REnACJ'IUNEA şl A11MINISTRAŢIVNEA : BRAŞOVfJ, piaţa mare Nr. 22. .GAZETA.11 IESE ÎN FIECARE ţ>I. Pe unfi aufi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 8 fior. străinătate; Pe a n fi 40 fr.. pe ş â s e luni 20 fr.. pe trei luni 10 franci. TRANSILVANIEI. SE PRENUMERÂ: ANULU XLVIII. la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIUBILE: O seria garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefranoate nu sa prlmesofi. — Manuscripte nu se retrimită. m- 206. Luni, Marţi 17 (29) Septemvre. 1885. Braşovfi, 16 (28) Septemvre 1885. Parlamentele din Peşta şi din Viena şi-au începută lucrările în săptămâna trecută, într’uml momentu când se desfăşură grave evenimente în Orientulu europenii. încă în prima şedinţă a dietei ungare, în care aveu se se facă formalităţile obicinuite, au venită dmenii stângei estreme maghiare cu in-terpelaţiunile loru privitdre la situaţiunea monar-chiei şi la politica esterioră a d-lui Tisza. Irânyi e curiosu a sci, ce s’a fâcutu la Kremsier şi ddcă nu esistă vre o înţelegere cu privire la unirea Rumeliei orientale cu Bulgaria său cu privire la anecsiunea Bosniei şi Herţegovinei din partea Austro-Ungariei. Ignaţ Heîfy voesce să descdsă pe d. ministru-preşedinte Tisza şi să afle, dăcă a avută cunoscinţă de tfite şi ce atitudine voesce sS ia faţă cu evenimentele. D-lii Tisza, se înţelege, nu va răspunde ni-mieă prin ce s’ar clarifică situaţiunea său, mai bine <}isă, va răspunde că nu p6te răspunde, căci nu-i este ertatu nici unui ministru a descoperi secretele diplomaţiei. Acestă reservă o va păstra d-lu Tisza cu atâtu mai uşoru, cu câtă nu e de temută, că va fi prea multă iniţiată în memoratele secrete. Iu aceeaşi 4b î» care s’a deschisă noua sesiune a dietei ungare, a fostă inaugurată şi Reichsratlmlă austriacă printr’unu mesagiu îm-părătescu, care este pătrunsă de unu spiritu par excellence conservativă şi prin urmare câtu se p6te de reservatu în espunerea viitorului programă al ii cabinetului Taaffe. Cu tăte acestea nu putemu să nu observămu marea deosebire principiară ce esistă între acestu discursu şi între enunciaţiunile de felulu acesta, făcute de capulu statului la propunerea guvernului ungurescă. înainte de tăte bate la ochi că, cu tătă direcţiunea federalistă a regimului austriacă şi deşi în memoratulă discursu se accentuăză din nou necesitatea d’a se dă tuturoră ţăriloră şi popăreloru Austriei aceeaşi îngrijire pentru înaintarea intereseloru loru spirituale şi economice, totuşi Maiestatea Sa vorbesce de puterea con-sciinţei de stătu austriacă, care s’a manifestată prin ţără cu ocasiunea căletoriiloru prea înalte făcute în anii din urmă. Aşa dar Maiestatea Sa însuşi declară serbă-toresce de pe înălţimea tronului, că Germanulu pote să fiă germană, Celmlu cehă şi Polonulă polonă, şi că aceste naţiuni potă să se bucure în egală măsură de scutulu şi sprijinulu statului, ca naţiuni cu interese spirituale şi economice deosebite, şi totuşi potu să fiă cu toţii pătrunşi de consciinţa de stătu austriacă ; cu alte cuvinte potu să Se semţă cu toţii ca cetăţeni ai unui şi ace-luiaşă stată. Numai la noi se respândesce de cătră teroriştii dela putere idea falsă şi despotică că Românulu, Germanulă şi Slavulă numai lă-pădându-se de naţionalitatea sa păte să se sămţă în adevăru ca cetăţană alu statului ungară. Discursulă tronului mai face amintire de vii-torulă pactu dintre Austria şi Ungaria, care speră că se va încheia în sensulu dreptăţii şi alu echităţii. Din aceste cuvinte se păte conchide, că ca-binetulă Taaffe nu va cedă la reînoirea pactului din pretensiunile sale, pe cari le crede drepte şi echitabile. Mesagiulu austriacă mai anunţă şi măsuri în sensu protecţionistă şi reforme sociale-politics car! tăte părtă timbrulâ conservativă. Apoi pro-miţe îmbunătăţiri economine şi accentuândă interesele deosebite ale ţăriloră şi ale popăreloră diferite îşi esprimă convingerea, că, flindă toţi representaţi în parlamentă, acesta nu va tractâ cestiunile în modă unilaterala de pildă cum se tracteză ele de aprăpe douăzeci de ani în dieta ungară. In fine se mai ocupă mesagiulă şi de situaţiunea esteriără, dăr modulă în care accentuăză cu tătă scurţimea nisuinţele puteriloră pentru pace, dovedesce, că încrederea factoriloră politici din Viena în susţinerea păcii nu este mare. scirea şi voia ministrului preşedinte, că Maiestatea Sa cu ocasiunea manevreloră din Pozsega a făcută o visită pe leritorulă Bosniei şi anume în oraşulă Brood, şi acolo a primită oficială omagiele de supunere a poporaţiunei, cu totă tractatulă internaţională ce în faptă esistă, în puterea căruia Bosnia şi Erţegovina rămână şi după ocupaţiune sub suveranitatea Sultaifului turcescă? Amăndouă interpelaţiile s’au dată ministrului preşedinte, ală cărui răspunsă se aştăptă. DESCHIDEREA REIHSRATH-ULUI IN VIENA. Sâmbătă în 26 1. c. s’a deschisă cu ceremonialulă obicinuită parlamentulă centrală din Viena de cătră Maiestatea Sa Impăratulă. Pe galeriă faţă cu tronulă se află princesa de coronă Stefania cu damele Curţii. Maiestatea Sa ceti discursulă tronului cu voce tare. Es-tragemă din acestă discursă următărele: După ce Maiestatea Sa dădu espresiune profundei mulţumiri pentru omagiele dinastice şi patriotice ce i DESCHIDEREA DIETEI UNGARE. La 26 Septemvre s’a deschisă dieta ungară. In aceeaşi 41 s’au Ş* adresată în cameră ministrului-pre-şediute două interpelaţiuni în privinţa evenimenteloră din Bulgaria. Cea dinteiu interpelare a deputatului Daniel Iranyi este următorea: 1) Fost’a visita Ţarului rusă la Maiestatea Sa c. c. în Kremsier ună actă de curtenire numai, adecă o simplă înlorcere a visitei M. Sale din anul trecută în Skiernevice, seu s’au tractată la acestă întâlnire şi alte afaceri politice şi ce învoeli s’au făcută? şi mai alesă nu s’au luată nici o înţelegere în privinţa unirii Rumeliei ostice cu Bulgaria seu în privinţa încorporării Bosniei şi Erţegovinei în Austria şi Ungaria seu în unulă din aceste do,uă state? 2) N’a avută nici ministru-preşedinte, nici minis-trulă comună de esterne mai nainte cunoscinţă despre planulă ce s’a esecutatu la 19 Septemvre în Filipopolă cu proclamarea Rumeieli ostice cu Bulgaria, şi ce atitu- j dine are de gândă se ia guvernulu ungurescu şi comună j faţă cu actulu revoluţionară esecutatu în Filipopolă şi j faţă cu purtarea prinţului Bulgariei cătră faptulă unirei?i 3) Deorece eu suntă amiculă dreptului d’a hotărî de sine poporele, nu dorescă ca nisuinţa celoră două ţări amintite, deşi e în contra tractatului din Berlin, să suprime printr’o intervenţiune armată şi prin ameninţa-j rea cu aşa ceva, fiă în comună de cătră puterile streine care au semnată acestă tractată, fiă de cătră vre-una din aceste puteri, din contră put.emă aştepta ca nici o putere să nu se amestece în cearta dintre Sultan şi două provincii ale sale, nici nemijlocită cu armele, nici mijlocită trimiţendă materială de răsboiu, seu permiţendă mergerea de voluntari la teatrală eventualului răsboiu seu concediândă în acestă scopă soldaţi şi ofiţeri, ci că fiecare putere va observa strictă legile neutralităţii. De aceea întrebă: In casă când încercările de învoială ce s’ară îutreprinde n’ar duce la capătă şi Sultanulă ar intenţiona se restabilescâ în cele două provincii, cu armele, starea anterioră a lucruriloră, este guvernulă Austriei şi Ungariei gata a observa din partei atitudinea a-cum arătată câtă şi a lucra, cu fote mijldeele diploma- j ţiei ce’i stau la disposiţiune, într’aeolo, ca nici o altă j putere streină se nu calce legile neutralităţii? j 4) Este ministrulă preşedinte gata a asigura camera! că guvernulă comună nu va folosi încurcăturile ivite nici pentru încorporarea Bosniei şi Erţegovinei, nici de a înainta din provinciile ocupate, cu intenţiuni de ocupare, în alte ţări ale Turciei? A doua interpelare a adresat’o deputatulă Helfy şi! este următorea: 1) Are ministrulă preşedinte cunoscinţă oficială despre evenimentulă importantă despre originea, despre cursulă de pănă acum şi despre starea actuală a acestuia ? 2. Dacă da, atunci îlă întrebă: Ce atitudine in-tenţionăză guvernulu se ia faţă cu acestă evenimente ? S’a făcută din partea oficiului de esterne vre-ună pasă în acestă direcţiune şi care? Mai departe, considerândă că acestă mişcare în Orientă a isbucnită imediată după întrevederea împera-ţiloru la Kremsier şi că acestă împrejurare, însoţită de alte asemenea simptome, îndrumeză la ună nexă de cause între aceste două evenimente, întrebă: 3) Are minstru-preşedinte cunoşcinţă despre învo-ielele stabilite acelo, şi dacă da: s’au făcută acelea cu scirea şi voia sa? In fine, considerândă că între aceste două evenimente s’a ivită ună ală treilea, care de asemenea stă în strînsă legătură cu afacerile orientale, anume cu drepturile de supremaţiă a Sultanului, întrebă: 4) S’a întâmplată la sfatulă seu celă puţină că s’au adusă de poporaţiune in călătoriile întreprinse în anii din urmă, cari manifestaţiunî suntă ună documentă pentru „puterea consciinţei de stată austriacă urmeaza astfelă: „Veţi ave a vă ocupa în curăndă cu noulu pactă ce este a se încheia cu parlamentulă ţăriloră aparţină-tore coronei ungare privitorii la cuota pentru întâmpinarea trebuinţeloră spre acoperirea eheltueleloră comune ale monarchiei, asemenea veţi avea a vă ocupa cu cestiunea tractatului vamală şi comercială încheiată între guvernulă Meu şi ţările corănei ungare la 1878. Aceste a-facerî atâtă de importante pentru relaţiunile economice dintre ambele părţi ale monarchiei veţi avea a-le esamina cu deamăruntulă şi a le resolva în spiritulă dreptăţii şi ală echităţii.1* După acesta discursulă tronului anunţă ună proiectă de lege pentru organisarea instituţiei glâteloru (Landsturm), apoi unulă privitoră la întreţinerea văduve-loră şi a orfaniloră personeloră militare, mai departe a-nunţă ună proiectă de lege privitoră la schimbări în ta-rifulă vamalii. Pe tărămulă instrucţiunei discursulă cere ca guvernnlă să fiă sprijinită de parlamentă în nisuinţa sa de-a face ca junimea, care visitâză în numără mare scâlele medii, să se aplice mai multă la acele institute, ce suntă menite a contribui la ridicarea industriei. Mai departe discursulă anunţă ună şiră de îmbu-nălăţiri pe tărâmulă legislaţiunei justiţiare, apoi o lege pentru anarchişti, promite schimbări în legile vamale şi industriale şi măsuri pentru îmbunătăţirea s6rtei lucrătoriloră, cari pretindă unele reforme. Apoi mai promite o lege privităre la moştenirea proprietăţiloră agricole mijlocii, cu scopă de a contribui la susţinerea şi întărirea unei părţi însemnate a poporaţiunei, în fine se arată necesitatea de a se regula rîu-rile în mai multe ţări şi se esprimă speranţa că guvernulă va fi sprijinită în nisuinţele sale pentru regula-rea finanţeloră ţării. Discursulă continuă apoi: „Relaţiunele năstre cătră puterile esteriore suntă deplinii mulţămitore şi esistă ună deplină acordă în nisuinţa de a se susţinea pacea, a căreia necesitate o sâm-ţimă cu toţii.“ „Problema neschimbăcidsă a guvernului meu va rămâne aceeaşi: d’a împărtăşi tote ţările şi poporele mele de egală promovare a intereseloră loră spirituale şi economice. Sprijinirea acestoră nisuinţe o spereză cu a-tâtă mai sigură dela d-v6stră, cu câtă prin participarea representanţilor tuturor popârelor mele la lucrările constituţionale pare esehisă orice tractare unilaterală a cestiuni-loră încredinţate chibzuelii d-v6stră.“ In urmă le recomandă ca liniă de conduită mo-deraţiunea. UNIREA BULGARILORU. 0 telegramă din Varna dela 23 Semptemvre rapor-teză că în Gonstantinopole fierberea ia din momentă în momentă proporţii mai mari; generalii turci suntă toţi de părere să se păşăscă la o acţiune imediată. In Adrianopole nu se găsescă în acestă momentă de câtă 7000 de omeni. Pentru ca să se facă o învasiă în Ru-melia ar trebui să se slâbăscă garnisăna din Constanti-nopoîe. Sultanulă însă se teme să facă acâsta, căci, în Nr. 206. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. casă de înfrângere a trupeloră otomane în Rumelia, s’ar putea întâmpla o catastrofă în capitală. Totuşi se facă mari pregătiri în Stambulă pentru orî-ce evetualitate. In gară stau vagăne gata pentru a transporta imediată alţi 7000 de 6menl la Adrianopole; vasele cuirasate suntă de asemenea gata de plecare sub comanda lui Hobarl-paşa. In cercurile diplomatice se crede că, dacă Turcii ară păşi în Rumelia şi ară bate pe Bulgari, s’ar încinge neapărată ună râsboiulă cu Rusia. De altminteri Turcii nu se temă de ună asemena răsboiulă. După cum spune o telegramă din Viena dela 23 Septemvre, Sultanulă ar fi telegrafiată prinţului Bismarck arătându-i situaţia şi cerându-i avisulă amicală. Prinţulă Bismarck ar fi răspunsă Sultanului că de ore-ce i se cere avisulă amicală, e de părere că. cum se desfăşură evenimentele şi tată cu hotărîrtăea atitudine a Bulgariloră, ar fi bine, de o cam dată, Sultanulă să aştepte si să nu se grăbescă *a versa untu de lemnu peste flăcări*. In urma răspunsului cancelarului germană, Sultanulă ar fi rămasă fărte consternată, cu atâta mai multă cu câta părerea unei imediate şi energice acţiuni, cu scopa de a reprima mişcarea bulgară, capătă mai mulţi aderenţi în cercurile directive Otomane. Cu data 23 Septemvre se telegrafiază din Filipopolă, că prinţulă a primită cu răceală demisia ofieeriloră ruşi şi a ministrului de răsboiu Cantacuzin, care s’a numită ataşată militară la agenţia rusescă din Sofia. Prinţulă a umplută imediată cadrele cu Bulgari. Ministru de răsboiu s’a numită căpitanulă de artileriă Nikiorof. Bulgarii, indignaţi de demisiunea ofieeriloră ruşi s’au grupată mai multă împrejurulă prinţului Alexandru şi suntă ho-tărîţî să mergă înainte pănă la morte. Prinţulă Alexandru, inspectândă regimentele de reserviştl, le-a 4isă că Bulgarii n’au nimioă în contra Turci lor ă, der dacă aceştia voră căuta să lovescă în acţiunea naţională bulgară, Bulgarii îi voră sdrobi In noptea de 23 Sept. Turcii au ocupată pe teritorulă rumeliotă trei sate în cantonulă Chizic-Agaci; în sătulă Caibelară suntă două companii turceşti. Aceste trei sate nu erau apărate de forţe rumeliote. Acesta a produsă multă emoţiune în Filipopolă. Prinţulă a declarată că nu densulă şi Bulgarii, cari au în partea loră dreptulă, voră trage pri-mulă focă. Se telegrafiază din Varna dela 23 Septemvre, că Rusia va cere depunerea prinţului Alexandru de cătră pu -terile semnatare ale tractului dela Berlină. După o telegramă dela 23 Septemvre din Belgradă, 60,000 miliţieni, ânteia chemare, au fostă chemaţi sub arme. Circulă sgomotulă că Serbia va intra grabnică în acţiune. Armata serbescă va ocupa partea de nordu a Macedoniei, pentru a pune pedecă tendinţeloru panbulgare Cu data 24 Septemvre se telegrafiază din Turnu-Severină, că generalulă sârbă Catargiu a trecută spre BucurescI, fiindă însărcinată de regele Milană să se consulte cu regele Carolă despre situaţiunea actuală.—După convorbirea ce a avut’o alaltaierî regele Milană cu un-chiulă său pănă la me^ulă nopţii, acesta a dată ordină să fiă totulă pregătită de drumă, ceea ce s’a şi tăcută erî dimineţă. — După o scire privată din Belgradă, să se fi şi pusă în acţiune ocuparea graniţeloră Macedoniei. Cele dintâiu trupe să fi şi pornită într’acolo. O telegramă dela 24 Septemvre spune că ciocnirea dintre Turci şi Bulgari, despre care s’a raportată din Bu-cureşcî şi Sofia, se mărginesce numai la ocuparea Krai-bittarului în Rumelia de cătră Turci. Vărsare de sânge nu s’a făcută. Din Sofia se telegrafiază dela 24 Septemvre, că oficerii ruşi demisionaţi au primită ordinulă să stea în Bulgaria şi Rumelia pănă la ună nou ordină. — Preşedintele societăţei macedonene Rizof s’a declarată nesolidară cu proclamarea publicată fără şcirea sa la Sofia, prin care Macedonenii suntă chemaţi a se ridica, şi a dată ordine secrete compatrioţiloră săi să nu trecă graniţa turcescă. — Nisce başi-buzucî începă să se arate pe graniţă şi nişte bande musulmane se formeză în Rumelia. Decă peste două dile răulă nu e înlăturată, trupele bulgare voră primi ordinulă să înainteze. — Măsuri severe s’au luată în potriva tuluroră acelora cari aveau intenţiunea să trecă în Macedonia. Pe lângă acesta s’au dată ordine prefecţiloră să trimeţă în interiorulă principatului pe toţi emigranţii şerbi,- bănuiţi că au intenţiunea să turbure pacea în Serbia. Cu data 24 Septemvre se telegrafiază din Giurgiu, că pe Dunăre e o mare mişcare de vapâre cu voluntari şi trupe, cari' se ducă fie-care la corpurile loră. După cum se raporteză din Filipopolă, în Rumelia sosescă mereu voluntari sub conducerea preoţiloră. Guragiulă şi entusiasmulă e atâtă de mare, încâtă chiarâ femeile se înarmeză şi pornescă cu bărbaţii la fruntariă. Se telegrafiază cu da!a 24 Septemvre din Filipopolă „Corespondenţei Politice:« Majorulă Trotler, ataşatulă militară ală ambasadei engleze şi consululă generală englesă d. Fawcett au plecată la Constantinopolă după ce au avută o lungă convorbire cu Prinţulă Alexandru şi cu d. Stransky. 0 deputaţiune a părăsită provincia pentru a merge să ceră dela marele puberi să reeu-noscă unirea Rumeliei cu Bulgaria. Trupele bulgare începă să intre în Rumelia. După o telegramă dela 24 Septemvre din Paris, guvernulă englesă a propusă Italiei, Germaniei şi Franeiei să facă ună demersă în favărea Turciei, pentru a obţine menţinerea statului quo. Nici o putere n’a aderată la acestă propunere pănă acum. Din partea sa, cabi-netulă din Viena a propusă să lucreze pe lângă prinţulă Bulgariei pentru a-lă împedeca să creeze agitaţiune în Macedonia şi în Albania. Adesiunea puteriloră pare probabilă. Cu data 25 Septemvre se telegrafiază din Sofia: Principele Alexandru ală Bulgariei s’a adresată la Peters-burgă spunendă, că decă chemarea ofieeriloră ruşi e făcută din causa lui, densulă e gata să abdică, cu condiţia numai ca Rusia să recunoscă faptulă unirei ceioră două Bulgarii. Adunarea poporului bulgară a trimisă ur-mătbrea adresă împăratului Rusiei la Copenhaga: „Adunarea poporului bulgară în actuala prima sa şedinţă, într’o unire, ne-a însărcinata cu plăcuta îndatorire a ruga pe M. V. imperială să bine-voiască a învoi pe supuşii ruşi, cari servescă în armata bulgară, să.nu o părăsescă în grelele împrejurări de astăqjî. „Adunarea rogă pe M. V. să primescă sub a Sa înaltă ocrotire faptulă unirei Bulgariei riffrdice şi sudice şi să nu îngădue veciniloră vrăşmaşi ai poporului bulgară să prefaca în pustietate pământurile bulgare liberate de cătră armatele ruseşti, fiindă încredinţaţi cum că apărătorulă şi protectorulă Slaviloră, părintele nostru, va întinde drepta sa puternică pentru apărarea sfintei cause. Adunarea poporului bulgară ridică rugile sale căldurose cătră prea Inaltulă Creatoră, ca să acorde (Jde îndelungate şi o fericită împărăţiă M. V. pentru onorea şi gloria întregei lumi slave. “ Preşedintele adunărei: Slambolov, vice-preşedinţî: Iovcoff, Panoff. Din Cetinie se telegrafiază dela 25 Septemvre, că Muntenegrulă pregâtesce mobilisarea trupeloiă sale. O telegramă din Berlină dela 25 Septemvre spune^ că legaţiunea sârbâscă a primită ordină d’a angaja pe Sârbii ce se află în Germania şi cari facă parte di I \ IC I. O II I. (poveste de I. Popă Retegannlu.) (Urmare.) Copilulă celă mai mică, voiosă că-lă lasă tată-său să-şî cerce noroculă, porni cătră stavă să-şî caute ună cală potrivită pentru o cale atâtă de lungă. Nu eşi bine din curte şi se întâlnesce cu o babă hîdă şi gârbovită de greutăţile acestei lumi: »Fă-ţî milă şi pomană, dom-nişorule, întinde babei ceva, cu ce te-a miluită D*4eu sfântulă." Şi fiulă de împărată băgă mâna în buzunară şi dete babei ună pumnă de bani. — *D-4eu să-ţî fiă de ajutoră şi să-ţi facă ţie după pofta inimei,» 4‘se baba depărtându-se. Nu merse feciorulă multă şi se întâlni cu altă babă, par’că mai slabă şi mai neputinciăsă decât ă cea dintâiu. Dădu şi aceleia ună pumnă de bani şi aceea încă-i mulţumi, cum sciu mai frumosă. Când era să se apropie de stavă, cum mergea ou căpăstrulă în mână, numai vede că-i ese ca din pământă altă babă cerşitore în cale şi se rogă să o miluiască şi pre ea. Şi feciorulă milui şi pe baba asta cu ună pumnă de bani. Atunci baba începu a plânge de bucuriă şi a 4ice- — »Dragulă mamei, (că mumâ-sa era, împărâtesa, care sub formă de cerşitore eşise din paiaţă ca să cerce firea copiiloră; mare fermecătore şi strigoiă mai spună că era, îngheţa apa în blidă în postulă St. Petrului, aşa ne spună bătrânii, de aceea şi eşise ea la fie-care fe-cioră de aici în cale să le cerce mintea şi curagiulă) »dragulă mamei, tu vădă că o să ajungi la crăiasa 4* neloră, der de nu me-i asculta, totă nu vei âmbla bine. Din stavă alege calulă celă mai rău, du o trocuţă cu ovăsă şi una cu jară din vâtra focului, tu să nu lăco-meşcî nici la ună cală, care trage la ovăsă, der de calulă care va trage la jară să nu te depărtezi. Arme nu lua de cele selipiciose, ci cătră tată-tău să-ţî dea pa-loşulă din holteie. Acela totă e ruginită, dar nu-ţî pasă, acela să-lă iai. Bani nu lua cu tine, nici merinde, lasă că în locuia acelora o să-ţî dau eu ceva, numai vino la mine în paiaţă.« Când gătâ împărâtesa vorbele astea de 4se nimică, gândea însă în mintea sa: dacă m’oiu duce cu schi-16da asta, nu stau bună că o să ajungă departe; numai împrejurarea că mânoâ focă îlă făcu să nu credă că mu-mă-sa l’ar fi păcălită. Calulă însă îşi ridică capulă şi dise: »Dragă domnulă meu, sciu ce gândesc!, der nu te teme, bună e Dumnezeu şi bună minte ţi-a dată de mai căutată, gată-te de cale, der pănă atunci mai dă’mî ună bună vravă de jară să mă satură, apoi îmi poruncesee cum să mergă: ca vântulă ori ca gândulă.“ Şi merse fiulă împăratului cu mârţoga dela stavă acasă; fraţii cei mai mari nu’şî putură stăpâni rîsulă când îlă vă4ură cu ce cală voesce a pleca, ba celă mai mare chiară 4*se *n batjocură: „Pare-mi-se că de ceilalţi te temi!* Tată-său însă nu se învoia a lăsa odată cu capulă să plece cu acelă cală, der după multă rugare, în urmă 4'se: „Acum fă ce scii, eu nu mă mai amestecă." Şi dete feciorulă ună vrafă mare de jară calului şi mânca calulă la jară mai pogană de cum ar mânca alţii ovăsă, şi decă gătâ totă jarulă de mâncată sforăi odată de totti scântei îi eşiră pe nări, apoi se scutură de-i că4ură tote laţele de pe elă şi rămase numai ună pâră luciu galbină ca aurulă şi era acum calulă mai frumosă dacâtă toţi câţi îi avea împăratulă. Atunci 4‘se împâratulă: „Cu calulă acesta am umblată şieuapeţi.41 După aceea întră feciorulă în chilia împărătesei să-şî ia rămasă bună, er ea îlă sărută şi-i dete trei lucruri: ună inelă, ună ciasă şi o lădiţă de aură. Aceste trei daruri aveau ună preţă forte mare, deârece: inelulă răspândea lumină ca sorele, ciasulă strălucea ca sărele şi decă îlă puneai pe masă deschisă cânta mai frumosă deeâtă tdte muzicele din lume, er lădiţa asemenea era strălucitore ca ună sore şi când o puneai pe mesă şi o desehideai eşiau din ea cele mai scumpe mâncări şi băuturi ce suntă pe astă lume. După aceea îşi încinse pa-losulă celă ruginită, îşi luă sănătate bună dela tată-său şi dela fraţi şi h'd la drumă, fără merinde şi numai cu puţinei bani, să aibă de unde milui câte ună săracă ce i-ar eşi în cale. Apoi îlă întrebă calulă: »Domnă, dom-nuţulă meu, der cum să te ducă: ca vântulă ori ca gândulă?*—,Să mă duci ca*, gândulă, “ răspunse feciorulă şi începură a merge mai ântâiu mai lină, apoi totă mai tare pănă nu se mai vedeau. La podulă dintre hotare se au4i ună glasă răguşită şi înspăimântătoră, dar calulă nu se înfricâ, ci sburâ Nr. 206. GAZETA TRANSI1VANIEI 1885. orăşănâscă din Deva 20 de membri şi 10 sapienţi. Re-sultatulâ a fosta: 11 au obţinută majoritatea voturilorâ, 6r 18 paritate de voturi. Aceşti 18, întne cari 9 Români şi 9 Maghiari, s’au sortata de cătră preşedinte şi aşa eşiră 7 Români şi 2 Maghiari. Se vorbesce însă, câ Ungurii voră protesta in contra alegerii, sub pretexta că au foştii numai 313 votanţi, er bilete 315. Şi adecă când nu găsescă Ungurii pretexte şi cum n’arfi protesta când se vâdâ maiorisaţî de »nepatrioţî"? Tactică vechiă! —0— Sâmbătă în 12 Septemvre n. a fosta o mare săr-bătore în frumosula castel a MoconianO, în comitatula Caraşiu SeverinO. S’a celebrata cu mare pompă actula botezului nou născutului fiu ala d-lui Dr Eugeniu de Mocsonvi, mare proprietara. La boteza a funcţionată ca naşO d. Antoniu Mocsonyi de Foen. Nouiâ membru ala familiei a primiţii numele: Petru Antoniu, nume celebre din familiă. După actula bisericescC, o mesă splendidă a întrunită pe toţi cei adunaţi şi pe funcţionarii bisericei, la care s’au ţinuta şi toaste. —0— Societatea de lectură a tinerimei române din Budapesta »Petru Maiorii* s’a constituita în şedinţa generală din 20 Sept. s. n. în modula următorâ: Preşedinte: Ioana Suciu, drd. în dreptO, viee-preşedinte: Sept. Severă Bocşanu, stud. jur.; secretară: Arseniu Vlaicu, lic. în sci. corn.; casară: George Şandorăj stud. jur.; contro-lorO: Petru Corneanu, stud. jur ; bibliotecara: George Popii, stud. jur.; notară: Iacovfi Parneu, stud. jur.; re-dactoră: George Ioana Bogdanii stud’ philol.; colaboratori: Ars. Vlaicu şi P. Corneanu. In comisiunea literară suntO: Ladis. V. Goldişă, stud. phil.; Septimă Sev. Bocşanu, Ars. Vlaicu, Ioană Ioană, stud. jur; Petru Corneanu şi Georgiu Bilaşco, stud. med. Perchisiţiimi domiciliare în Blaşiu. Blaşiu, în 26 Septemvre 1885. Onorate D-le Redactoră! Era mare minune ca Blaşiula să fiă trecută cu vederea, şi să nu afle stăpâni-torii (Jilei ore-care pretestâ de a căută să prindă cu mâna fantasmele ce le văda în visfi. Una ca asta nu se putea, nn, căci precum tăcerea Blaşiului pune în uimire pe ori care Românâ de inimă, aşa acestă tăcere bagă mare frică în cei ce creda a fi monopolizată patriotismulă pe mii de ani, ca nu cumva Românii blăşienî în tăcerea acesta mare să cugete ceva. Dar fiindcă cugetele nu le pot a trage în cercetare criminală şi pe preoţii români şi aşa îi credă ei că, suntfi discreditaţi şi înfricaţî de ajunsâ, se încârcă a terorisa acum şi pe advocaţii români, dintre cari unii se mai luptă pentru interesele bietului poporulă înaintea auto-ritâţiloră, cari nu-i cunoscO limba, năcazurile şi nu-i voiescO binele. Aşa în 25 1. c. la 2 6re după amăcjl a fosta călcată casa Dlui advocată Vasilie Olteanu din partea subpreorelui de aici, care presentându-se cu duoi martori la casa d-lui advocata şi arătându-i provocarea fiscalului (procurorului) dela trbunalulă din Alba-Iulia, a făcuta perchisiţiă în cancelariă şi t6tă casa care i sa la disposiţiune. După ce şi-a împlinita misiunea s’a depărtata cum a venită neaflândO proclamaţiunile căutate, de cari Blăşienii nici că au vătjutâ vreuna. Cu astfelă de şicanărî advocaţii noştri nu se lăsă a fi intimidaţi, ără contrarii noştri potă fi siguri că, în loca să descrediteze pe advocaţi, îi încurăgâză şi îi în-nalţă înaintea poporului. Observă în fine că tribunalulă din Alba-Iulia, care de presentă e fără preşedinte, în urmărirea şi prigonirea năslra n’are păreeh'ă. Ternăvenulă. DIN BUCOVINA, Cernăuţi, 4 Septemvre n. 1885. »Ie vois cela evidemment, que nous ne prestons volontiers h la devotion que Ies offices qui flattent nos passions. * Montaigne. II. Este obştesce sciuta, că prospectete pentru aceea încorporare ierarchică a bisericei ortodoxe bucovinene cu cea din Transilvania şi Ungaria erau favorabile, pro-voeândâ însuşi M S. actualulă împăratO, prin 'rescriptula Său din 30 Septemvre 1863, pe Episcopii Şaguna şi Hac-man să-i subşternă în privinţa acesta ,dorinţele şi trebuinţele eparchieloră loră.* EpiscopulO Şaguna a con-chematâ, în urma acelui rescriptă graciosă şi prin înaltă, congresă bisericescO, curele s’a esprimată în sensă legală şi frescă, ca să fiă conducerea ierarchică a epar-chielorâ ortodoxe române din Transilvania, Ungaria şi Bucovina, una, sub unuia şi acelaşi MetropolitO, eră Epis-copulă Hacmană unelti fără congresă o contra petiţiune, ca adecă Bucovina să fiă o Metropoliă separată pentru sine însăşi. Episcopului Hacman i-a succesâ acea uneltire: insă prin acesta ni-a făcută să punemă motto din fruntea acestorâ linii, că adecă prin uneltirile sale, Hacman n’a servita bisericei ortodoxe bucovinene, ci pasiuniloră sale proprii şi individuale! Vanitatea personală şi anti cristianescă a desbinata şi slăbită odmioră biserica ,sobornicâscă* alumei: vanitatea şi îngâmfarea personală a Episcopului Eugeniu Hacman şi a unoră creaturi ale sale a împedecată întărirea bisericei ortodoxe din Bucovina prin încorporarea ei administrativă cu cea din Transilvania şi Ungaria, întărirea parte prin însemnătatea numerică şi naţională a credincioşilorO şi parte prin »Statutulâ organica* modelă ală bisericei ortodoxe române din acele părţi. — Aici, la acesta, dreptâ calamitate catastrofală şi bisericescă şi naţională a nostră, din care calamitate cu greu vomâ mai eşi cândva, amO trebuită noi Bucovinenii români şi ortodocşi să ajungemă sub episcopatuia lui Hacman!*) — AvemO aşa dără o Metropoliă separată, antitesă a fabulei cu trei beţe la ună locă în mâna tatălui de pe patulă morţii, avemă Metropolitâ alâ Bucovinei şi Dalmaţiei, de carele, pare-ni-se, totă aşa vreu Dalmatinii să scie, precum voră să scie, probabilă per modum in re- *) Sunt la noi sciute şi ticălosele defăimări, ce se întrebuinţară în dosnicele stăruirî pentru o separată Metropoliă »hacmaniană ,* că adecă Românii devenindâ toţi cei din Austro-Ungaria sub unâ Metropolitâ, voră esploata acestă a loră împreunare bisericăscă în sco uri politice. AstăiJI acelorO calumnii absurde şi egoistice, le aplaudeză, cei ce pote şi atuncea le-au inspirată, Onis-mula-rutenă şi catolicismulâ polontt, asupra cărora abia câştigată Metropoliă se plânge.* Sciuta este şi aceea, numai nu în cercuri mai largi, că pentru uneltirea şi câştigarea uni-laterală prin epis-copulO Haemana a toiagului şi mitrei metropolitane, dân-sulă avea să fiă declarata de — sistematica şi că numai ună incidenţa ca şi cela din’aintea spedărei monstro-petiţiunei din 1848, la TronO şi sinodulâ din Carloviţa, ca pre acelă Episcopâ depunăndu-lâ să-lâ trimâtă la mănăstire, a rămasâ şi arătarea respectivă pentru »şisma« lui Hecman, adresată la scaunulă patriarchala-ecumenicâ din Constantinopole, netrimesă, aşa ca şi peiiţiunile din 1848 pentru destituirea lui din Episcopiă. bus, şi Episcopulâ polonâ surghiunită din Rusia, Felinsk1 »din Cernăuţi* şi rutăno-uniţil de «protestulâ* Metropo-litului nostru şi a Consistoriului său cu t6te svonele efemere de prin efiare. Adecă: tocmai prin Metropoliă—ne-,soi-disant,« dar canonicesce încă nerecunoscută; suntemO astăzi mai slabi şi mai nescutiţî, decum erama mai de multă, pe când ne âflamă încă sub Metropoliă din Carloviţâ. — Iată deci forţa proselitismului bisericescă şi naţiunală mai încuragiată aceea forţă încă şi prin — anemia individuală a mai marilorâ diecesanî ortodocşi din Bucovina, apoi şi prin unele demersuri şi manifestaţiunî, ale acelora, care demersuri şi manifestaţiul contrarii cu greu le voră fi privindO şi ţinândă de inspiră-tore de respecta necesara în ţera, de reclămătfire de aderinţă naturală şi de încredere nereservată, — în die-cesă, ba în fine p6te le vorO ţine necorăspuna duce buhne la Atena,* dacă ama mai spune-o în colonele acestui stimată (Jiară. Nuri deci nici o mirare, că ce este sciută, duşmanulă acolo dă asalta, unde scie că fortărâţa e mai slabă......şi dacă amâ 4ish mai susO, că poporulă de răndă numai de nevoe-şl pă-răsesce »legea strămoşăscă,« apoi în acâstă nevoe a bietului poporfi, elă, duşmanulă, îşi mai află încă şi aliata. Ni s’a aruncata în faţă din t6te părţile ortodoxe, că episcopulâ Hacman, stăruinda şi câştigânda Metropoliă, nu şi-a pusO, ca ună păstorii bunO, şi sufletulă său pentru turmă ci a sacrificată turma pentru poftele sale personale, ce ne-a făcută să punemă şi motulă respectivă în fruntea acestei corăspondinţe. Acuma dice opiniunea publică la noi în Bucovina: nu »protesturI la Ministeră, şi reculegerea nostră propria, cu esemplu evan-gelică devotată ăi bărbătescă din partea conducătoriloră diecesei ortodoxe bucovinene, ne potO scăpa de pericu-lele proselitismului rutâno-unitO şi catolicâ, ce ne ameninţă, în care scopă a reculegerii nâstre, întrebâmă, de ce ore P. S. S. Metropolitulă nu conchiamă ună soboră diecesană preoţescă ? Ună ortodoxă. SCffil TELEGRAFICE. (Serv. part. alâ «Gaz. Trans.*) BERLIN, 28 Septemvre. — După o scire a Agenţiei „Havas,w Bismarck s’a esprimată, ca ocasiuuea visitei de plecare a lui Said-paşa, în modă desaprobătoră asupra evenimentului din Rumelia şi promise că Germania va întrebuinţa t6te mijl6cele pacinice, ca să menţină drepturile Sultanului asupra Bulgariei şi Rumeliei. ATENA, 28 Septemvre. — Regele a sosită aci, fiindă primită cu entusiasmă. La dorinţa esprimată d’a uni Macedonia şi Creta cu Grecia, regele recomandă moderaţiune şi încredere în înţelepciunea suveranului şi cabinetului. DIVERSE. Iţic poeţii de frichi. — „LuptătorulO" din Focşani publică următorea telegramă: Chivir subprefectO Ajud Vino repede Saskut Iţic tare rău bătută Toţi perciunii i s’au ruptă şi saluta. Iţic. Editorâ : Iacobâ Mureşianu. Redactoră responsabila: Dr. Aurel Mureşianu. peste poda cum sboră o rândunea preste firulO dela telegrafe. Şi s’au dusO s’au dusO multă lume ’mpărăţiă, ca D(Jeu să ne ţiă, că cuventulO din poveste mai ’nainte este, mândră şi frumâsă, s’ascultaţî şi dvostră; cine o va asculta, o va învăţa, cine va dormi, bine s’a hodini, s’au dusă pănă au eşitO din ţera împăratului roşu şi au ajunsă în ţera împăratului verde, unde suntâ omenii verif! şi vitele verip şi tota e verde ce ve îşi ia inelulfi, ciasulă şi lăduţa într’o stăituţă şi dă să frecă graniţa peste apa cea mare. Pănă a nu pleca însă 4ice cătră gazda casei: »Bade, calulO mi l’oiu îndrepta er la d-ta, să ai grijă de elă pănă mă reîntorcă. Dar calula (Jice: „Ba nu, eu voiu merge tota cu tine.* Şi s’au dusO. După ce au ajunsâ în ţăra cjînelora a 4>sh calula cătră fecioră: »Dragă domnuţulO meu, ia-mi frâulO din capâ şi-lâ pune bine, şi când vei avă lipsă de mine, numai scutură frăulă, că eu voiu fi la fine.* Aşa au făcuta. Şi s’a luatâ feciorulă pe josâ, du-te, du-te prin căldură de gândeai că se topesce. Şi a mersO multă vreme; unde-lâ lovea fomea, punea lădiţa josd, o deschidea şi din ea eşiau totâ felulfi de mâncări şi băuturi. După cale de mai multe (JBe a ajunsa la curţile dînelorâ. ţfinele se jucau eîntr’o grădină frumosă de nici raiulO doră nu pote fi mai frumosO ca grădina aceea. Lângă părtă, carea era închisă, începe feciorulă a plânge şi a se ruga să’lă lase înlăuntru. îndată vină vre-o douăzeci de 4îne» una mai frumosă decâtă, alta şi în-cepă a-10 întreba: »Cum ai cutezată tu fată pămăntăna să între în ţăra nostră? Nu scii că omO pâmentenO aci nu-i ertată să între? acum vei muri, sărmană, vai de capulâ tău!* Ele credeau că e fată, că par’că vă spu-seiu că se îmbrăcase fetesce. — »Fiă-vă milă, 4ice clh> vedeţi că suntO o fată neputinciosă, lăsaţi mă la voi, că am fugită în lume de frica părinţilorO, cari vrău să mă mărite, ăr eu mai bine am pribegită în lume de-câtO să-mi trebuiască bărbata.* ţfinelorO le fu milă de biata fată, o lăsară înăuntru şi o duseră înaintea cră-iasei, căreia încă-i spuse că e fată din lume, fugită dela părinţi de frica măritatului. Şi crăiasa o primi servi-tore (slujnică) făgăduindu i că-i va plăti simbria pe anâ; atunci era anulă de trei 4ile *n ţ^ra 4îne^orft* Şi sluji fata nâstră vre-o trei ani după olaltă, şi învăţa t6te obiceiurile 4înelora şi se făcu prietină cu t.6te 4înele, în-câtă ele o preţuiau ca pe o soră a lorO. De multe ori se chţar juca cu ele. Intr’o nopte târdiu scăse inelulfi din trăistuţă şi-lâ puse pe măsă în căsuţa ei, că ea avea o căsuţă chiar lângă palatulfi crăiasei, vedeţi d-vostră să fiă de-a îndemână când va căpăta ceva porunci. Şi când puse ine-lulâ pe măsă, se stinseră tăte lampele şi luminele din palatele 4înelorfi şi se vedea in ele numai dela inelfi, mai tare decâtă dela s6re. Să spăimântară 4înele> c& ce lucru p6te să fiă, eşiră tăte din casă şi începură a căuta unde şi ce e? Adecă mirarea loră fu mare, când vă4ură pe măsa slujnicei inelulâ acela minunata. îndată mer-seră şi spuseră crăiasii de aceea minune ne mai pomenită. Şi crăiasa chiemă pe slujnică la sine să-i vă4â inelulâ. Slujnica bună bucurscă merse şi arătă crăiăsii inelulu. Da unde nu pune crăiasa inelulfi pe degetfi, da atâta-i părea de bine şi era de 4ece ori mai frumfisă. > Copilă, 4ise crăiasa, dă mi mie inelulfi acesta, ce să-ţî dau pe elfi?* — ,Bucurosă, ţi-lfi dau, înălţată crăiasă, decă me-i lăsa să-ţi sârutfi mâna.* — Crăiasa se învoi. Ea sărută mâna crăiăsii, şi crăiasa rămase cu inelulâ. Dar nu sciu cum să simţiră amândouă, par’că nu ca mai nainte. Dînele celelalte începură a-şî bănui ceva, dar eră să îmbărbătau: E fată ca şi noi, a cinstita inelulâ crăiăsii, căci o lasă aci în ţâră la noi şi nu o alungă de unde a venita. (Va urma.) Nr. 206. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Gwanlă la bursa de Viena din 26 Septemvre st. n. 1885. Rentă de aură 4°/0 . . . 98.20 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 91.- Imprumutulfl căilorfl ferate ungare . ;............148 25 Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostfl ung. (1-ma emisiune) . . . 97.— Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostfl ung. (2-a emisiune) .... Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostfl ung. (3-a emisiime) . . 109.50 Bonuri rurale ungare . . 102. Bonuri cu cl. de sortare ICI 50 Bonuri rurale Banat-Ti-mişfl....................102. Bonuri cu cl. de sortarelOl 25 Bonuri rurale transilvane 101.25 j Bonuri croato-slavone . . 102. Despăgubire p. dijma de vinfl ung.............. Imprumutulfl cu premiu ung.....................117 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 121 Renta de hărtiă austriacă 81. Renta de arg. austr. . . 8? Renta de aurfl austr. . . 109 Losurile din 1860 . . . 189 Acţiunile băncel austro- ungare ................ 865 Act. băncel de creditfl ung. 289 Act. băncel de creditfl austr. 283 Argintulfl —. — GalbinI împărătesei ..... 5 Napoleon-d’orI............. 9, Mărci 100 împ. germ. . . 61, Londra 10 Livres sterlinge 125 Bursa de Bueuresei. Cota oficială dela 13 Septemvre st. v. 1885. 50 45 1 50) 20 50 20 93 93 65 501 Cump. venei. Renta română (5°0). . . . 90 91 Renta rom. amort. (5%) . . 93 94 » convert. (6°/0) . . 88 V* 89 V, împr. oraş. Buc. (20 fr.) . . 30 32 Credit fonc. rural (7°/0) . . 101V. 102V, „ » (5°/o) • • 86Va 87Va » » urban (7°/0j . . 99 100 ■ * , (6%) • • 92 93 ■ (5»/.) . . 83V. 84 V. Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. « » * Naţională Aură . 11.50 12.50 Bancnote austria ce contra aură 2.02 2.04 Cursului pieţei Braşovu 4 din 28 Septemvre st. n 1.885 Bancnote românesc! .... Cump. 8.70 I 8.''5 Argint românesc » 8 60 » 8.75 Napoleon-d’orî » 9.96 9.99 Lire turcesc! * 11.17 » 11.25 Imperiali * 10.15 » 10.20 Galbeni * 5.85 » 5.90 Scrisurile fonc. »Albina* . . » 100.50 » 101- Ruble Rusesc! » 122.— » 123.- Diseontulă ... » 7—10 °/0 pe ană. MSE"* Numere singuratice a 5 cr. din „ Gazeta Transilvanieiu se potu cumpera în tutungeria lui I. GROSS. • Cassa de schimba a băncei comerciale ung. pestane ş • ÎN BUDAPESTA j| 5 (Fondată la 1842 cu unu capitală pe acţii de 5,000,000) 9 emite J| $ SCRISURI ÎN RATE | 9 în înţelesulă articulului de lege XXXI din anulă 1883 pentru iote losurile 9 f|| notate în foia oficiosă a cursurilorQ din Budapesta în părţi parţiale convenabile. ||| gi| Representată prin Banca şi Cassa de schimbă a domnului Frlderlc ||| ^ Orendi în Braşovă. - ^ Cumpărarea losuriloră cu plăţi în rate se recomandă în presentă, din 9 causa cursuriloră eftine. Pentru tragerea losuriloră la prima Octomvre recomandă — PROMESSE — # g»h de losurî comunale vieneze ă 3 fl. Câştigurile principale suntă de 200,000 jg fl. 20,000 fl. 5000 fl. 5 â 1000 fl. 12 â 250 fl. 1280 â 140 fl., mai departe pentru tragerea losuriloră la 15 Octomvre Promesse de losurî de creditulă 9 fondară numai 1 fl. 50 cr. Câstigulă principală este de 50,000 ete. H Losurî (Tale exposiţiunei din Budapesta & 1 fl. jj| 11 bucăţi numai IO fl. w Tragerea la 31 Octomvre 1885. 9 Câştigulă principală de 100,000 fl. alte câştiguri de 20,000, 10,000, 5000, 9 4000, 5000, 2500, 2000, 1500, 10 â 1000 fl. la ună locă 4000 de câştiguri, H| se potă căpăta în Cassa de schimbă a lui H Frideric Orendi Strada Teatrului, 94. • # # • m m m (»- »> Concursă. Pentru ocuparea postului de învSţătoru la şcola greco-c.atolică din Şieuţu, comitatulu Bistriţa-NâsăudR, se escrie concuraţi. JEmolumentele suntu: a) . Salariu învăţătorescă anuală 200 fl. plătiţi în rate lunare din fondulă scolastică. b) . Cuartiră liberă în localulă şcdlei. Doritorii de a ocupa acestă postă îşi voru subşterne concursele loră, proptite cu documentă de cualiflcaţiune şi din limba maghiară, cătră subscrisulă sena tu şcolastică până în 15 Octomvre a. c., în care ^i la 2 bre va fi alegere. Din şedinţa senatului şcolasticu greco-catolicu. Şieuţă în 20 Septemvre 1885. Preşedintele : Notariuln : Cirilu Deacu. Istrate Suoiu. Anunţâmă aceloră onoraţi cetitori, cari voră binevoi a se abona la fbia ndstră de aici încolo că avemu încă în reservă numeri dela începutulă anului 1885, prin urmare potu să aibă colecţiunea întregă. Administratiunea »8az. Trans.» Mersulu trenuriloru pe linia Predealu-Budapesta şi pe linia Teiuşii-Aradă-Bsidapestji a tei ferate orientale de stată reg. nng. Predeald-Bndapesta Trenă de ersdne Trenă accelerat BucurescI Predeală Timişfl Braşovfi Feldîdra Apatia Agostonfalva Homorodtt Haşfaleu 6.22 7.01 Sighisora Elisabetopole Mediaşfl Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciunelfl Teiuşfi Aiudfl Vinţulfl de sustt Uiora Cncerdea Ghirisfi Apahida Clnşiu Nedeşdu GhirbSu Aghirişfl Stana Huiedinfi Giacia Bucia Bratca R6v Mezd-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe 7.33 8.01 8.45 10.10 10.29 10.39 11.19 11.54 12.12 12.56 1.30 1.45 2.11 2.55 3.17 3.24 3.31 4.09 5.36 5.56 Oradia-mare P. Ladăny Szolnok Bada-pesta Yiena 6.08 6.29 6.45 7.00 7.26 7.48 8.28 8.47 9.06 9.26 10 01 10.20 10.30 10.37 10.51 12.37 2.58 Trenă omnlbuB Trenă omnibus 6.00 6.35 3.00 501 0 7.45 94 5 12.50 9.4r 7 1.09 10.1 1 1.40 10.4^ 1 2.27 10.51 2.55 11.1 3 3.38 11.3( î 4.17 11.51 4.47 12.2; 5.42 1.19 7.37 1.3C 8.01 1.37 8.21 2.05 9.05 2.25 9.43 2.36 10.02 — 6.20 3.13 6.59 — 7.15 3.40 7.43 4.01 8.29 — 8.55 — 9.04 4.24 9 12 4.49 10.23 — 12.32 5.58 12.59 6.08 — — — ! 7.14 — 1 7.43 — 1 — — 1 8 22 8.48 9.13 ■ — 1 9.18 10.37 0.31 12.59 2.07 4.45 1 2.10 10.05 lt 2.45 10.50 3.00" 6.05 ndpte suntfl ce Budapesta—Predeal îl 8.001 8.34 8.59 9.34 1.21 Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny Oradea mare Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd Râv Trenă i Trenă omnibus accelerat 6.47 10.37 1.44 5.33 7.11 1.45 3.41 5.21 Trenă , Trenă omnibus! de | peradne ===J " Trenă omnibus 3.15 7.JJ9 Bratca Bucia Ciucia Huiediu Stana Aghiriş GhirbSu Nedeşdu Clnşiu Apahida Ghiriş Cncerdea Uiora Vinţulfl de susfl Aiudfl Teiuşă Crăciunelfl Blaşfl Micăsasa Copşa mică Mediaşfl Elisabetopole 8igişdra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldiora Braşovă Timişfl Predeală BucurescI 12.05 12.31 2.16 3.12 3.32 3.41 3.50 4.2? 4.50 5.41 6,03 6.40 7.00 -fl 6.41 (I ~ (' - 7.14 7.42 8.31 9.01 10.0 10.16 11.24 11.43 11.45 12.08 12.22 1257 1.27 1.45 2.06 2.31 2.50 3.48 4.19 4.34 4.53 5.20 5 3 8.27 6.07 6.32 7.30 11.35 9.45 9.59 10.28 11.36 12.10 gl2.43 1.31 2.56 3.29 4.18 4.35 5.05 6.20 9.11 11.26 1.28 2.00 2 11 231 3.18 3.41 4.01 4.26 5.08 5.27 5.50 8.0J n.¥ 2.31 6.02 6.24 6.43 7.03 7.26 8.51 9.31 9.43 9.51 9.58 10.21 10.44 11.28 11.44 12.18 12.36 1.22 1.56 2.34 3.02 4.41 5.30 6.03 6.35 7.14 6.0î 6.4* 7.20 8.01 10.05 11.02 11.3’ 12.14 1.09 1.50 2.48 3.23 4.56 9.4( Tipografia ALEXI, Braşovă. Tebişâ- Uadâ>Bndapesta Budapesta- iradft-Teluşft. Trenă Trenă Trenă d< Trenă d ) Trenă Trenă onmibu nmnibw persane persine accelerat u omnibuf Tetuşft 11.09 — 1 8.56 Viena 11.00 7.15 — Alba-Iulia 11.46 — 4 2" Budapesta 8.05 " U5 8 - Ol Vinţulă de joşi 1 1220 — 4.53 f 11.02 3.44 11.40 Şibotă 12.52 — 5.19 szomo k • 11 12 4.02 12 00 Orăşîia 1 19 I ^.41 Ai*'.dfi 3 37 7 58 M5 Smeria ţPiski) 1.48 6.08 Giogovaţă 4.13 — 6 19 Deva 2 35 — 6.39 Gyorok 438 — 6.4bj Braniclca 3.04 — 7.Oi Pauiişă 4.51 — 7.00 Iiia 3.36 — 7.29 Radna-Linova 5 10 — 7.23 Gurasada 3 50 — 7.41 j Conopă 6.38 — 7.51! Zam 4 25 — «.12 B§rzova 5.57 — 8.10 Soborşin 5.09 — 8.49 1 Soborşin 6.42 — 5.58 Bărzova | 5.56 — 9,29 Zam 7.14 — 9.28 Conopă 6.18 — 9.49 Gurasada 7.43 — 9.56 Radna-Lipova 6.57 6 11 10 23 lîia 8.01 — 10.17 Paulişă 7.12 6.30 V\S7 Braniclca 8.21 — 10.38 Gyorok 7.2 7 6.47 10.52 Deva 8.47 — 11.05 Giogovaţă 7.56 7.17 11.18 ' Simeria ŢPiski) 9 05 — 11.23 Aradâ 8 10 7.32 ît.3> Orăştiă W 10 — 12.24 2.39 12.00 4 5 : Şibotă 10.43 — 12.53 3 16 12.14 5.10 Vinţulă de josă 11.04 — 1.22 Budapesta 7.10 2.10 8.16 | Alba-Inlia 11.19 — 1.40 Viena - 8!ăT" 6.05 1 Teiuşji 12 05 — 2.24 Aradfh>Tftuafşdra Nimeri» (Piski) FefroşeuSt Trfnă Treuu do Trenă de [ Trenă de Trenă Trenă omnibus parsone persone persone omnîbus omnibus Âradil 6.00 12.55 8.25 illuaerla 6 3) 11.50 2.23 A radulă nou 6 25 1.21 8.36 Strein 7 0? 12.27 3.oq N6meih-Sâgh >5.50 t .46 S.r4 Hnţegă 7 53 1.19 3.49 7.19 2 18 9.13 Pm 8.16 2.10 4.4'.- Orczifalva 7.38 2.36 9.25 *>îvadia 9.33 2.57 5.281 Mereziiaiva I 7.56 2.53 9 36 Baniţa io. n 3.35 6.07| Tfmls4i*a i 8.42 8.40 1006 M*etrofeul | 10.45 4.04 6.^9j Timişdra-A irad A Petroşeui—Sitaneria (Piski) j! rrenu de 1' Trenu de Trenă Trenă Trenă Trenă | persăne persone omnibus omnibixs omnibus e pers.1 Timlş6ra 6.07 12.25 5,00 Petroşeiii 6.49 9 33 5 28 Merczifalva 6.40 1.16 5.50 Baniţa 7.27 10.14 " 6.08 Orczifalva 6.51 1.34 6.07 Crivadia 8.06 10 54 6.45 Vinga 7.08 2.04 6.32 Pui 8.50 1 C£ 7 7.35 Nămetb-Sâgh 7.23 2.25 6.53 Haţegă 9.31 12 17 8 02 Aradulă nou 7.40 2.54 7.24 Streiu 10.16 12.58 8 44 ÂradA 7.50 3.10 7.40 SfMerlu 10 53 1 35 Q 15