtină, unde i s’au cerută 9 fl. ca să iasă o comisiune în 20 Septemvre n. la faţa locului, dar neavândă bani n’a dată. In 4*ua fixată, comisiunea sosi în Cetatea de baltă trăgendă la Petru Grama, celă cu pricina, şi apoi s’a întorsă îndărătă dândă ordină aspru notarului, ca în optă 4>le scdţă totă dela „hoţulă* de păgubaşă 14 fl., cheltuelile comisiunii, âr lui Grama Peter i a dată dreptulă să folosâscă şi mai departe pământulă ca ală său propriu. Asta se numesce în statulă ungară dreptate! —0— Preoţii gr. cat. din Varadia de susă şi Hening, cari fuseseră arestaţi pentru proclamaţia ,irredentă,« au fostă eliberaţi, scrie ,S. D. Tgbltt.» —0— Din Mercurea se scrie cătră »Sieb. Deutsch. Tgbltt,* că în săptămâna trecută inspectorulă de dare a făcută »bune« treburi. Sâmbătă, 4*ua de tărgă, s’au scosă la ven4are pe preţuri de batjocură mulţime de obiecte d’ale sermaniloră contribuabili din o mulţime de comune. Pn-bliculă însă începe a fi pătrunsă de spirituîă de oposi-ţiune nevoindă să cumpere nimică dela aceste licitaţiuni, aşa că obiectele se dau aprăpe de geaba. Asta se numesce în statulă ungară fericire! —0— Reuniune maghiară de * cultură" s’a formată şi în Torontală, ca să »cultive* pe Şvabii din Bănată. —0— Graţiă codiţei, adecă pardonă! foiţei patriotice, »Kol. K6z.« reproduce după ea în numărulă dela 1 Oc tomvre nisce nimicuri sub titlulă: »Turburări române în Braşovă.* Amă vre să scimă de ce nu »Turburărî maghiare în Braşovă,« deorece pănă când n’apăruse acea foiţă pacea şi liniştea cea mai esemplară domnea în Bra-şovă? Tristă misiune are foiţa! —0— Staţiunile telegrafice din Borsecă, Vâlcele şi Tuş-nadă s’au închisă la 15 Septemvre n. pentru sesonulă de vărâ din ăstă ană. —0— Ministrulă - ordonanţă a ordonată disolvarea comitetului scolei industriale săsesci de aci şi compunerea unui nou comitetă sub preşedinţa fişpanului. Ministrulă refusă şi aprobarea noului plană de învăţămăntă, lucrată conformă legei industriale, pănă ce nu se voră înmulţi Grele de instrucţiune maghiară. —0— »Posaune,€ făiă umoristică satirică ce apare în limba germană în Timişora, în Nr. său dela 27 ale cur. conţine următGrea nimerită satiră: ,Istoria despre sentinţa de m6rte adusă de »irrrdenta română* contra d-lui Dr. Popoviciu face asupra nostră impresiunea ca şi când »rebelii* n’ară dori a provoca mdrtea*lui Popoviciu în tr’atâta, pe câtă elă doresce însuşi ca prin »reputaţiune bună* să capete mai multă pentru vUţă.« A DOUA PERCHISIŢIUNE DOMICILIARĂ. Voila, în 27 Septemvre 1885. N’au trecută 10 4^e> de când s’a făcută în edi-ficiulă scolei de aci ,perchisiţiune domiciliară* învăţăto- rului N. Popă, şi iată erî în 26 curentă, pe la Grele HV2 din 4* — când în multe părţi preotulă umblă cu crucea pe la creştini*) — din nou se face o altă perehisiţiune. Se vede, că puternicii 4dei aşa de multă iubesc 0 învăţătorii români, încâtă din causa faimosei „proclama-ţiuuî irredentiste" le facă dese visite. Şi iată cum s’a petrecută lucrală: Gând s’a făcută prima perchisiţiă, judele învestigă-toră cu secundanţii săi au vă4ută mai multe tomuri de 4iare românesc! politice, beletristice, scolastice, cărţi etc. în odaia învăţătoriului adj., cari se vede numai bună impresiune n’au putută face asupra dmeniloră puterei şi cari în t6te părţile vădă totă năluciri; — deci părân-du-li-se că în acele n’au cercetată de ajunsă, eri la orele numite mai susă, ne pomenimă cu comandantulă gendarmeriei (Wachmeister) din Făgăraşă, însoţită încă de ună gendarmă, judele comunală şi ună jurată. In-trândă în odaia învăţătorului adj., spune scopulă .plăcutei* sale visite şi totodată întrebă că: »Unde suntă 4iarele cele multe?* adecă nemţesce: *Wo sind din vie-lsn Zeitungen?* Tnvăţătorulă adjunctă răspunse, că 4>a-rele acele au fostă ale învăţătorului dirig. G. Dobrină, carele le adusese tocmai cu ocasiunea primei perchisiţii în chilia sa, de orece la densulă se curăţia în odaiă. In urma răspunsului dată, se trece în odaia dirigintelui scol. şi în tnumele legii* se provGcâ, ca să supună totă la cercetare. Numitulă diriginte cere ordinulă, prin care i se demandă acăsta. Atunci comandantulă gendarmeriei scote ună *mai înaltu ordinii* şi adecă ună ordină ministerială. Dirigintele insistă de a sci, dacă şi încâtă se refe-esce acelă ordină la persGna s’a? Atunci comandantulă gendarmeriei iritată îlă provGcă să supună totă cerce-tărei neamânată, cad de nu are »ordinii specială' de a-lă „escorta în fiereEr decă crede că duoi gendarmi nu dispună de forţa suficientă, îndată voră sosi şi alţi patru gendarmi, ca ajutorul«. . . Sciindă numitulă diriginte scol. că cu omenii stă-pânirei nu poţi vorbi şi că în lăudatulă nostră stată constituţională tote îaă posibile, şi ca să încungiure »răs-bunarea forţei brute*, a lăsată totă, ca să se scormo-nescă, deşi îşî ordinase cărţile, 4iare^e efc- numai în presăra acelei fatale 4^e- Se răscolesce totă in tdte părţile, aşa încâtă nu rămâne nimică nescărmânaiă ; dar în urma atâtei trude ce să ve4î? Ga şi la prima perchisiţiă, aşa şi acum nu s’a aflată nimică din nălucirile închipuite, cari se credea că aci voră fi cu grămada. Va mai dubita cineva şi acum, că iubita nostră patriă nu este celă mai „liberală-constituţională* stată din lume! ? Olttnulu De sub Meseşulu Ardealului, la 27 Sept. 1885. Hidra ideei de stată maghiară, născocită în timpii mai noi de nisce capete scâlciate şi de ai căroră creerî sănătoşi trebue să dubitămă, începe a-şî rădica capulă şi în comitatulă nostru, ală Sălagiului. Suntă semne că provocările 4iar>istice ale fanatici-loră din Cluşiu adresate mai de multe ori cătră Maghiarii comitatului nostru nu voră să răsune înzadară ca vocea Gassandrei în vechime. Prima notabilitate hunică dela noi, care vrea a în-tortocâ lumea şi a ne îmbăta cu apă recele: docintele Fodor Daniel, locuit oră în Zilah. — Acesta cu învăţătura primită dela Szikszay Lajos, Bereczky Kâroly, Denes Lajos funcţionari administratioî, — apoi dela nisce Ma- *) Er pe la noi gendarmi cu baionetele pe pusei. — Crsp. ghiarl locuitori în comunele române şi în unele amestecate, cari la provocarea lui i-au trimisă acele nume române, cari sună maghiaresce, — au scosă la lumină o încercare stilistică reetius pamfletă despre „Starea maghia-rimei din Sălagiu cu privire h desfăşurarea istorică a naţionalităţiloră şi la peirea rassei maghiare.* — Invă-ţătorulă nostru aci pur şi simplu fără a aduce măcară atâta dovedă câtă ai băga la ună şGreee în ochi, afirmă că comitatulă nostru odinioră totă a fostă maghiară şi numai mai târ4iu s’a românisată , deci pretinde dela guvernă ea în satele amestecate dearendulâ, în cele române curate cam în cele din centrulă cutărui locâ să înfiinţeze scoli de stată, prin cari apoi se se maghiari-seze totă suflarea omenească. Rari omeni voră fi cari voră fi cetită întro cărticică de 40 foi în octavă mai multe neadevăruri şi ten-denţiosităţî. Gumeă comitatulă Selagiu e ună comitată — părţi română, şi în veaculu veacului nici a fostă nici va fi maghiară, uşoră se va pute convinge ori şi cine cunGsce loculă şi istoria patriei. Continuitatea românismului în Selagiu e peste t6tă dubietatea. Românulă dela prima lui descălecare în acestă comitată a fostă şi bună e Domnulă, va şi fi. — Eră dacă d. docinte Fodor Daniel vrea să ne arate că nu e aşa, atune* avea să ne documenteze că Maghiarulă care şi în acestă comitată atâtâ puterea privată câtă şi cea publică o avea amână, atâtă justiţia câtă şi administraţiunea-i era pe mână, a-poi mai era înărcată şi de privilegii, cum şi când au perită? — apoi cum şi când şi de unde au venită acei Români românisălorî? şi ce mulţime au fostă aceia, care deşi de secul! purtau jugulă iobăgiei şi singură câştigau hrana nobilului ungură, totuşi fură în stare a romanisâ ună comitată pură maghiară aci în vecinătatea Ungariei? căci a fi Română în trecută însemna: a fi iobagiu, a trage în jugulă sclăviei şi ală amarului ! Şi decă româ-nimea a venită în glote mari — căci altfelă nu putea romanisa — cum de nu să află scrisă nicări la cutare cronicară din patriă atunci cândă cronicarii unguri şi cele mai neînsemnate evenimente încă le păstrau pentru posteritate? Aşa vedemă că venirea Saşiloră în ţeră să afla scrisă, aşişderea venirea Sârbiîoră precum şi trecerea lui Dragoşâ din Marmaţia! Ore crede domnulă docinte că dacă Românii veneau aici în seclulă ală 13-lea şi mai târ4iu cu atâta putere de să româuisa ună comitată maghiară, aceea să putea intemplâ de ascunsă şi Ore aceştia s’au putută aşe4a aici pe nesimţite? Dle învăţătoră, care cu simplele poveşti primite dela perceptorulă Szikszay Lajos şi soţii te făcuşi istorică locală, rău faci că-ţî per4i timpulă cu astfelă de încercări copilărescl, de cari în orele libere şi dta îţi rî4I în pumni. Lucrulă stă chiar din contră, noi Românii ne perdemă poporulă mai alesă în satele amestecate, aşa d. e. în Dioşodă odiniGrâ amă avută poporani, astă4i numai suntă, aşa în Doba mare, Crestură, Sâncrai, Dobrină, Aghireşă, Panică etc. etc. Deci der dacă Dta şi cei ce-ţl stau la spate pentru amăgirea propriă faceţi din albă negru, noi scimă că asta numai pentru aceea se întâmplă ca reuniunea vGstră de maghiarisare Veşeleniană, cu cea a Cluşiului, să aveţ, ună titlu spoită de a ne maghiarisa şi ferici peste voia nostră. Deră cum nu, voi atunci vă veţi ajunge scopulăî când .urzica va fi flGre şi ciora privighilore*, noi o scimă ; şi voi o sciţi şi de nu o aţi sci, o să vedeţi şi să vă convingeţi. *De sufietulu nostru numai aceea se lipesce ce-i românescul Totă fiinţa nostră, totă trecu- FOILETONtT. Fragmente din cţiarulă, lui Eartolomeu Szemere. 1 Naplom. Szâmtizesfeseben irta Szemere Bertalan. Elso kotet. Pest 1869. Kiadja Râth Mor.) Aceste fragmente se referescă la caracteristica lui Ludovic Kossuth, fostă guvernatoră ală Ungariei în tim-pulâ revoluţiunei din anii 1848—1849. înainte de ce aşă începe cu reproducerea loră în traducere română, trebue să facă o scurtă biografiă a lui Szemere: Szemere s’a născută în 1812 4a 27 Augustă în Ungaria, şi ca june căîătorindă prin Francia, Germania şi alte părţi ale Europei, s’a dedată cultului ideiloră liberali, prin urmare atâtă în comitatulă său, câtă şi în cameră (dieta) Ungariei a aparţinută partidei progresiste liberale, şi ca publicistă a scrisă în mai multe 4*are In acestă spirită. In ministerulă ungurescă Bâtthyâny a fostă chemată de regele Ferdinand în primăvera anului 1848, la portofoliulă interneloră. Repăşindă ministerulă în luna lui Septemvre a anului 1848, Szemere s’a de-chiarată pe lângă principiulă revoluţiunei, şi s’a făcută aderintele lui Kossuth; dreptă aceea înfiinţară Gomitetulă pentru apărarea Patriei (honvedelmi bizottmâny) şi dimpreună cu Kossuth a fostă sufletulă acestui Comitetă, lucrândă şi alergândă în interesulă revoluţiunei în mai multe părţi ale patriei; âră după detronarea Casei Ltbsburgice în conventulă dela Dobriţină (14 Aprile 1849) sub Szemere s’a fostă formată ministerulă re-publicano-democratică. Pe la fimtulă revoluţiunei (lunile Iuliu—Aug. 1849) vă4ăndă Szemere şovăirea lui Kossuth, a începută cu Perczel dimpreună a agita în contra ati-tudinei lui Kussuth şi în contra dictaturei lui Gorgey; dreptă aceea înainte de capitularea dela Şiria (Vilâgos) l’a provocată pe Bem să primescă comanda supremă şi să mântuiască patria, ce însă după, cum se scie, n’a succesă. După suprimarea revoluţiunei, şi Szemere s’a refugiată pe pămentulă turcescă şi a trăită în esiliu pănă în 1865, când începându-se acţiunea îm-păciuirei Maghiariloră cu tronulă, s’a rcîntorsă în patriă, cu-o bălă ce ’i atacase creerii, în urma căreia a şi murită în acelă ană. După părerea mea a fostă de lipsă a premite aeâstă schiţă biografică, pentru ca să scimă apreţui pe scriitorulă şi cele scrise de densulă. Deci să începemă cu fragmentele în traducere română, observândă că mă voiu provocă la paginele opului originală. Pagina I-a: Orşova vechiă, 24 Aug. 1849. Eri se bătâu încă anteposturile nostre la Mehadia şi au respinsă armele austriace; a4I nopte însă, partea armatei nGstre s’a retrasă aici şi a4î trecemă pe pămentulă română în tabăra turcescă; 13 tunuri pe deplină echipate le trimitemă ca dară Sultanului, le-amă şi trimisă comandantului. A41 a trecută pe aici armiora de 2200 omeni. Eu şi Btathyâny amă fostă cei din urmă, cari amă părăsită saerulă pămentă ală patriei. Militarii noştri au depusă armele în presinţa a doi paşi (turcescî). Peste câteva ore trecurămă la Turnu-Severină fiindă petrecuţi de doi călăreţi. O ce pămentă părăginitâ, necultivată, o ce bordeie miserabile, mai mare parte găuri subterane. 0 ce poporă murdară, galtădă şi storsâ. Şi noi dela aceştia amă sperată ajutoră? Cerşitorulă şi caliculă cui îi p6te fi spre ajutoră?*) Pag. 68 (6—10 Noem. 1849.) In contra faptei lui Kossuth, că a subscrisă şi numele meu în actulă denu- mirei lui Gbryey de dictatore, am protestată......... M’am declarată în acelă protestă, că Kossuth nici că a putută să facă una ca acăsta, dâr nici că a consultată ministerulă, că p6te să o facă, nu-i era permisă să facă elă acăsta atunci, când credea despre Gorgey că e trădâtoră (ârulo). Szarvady, căruia i-am scrisă (era colaboratorO la o foiă francesâ) numai atâta a publicată »câ eu n’am subscrisă." l,)ice să nu fimă contrarii lui Kossuth. ErăşI câateculă ce'ă vechiu. . Sciţi pentru ce a perită patria? Pentru că i-a încredinţată (lui K.) prea multe, pentru că totă acela era refrenulă: Concordia! şi concordia a constată în aceea, că făcea ce voia. Deja nu e vorbă de oposiţiune, pentru că nu e unde, nu e cui, acu scriernă istoria, căreia i datorimă adevărulă. Să seiă patria, să sciă lumea, că amă perită pentru că Kossuth a fostă timidă şi ambiţiosă nemărginită. Să sciă naţiunea, că la o asemenea ocasiune, decă s’ar mai reîntorce, să nu Aceste le traduseiu mai alesd, ca sS vedenid ce judecată a avută fostul ti ministru-preşedinte alti Ungariei, despre poporulti ţgranti alti României în 1849, din carele peste 28 de ani so născură Curcanii. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Nr. 209. Iilfi şi presentulă nostru protestâză energică în contra a şi ofi maghiarisare fiâ forţată, fiă furată pe lină! — a ră Maghiarulă cu îngânfarea prostă şi puţina lui ură nici că e aptă a contopi în sine 6menl şi na-e cu caracteră, şi bine să ve însărcinaţi că, dacă noi ca venetici, ca iobagi şi amărîţî ce amă fostă amă putută românisa totă comitatulă, cum cugetaţi voi că ne veţi irisa în secululă lumineloră, ală electricităţii şi ală naţionalităţiloră, când noi ca Români aci de vecurî ne itaţimfi. — Oleulă cu apă, pote că vre-odată prin vre-o Ivenţiune chemică se va pute închega, — deră chia-maghiarisărei Românului în veculu vecului nu-lu w afla nimeni! — Insă eu nu pentru asta am luată pena a mână ca jfabată pe Maghiari dela ideia loră de stată scâlciată; «îşi voră face sărita, şi numai mai târziu voră vede ce lucră prostă au lucrată şi ce vreme scumpă au per-dută, — ci scopulă şireloră mele e altulă. Anume d. Fodor Daniel în încercarea sa stilistică imintită mai susă propune şi pretinde, că statulă cu pvire la maghiarisarea Româniloră dincoce de ,Meseşă* comuna curată română ,Buicium«, ca centru ală ro-Dânismului, să grăbescă a face scolă de stată! Comuna Buciumă (ung. Varmezo) e una dintre cele nai neaoşe comune romanescî; e situată la pola Mese-ţului, în acelă locă unde odiniOră a esitată unulă dintre mai mari castre române,} între >Porolissum« (astăcji Hojgrad sată română) şi între »Resculumu« (f)Şebeşulă de ârăşî curată română. — Rămăşiţele întăriturei şi uum se vădă, încâtă adecă 1—2 domnuţî nu şi-au fă-case din murii aeelda. — Pe lângă romanitatea Buciumului atesteză dară nu numai caraeterulă pură ă ce domnesce aici, ci şi văile şi munţii ce-lă în-congiură. — Poporulă e de o frumseţă rară, Omenii wntfi inteligenţi şi înalţi ca bradulă in munte. — Pe locă şi ţinută sfântă înaintea fie-cărui Română şi-a ochii sacrilegi hunulă şi cu ori şi ce preţă vrea a-lă desromânisâ. Etă cumă. Maghiarii de aici ca toţi de calibrulă loră ţână, că celă mai bună mijlocă ală maghiarisărei e: şcola co-1 Deci a stată de guvernă să-le facă una Decă statulă are bani şi timpă să âmble după năluci, noi i-i stămu în cale; şi aşa decă le frebue şcolă comu-în Buciumă statulă li-o pote face. Deră ca acea să o facă cu noi a contulă drumului vicinală, în contra acestei încercări protestămă serbâtoresce şi îna-âmeniloră şi înaintea iui Dumnedeu! Şi Maghiarii in comitată, respective inspectorele* regescă cu sateliţii ăi nu vrâu mai puţină decâtă ca noi să le facemă şcola comunală, pe care numitulă domnă în şedinţa comisiunei administrative ţinută în 14 şi 15 Septemvre în Zilahă o şi anunţă. Anume omenii instrucţiunei maghiare vă^ândă că statulă în presentă nu e în stare de a face edificiulă ţc61ei, folosindu-se de puterea ce o au în mână au inventată ună modă de a seduce şi a abusa de puţina pricepere a poporului în ale şcOlei: anume folosindă presiunea judelui administrativă V. Zsigmond, cu aju-torulă acestuia au adunată comitetulă şcolastică şi pre-sidândă elă singură cu inspectorele de şcOlă Kerekes J6sef, in ausinţa membriloră ordinari români au decisă ca munca dela drumulă vicinală ală anului viitoră să o p6tă folosi la edificarea şcOlei comunale! O obrăsniciă şi o pălmuire a interesului poporului, decâtă care mai mare lumea nu a văfjută. — Românulă să-i facă grOpa naţionalităţii sale, negligându-şî drumulă vicinală de care au lipsă ca de pânea de fote cjilele. — ŞcOlă confesională cu dnoi învăţători Buciumulă are; decă e să aibă şcolă cum se cade, asta ar fi de adjustată, căci asta fiindă românescă, singură corăspunde cerinţeloră poporului română, eră nu cea comunală unde limba de propunere fiindă maghiară, afară de docinte nimeni nu o înţelege! Ce voră face cei doi preoţi români altcum bravi? ce poporulă celă sedusă şi amăgUă? nusciu; speră însă că contra sentinţei absurde şi poporului stricătore au apelată, mai alesă că bietulă poporă fără drumuri bune nici pe sine, nici lipseîe statului nu le pOte ajuta! Etă deră pe lângă răutatea inimei şi o impertinenţă ne mai pomenită! cfl pră lăsa se se rătăcăscă. Mai speră şi aceea, că nu va trebui să suportămă nici jugulu ruşinosă ală facerei şcolei, ci munca de druraă vicinală va fi folosită acolo unde-i o prescriu legile şi unde în adevără va fi de folosă bietului Română din Buciumă. Aşa să fiă! Niţu. SCffil TELEGRAFICE. (Serv. part. ală «Gaz. Trans.«) CARLOVIŢtJ, 1 Octomvre n. — Proiectulâ de adresă, care a fostă primită de câtră maio-ritateîn totală fiind numai 11 voturi contra lui, (Jice între altele, că prin numirea lui Angyelic! ca patriarchă a fostă întreruptă desvoltarea permanentă a autonomiei bisericei sârbesc! şi r6gă în fine pe Maiestatea Sa de a redă acestui con-gresă dreptulă suspendată ală poporului sâr-bescă, de a-ş! alege în t6tă libertatea patriar-chulă său. Angyelic! a refusată a subscrie adresa ca preşedinte ală congresului. — Nu se scie decă se va ţină a(j! o şedinţă de ndpte. COPENHAGA, 1 Octomvre. — Deputa-ţiunea bulgară a sosită eri aici. Ea va fi primită în presenţa ministrului Giers de Maj. Sa Ţarulă. DIVERSE. AI. Dumas şi portăreii. — In timpulă când esista în Franţa constrângerea corporală, se presintă într’una din convert. (6°/0) . . împr. oraş. Buc. (20 fr.) . . Credit fonc. rural (7®/0) . . I > „ „ (5%) • • » » urban (7%) . . , (6%) • • » (5%) . . 1 Banca naţională a României Ac. de asig.' ^ia-Ron. « * » ^ .^lonalâ Aură........................ Bancnote austriace contra aură Curnp. vând. 90 91 93 94 881/. 897. 31 32 101Va 102Va 861/* 877. 99 100 92 93 83 Va 847a 1234 1240 277 280 224 226 11.25 11.75 2.03 2.04 ___________________ _____________________ 1885^ •+ MST* Numere singuratice ă 5 or. din nGazA Transilvaniei“ se potu cumpăra în tutungen lui I. GROSS. înştiinţare. Cancelaria mea advocaţială s află dela 1 Octomvre 1885 în casei Băncii „Transilvania* din stradi ScheilorO, colţulfl stradei Teatrului. Xosifâ Puşcăria advocată. |g| ||| m Cassa de schimbă a bâncei comerciale ung. pestane # ÎN BUDAPESTA (Fondată la 1842 cu unu capitală pe acţii de 5,000,000) emite SCRISURI tN rate w în înţelesulă articulului de lege XXXI din anulă 1883 pentru t6te losurile W notate în f6ia oficiăsă a cursuriloră din Budapesta în părţi parţiale convenabile. Representată prin Banca şi Cassa de schimbă a domnului Frlderic HH Orendi în Braşovă. gfe Cumpărarea losuriloră cu plăţi în rate se recomandă în presentă, din W causa cursuriloră eftine. Pentru tragerea losuriloră la 15 Octomvre recomandă — PROMESSE — de losurî de creditulă fonciară numai 1 fl. 50 cr. 8 Căstigulă principală este de 50,000 etc. Losurî (Tale exposiţiunei din Budapesta A 1 fl. 11 bucăţi numai IO II. Tragerea la 31 Octomvre 1885. Câştigulă principală de 100,000 fi. alte câştiguri de 20,000, 10,000, 5000, 4.000, 3000, 2500, 2000, 1500, 10 â 1000 fi. la ună locă 4000 de câştiguri, se potă căpăta în Cassa de sdvmbă a lui Frideric Orendi Strada Teatrului, 94. 8 # # m m m # # # e F. A. Z. 1825—1885. Pnblicatinne. In conformitate cu edictulă onoratului magistrată urbană M. Nr 10913/1885 dela 19 Septemvre se escrie concursă de oferte pentru (Jarea a 3500 metri cubici de leninti de molidit şi de bradu în revin! orăşăneseU dela Timişu şi de 2912 metri cubici de lemnu de molidU şi de braii în revirulU Branului după planulu provisoriu de economiă pentru anulî 1885 şi 1886. Vânzarea lemneloru — netăiate — se face în pădure pe locurile amintite şi anume în massă cuprincjândă şi crengile şi vârfurile. Condiţiunile de oferte se potu vedâ în timpulu dreloră de oficiu Oferenţii au deci să ’şi înainteze ofertele loră în scrisă provăcjute cu timbru pănă în 20 Octomvre a. c. înainte de prânefu la 11 6re, cu deci* raţiunea că li suntu cunoscute condiţiunile şi că se supună acelora. Suma oferită pentru unu metru cubică se va scrie cu cifre şi ci litere, alăturându-se totă deodată pe lângă ofertă 10°/o în bani gata ci vadiu (garanţiă). Braşovîl în 24 Septemvre st. n. 1885. OficiulA forestierii urbanii. Mersulti trenuriloru pe linia I*redealii-Biidapesta şi pe linia Teiuşă-Âradă-Budape§ta a tei ferate orientale de stată reg. ung. Teluşă- 'iradă-Bndapesta Budapesta- A radft-Telnşft. Trenă Trenă Trenă de Trenă de Trenă TrenS 8 omnibus omnibus persone persdne acceleraţi omnibnr Teiuşft 11.09 3.56 i Viena 11.00 7.15 — Alba-lulia 11.46 — 4.27 Budapesta | 8.05 1.45 800 1 Vinţulă de joşi 12.20 — 4.53 J 11.02 3.44 11.40 f Şibotă 12.52 — 5.19 ozoiiioa ! 11.12 4.02 12.00 Orăştia 1.19 — 5.41 AradA 3.37 7.53 ““5^B Simeria (Piski) 1.48 — 6.08 ii Glogovaţă 4.13 — 619 Deva 235 — 6.39 Gyorok 4.38 — 6.4ff Branicica 3.04 — 7.04 Paulişă 4.51 — 7.oo! Ilia 3.36 — 7.29 Radna-Lipova 5.10 — 7.2BÎ Gurasada 350 — 7.41 Conopă 5.38 — 7.51 Zam 4.25 — 8.12 Bârzova 5.57 1 — 8.10 Soborşin 5.09 8.49 Soborşin 6.42 — 5.58 Bărzova 5.56 — 9.29 Zam 7.14 — 9.28 Conopă 6.18 — 9.49 Gurasada 7.43 — 9.56 Radna-Lipova 6.57 6.14 1023 Ilia 8.01 — 10.17 Paulişă 7.12 6.30 10.37 Branicica 8.21 — 10.38 Gyorok 7.27 6.47 10.52 Deva 8.47 — 11.05 Glogovaţă 7.56 7.17 11 18 Simeria (Piski) 905 — 11.23 AradA 8.10 7.32 11.32 Orăştiă 10 10 — 12.24 Kcnlnnlr ( 2.39 12.00 4 53 Şibotă 10.43 — 12.53 ( 3.16 12.14 5.10 Vinţulă de josă 11.04 — 1.22 Budapesta 7.10 | 2.10 8.16 j Alba-îulia 11.19 — 1.40 Viena - 8.00 6.05 Teiuşft 12.05 — 2.24 AradA-Timlşftra Simeria (Piski) Petroşeni Trenă Trenă de Trenă de Trenă de Trenă Trenă omnibus personj persone persone omnibus omnibus AradA 6.00 12.55 8.25 nimeri» 6 30 11.50 2.23 Aradulă nou 6.25 1.21 8.36 Streiu 7 05 12.27 3.00 Nămeth-Sâgh 6.50 1.46 8.54 Haţegă 7.5 H 1.19 3.49 Vinga 7.19 2.18 9.13 Pui 8.46 2.10 4.40 Oreziiaiva 7.88 2.36 9.25 Grivadia 9.33 2.57 5.28 Merczifalva 7.56 2.53 9 36 Baniţa 10.11 3.35 6.07 Ttmişdra 8.42 3.40 10.06 P etroşeuft 10.43 4.04 6.39 Timişdra-Aradft Petroşeni—Simeria (Piski) Trenă de Trenă de Trenă Trenă Trenă Trenă persâne persone omnibus omnibus omnibus de pers.l Timişdra 6.07 12.25 5,00 Petroşeni 6.49 933 5 28 Merczifalva 6.40 1.16 5.50 Baniţa 7.27 10.14 6.08 Orczifalva 6.51 1.34 6.07 Grivadia 8.06 10 54 6.4r Vinga 7.08 2.04 6.32 Pui 8.50 11.87 7.35 Ndmeth-Săgh 7.23 2.25 6.53 Haţegă 9.31 12.17 8 02 — Aradulă nou 7.40 2.54 7.24 Streiu 10.16 12.58 8 44 AradA 7.50 310 7.40 Simeria 10 53 1,35 9.15 Predealtt-Budapesia BucurescI Predealu j Timiş îl Braşovft j Feldi6ra Apatia Agostonfalva HomorodG Haşfaleu SighişGra j Elisabetopole Mediaşil Copsa mică Micăsasa Blaşiu Grăciunelâ Teinşft Aiudtt Vinţulti de susti Ui6ra Cacerdea Ghirisft Apahida Clnşin Nedeşdu Ghirbftu Aghirişă Stana HuiedmS Ciucia Bucla Bratca R6v Mezd-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe Oradia-mare P. Ladâny Szolnok Bnda-pesta Viena Trenă de ersdne Trenă accelerat Trenă omnibus Trenă omnibus 50C 7.45 : - 9 45 12.5C — ( - 9.47 1.09 — 10.11 1.4C — [ - 10.44 2.27 6.22 10.51 2.55 7.01 „11.18 3.38 7.33 11.36 4.17 8.01 11.51 4.47 8.45 12.23 5.42 10.10 1.19 7.37 — 10.29 1.30 8.01 — 10.39 1.37 8.21 — 11.19 2.05 9.05 — 11.54 2.25 9.43 — 12.12 2.36 10.02 — 12.56 — 6.20 — 1.30 3.13 6.59 — 1.45 — 7,15 — 2.11 3.40 7.43 — 2.55 4.01 8.29 — 3.17 — 8.55 — 3.24 — 9.04 — 3.31 4.24 9.12 — 4.09 4.49 10.23 — 5.36 — 12.32 — 5.56 5.58 12,59 — 6.08 6.08 — 8.00 6.29 — — 8.34 6.45 — — 8.59 7.00 — — 9.34 7.26 — — 10.16 7.48 7.14 — 11.04 8.28 7.43 — 12 17 8.47 — — 12.47 9.06 — — 1.21 9.26 8.22 — 2.05 10 01 8.48 — 3.08 10.20 — — 3.39 10.30 — — 3.55 10.37 9.13 — 4.06 10.51 9.18 10.37 — 12.37 10.31 12,59 — 2.58 12.07 4.45 8.22 6.00 2.10 10.05 10.30 6.35 2.45 10.50 — 3.00 8 00' 6.05 — Budapesta—Predealft Viena Budapesta Szolnok P. Ladăny Oradea mare Yârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd R6v Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Âghiriş GhirbSu Nedeşdu Clnsin Trenă omnibus Apahtda Ghiriş Cncerdea | Ui6ra Vinţulfi de susă Aiudă CrăciunelQ Blaşft Micăsasa Copşa mică Mediaşil Elisabetopole Sigişdra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldidra Braşovft TimişQ Predeală BucurescI 6.47 10.37 1.44 5.33 Trenă accelerat 7.15 1.45 3.44 5.21 Trenă omnibus Trenă de persdne Trenă 3.15 7.2S 12.05 12.31 2.16 3.12 3.32 3.41 3.50 4.25 4.50 5.41 6.02 6.40 7.00 6.41 7.14 7.42 8.31 9.01 10 0! 10.16 11.24 11.43 11.45 12.08 12.22 12.57 1.27 1.45 2.06 2.31 2.50 3.48 4.19 4.34 4,53 5.20 5.30 8.27 9.45 9.59 10.28 11.36 12.10 ^12.43 1.31 2.56 3.29 4.01 4.18 4.36 5.05 6.20 9.11 11.26 1.28 2.00 2.11 2.34 3.18 3.41 4.01 4.26 5.08 5.27 5.50 8.03 6.07 6.32 7.30 11.35 Nota: Orele de ndpte suntfl cele dintre liniile gr63e. 6.02 6.24 6.43 7.03 7.26 8.51 9.31 9.43 9.51 9.58 10.24 10.44 11.28 11.44 12.18 12.36 1,22 1.56 2.34 3.02 4.41 5.30 6.03 6.35 7.14 6.01 6.40 7.20 8.01 10.05 11.02 11.37 12.14 1.09 1.50 2.48 3.23 4.56 9.40 Tipografia ALEXI, Braşovă.