RED ACŢIUNEA ŞI ADMINISTRAŢI UNEA : BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA“ IESE ÎN FIECARE Ş>1. Pe unii auâ 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Bomânin şl străinătate: Pe anii 40 fr., pe şâse luni 20 fr.. pe trei luni 10 franci. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANULU XLVIII. ANUKCIURILB: O seriă garmondâ 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefranoatc nu se prlmosou. — Banusorlpte nu se retrămltS. m 207 Mercurî 18 (30) Septemvre. 1885. Braşovtl, 17 (29) Septemvre 1885. 0 scire mai nouă din Viena spune, ca Sâmbătă sâra a sosită acolo ministrulu-preşedinte română Brătianu şi că Duminecă a avută lungi convorbiri cu ministrulă de esteme Kalnoky, cu ministrulu de finance comună de Kallay şi cu şefulfi ambasadei române. Călătoria d-lui Brătianu imediată după sosirea regelui Carolă în ţâră trebue să surprindă, mai alesă în faţa importau teloră evenimente ce se desfăşură în peninsula balcanică. Se înţelege, că este secretă şi va rămânea mai mulţii timpii secretu ceea ce a formatu obiectulu discusiunei între primul ti ministru românii şi miniştrii Austro-Ungariei. Ori şi cine va pricepe însă, că în specială pe noi Românii, pe cei din monarchiă nu mai puţină ca pe cei din regatulu vecină, trebue să ne intereseze în mare mâsură atitudinea guvernului românii faţă cu mişcarea slavă din peninsulă, căci dela acestă atitudine depinde resolvarea gravei ceşti uni pri-vitore la rolulă, ce-lu va avea elementulă română în mijloculu transformăriloru, la cari ne putemu aşteptă acum, după ce unirea Bulgarilorii a făcută o spărtură aşa de mare în tractatulu dela Berlină. Autjimă adeseori accentuându-se dintr’o parte şi alta cu multă aplombă misiuneaj Români-lorii d’a fi ună „clementă de ordine“ aci pentru monarchiă, aci pentru Orientă, aci pentru Europa întrâgă. Dâcă numai acâsta ar fi misiunea românismului, ca să susţină ordinea pentru alţii, atunci ar trebui să admitemă câ d. Brătinu se va fi dusă la Viena cu hotărîrea d’a îndupleca pe diplomaţii austriac! pentru vr’o întervenire în fav6rea susţinereei şi apărărei ordinei create în Orientă prin tractatulă dela Bealină; amă pută crede chiar, că d. Brătianu oferă d-lui Kalnoky bunele servicii ale guvernului română pentru restabilirea statului quo în Bulgaria. Dar nici ună omă cu mintea sănătăsă nu va crede capabilă pe unu ministru română, d’a face o asemenea politică, care ar fi identică cu riscarea proprieloră interese ale ţării, pentru o ordine de lucruri pe cnre nici autorii ei nu mai voră să o respecteze şi să-o susţină, o politică, care ar însemna a înnota în contra torentului. Din contră, ni se pare că misiunea oricărui guvernă română în asemeni grave împrejurări nu păte fi alta decâtă a veghia asupra în-tereseloră ţării, ca să nu sufere scădere, şi a profita de ori-ce momentă favorabilă spre a asigură statului română o posiţiune şi mai tare şi sigură. Călătoria d-lui Brătianu la Viena nu ni-amă pută-o esplicâ decâtă numai din acestă punctă de vedere. Ea ne aduce aminte, într’aceea de întâlnirile ant.eriâre ale acestui bărbată de stată română cu miniştrii Bismarck şi Kalnoky, în urma cărora s’a proclamată o apropiare a României de sfera alianţei austro-germane. De a-tunci s’a observată ună felă de procedere paralelă a României şi a Serbiei în sfera acestei alianţe, relaţiunile dintre guvernele ambeloră state fiindă cele mai intime, mai alesă după visita regelui Carolă la Belgrad. Scimă că în urma revoluţiunei rumeliote regele Milan a mobilisată armata sa şi că se pre- gătesce cu t6tă seriositatea de a ocupă Sârbia vechia spre a se recompensă astfelă pentru mărirea Bulgariei. Aceste măsuri le iau Sârbii spre a-şi asigura interesele de viaţă ale statului şi elementului loiă. Ce măsuri va luă la rendulă său România, în ce va consiste de aici încolo acţiunea ei politică în sfera alianţei, în care se susţine că a intrată? Nu are 6re România totă a-tâtea cause d’a se teme de-o prea mare întărire a elementului bulgară ? Nu este ameninţată mai multă seu mai puţină prin uniunea bulgară şi posiţiunea statului română la ţărmulă dreptă ală Dunărei ? Scimă că nici chiar miculă con-flictă de graniţă dela Arab-Tabia încă nu s’a putută aplana păn’acum în modă mulţăruitoră şi nu va fi 6re o înţelegere în privinţa acâsta şi mai dificilă după ce Bulgaria va deveni mai puternică ? După a nâstră părere numai cestiunî de fe-lulă acesta au putută forma obiectulă discusiunei dintre d. ministru-preşedinte Brătiănu şi ministrul ă nostru de esterne în împrejurările de faţă. Trebue să recunâscemă că situaţiunea României este şi astăzi destulă de dificilă şi se recere ca 6menii săi de stată, înainte de a face ună pasă decisivă, de trei ori să cumpănescă lucrulă ca nu cumva să-lă facă greşită, căci ceea ce în-tr’ună momentă se pierde nu se mai p6te câştigă într’ună vâcă. Ca românismulă să pâtă fi şi rămânea ună elementă de ordine la porţile Orientului, trebue înainte de t6te să i se dea garanţiile necesare esistenţei sale. UNIREA BULGARILORU. Pe câtă de liniştită decurge în Bulgaria şi Rumelia faptulă unirii, pe atâtă de îngrijitâre suntă scirile ce sosescă din alte părţi ale peninsulei balcanice, şi cu greu ne vine a crede, că evenimentele din Bulgaria şi Rumelia voră trece fără urmări grave. Telegrame datate 26 şi 27 Septemvre din Belgrad comunică următârele: Opiniunea publică din Serbia urmeză a nu admite întinderea Bulgariei fără ca Serbia să obţiă ârecare com-pensaţiune. înţelegerea e deplină între Serbia, România şi Grecia în vederea unei acţiuni comune. Regele va lua comanda armatei. E probabilă că colonelulă Popo-vicî va fi numită şefă ală statului majoră. Regele va pronunţa ună discursă la deschiderea Scupcinei. Studenţii universitari din Belgrad au trimisă o deputaţiune la regele Milan rugându-lă a le permite să între în armată ca voluntari, fiind că cu toţii voră să se lupte pentru patriă şi rege. Ştirile din Macedonia semnalează o luptă între nizamî şi Arnăuţi la Barania. Mai multe sute de nizamî au fostă omorîţi. Câtă despre perderile Arnăuţiloră, ele ară fi considerabile. Ună corpă de miliţia bulgară, de 4 batalidne, a ocupată graniţa sârbescă iealungulă oraşului Rajkov-Suvat până la Babin-Nos (cerculă Krajuievaţ). ţfiarele din România desmintă soirea, că între România, Sârbia şi Grecia ar fi esistândă o înţelegere pentru o acţiune comună. Cu data 26 şi 27 Septemvre se telegrafiază din Atena următârele: Ministrulă marinei a ordonată înarmarea tuturoră corăbiiloră. Trupele cari ţină garnisona în Peloponeză au primită echipamentulă loră de campaniă şi voră fi în-barcate pentru a pleca la graniţă. Se crede că mai multe case de bancă grecesc! voră înainta capitaluri, dacă acesta va fi de trebuinţă, pentru mobilisarea totală a armatei. Se urmeză a se ţine meetingurî, unde se votează resoluţiunî cari sfătuescfi pe guvernă să ia o atitudine energică. Regele a sosită. I s’a făcută o primire entusiastă. 0 mulţime imensă strigândă ura prelungite şi „Trăiască Macedonia! Trăiască Creta ! Trăiască Epirul! Trăiască Tracia! l’a însoţită până la Paiaţă, Drapele macedoniane, epirote, cretene şi tracice precedau corte-giulă. Regele au apărută în balconulă Palatului şi vor-bindă mulţimei, a (fisă că împrejurările actuale suntă cu totulă escepţionale şi ceră curagiu şi prudenţă, că mări sacrificii se voră cere ţării, der că patriotismulă ele-nică va şei să le primescâ bueurosă, că poporulă tre-bue să aibă încredere în patriotismulă Suveranului şi înţelepciunea guvernului său. Aceste cuvinte din urmă ale Regelui au pricinuită ună viu entusiasmă şi au fostă ă acoperite cu ună tunetă de aplause. Din Filipopolu se telegrafiază cu data 27 Septemvre: De când s’au rătrasă oficerii ruşi din armată bulgară, se observă o mică descurajare pe ici pe colo, cu atâtă mai multă cu câtă viţiile organisărei armatei bulgare esă merer la ivelă. Se simte mai cu semă lipsa de oficeri superiori şi de cavalenă; totă cavaleria bulgară se urcă de abia la 1,500 âmenî; dacă ar întră acum în Rumelia vr’o şese regimente de cavaleriă turcescă, spriginite de câte-va baterii călăreţe, armata bulgară ar fi într’o po* siţiă forte critică. Pentru a se întâmpina ori-ce primejdiă, se întârescă mereu tote trecătorile dinspre Turcia. Bulgarii conteză multă atâtă pe slăbăciunea armatei otomane câtă şi pe o răscolă în Macedonia, Albania şi Creta, ceea-ce ar opera o diversiune însâmnată a pute-riloră turceşti. Din Varna se telegrafiază dela 28 Septemvre : Turcia nu voiesce să păşescă la o acţiune mai se-riăsă înainte d’a-şi aduna puterile. Cu cele 7000 6menî din Adranopole şi cu garnisăna din Constantinopole nu se pote face mare lucru; s’a chemată un corpă de armată din Anatolia; primele regimente trebue să sosâscă a refusă a plăti nouăle dări; între ei şi nizamî a fostă o încăerare desperată. Nizamii au perdută câteva sute de 6meni, dar şi Arnăuţii au avută număroşî morţi şi răniţi. Valiulă din Cossovo s’a întâ’nită în Taslicze cu ună oficeră superioră austriacă, cu care a conferită mai multă iimpă. „Agenţia Havasu anunţă din Petersburg, că t6te puterile au primită propunerea Rusiei d’a se întruni în Constantinopole o conferinţă. După cum se telegrafâză din Constantino-polu, rechiămarea oficeriloră ruşi din Bulgaria Nr. 207. GAZETA TRANSI1VANIEI 1885. s’ar fi pricinuită în urma limbagiului energicii universitari, ce s’a ţinută în Brăila, s’a primită ală prinţului Bismarck cătră ambasadorulă rusă. | în unanimitate o resoluţiune, prin care protestă ţ)iarulă rusă „Nord,“ care apare în Bruxela | din tdtă inima pentru răpirea fraţiloră şi cole şi e inspirată de oficiulă de esterne rusescu, în tr’o scrisdre din Petersburg dă interesante amS runte despre atitudinea Rusiei în afacerea Ru-meliei. Ţarulu va fi silită să cedeze opi-niunei publice ruse şi s‘ă încapă răsboiu cu Turcia, dacă acesta va încerca să desunescă Rumelia de Bulgaria prin puterea armeloră. Rusia vrea pace, dar nu p 61 e sacrifica interesele Slaviloră în peninsula balcanică. Din Viena se telegrafiază cu data 27 Sep-temvre. Preşedintele consiliului românii şi ministru de interne Brătianu a sosistfi Sâmbătă sera aci din Bucurescî şi a conferită ai}i cu ministrulă Kalnoky, cu ministrulă comună de finanţe Kallay şi cu şefulă ambasadei române. ţ)iarele din România spună, că batalionulă 4 de vânători şi regimentulă 5 de liniă au primită ordină să plece în Dobrogea, ăr corpulă III de armată să se concentreze. prin mai multe întrebări ce le-ar fi pusă, ar fi fâcufff pe evrei să bănuiască că elă îi trădăză. De aci bătaia. Casulă s’a anunţată procurorului; afacerea se cercetezi —0— Din Peşca română, comit. Aradului, ni se scrie, câ cu ocasiunea unei cununii la începutulă lunei curente capulă parochiei române gr. or. d’acolo din invidiă sen din altă motivă nedemnă s’ar fi purtată într’ună modfl necorespuncjlătorO, d’abia voindfi a da cheile bisericei, încâtă t6lă purtarea sa ar fi fostă în stare a provoca Ni se scrie din Viena cu data 26 Septemvre n. : I scandală, cu atâtă mai vârtosă că mirele, mirâsa, toţi giloră din sînulă loră, fiindă svârliţi pe stradele streinătăţii. Cetăţenii din Slatina încă au protestată în contra espulsării. SOIRILE DILEi. „Erî sera a debutată d-şora Bărsescu pe scena dela Burgtheater în piesa ,,Regele Colomanu de Jokay, re-presentândă pe ,,Ingoli,“ soţia lui Almos, fratele regelui Goloman. Publiculă a fostă încântată de joculă d-rei Bârsescu aplaudând’o frenetică în continuu. Nouă, coloniei române, ne rîdea inima de bucuriă, văi|endă cum brava Română storcea nentreruptă aplausele publicului. ospeţii şi publiculă numerosă ajunsese la biserică, şi sta acolo în uliţă, aşteptândă să frecă furiile d-lui Pişta baci. Recomandămă preotului să evite astfelă de fapte, care nu suntă de natură a’i câştiga respectă înaintea poporului. —0— Dela congresulu serbescu din Carloviţă i se tele ESPULSAREA ARDELENILORU. Cetimă în „Românulă“ dela 15 Septemvre : Comitetulă din Iaşi s’a întrunită Marţi sera la d. G. j Mârzescu. , Lupta* spune că s’a avisată mai ânteiu la mijlocele cele mai urgente de a se strînge ban* pentru a veni in ajutorulă espulsaţiloră, cărora li se voră trimite bani prin comitetulă din Bucurescî, instituită în acelaşi scopă. S’a discutată de asemenea legea de espulsiune din 1881 şi usulă nelegală pe care guvernulă îlă face. S’a luată otărîrea a se întreprinde o campaniă pentru abrogarea acelei legi. Ună deputată şi ună senatoră independentă voră face aeăstă propunere imediată după deschiderea Parlamentului Cu ocasiunea discuţiunei legii de espulsiune s’a In onorea lui Jokay s’au audită câteva voci strigândă i grafeză lui »Pester LIoyd:* In dilele din urmă s’a schim-„eljen,“ dâr erau întrerupte de „pst41. Piesa s’a jucată\ bată multă di.sposiţiunea membriloră maiorităţii con-ânteiaşî dată la Burgtheater.“ greşului; este îndreptăţită temerea că curentulu radicali __0___ va deveni predomnitoră. In acestă casă disolvarea con- Din Alba-Iulia se anunţă, că regimentulă de in- greşului ar fi neînlăturabilă. Se cjice câ atunci se va fanteriă de acolo Nr. 50, care constă mai numai din | propune dietei ungare se schimbe art. de lege IX din Români din comit, Albei de josfi, la cererea fişpanului 1868 „asupra autonomiei bisericei sârbesc!41. — Era de din Alba-Iulia se va transfera în Ungaria, înlocuindu-se j prevăzută că totă ce nu e maghiară în Ungaria va cu ună regimentă curată maghiară. Scirea acesta încă c^de cu timpulă sub anatema: disolvărei, oprirei, nirni- nu e confirmată. Ori cine însă s’a putută convinge din pamfletele lui «Ellenzâk,* că aci suntă uneltiri «patriotice* că să nu mai fiă acelă regimentă românescă între Români. —0— Din Alba-Iulia ni se scrie cu data 28 Septemvre următdrele: „Evreulă Griln Aron Moses, care ţine în arendă vama oraşului, a mijlocită dela magistrată, ca să i se concâdă a lua vama gunoiului pe două dile â 4 cr. de vită, în contra disposiţiuniloră d’a se lua numai 2 cr. pe 4* de vită, şi aşa numitulâ evreu ia vamă bieţiloră ămenî îndoită in fiecare (fi. Mai departe, după tarifă are arândaşulă a lua dela ori care omă, cirei, distrugerei. O tempora ! —0— La şcola normală superiără din Bucurescî suntă 9 burse vacante, pentru care se va ţină concursă la 25 Septemvre: 2 în secţiunea de litere, 3 pentru sciinţele fisice, 2 pentru sciinţele matematice şi 2 pentru sciinţele naturale. Goncursulă se va ţine la Universitate. —0— Congresulă studenţiloră universitar! din România, ţinută anulă acesta la Brăila, la 6—11 Septemvre st. v., a reuşită mai bine ca congresele precedente. In şedinţa primă d. G. Jocă a vorbită despre s Dobândirea tuber-culosei prin alimentare,* d. N. Bălănescu a Jvorbită despre ,Ovidiu şi Bolintineanu« şi despre «Naturalismul!! care aduce pui de găină de văn4are — atâţia câţi păte convenită că ar fi ună mijlocă pentru ca justiţia să pătă j elă aduce în corfă seu în spate —2 cr. vamă, der j în literatură/4 Studenţii au făcută şi o escursiune la fi sesizată de aeăstă cestiune. Pentru acăsta unulfi dini evreulă ia de totă puiulă 2 cr., ba ia vamă dela bietulă! Constanţa şi la Mâcină. Pretutindenea studenţii au fostă espulsaţî n’ar avea decâtă să reintre în tără. In acestă casă legea din 1881 prevede, că guvernulă îlă trimite înaintea tribunaleloră. Aici adecă înaintea justiţiei se poporă îndoită şi întreită pe fiecare obiectă de vei^are. Dăcă bietulă poporă merge să se plângă la căpiiânată (poliţiâ,) dreptate nu i se face, pentru că evreulă ti- pote perfectă dovedi că măsura guvernului este contrară i cluesce lucrulă mai dinainte. Tarifa vămii nu e afişată Constituţiunei şi legei din 1881, şi nu scimă dăcă se va găşi ună tribunală, o curte, în totă casulă curtea de Gasaţiune, care să consacreze o faptă înjosităre şi nelegală a guvernului. „Curierulă Botoşaniloră“ se unesce cu pro-testulă presei contra espulsiuniloră şi publică acelă protestă în capulă (Jarului. „Tuto va “ publică în capulă f6iei următb-rele rânduri: Deplângemă din adenculă inimei năstre faptulă neaşteptata ală guvernului liberală, consumata la 2 Septemvre 1885, prin gonirea a şăse Români ardeleni de pe teritorulă regatului independentă ală României. Sun-temă umiliţi în faţa acestui actă neromânescă; nu lă credeamă nici ooată că l’ar pută săvârşi tocmai Atletulă Românismulu dela 18481 Din parte-ne trămitemă salutările nostre frăţesc! celoră şăse Români espulsaţî, do-rindu-le curagiu, prin care să potă îndura suferinţele unui esiliu, dictată de fraţii loră de sânge! In ultima şedinţă a congresului studenţiloră nicăirî spre orientarea vân4ători!oră şi aşa aceştia suntă siliţi să plătescă câtă cere evreulă, care e însoţită de pandură, şi apoi ce 4*ce panduruiă aceea e sfântă.* Atragemă atenţiunea celoră în dreptă, ca să pună la regulă pe numitulă arendatoră. —0— In Borgo-Prundă s’a întâmplată la 13 Septemvre n. o scenă turbulentă. Evreii, cari se adunaseră acolo în mare numără din totă ţinutulă Borgoului, tocmai îşî ţinâu în templu serviciulă divină, când deodată ună evreu eşi agitată din templu în fuga mare, âr după elă năvăli întrâga comună jidovâscă. Fugarulă fu prinsă şi bătută cumplită de coreligionarii săi, pănâ când isbutiră câţiva ţărani români a’lă scăte din mânile loră. Fiindă dusă în cancelaria comunală, s’a încheiată procesă serbală. După gesticulările şi neliniştea evreiloră grămădiţi înaintea cancelariei se putea vedâ, căj evreii se temă de ceea ce va denunţa evreulă maltratată. După cum se scrie cătră «Sieb. Deutsch Tgbltl", evreii cu rabinulă în frunte ară fi luată hotărirea să’şî răsbune asupra creştiniloră, âră Leib Fuchs, evreulă bătută, sărbătoresee primiţi. Viitorulă congresă, în 1886, se va ţină în Bacău. —0— »Noua Bevistă* spune, că în Iaşi s’a înfiinţată o fabrică de cui ii de lemnă pentru farmacii. —0— Pagubele pricinuite cu arderea spitalului militarii din Bucurescî, despre care ne-a comunicată biuroulă de corespondenţă, se urcă la peste o jumătate de milion franci. La stingerea focului a arsă ună pompieră, care s’a găsită a doua 4* carbonisată. Bolnavii s’au transportată în casarma Alexandria. Ighiu, la 25 Septemvre 1885. Onorate D-le Redactoră! In patria năstră aslădl mai multă ca ori şi când trăimă în era denunţărilorfi. Şi pentru clarificarea acestei 4'se> Vă rogă a da locă în multă preţuitulă D-v. 4iară următoreloră rânduri ca unoră espresiunî de amărăciune: E sciută că preoţii suntă însărcinaţi cu conducerea afaceriloră scolastice, sunt responsabili înaintea venera-teloră Consistorie de bunăstarea şi ordinea recerută pentru instrucţiunea eleviloră săteni. In calitatea de di-rectoră şcolară subscrisulă am fostă încunosciinţafă de cătră inspectorulă scolastică D-lă Gâspar ca pănă în 1 !t; FOILETONtJ. ! I l3 CRĂIASA an\KLOIU. (poveste de I. Popă Retegannlu.) (Urmare.) Mai trecu multă vreme, pănă odată, chiară pre când era o petrecere mare în curţile 4îael°ră, slujnica scote lădiţa din traistă şi o pune pe mâsă. Cum o scote, cum se stingă şi lampele şi luminele de prin feşnice şi dela lădiţă se vedea mai bine decâtă dela sdre când e cerulă senină, er măsuţa slujnicei se umplu de mâncări şi băuturi multă mai bune şi mai scumpe decâtă ale 4îneloră, ba şi decâtă ale crăiăsii. Minunea era mare. îndată sară tote da^după mâsă şi năvălescă în căsuţa servitorei; acolo mândrenii cum dâră numai în raiu pote fi, tdtă casa juca în aură, măsa încărcată de mâncări şi băuturi şi de păme care de care mai bune şi mai scumpe. Veţi gâci acum şi d-vdstră că crăiasa a poruncită să mârgă slujnica înlâuntru cu lădiţă cu totă, dar numai ea singură. Şi s’a dusă. — «De unde ai tu lucrurile acestea scumpe,* 4*se crăiasa. — «Dela mama mea,* răspunse slujnica şi nu minţia, adevărată vorbia. — «Ce să-ţî dau să-mî dai mie lădiţa?* — «Oh, înălţată crăiasă, acăsta e scumpă, că în orice lipsă, ea mă luminâză şi mă nutresce şi mă adapă, dară nădăjduindă că înălţimea ta nu mă vei alunga de aci, câtă vreme oiu mai avea de trăită 4^e cu Picate, vă4ândă că aci am mâncare şi băutură, a măriei tale să fiă dacă me-i lăsa se te sărută odată cu dulce « Atunci îi rase o palmă, dar după aceea se căi şi 4>se: «Bine, aşa să fiă, hai şi mă şărută, âr tu să-mî dai lădiţa.* Vă puteţi închipui ce sărutare dulce a fostă aceea! Der adevărulă vorbindă, după sărutarea asta se simţi crăiasa — nu sciu cum v’aşă spune, der tâtă roşi ca para focului când simţi buzele slujnicei lipindu-se de ale ei. ţtînele ară fi jurată că ceva schimbare a tre buită să se întâmple în natura crâiăsei, dâr tăcură, vedeţi d-vostră, cine să cuteze a 4ice cuvântă nechibzuită despre crăiasa? Şi era fălosă crăiasa; ineîulă nu-lă mai depărta din degelă şi mai în fiecare 4* punea odată lădiţa pe mesă se-şî arate puterea; nu mai scia ce face de părere de bine. Odatâ-i plesni prin minte să facă ună ospăţă mare, mare, dela care se nu lipsescă nici o 4în& din lume, de? nici una, ca totă poporulă ei de 4ine se se potă mira de inelulă şi lădiţa ei, şi mirându-se, cu atâta să o cinstâscă mai tare. Şi se adună poporulă de 4tuc din tote părţile, veniră 4îne dela răsărita şi dela apusă, dela mâ4ă 4* şi dela me4ă-nopte, 4îue bune şi 4îne rele, dâr tăte fru-măse, una mai frumosă ca alta, 4>ne şi pace! Şi crăiasa nu le aştepta cu nimica mâncare, nici nu aprinse nimeni foculă în bucătăriă orî în cuptorulă de coptă, că de veră era vâră, âr lădiţa făcea ce făcea şi sătura pe toţi cei din giură. Destulă că se adunară 4îne^e din tătă lumea într’ună paiaţă mare şi se puseră în jurulă unei mese să se ospeţe. Mesele însă erau gole, goluţe, nici talere, nici furcuţe, linguri, ba nici feţe nu erau pe mese. De odată intră crăiasa în paiaţă cu o Jăduţă îu mână, şi îndată tăte 4î°ele puseră mânile la ochi, ne-putându-se uita la ea ca la ună sore. Incetulă cu în-cetulă li s’au dedată ochii cu strălucirea şi începură a-şî lua una câte una mânile dela ochi. Minunea era mare. Dâr când deschise crăiasa lădiţa, atunci, minunea mi-nuniloră! Măsa se încărca singură de mâncări şi băuturi, la totă 4îna totă talere de aură, lingure şi furcuţe de aură şi cuţite de diamantă, la fiecare 4>nă pahară de aură şi mari cupe de aură pline cu băuturi scumpe. Acolo să fi fostă la ospăţă 1 Destulă câ se minunară 4îne^e-. da, se minunară şi se ospătară, mâncară şi băură şi apoi începură a gusta struguri şi alte pome scumpe cari eşiau ca din pămentă, numai vedeau câ se pună pe mesă, der de unde? şi cum? nime nu înţelegea, afară de crăiasa şi curtenele ei. Şi vă4ură sore răsărindă şi sore sfmţindă, der întune-eându-se nu vă4ură, că lumina inelului şi-a lădiţei mai tare era decâtă a sorelui. Veselia era mare, cinstea crăiăsei şi mai mare! «In adevără, 4'ceau 4îne'e» n°i nu ne putemă măsura nici în frumseţe nici în minte, der nici în putere cu 4îna nostră." Şi crăiasa era fericită. Şi porunci (Jîneloră să cânte tote împrennă o cântare de veseliă. Eră 4înele nu aşteptară să le mai spună odată, ci începură o cântare, der aşa cântare, încâtă ângerii din raiu să tacă înaintea loră. Domne, ce drăguţă de cântare! T6tă ceta era betă de bucuriă ş fericire, apoi ridicară paharele in cinstea crâiăsui loră viteze şi le goliră pănă în fundă, după aceea âr începură o cântare şi âr o ciocnire de pahare şi totă aşa pănă Nr. 207. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Sept. st. n. de nu vomă putâ stabili în scola ndstră populară ună înveţătoră, pe lângă f6tă reserva este nevoiţii a proeede pe cale legală. Deci am făcuţii a testă rescriptă cunoscută popo-renilor-Q şi mai ânteiu senatului scolastică, şi pătrunsă de adevăratele simţăminte faţă de instrucţiunea nostră poporală am vorbită omerfilară mei cu ocasiunea Dumi-necei înainte de 1 Sept. st. n. în biserică şi despre ces-tiunea şcolară, adresându-mă cătră dănşii cu următorele cuvinte modeste : 3Omeni buni, vedeţi câtă de rău este sprijinită scola nostră; ipenlru numele lui D-dleu, să vedemă de dânsa, căci altcum de noi va fi rău (cetindu-le adresa inspectorului scolastică). Sciţi bine că timpurile în cari trăimă receră cultură; şciţî bine câtă ne insultă streinii cu epitete de: «mocană* «paraszt ollâh,* nebăgândă în semâ nici dreptulă omului; deci chiar pentru acesta veniţi să ne organisămă scbla, să ne facemă lucrulă aşa, ca să corespundă recerinţeloră legei. »Pentru că uitaţi-vă iubiţiloră ! alte naţiuni şi popore îşi jerfescă totă pentru înaintarea în seimtă şi cultură, mergendă treptată spre realisarea dorinţeloră loră, care nu*i altă decâtă cultura spirituală şi morală. Nu vi se pară grea aeestă sântă datorinţă, căci să mă ertaţî, fără de acesta nu putemă trăi ca poporă văzută în lume, ci vomă fi cupleşiţi de alte naţii mai înaintate în cultură. Dovadă cumcă compatrioţii noştri unguri ne privescă ca pe nişce 6meni şi indivizi dernoralisaţi, proşti şi sălbatici, este şi presentarea năstră afâtă de rău afară, chiar la esposiţiunea din ăstă ană (esplicânduli-se ce însemnă esposiţiune). Veniţi deci iubiţiloră! Vă rogă în numele j lui D-tJeu să punemă mai multă grije pentru scdla nostră românescă, ajutorându-o câtă se pote de multă». (Totodată li se ceti şi lista prunciloră obligaţi la şcdlă). AtâtQ şi nimică mai multă! Dar’ ce să vetjî ? La noi tote mergă pe dosă! Nu (jică, avemă noi naţionaliţăţite nemaghiare şi în speciă noi Românii deplină libertate a face ce vomă vre, numai câtă, vecp-bine, trebuesce să voimă ce vreu Ungurii, căci decă nu, ni se strigă publice şi privată că suntemă ,conturbătorî ai ordinei*, «răsculătorî* şi mai scie naiba ce! Se vede că pănă şi cuventulă de a ne esprima dorinţa nostră faţă de biserică şi seolă ni este oprită. Ei! dar să vină la objectă! Se facă denunţianţî toţi coriferii şoviniştiioră moderni; se facă denunţianţî pănă şi femeile oficianţiloru administraţiei! căci îndată după predica mea ţinută poporului în biserică, ună anumită Bereczki J., notară cercuală din locă, ună adoratorii alO lui Bac-hus, alesă şi pusă în pâne prin su-cursulă a loră noştri, astătjî ca să-şî facă şi d-lui ună nume nemuritorii la consolidarea , ideii de stată maghiară», autjindă că s’a amintită numele de «lingură* în biserica românescă, scandalitjându-se de aeestă pretinsă păcată, se face denunţătorulă celă mai ridiculă. Firesce in urma zelului de .patriotă*, i s’a arătată ca prin vi-siune fantâma «irredentei* cre^endă că Hanibală este ante portas şi a pusă în mişcare totă aparatulă casei sale, pentru scornirea celei mai infame minciuni. Dar cum? Sdcra şi soţia d-lui seducă prin vorbe linguşitdre pe o biată femeiă săracă care lucra cu (Jiua pre la unii alţii, promiţându-i ajutoră anuală de 5 fl. v. a. (cari bânişori le-ară prinde bine şi d-loră) ca să mărtu-risescă înaintea mai mariloră, cumcă: popa rumunescă a vorbită în biserică contra Unguriloră, a vorbită de revo-luţiă şi alte născociturî. Silescă o femeiă nepricepută ca să reciteze predica popii, şi în neghiobia loră pedagogică o facă să-le spună fr. au produsă: Pentru compositorî 264,000 fr. Pentru cum a ^isă popa celă rumunescă cătră omeni? daună că n’a avută cine să le răspundă: »magna petis Phaeton*. Cu de acestea încercă «patrioţi** să înegrescă numele bună ală preoţitoră noştri peste totă, vorbindă între altele şi ună învăţătoră reformată dela noi de rău pe ună veterană şi încărunţită părinte, că s’ar fi espri-mată cătră învăţătorulă său din S.: «nu merge la reuniunea învăţătoriloră, unguri căci de vei fi pedepsită plă-tescă cu pedeapsa pentru d-ta, şi când, vec^i bine, vrâi să-lă iai la răspundere, negă ca ună omă fără ruşine. In urmă, nu vreu să abuseză de paciinţa onoraţi-loră cetitori, ci vreu uumai să asigură pre d. Bereczki et consortes, că niciodată cu de acestea nu-şî va pute elupta ună nume de „bună patriotă,* îlă asigură că ori când voiu fi plesnită în faţă cu acuse de acestea sciin-du-mă omă pacînică şi nevinovată, îlă voiu petrece tot-deuna cu vederea ca pre ună omă fără de caracteră. cei dela presă 528.000 fr. Pentru punătorii de hârtiă 683,009 fr, Pentru cei cari broşeză 120,000 fr. Pentru librari 2,400,000 fr. Pentru cortierî 1.600.000 fr. Pentru comisionerî 1.600,000 fr. Pentru mesagerii 100,000 fr’ Pentru cabinetele literare 4,580,000 fr. Pentru desinatorî 28,000. Ficsândă salarulă pe fiecare la 3 fr. şi având în vedere că anulă are trei sute 4^e de lucru, cărţile mele au dată în timpă de 20 de ani salară la 692 de persone. Cele trei-deci şi cinci de drame, jucate câte 100 ori fie-care, una peste alta, au produsă 6,360,000 franci, şi anume: Pentru directori 1,400,000 fr. Pentru actori 1,250,000 fr. Pentru decoratori 210,000 fr. Pentru costumieri 149,000 fr. Pentru proprietarii săliloră 700.000 fr. Pentru cantonieri 60,000 fr. Pentru musi-canţî 157,000 fr. Pentru săraci 630,000 fr. Pentru afişerî 80.000 fr. Pentru figurante 350,000 fr. Pentru găr s8 injecteze urechia cu untă de migdale seu chiară cu o maioritate de două treimi. Interpelarea asu- cu unt^ de lemn0 care omoră negreşită insecta; şi pra numirii patriarchului Angyelici rămâne la o atunci este fărte uşoră a o scdte cu urechelniţa. — Cea parte. In şedinţa de a(|I a congresului se finesce dintâiu îngrijire ce trebue dată unei persone care a desbaterea asupra verificării, urmândă apoi a se băută o substanţă înveninată, consistă în a face să alege comisiunea pentru adresă. , înghiţă untă de lemnă. Unt-de-Iemnulă opreşte acţiunea PARIS, 29 Septemvre. — La propunerea' otrăvii pe păreţii stomaehului şi permite de a aşteptă Franciei, marele puteri au recomandată Greciei sosirea medicului care administreză atunci o contra o atitudine mai pacînică, de asemenea se inten-, otravă, dacă este necesară, ţionăză a se recomanda acăsta şi celorlalte gu-; w *** verne ale peninsulei balcanice. j t NECROLOGU. — Gavrilu Ţeranu, parochă gr. _______ ' cat. în Gy.-Şermaşiu, în urma unei suferinţe scurte de 15 Zile> după o viâţă plină de activitate în 9 Septemvre : şi-a dată sufletulă în mânile Domnului în anulă ală 55-lea DIVERSE. Alexandru Dumas tatălu candidată de deputată.— ală etăţii, 35 ală fericitei căsătorii şi 32 ală păstorirei Al. Dumas tatălă se presintâ ca candidată de deputată, 'sufletesc!. Rămăşiţele pământeşti s’au aşeăată la repau-Eacă care fu manifestulă său cătră alegătorii din Paris: sulă eternă Vineri în 10 Septemvre n. în cimitiriulă gr. Cătră lucrători! Itnî pună candidatura de depu-'cat. din Gy.-Şiermaşă. Fiă-i ţărîna uşâră şi memoria binecuvântată! BIBLIOGRAFII. Dicţionară germano-română de Theocharu Alexi colo cătră meZulă nopţii. Atunci, tocmai când Zînele scoteau cântarea cea mai frumdsă din gurişorele loră, servitârea scâte orologiulă şi-lă pune pe mesă în căsuţa ei Să fi văZută mândreţe! Sorele să se ascunZă, că e numai ca o umbră pe lângă acelă ciasă strălucitorii. Când îlă puse pre mesă, gândeai că to'te curţile suntă ocolite de sori, aşa lumină arunca. Apoi îlă deschise şi Începu ciasulă a cânta, der aşa cântare încâtă Zînele era dine, der rămaseră ca mute, nici nu puteau asemăna glasurile loră cu cântarea ciasului, înmărmuriră odată, ingăibem fiecare, se uilâ una la alta spâridsă ca o că-prioră şi numai târZ’u prinseră inimă, după ce le chiemâ crăiasa cu ea, să vedă ce e ? Şi-au mersă tăie împre-nnă şi-au văZută ciasulă pe mâsă în căsuţa slujnicei, şi no se puteau destulă mira de frumseţea şi de măestria lui. Crăiasa, se uilâ cală se uita, apoi făcu semnă Zî-nelorâ să între în paiaţă că şi ea vine îndată. Şi intrară Zînele în paiaţă Z^endu’şî: «Crăiasa o să cumpere şi musicile dela servitore.« Eră crăiasa, dacă rămase singură cu servitărea, Z^e: — «Draga mea, de unde ai tu lucrulă acela frumoşii?» Er servitârea răspunse: «Dela mama mea le avui tote; două lucruri îţi dădui măriei tale, şi mie-’mi mai rămase acesta.* — „Ore să mi-lă dai tu mie,« Z‘se crăiasa. — «Cam cu greu, măria ta, că eu suntă fată streină şi săracă, âr când mă ajunge jalea, îlă pună de îmi mai cântă se-mî mai stâmpără sufletulă; numai atâta mângâiere mi-a mai rămasă în lume.* — «Ba, Zise crăiasa, tu rămâi pentru totdeauna aici la noi, voiă aduna Zînele la o Zî mare să te fermece şi pe tine, să te facă Zînâ şi nu vei mai sci în veci ce suntă supără- tată şi vă ceră voturile, eeă titlurile: Fără a mai socoti t şâse ani de educaţiune, patru ani de notariate şi 7 anî, de biurocraţiă, amă lucrată 20 de anî, câte 10 6re pe! Zi, adecă 73,000 de ore. In timpulă acestoră două-Zecî j de anî, amă compusă patru sute volume şi trei-Zed şi! cinci de drame. Cele patru sute volume, trase în 4,000 *va aPărea în decursultt anului 1886, în ediţiunea tipo- şi vândute cu 5 franci unulă, adică 11 milione 853,600 ‘ 8rafiei Alexi> Braşovă. Asta va fi o a doua ediţiune cu | totulă prelucrată a dicţionarului aceluiaşă autoră, ediţi-» ” j unea primă fiind de vr’o câţiva anî deja de totă epuisată rile: dă-mî mie ciasulă.* — Atunci slujnica Zice: î Deârece actualmente nu se află prin librării nici ună «Măria ta, înălţată crăiasă! Graţiă capului meu?* —jaltă dicţionară germano-română, aeestă opă va împlini o «Graţiă fata mea,* răspunsă crăiasa. «Ei bine, măriaj jacun£ resimţită. Autorulă a completată dicţiona-ta, dacă vrei ca şi ciasulă acesta cu musicî să fiă ală ) măriei tale, atunci vino, şi în noptea aeâsta dormi cu mine în căsuţa asta, în patulă ăsta, ca să sciu că rulă său câtă s’a putută mai bine, avândă în vedere mai cu semâ elementulă practică. Toţi câţi se voră folosi de aeestă opă voră fi satisfăcuţi de elă. Mătase negră falsificată. — ArZândă o mostră din stofa, ce doresce cineva a cumpăra, îndată se va dovedi falsificarea: mătasea veritabilă şi curată văpsită, se înereţesce îndată, se stinge curândă şi rămâne puţină cenuşe de o colore cafeniă forte deschisă. — Mătasea am dormită şi eu odată cu crăiasa Zineloră.* Atunci crăiasa ... plioscă! cu o palmă preste obrazulă slujnicei; acesta jnsă tăcâ. După aceea se gândi crăiască: «De ce să nu dormă cu ea într’ună pată? E fată frămâsă, patulă ei e ca şi ală meu; mâne, poimâne, o facemă Zînă; mă supună, sciu că nu m’a farmeca ea; cum nu mi-a fostă nimică când mi-a sărutată mâna şi când m’a sărutată pe obrază, nici j 7."./" .f. „ . . acum nu mi-a fi.. Apoi <}ice câlra servere: .Au* ,alslfk;ala (care u^ora se ,ocesce ?' se ta,e) arde mce,a' cu deosebire «firele de urzeală" ardă mai departe (fiind îngrăşate cu văpsea) şi rămâne cenuşe de culorea cafe-niă închisă, care în contrarietateede acea a mătasei veritabile nu să înereţesce, ci se încovâe. Strivindă cenuşa dela mătasea adevărată, să prefree în prafă, a celei falsificate însă nu. Depositulă fabricei de mătase a lui G. Henneberg (liferantă ală curţii regale) în Zurich rămite bucurosă la or! cine mostre din mătase veritabilă precum şi pentru o rochi ă, seu cu bucata întregă fără lacsa vamală în casele musteriiloră. Scrisorile pentru Elveţia costă 10 cr. fetică, dă-mî ciasulă şi după ce se culcă tote Zinele5 etă îţi dau cuvântulă meu de crăiasă că vină şi dormimă împreună.« Fata se’nvoi, Crăiasa merge fălosă cu ciasulă şi-lu, pune pe mesă, er ciasulă cântă pănă tote Zinele adormiră cu capetele pe me=*ă, căZură ca mârte de ospătate şi de cânteculă celă puternică ală musicei din ciasă. Crăiasa apoi merse încetă, în vărfulă degeteloră, pănă în căsuţa slujnicei, care o desbrăcâ şi se culcară amândouă cuprinse una în braţele alteia. (Va urma,) Editoră : Iacobă Mureşianu. Redactorii responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu. Nr. 207. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. O arcuiţi la bursa de Viena din 28 Septemvre st. n. 1885. 97.— Rentă de aură 4°/o • • • 98.15 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 90.90 Imprumutulă căiloră ferate ungare................118.25 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung (1-ma emisiune) . . . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung. (2-a emisiune) .... Amortisarea datoriei căilor fl ferate de ostă ung. (3-a emisiune) .... 109.25 Bonuri rurale ungare . . 102. Bonuri cu cl. de sortare ICI.25 Bonuri rurale Banat-Ti- mişă..................102. Bonuri cu cl. de sortarelOl 25 Bonuri rurale transilvane 101.25 102. de Bonuri croato-slavone Despăgubire p. dijma vină ung............... Imprumutulă cu premiu ung...................117 50 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului .121. Renta de hărtiă austriacă 81.95 Renta de arg. austr. . . 82.40 Renta de aură austr. . . 109 25 Losurile din 1860 . . . 139 — Acţiunile băncel austro- ungare ................ 865 — Act. băncel de creditd ung. 283.75 Act. băncel de creditd austr. 282 45 Argintuld —. — GalbinI împărătesc!............ 5.94 Napoleon-d’orI........... 9.95 Mărci 100 împ. germ. . . 61.70 Londra 10 Livres sterlinge 125.55 Bursa de BucurescI. Cota oficială dela 13 Septemvre st. v. 1885. Cump. vând. Renta română (5°„). Renta rom. amort. (5 °/0) » convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7°/0) * VI }J (5°/o) » » urban (7%.) , (6%) * » * (5°/0) Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. « » » Naţională Aură......................... Bancnote austriace contra aură 90 93 88V> 30 101V* 861/* 99 92 83V. 91 94 89Va 32 1021/2 871/a 100 93 84 V, Ctir$u!o pielei Braşovu din 29 Septemvre st. n 1885 Bancnote românesc! . . Argint, românesc .... Napoleon-d’or!........... Uţirt. Lire turcesc! . Imperiali . . Galben! . . . Scrisurile fonc. Ruble Rusesc! Discontulă * Albina* 8.70 Vftiid, 8.75 8 60 * 8.75 9.92 9.95 11.17 A 11.25 10.15 » 10.20 5.86 * 5.92 100.50 A 101- 122.— A 123.- 7—10 °/0 pe ană. 11.50 2.02 12.50 2.04 Numere singuratice a 5 cr. din „ Gazeta Transilvanieiu se potH cumpăra în tutungeria lui I. GROSS. Cassa de schimba a băncei comerciale ung. pestane % ÎN BUDAPESTA ~ (Fondată la 1842 cu unu capitală pe acţii de 5,000,000) emite # $ SCRISURI ÎN rate # » în înţelesulă articulului de lege XXXI din anulă 1883 pentru tote losurile notate în foia oficibsă a cursuriloră din Budapesta în părţi parţiale convenabile. Representată prin Banca şi Cassa de schimbă a domnului Frideric Orendi în Braşovă. Cumpărarea losuriloră cu plăţi în rate se recomandă în presentu, din causa cursuriloră eftine. Pentru tragerea losuriloră la prima Octomvre recomandă -^PROHESSE^ de losurî comunale vieneze â 3 fl. Câştigurile principale suntă de 200,000 fl. 20,000 fi. 5000 fi. 5 â 1000 fi. 12 â 250 fi. 1280 â 140 fi., mai departe pentru tragerea losuriloră la 15 Octomvre Promesse de losurî de creditulă fonciară numai 1 fl. 50 cr. Câstigulă principală este de 50,000 ete. Losurî d’ale exposiţiunei din Budapesta â 1 fl. 11 bncâţi numai IO fl. Tragerea la 31 Octomvre 1885. Câştigulă principală de 100,000 fi. alte câştiguri de 20,000, 10,000, 5000, 4000, 3000, 2500, 2000, 1500, 10 â 1000 fi. la ună locă 4000 de câştiguri, se potă căpeta în Cassa de schimbă a lui Frideric Orendi Strada Teatrului, 94. m $ # # # # # # M 3 3 M M ţi M * Magazinu de haine bărbătescI Tottt feliulu de haine bărbâtesci elegantu şi solida lucrate oonlecţionămu în magasiuuln nostru după comandă şi după jurnalele cele mai nou6. Totodată recomandăm marele nostru depositu de stofe indigene şi streine pentru rocuri, pantaloni şi giletcî cu preţurile cele mai eftine şi rugămu onor. publică a ne onoră cu comande câtă mai numerdse. Cu distinsă stimă A. Schwarze & Bartha. Uliţa Vămei Nr. 11. MMMMMMMWtt Mersul ti trenurilorti pe linia I*redealâ-Budapesta şi pe linia Tel uşii-Aradâ-Budapesta a tei ferate orientale de statft reg. ung. Predealft-Budapesta Trenfi de ers6ne Trend accelerat Trend omnlbus BucurescI Predealft Timişă Braşovă Feldiâra Apatia Agostonfalva Homorodă Haşfaleu Sighişdra ^ Elisabetopole Mediaşă Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciunelă Teiuşft Aiudă Vinţulă de sustl Uiâra Cncerdea Ghirisă Apahida Clnşiu ) Nedeşdu Ghirbău Aghirişă Stana HuiedinQ Ciucia Bucla Bratca R6v Mezd-Telegd Fugyi-Vdsârhely Vârad-Velinţe Oradia-mare P. Ladâny Szolnok Bnda-pesta Yiena 6.22 7.01 7.33 8.01 8.45 10.10 10.29 10.39 11.19 11.54 12.12 12.56 1.30 1.45 2.11 2.55 3.17 3.24 3.31 4.09 5.36 5.56 6.08 6.29 6.45 7.00 7.26 7.48 8.28 8.47 9.06 9.26 10 01 10.20 10.30 10.37 10.51 12.37 2.58 500 9 45 9.47 10.11 10.44 10.51 11.18 11.36 11.51 12.23 1.19 1.30 1.37 2.05 2.25 2.36 3.13 3.40 4.01 4.24 4.49 5 58 6.08 Trenfi omnibus 7.45 12.50 1.09 1.40 2.27 2.55 3.38 4.17 4.47 5.42 7.37 801 8.21 9.05 9.4H 10.02 6.20 6.59 7.15 7.43 8.29 8.55 9.04 912 10 23 12.32 12.59 7.14 7.43 8.22 8.48 (I (I Nota: 6.00 6.35 3.00 9.13 9.18 10.31 12.07 2.10 2.45 8 00 Budapesta—Predeald 10.37 12.59 4.45 10.05 10.50 8.00 8.3 8.59 9.34 10.16 11.04 12 17 12.47] 1.21j 2.05; 3.08 3.39 3.55 4.0 o 8.22 10.30 6.05 Orele de nâpte suntă cele dintre liniile gr6se. Trenfi. omnibus Trenu accelerat Trenu omnibus Trenfi de persdne Trenfi omnibus Viena — 7.15 3.15 — Budapesta 6.47 1.45 6.20 8.0) Szolnok 10.37 3.4 7.2? 9.11 11.46 P. Ladâny 1.44 5.21 8.27 11.26 2.31 Oradea mare 5.33 6 Al — 1.28 — Vârad-Velencze — — 9.45 2.00 — Fugyi-Vâsârhely — — 9.59 211 — Mezo-Telegd — 7.14 10.28 2.31 — R6v — 7.42 11.36 3.18 — Bratca — — 12. K 3.41 — Bucia — — 112.48 4.01 — Ciucia — 8.31 1.31 4.26 — Huiedin — 9.01 2.56 5.08 — Stana — — 3.29 5.27 — Aghiriş — — 4.0.1 5.50 — GhirbSu — — 4.18 6.02 — Nedeşdu — — 4.36 6.24 — — 10.0 * 5.05 6.43 — 12 05 10.16 — 7.03 — Apahida 12 31 — — 7.26 — Ghiriş 2.16 11.24 — 8.51 — Cncerdea \ 3.12 11.43 — 9.31 — \ 3.32 11.45 — 9.43 — Uiora 3.41 — — 9.51 — Vinţulă de susă 3 50 — — 9.58 — Aiudă 4.25 12.08 — 10.24 — Teinşă 4.50 12.22 — 10.44 — Grăciunelă 5.41 — — 11,28 • Blaşă 6.0ir- 12.57 — 11.44 — Micăsasa 6.40 — — 12.18 — Copşa mică 7.00 1.27 — 12.36 — Mediaşă — 1.45 — 1.22 6.01 Elisabetopole — 2.06 1.56 6.40 Sigişâra — 2.31 — 2.34 7.20 Haşfaleu — 2.50 — 3.02 8.01 Homorod — 3.48 — 4.41 10.05 Agostonfalva — 4.19 — 5.30 11.02 Apatia — 4.84 — 6.03 11.37 Feldiâra — 4.53 — 6.35 12.14 r — 5.20 — 7.14 1.09 Braşovă > — 5 30 — 1.50 Timişă — 6.07 — — 2.48 — 6.32 — — 3.23 Predeală b — 7.30 __ 4.56 BucurescI 11.85 9.4( Teiuşft- *< i’adâ-Bndapesta Teiuşft Alba-Iulia Vinţulă de josă Şibotă Orâştia Simeria (Piski) Deva Branieîca îlia Gurasada Zam Soborşin BSrzova Conopă Radna-Lipova Paulişă Gyorok Glogovaţă Aradft Szolnok Budapesta Viena Trenfi omnibus 11.09 11.46 12.20 12.52 1.19 1.48 2 35 3.04 3.36 3 50 4 25 5.09 5.56 6.18 6.57 7.12 7.27 7.56 8 10 2.39 3 16 7.10 Trenfi omnibus 6 14 6.30 6.47 7.17 7,32 12.00 12.14 2.10 8.00 Trenă de persone 3.56 4 2" 4.53 5.19 5.41 6.08 6.39 7.04 7.29 7.41 K.12 8.49 9.29 9.49 10 23 i»\37 10.52 11.18 11.32 4 5 5.10 8.16 6.05 Aradft «Tiaadşftrjii Aradft Aradulă nou N6meth-Sâgb Vinga Orezifaîva Merezifaîva Tămişftra Trenfi omnibus 6.00 6.25 6,50 7.19 7.38 7.56 8.42 Trenfi de persone 12.55 1.21 1.46 2 18 2.36 2.53 3.40 Trenă de persone Budapesta- Iradft-Teiuşft. Trenfi de persfine | Trenfi accelerată Trenfi omnibrif Viena Budapesta Szolnok Aradft Glogovaţă Gyorok Paulişă Radna-Lipova Conopă Berzova Soborşin Zam Gurasada Ilia Branieîca Deva Simeria (Piski) Orăştiă Şibotă Vinţulă de josă Alba-Inlia Teiuşft 11.00 8.05 11.02 11.12 337 4.13 4.38 4.51 5 10 5.38 5.57 6.42 7.14 7.43 8.01 821 8.47 9,05 10 10 10.43 11.04 11.19 12.05 7.15 1.45 3.44 4.02 | 8 < 0 7.53 1140 112 00 5.?5 619 6 .*46 7.00 7.23 7.51 8.10 5.58 9.28 9.56 10.17 10.38 11.05 11.23 12.24 12.53 1.22 1.40 2.24 8.25 8.36 8.54 9.13 9.25 9 36 10.(6 Timîşftra- Aradft Trenfi de persăne Trenfi de persone rr: rtnm’Q'fîa A T .F.X 1 flrasinvil Timişftra Merezifaîva Orezifaîva Vinga Nâmeth-Sâgh Aradulă nou A rfluift 6.07 6.40 6.51 7.08 7.23 7.40 7 50 12.25 1.16 1.34 2.04 2.25 254 3 10 Trenfi omnibus simeria (Piski) Fwtroşeni limeria Streiu Haţegâ Pui Crivadia Baniţa P etroşeul Trenă de persone 6 30 7 05 7 53 8.16 9.33 10.11 10.43 Trenfi omnibnn 11.50 12.27 1 19 2.10 2.57 3,35 4 04 Trenu omnibus 2.23 3.00 3.49 4.40 5.28 6.07 6.519 PetroşenI—Nimeria (Piski) Trenfi omnibus 5.00 5.50 6.07 6.32 6.53 7.24 7.40 PetroşenI Baniţa Crivadia Pui Haţegă Streiu iiweria 6.49 7,27 8.06 8.50 9.31 10.16 10 53 Trenu Trenfi omnibus de pers, 9 33 10.14 10 54 l i .; 7 12 17 12.58 1.35 5 28 6.08 6.4 7.35 8 02 8 44 9.15